evul mediu

Evul Mediu – Istoria unei epoci Umaniştii de la sfârşitul sec. XV şi începutul sec. XVI au fost cei care au dat Evului Mediu  acest nume. Ei l-au considerat o perioadă „întunecată“ de tranziţie de la multadmirata ntic!itate la timpurile în care trăiau. Ima"inea noastră despre epoca respecti#ă nu este însă influenţată de o astfel de #iziune ne"ati#istă despre un e# al decăderii intelectuale$ al o%iceiurilor primiti#e şi al lipsei de li%ertate personală. &unoaştem splendoarea splendoarea #ieţii de la curţile re"ale şi ştim de ca#alerii no%ili care trăiau a#enturi apărând onoarea re"elui sau din dra"oste pentru o domniţă sau de castelele masi#e de piatră$ de tru%adurii şi de menestrelii itineranţi. 'escoperim această lume din cronicile medie#ale aparţinând lui &!r(tien de )ro*es$ lui +olfram #on Esc!en%ac! sau lui ,ottfried #on tras%ur". tim însă în prezent că acestea au fost nişte reprezentări mai de"ra%ă idealizate ale realităţii$ nefiind foarte e/acte. stfel de descrieri literare au stimulat admiraţia pentru E#ul 0ediu şi denaturarea sa de către romanticii "ermani din sec. XIX$ al căror sentiment al identităţii naţionale a fost !rănit cu ima"inea unui fals trecut "lorios. Ordinea socială

ocietatea medie#ală era puternic ierar!izată$ iar în fruntea ei se a1au no%ilimea şi clerul. 0a2oritatea populaţiei$ de la cei mai umili cerşetori până la cei mai %o"aţi ne"ustori$ forma „a treia stare3. Ierar!izarea era 2ustificată prin mentalitatea potri#it căreia fiecare stare$ la fel ca şi mem%rele unui corp$ a#ea sarcinile proprii pe care tre%uia să le e/ecute  pentru %inele tuturor. tuturor. &rearea "rupurilor "rupurilor sociale$ sociale$ a stărilor$ a in1uenţat şi alte alte aspecte ale #ieţii$ meşteşu"arii formând astfel "!ilde$ iar credincioşii confrerii reli"ioase. 4n acest mod s-a manifestat nu doar ne#oia de si"uranţă şi apartenenţă socială$ ci şi de a "ăsi un loc în ordinea di#ină. 4ntrucât a"ricultura a fost cel mai important factor economic în E#ul 0ediu$ ordinea socială a fost le"ată indisolu%il de deţinerea de terenuri. &ei care a#eau pământ$ se  %ucurau de putere putere şi influenţă. Feudalismul 5nume pro#enind de la cu#ântul latin  feudum$ 6ef7$ care a apărut în 8ranţa la începutul E#ului 0ediu$ a de#enit sistemul caracteristic pentru această întrea"ă  perioadă în Europa. Europa. 8ieful era înc!iriat înc!iriat de către senior #asalului #asalului său. 'upă moartea acestuia din urmă$ pământul re#enea la stăpânul său iniţial$ cu toate că în timp$ el a2unsese să 6e moştenit de către urmaşii #asalului. 'acă se o%ţinea transmiterea pe %ază ereditară a 6efului$ 6e fului$ #asalul de#enea mai puţin dependent de seniorul său$ iar descendenţii lui a#eau %une şanse să îşi mărească autonomia în timp. 9dată cu instituirea in#estiturii in#estiturii sa creat şi o relaţie de natură socială. Vasalul ii datora seniorului seniorului credinţă şi slu2ire$ mai ales în caz de răz%oi$ iar seniorul se o%li"a la rândul său să îi ofere loialitate şi protecţie. 4n #ârful acestei piramide feudale se afla re"ele$ care domina peste toţi$ de la prinţi şi înaltul cler$ până la ne"ustori şi ţărani.

Condiţiile de trai

4n E#ul 0ediu$ condiţiile de #iaţă şi de muncă$ în special cele ale oamenilor de rând$ dar şi ale clerului şi no%ililor de ran" inferior$ erau destul de primiti#e$ în comparaţie cu cele din în1oritoarea ci#ilizaţie islamică. 0alnutriţia$ în"ri2irea medicală proastă$ răz%oaiele şi disputele dădeau naştere nesi"uranţei în ziua de mâine şi speranţei de #iaţă foarte scăzută. Epidemiile au făcut ra#a"ii$ precum ciuma sau  “Moartea neagră”$ care a răpus apro/imati# :; de milioane de oameni numai în Europa la mi2locul sec. XIV$ o treime din populaţia totală a continentului. e pare că in#azia mon"olilor şi cara#anele de ne"ustori au adus ciuma din sia &entrală în 9rientul 0i2lociu şi în Europa.
=iserica$ şi mai ales mănăstirile de călu"ări şi de maici care au declanşat de asemenea reforme interne ale =isericii$ au fost purtătoarele şi formatoarele culturii în E#ul 0ediu. 4n interiorul acestora s-a păstrat şi s-a dez%ătut cunoaşterea din ntic!itate şi au fost create noi opere reli"ioase şi filozofice$ precum şi numeroase te/te litur"ice. =isericile şi mănăstirile au fost răspunzătoare nu doar de păstrarea$ ci şi de transmiterea educaţiei şi a culturii. 4n mănăstirile şi şcolile de pe lân"ă catedrale se predau  septem arties liberales 5cele şapte arte li%erale7> "ramatica$ retorica$ dialectica$ aritmetica$ "eometria$ astronomia şi muzica.
)recerea la Epoca modernă a afectat mai multe domenii$ printre care filozo6a şi economia şi a marcat puternic societatea. 9dată cu apariţia sistemului financiar intemaţional şi a primelor forme de capitalism după sec. XIII$ importanţa proprietăţii a

scăzut$ iar poziţia oraşelor$ unde se putea o%ţine capital prin diferite mi2loace$ în special  prin comerţ internaţional$ a de#enit tot mai semni6cati#ă. „&lasa mi2locie3 a o%ţinut  putere politică în relaţia cu no%ilimea şi clerul$ adaptându-se rapid la noile moduri de a do%ândi capital şi %o"ăţie. &oncepţia despre om şi mediu a de#enit mai lumească$ în special în 8landra şi Italia$ unde în numeroase oraşe comerciale %o"ate$ s-a pus accentul pe mentalitatea “acum şi aici”. ceastă sc!im%are s-a resimţit la sfârşitul E#ului 0ediu$ odată cu apariţia umanismului şi a Aenaşterii şi a fost cauzată parţial şi de redescoperirea te/telor antice. Ae#endicarea de către do"ma catolică a supremaţiei a%solute în interpretare a fost su%minată în cele din urmă şi înlocuită cu scolasticismul Epocii moderne. BBBBB sursa> Marea istorie ilustrată a lumii, #ol. III$  Evul Mediu$ Ed. Citera$ colecţia 8inanciarul$ :DD