Economia Si Stiinta Economica

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI a Romaniei UAIC Iasi FEEA Specialitatea:Economia Specialitatea:Econo mia comertului, comertului,serviciilor serviciilor si turismului.

Referat Tema:Economia si stiinta economica.Rolul ei in economia de piata.

Profesor: Trusevici Ala Student:Ababii Adriana,grupa II

Balti,2012

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.







Cuprins: Introducere 1.Capitolul I:Economia si stiinta economica. I.1.Definirea economiei si stiintei economice. I.2.Nevoi umane.Clasificare si caracteristici. I.3. Activitatea economica.Componentele activitatii economice.

2.Capitolul II:Sistemul stiintelor economice II.1.Structura stiintelor economice.

3.Capitolul III:Evolutia economiei ca stiinta.

4.Capitolul IV:Economia de piata. IV.1.Principalele tipuri de piata. Rezumat. Bibliografie. Anexe.







Introducere: Daca cerem de la un simplu trecator o definitie a ECONOMIEI,cu siguranta acesta va vorbi despre bani,despre valoarea lucrurilor,bogatiile tarii si a persoanelor.Iar referitor la problemele economice acesta va spunedespre crestere preturile,somaju l,disponibilizari. Potrivit difinitiei date de dictionarul explicativ a limbii romane,economia reperzinta ansamblul activitatii umane desfasurate in sfera productiei,distribuitiei si consumului bunurilor bunurilor material material si serviciilo serviciilor. r. Lionnel Robbins da urmatoarea difinitie economiei:"Economia este o stiinta care studiaza relatiile dintre scopuri si mijloace reduse, susceptibile de uzante alternative"Aceasta difinitie este prea ampla insa ,in ceea ce priveste numarul de teme abordat,dar de asemeni este larga si in ceea ce priveste subiectele deciziilor economice. Capitolul I:Economia si stiinta economica I.1.Definirea economiei si stiintei economice. Din limba greaca termenul de economie se traduce:oicos-casa si nomosconducere.Economia studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative.Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana,spunem ca economia este o stiinta sociala. Stiinta economica este o componenta foarte importanta a sistemului de stiinte contemporane. Definirea contemporane. Definirea stiintei economice si a rolului ei în pregatirea profesionala are drept punct de plecare studierea nevoilor si resurselor, a activitatii economice, a fenomenelor si proceselor economice. I.2.Nevoi umane.Clasificare si caracteristici. În functie de diferite criterii de clasificare, nevoile umane pot fi grupate în: nevoi naturale, sociale si rationale; nevoi primare si superioare; nevoi individuale, de grup si generale ale societatii etc. Însa, indiferent de tipul lor, nevoile au câteva caracteristici: a) Caracterul dinamic, în sensul ca, de la o perioada la alta, au loc modificari în structura si nivelul calitativ al cerintelor de consum. b) Sunt Sunt reproductibile reproductibile sau regenerabile regenerabile,, în sensul sensul ca satisfacere satisfacereaa unei nevoi nevoi sau a alteia dureaza numai un anumit timp, dupa care se manifesta din nou;







Omul este o fiinta tridimensionala:biologică, socială şi raţională. Nevoile umane apar,

mai întâi, sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau ca fiindu-le necesar pentru existenţă, pentru formarea formarea şi dezvoltarea lor. Nevoile umane se manifestă ca un sistem integrat integrat şi dinamic de cerinţe,ordonate şi ierarhizate în funcţie de locul şi rolul lor în cadrul vieţii sociale.Nevoile umane reprezintă cerinţele oamenilor de a-şi însuşi bunuri, toate acestea devenind nevoi so cietăţii şi capacitatea efective-reale - corespunzător gradului atins în dezvoltarea societăţii oamenilor de a conştientiza aceste cerinţe. Nevoile umane se caracterizează prin anumite trăsături: 1) Nevoile umane umane sunt nelimitate ca număr;

2) Nevoile umane sunt limitate în capacitate, satisfacerea unei anumite nevoi presupune consumarea unei cantităţi date dintr dintr -un -un bun material sau serviciu; 3) Nevoile umane sunt concurente, unele nevoi se extind extind în detrimentul altora, deoarece se înlocuiesc între ele; 4) Nevoile umane sunt complementare, evoluând de cele mai multe ori în sensuri identice; 5) Orice nevoie umană se stinge prin satisfacere. Nevoile(trebuinţele) economice sint una din cele mai importante componenete componenete ale nevoilor umane si reprezintă o cerinţe obiectiva ale vieţii umane, ale existenţei şi dezvoltării purtătorilor lor indivizii, grupările sociale, statele, naţiunile, societatea în

ansamblul ei. Nevoile (trebuinţele) economice se caracterizează caracterizează prin următoarele trăsături: 1) reprezintă şi exprimă o stare de necesitate obiectivă obi ectivă iminentă indivizilor şi colectivităţilor umane, manifestându -se ca impuls iniţial iniţial şi ca scop permanent al tuturor activităţilor economice; 2) au caracter istoric, devenind nelimitate ca număr şi manifestându manifestându-se sub forma principiului creşterii şi diversificării trebuinţelor; 3) au o dublă determinare: • obiectivă, fiind rezultatul rezultatul condiţiilor condiţiilor de viaţă existente existente la un moment dat în societate, depinzând de gradul de civilizaţie şi cultură al populaţiei; • subiectivă, adică nevoile nevoile economice depind de factori biologici, biologici, sociali, psihologici, morali, tradiţii, obiceiuri, fiecare individ devenind un subiect economic care constată cât de mare este intensitatea







rarităţii resurselor, adică resursele şi bunurile b unurile sunt relativ limitate, rare în comparaţie cu

nevoile; 5) orice nevoie economică economică satisfăcută renaşte cu timpul, timpul, având o anumită anumită

periodicitate; periodicitate; 6) intensitatea unei nevoi se află în în permanenţă în raport invers proporţional cu gradul de satisfacere a acesteia; 7) au caracter complex, prezentându- se ca o mulţime de trebuinţe e, concurente şi substituibile. complementar e, Trebuinţele economice economice sunt organic şi indestructibil indestructibil legate de de interesele economice economice care pot fi definite ca fiind forma de manifestare a trebuinţelor economice.

Interesele economice pot fi clasificate astfel: 1) Din punct de vedere al purtătorilor intereselor se disting:

a. interese economice economice individuale, particulare, private; b. interese econom economice ice ale microgrup microgrupurilor urilor sociale, sociale, întreprin întreprinderilor, derilor, organizaţiilor cu caracter local; c. interese econom ice naţionale, statale, denumite şi interese generale; d. interese economice internaţionale;

e. interese economice economice mondiale, mondiale, planetare. 2) Din punct de vedere al rolului îndeplinit îndeplinit în viaţa economică economică a societăţii:

a. interese economice fundamentale; b. interese economice nefundamentale, secundare, terţiare etc. etc. 3) Din punct de vedere al caracterului legăturilor cu cu subiecţii purtători purtători se

disting: a. interese economice directe; b. interese econom economice ice indirecte. indirecte. 4) Din punct de vedere al duratei manifestării manifestării lor în timp timp se disting:

a. interese permanente; b. interese interese periodice; periodice; c. interese rare. Orice activitate activitate umană presupune utilizarea utilizarea de resurse specifice, în cantităţi determinate şi de calitate adecvată.Resursele economice reprezintă ansamblul ansa mblul elementelor atrase care sunt efectiv utilizate pentru producerea şi obţinerea de bunuri materiale şi servicii. Resursele naturale, împreună cu cele umane, formează resursele primare, alături







I.3. Activitatea economica.Componentele activitatii economice. Activitatea economica este economica este o componenta fundamentala a actiunii umane, în cadrul careia, prin alocarea si folosirea resurselor economice, au loc procesele de productie, produc tie, de circulati circulatie, e, de distributie distributie si consum consum de bunuri bunuri si servicii, servicii, în vedere vedereaa satisfacerii trebuintelor. Elementele care definesc circuitul economic sunt: 1. activitatile economice; 2. subiectii economici; 3. tranzactiile; 4. obiectul acestora. 1. Activitatile economice constituie cauza tranzactiilor, deci se refera la totalitatea operatiilor care urmaresc satisfacerea trebuintelor cu bunuri economice. Exista trei mari categorii de operatii: a) operatii cu bunuri si servicii, care privesc productia, schimbul si consumul; b) operatii operatii de repartit repartitie, ie, prin care se efectue efectueaza aza formar formarea ea si distribu distribuirea irea veniturilor legate de productie; c) operatii financiare, care privesc modificarea volumului activelor sau pasivelor. pasive lor. Cu o alta definitie mult mai simpla,putem spune ca activitatea economica este productia productia sociala sociala si este compusa compusa din 4 faze principal principale: e: I faza-faza de productie.Realizarea productiei presupune prezenta a 3 factori: a)forta de munca; b)mijloacele b)mijloacele de munca; munca; c)obiectul muncii. II faza-faza de repartitie.Repartitia este conditionata de aparitia proprietatii private asupra resureselor economice.Se cunosc 2 modalitati de repartitie:dupa necesitatea societatii si cererea pietii si dupa limita de fonduri practicata in tarile cu economia mixta orientate spre economia de comanda. III faza-faza de schimb.Schimbul apare in urma diviziunii sociale a muncii,proprietatea private,necesita private,necesitatea tea de realizare a surplusului. surplusului. IVfaza-faza de consum.Consumul presupune satisfacerea necesitatii prin consumul de bunuri si resurse. resurse.Consumul Consumul poate fi de doua feluri: consum intermediar si consum final.Consumul intermediar se refera la folosirea unor bunuri economice pentru producerea produce rea altor altor bunuri bunuri pierzându-si pierzându-si caracter caracteristicile isticile initiale initiale si si dobândind dobândind altele noi.Consumul final se refera la utilizarea bunurilor de consum în mod personal sau colectiv pentru satisfacerea nevoilor directe. Prima si ultima faza sint categorii economice generale,iar a doua si a treia sint









Capitolul II:Sistemul stiintelor economice II.1.Structura stiintelor economice. Stiinta economica reprezinta o componenta deosebit de importanta a sistemului de stiinte contemporane. Orice activitate economica presupune promovarea criteriuluide rationalitate, calcule stiintifice, o anumita tehnica de gândire economica, un anumit comportament în gestionarea resurselor si în adoptarea deciziilor. Definirea stiintei economice si a rolului ei în pregatirea profesionala are drept punct de plecare studierea nevoilor si resurselor, a activitatii economice, a fenomenelor si proceselor economice. Economia politica face parte din marea familie a stiintei economice.Initial ea se identifica cu intreaga stiinta economica.Ulterior,s-a detasat intr-o disciplina separata, odata cu delimitarea domeniuluieconomiei in viata societatii si constituirea acestuia ca obiect de cercetare stiintifica. Formarea stiintei economice a raspuns unor imperative ale vietii economice,necesitati de a aseza pe principiul rationalitatii economice actiunile agentilor in vederea depasirii decalajului dintre resursele limitate si nevoile nelimitate.Problema esentiala a stiintei economice consta in asimilarea de catre agentii a principiilor ,metodelor,tehnicilor in baza carora carora ei sa poata depasi depasi constringeril constringerilee generate de insuficien insuficienta ta resurselor resurselor in raport cu nevoile, la un moment dat. Economia economica se clasifica in urmatoarele categorii: -economia sociala -economia politica -politica economica -stiinta economiei financiare care cuprindea, la rindul ei: Economia politica ,studiind raporturile cele mai generale ce se nasc intre oameni in activitatea lor economica,formuleaza intr-o forma foarte generalizata teoriille, conceptele,principiile,categoriile cele mai cuprinzatoare care privesc viata economica, economia nationalain ansamblu.Intre economia politica si celelalte stiinte economice exista un permanent schimb de informatii pe temeiul caruia teoria economica se imbogateste,iar stiintele economice isi infrumuseteaza mai bine propiul arsenal de concepte,metode,tehnici etc.de cercetare si analiza.







autoregleaza, rolul de mecanism de reglare revenindu-I pietei.Principiul dominant este cel pur economic,de unde si numitul homoeconomicus care este prototipul subiectilor economici ce actioneaza in societate; c)scoala neoclasica neoclasi ca de la sfirsitul secolului XIX(1870) sintetizeaza sin tetizeaza conceptiile concepti ile si realizarile scolii de la Viena, lausanne si Cambridge avind ca reprezentanti pe K.Menger,Leon Walras,Vilfredo Pareto, Alfred Marshall.Ea a dominat gindirea economica pina in anii `30 .Aceasta scoala mentine elementele de baza ale scolii clasice,recunoscind rolul pietei de macanism care regleaza activitatea subiectilor economici,dar in centrul atentiei se afla individul cu inclinatiile sale psihice.Scoala neoclasica a pus bazele marginalismului ,considerat de multi succesorii ca reprezentind „adevarata stiinta economica moderna”.Scoala marginalista se distinge printr -o -o serie de elemente particulare .Astfel,subiectii economici nu mai sunt condusi,in gindirea marginalista de intarese economice ,ci au si reactii psihice care le influenteaza optiunile;demersul stiintific este ,adesea ,reprezentind intr-un invelis matematic(instrumentul matematic fiind utilizat pentru analiza conditiilor de echilibru si optim in economie);economia politica este o stiinta a schimbului care se fundamenteaza pe utilitatea utilitatea bunurilor bunurilor validata validata doar doar de subiectii subiectii economici economici carora carora li se se adreseaza.Potr adreseaza.Potrivit ivit conceptiei neoclasice la baza schimbului se afla utilitatea marginala a bunurilor care determina valoarea de schimb a acestora; d)keynesismul isi face aparitia dupa 1930, prin economistul englez J.M.Keynes (anexa nr.3),considerat de multi economisti contemporani ca fiind initiatorul unei noi conceptii care a produs o revolutie in gindirea economica .Keynes pune bazele unei noi teorii cu privire la evolutia evolutia econom economiei.Miscar iei.Miscarea ea acesteia nu mai este numai numai rezultatul rezultatul autoreglarii autoreglarii prin mecanism mecanismele ele pietei, ci ea face nacesar nacesaraa interve interventia ntia statului pentru a realiza echilibrul in economie.Un conceptie keynesiana,dezvoltareareprezentata de cresterea venitului national ,este variabila dependenta de consumul populatiei si preferinte intreprinzatorilor pentru investitii ,considerate variabile dependente; e)noua scoala economica,reprezentata de sinteza dintre neoclasicism si keynesism,avind ca exponent pe Paul Samuelson(anexa nr.3) reconoaste rolul determinat al pietei in miscarea economica .Dar, totodata,impune interventia statului in economie cu mausri moderatoare ,de corijare care sa elimine disfunctionalitatile din viata economica.Un loc deosebit ,un loc de seama in scoala neoeconomica il ocupa monatarismul,initiat si sustinut de Milton Friedman,economist american ,animatorul scolii monetariste de la







a)spatial economic in care se intilnesc mai mult sau mai putin direct si acctioneaza din interes cumparatorii(in calitate de agenti ai cererii),vinzatori(ca agenti ai ofertei),iar in unele cazuri diverse categorii de intermediari. b)locul b)locul de intilnire intilnire la un moment moment dat a dorintelor dorintelor cumparatori cumparatorilor lor cu dorintele dorintele producatorilor producatorilor c)un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care vinzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc a ceea ce dispun,de ceea ce au nevoie si asupra preturilor cerute si propuse propuse inainte de a incheeia incheeia si efectua efectua tranzactiile tranzactiile.. d)este locul de nanifestare a concurentei,a competitiei dintre agentii cu interese identice sau apropiate.Concurenta,competitia este prezenta in toti porii unei economii libere,dar ea iese in evident,devine perceptibila”cu ochiul liber”in cadrul pietii.

Piata poate sa aiba rol pasiv,cum este cazul economiilor de schimb cu piata controlata si rol active,in cazul economiilor de schimb pe piata concurentiala.Rolul pasiv se reduce la desfasurarea actelor de vinzare-cumparare,la preturi stabilite de stat,fara o influenta semnificativa in alocarea resurselor economice si in aprecierea eficientei utilizarii.Rolul active se concretizeaza in contributia directa la alocarea resurselor,prin mecanismele cererii si ofertei,la viabilitatea sau nonviabilitatea activitatii economice.

IV.1 Principalele tipuri de piata. Economia de schimb, in care piata are un rol hotaritor in alocarea si utilizarea resurselor ca si in organizarea, gestionarea si reglarea economiei nationalepresupune existenta si respectiv functionarea simultana a mai multor tipuri de piata. In consecinta piata trebuie privita prin prisma elemente elementelor lor sale componente, deoaric deoaricee in realita realitate te ea reprezinta un sistem de piete, fiind formata din mai multe segmente intre care exista relatii de interconditionare, de dependenta reciproca. Din punct de vedere al obiectului tranzitiei de vinzare si cumparare se disting urmatoarele tipuri de piete: -piata bunurilor si serviciilor; -piata factorilor de productie- formata la rindul sau din: piata resurselor naturale(inclusiv pamintul), piata capitalului si titlurilor de valori, piata fortei de munca;







Rezumat : Econ Econom omia ia (Eco (Econo nomi mics cs)) este stiinta fundamental sociala,ocupând locul

central în sistemul stiintelor economice. Existenta individualui in societate este conditionata de modul în care sunt satisfacute nevoile.Satisfacerea nevoilor este conditionata de existenta resurselor , a caror caracteristica principala este raritatea.

Structurarea cunostinelor economice în functie de caracterul lor teoretic explicativ sau aplicativ,au dus la delimitarea economiei pozi pozitiv tivee de de economia normative.Insusirea stiintei economice are semnificatie cognitiva,permite intelegerea fenomenelor si proceselor economice,ajuta la sporirea eficientei activitatii practice.

Cum orice economie este o economie de schimb,rationamentele nu pot fi facute în afara influentelor exercitate de piat piata a de desf desfac acer ere. e. Delimitarea etapelor în formarea si dezvoltarea stiintei economice







Bibliografie: 1.D.Ciucur,”Economie”-manual D.Ciucur,”Economie”-manual universitar,editura economica,Bucuresti,1999;

2.Dumitru Moldovanu,”Curs de teorie economica”,editura ARC,Chisinau,2007;

3.Emil Dinga,”Teorie economica generala”,editura generala”,editura Hiperion,Bucuresti 1994;









Anexa nr 1. Francois Quesnay







Anexa nr.3 J.M.Keynes

Economia Si Stiinta Economica

Recommend Documents