Eseu Relatiile internationale din Evul Mediu si de la inceputurile modernitatii
-
Preciza Precizarea rea unui unui stat care a influe influenta ntatt particip participare areaa romanilor romanilor la relatii relatiile le internat internation ionale ale din secolul secolul al XIV-lea
-
Mentio Mentionar narea ea a dou douaa cauze ale implic implicari ariii spatiului spatiului romane romanesc sc in relatiile relatiile intern internatio ational nalee din secolul secolul al XV-lea XV-lea si a doua actiuni diplomatice la care participa romanii in aceasta perioada
-
Prezen Prezentar tarea ea unui unui fapt istoric istoric desfasu desfasurat rat de un stat medieva medievall romanesc romanesc in relatiil relatiilee internat internation ionale ale din secolul al XVI-lea, in cadrul conflictelor militare
-
Formu Formular larea ea unui unui punct de vedere vedere referi referitor tor la politic politicaa promova promovata ta de romani romani in relatiil relatiilee diplomatic diplomaticee de la inceputurile modernitatii si sustinerea s ustinerea acestuia printr-un argument istoric.
La sfârşitul secolului al XIV-lea, Imperiul toman a!unsese pe linia "un#rii, dup# victoriile $mpotriva %izantinilor, sâr%ilor şi %ulgarilor, ale c#ror state sunt desfiin&ate. '#rile române deveneau, la rândul lor, o%iect al e(pansiunii otomane, care $şi propunea de fapt, s# a!ung# prin )elgrad şi Viena, $n inima *uropei. +n aceste condi&ii, deşi $n anumite momente Poarta a $ncercat s# transforme '#rile omâne $n paşalâcuri, pentru otomani s-a dovedit, $n cele din urm#, mai profita%il din punct de vedere economic, dar şi politic şi militar, s# permit# conservarea autonomiei spa&iului românesc. cest# op&iune a devenit cea mai potrivit# pentru otomani şi $n condi&iile condi&iile rezisten&ei $ndelungate pe pe care au $ntâmpinat-o la nord de "un#re. %iectivul '#rilor omâne era men&inerea fiin&ei statale proprii, ca şi a identit#&ii religioase scop $n care lupta armat# s-a con!ugat cu tratativele diplomatice, la care s-a recurs când dispropor&ia de mi!loace $ntre ele şi inamic era evident#. Pe tot parcursul *vului Mediu, tipul de r#z%oi purtat de '#rile omâne cu otomanii ar putea fi caracterizat drept conflict asimetric/, $ntrucât inferioritatea armat# $i o%lig# pe români s# duc# un r#z%oi de uzur#, al c#rui final este silirea adversarului s# accepte o pace relativ favora%il#. ezultatul conflictului multisecular din '#rile omâne şi Poarta otoman# a fost p#strarea fiin&ei statale $n condi&iile $n care state mai puternice 0 ale %ulgarilor, sâr%ilor, %izantinilor, ungurilor1, au disp#rut de de pe 2arta politic# a *uropei.
"oua cauze ale implicarii spatiului romanesc in relatiile internationale din secolul al XV-lea ar fi dorinta o%tinerii unui spri!in militar si politic din partea marilor puteri crestine pentru redo%andirea independentei fata de Imperiul otoman si incercarea 3arilor omane de asi mentine integritatea in fata 2egemoniei celorlalte mari puteri4 Polonia si 5ngria. "upa acceptarea platii tri%utului, statutul 3arilor omane s-a agravat continuu, in secolul al XVI-lea, in conditiile apogeului puterii turcesti in vremea sultanului 6oliman Magnificul definindu-se regimul dominatiei otomane. Moldova si 3ara omaneasca isi pastrau, teoretic, dreptul de a-si alege domnii, dar in practica, acestia sunt numiti sau maziliti de catre Poarta. "upa pra%usirea egatului 5ngariei, 3rasilvania se organizeaza ca principat autonom su% suzeranitate otomana. Insa, Mi2ai Viteazul ocupa tronul 3arii omanesti intr-un moment favora%il luptei antiotomane. pogeul domniei il atinge la 78 mai 9:;<, prin 3ratatul de la Manastirea "ealu, semnal cu udolf al II-lea. *ra un tratat de prietenie si alianta militara prin care i se garanteaza domnia ereditara si ;.888 de mercenari care sa lupte alaturi de el impotriva turcilor. "e asemenea, creste prestigiul *uropean al lui Mi2ai Viteazul, e anulata definitive vasalitatea fata de 6igismund )at2or=. "atorita acestui tratat este inlesnita aderarea 3arii omanesti la Liga 6fanta. Insa, integrarea '#rilor omâne $n alian&a creştin# a dus foarte curând la r#scoala antiotoman#, care a iz%ucnit la 97 noiem%rie 9;:> la )ucureşti prin suprimarea creditorilor levantini şi a garnizoanei otomane. tacarea cet#&ilor de pe linia "un#rii a declanşat ostilit#&ile cu Imperiul toman. In aceste condi&ii Mi2ai Viteazul $nc2eie la l%a Iulia, prin delega&ia marilor %oieri, la ?8 mai 9;:;, un tratat cu 6igismund )at2or=, prin care aceştia su%ordoneaz# 'ara omâneasc# principelui rdealului, iar pe domn %oierilor. Potrivit tratatului domnul este degradat la calitatea de loc&iitor al principelui rdealului iar 'ara omâneasc# urma s# fie guvernat# de un sfat restrâns alc#tuit din 9? %oieri. 5n tratat asem#n#tor a fost $nc2eiat de c#tre ron Voda al Moldovei 09;:9-9;:;1, astfel c# 6igismund devine suzeranul &#rilor române e(tra-carpatice. "omia lui Mi2ai Viteazul este incununata cu unirea de la 9@88, unire mentinuta aproape 7 luni ca efect al puternicilor competitori4 Imperiul toman ce dorea restaurarea suzeranitatii sale, Polonia urmarea, in concurenta cu 2a%s%urgii, propria ei 2egemonie, iar Imperiul austriac tindea la acapararea mostenirii mag2iare. 6ecolul al XVII-lea a ameliorat considera%il statutul 3arilor omane, o%ligatiile material scazand considera%il, iar autonomia fiind respectata de Poarta. Insa, odata cu secolul al XVIII-lea, situatia s-a inrautatit in conditiile decaderii Imperiului toman si a instaurarii regimului fanariot in Principate. A2estiunea rientala a pus in evident competitia dintre puterile europene pentru mostenirea Imperiulu toman, iar 3ara omaneasca si Moldova devin teatre de raz%oi in conflictele dintre usia, ustria si Poarta. 5n punct de vedere referitor la politica promovata de romani in relatiile diplomatice de la inceputurile moderniatii ar fi ca acestea au avut atât semnifica&ii interne cât şi semnifica&ii europene. *(pansiunea otoman# a fost oprit# pe linia "un#rii iar for&ele turcilor au fost uzate $n lupte. "iplomatia domnitorilor romani a avut drept o%iectiv o%tinerea unui spri!in militar si politic din partea marilor puteri crestine pentru redo%andirea independentei fata de Imperiul otoman. Inceputul secolului al XIX-lea Bs adesfasurat su% semnul intrarii societatii romanesti in epoca moderna. evolutia de la 9
modernizarii statului si societatii romanesti. consecinta directa a recolutiei a fost revenirea la domniile pamantene 0Aonventia de la CCerman1.
