Personaje din societatea medievală: orăşeanul şi ţăranul Societatea medievală medievală era organizată organizată după un sistem sistem social și politic cunoscut cunoscut sub denumirea de feudalism, care îi este specific Evului Mediu !cesta a fost un sistem de organizare a societății în care aristocrația agrară și militară stăp"nea păm"ntul și țăranii Structurile de acest tip s#au impus în toată Europa în etape diferite, dar s#au dezvoltat mai complet în $ranța, în secolele %&#&%' %&#&%' (obilii și țăranii erau principalele categorii sociale sociale în or"nduirea feudală ) (obilii, (obilii, posesorii posesorii de păm"nturi, dețineau puterea economică și politică politică Țăranii, lucrători ai păm"ntului, și#au pierdut, în număr tot mai mai mare, libertatea, ajung"nd în șerbie !lături !lături de aceste categorii, categorii, locuitorii orașelor au început să joace un rol tot mai
import important ant în viața soci societă etății, pe măsură măsură ce s#au s#au dez dezvol voltat tat meșteșugu ugurile rile și come comerrțul* %ntreaga societate medievala medievala se baza pe relatii si +multiple dependente reciproce+ reciproce+ sau interdependente interdependente
Țăranii Țărănimea,
partea partea cea mai numeroasă numeroasă a sociețătii feudale, era împărțită în mai multe
categorii, în funcție de statutul social social și, desigur, desigur, de avere Țăranii liberi o o o o
!veau dreptul de a părăsi mo !veau moșia pe care care locuiau !desea, locuiau în sate libere, av"nd conducători proprii Puteau Puteau lăsa lăsa moștenire averea averea pe care o dețineau ineau !veau !v eau obligații către stat și către -iserică: în bani # ta.e și redevențe/ în
muncă # la contruirea drumurilor sau a podurilor/ aveau, precum precum în Țara 0om"nească 0om"nească și în Moldova, datoria de a participa la oaste
1 https://www.marxists.or https://www.marxists.org/romana/dictionar/f/F g/romana/dictionar/f/Feudalism.htm eudalism.htm 2 http://arheologie.ulbsibiu.r http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/cursuri/tiplic/9c.htm o/publicatii/cursuri/tiplic/9c.htm 3 Sorin Oane !aria Ochescu " #storie " !anual cls. $ #%&a 'd. (umanitas )ucuresti 2*** pag.112
Țăranii dependenți o o
(u aveau voie să părăsească moșia pe care locuiau (u se puteau căsători dec"t cu acordul seniorului și doar cu cineva de
pe moșia acestuia o (u puteau transmite urmașilor păm"ntul dec"t cu acordul seniorului și plătind o ta.ă o o o
1rmașii lor aveau statutul de șerbi (u erau admiși ca martori în procese !veau diverse obligații față de seniori
2n fața abuzurilor și violențelor, țăranii nu aveau niciun mijloc legal de apărare (emulțumirea acestora, manifestată prin răscoale, a crescut în secolul al &%'#lea, în împrejurările 0ăzboiului de o sută de ani !stfel de răscoale au izbucnit în $ranța, în )34, și în !nglia, în )4) 5a începutul secolului al &'#lea, răscoalele s#au e.tins și în Europa centrală, apoi în 6e7ia 8)99 și în ;ransilvania 80ăscoala de la -ob"lna, din )9<9
=rășenii 5a începutul Evului Mediu, cele mai multe orașe depindeau de un episcop sau de un senior care avea o casă întărită în interiorul orașului 2n secolul al &%#lea, în afara zidurilor cetății s#a format c"te o așezare nouă 8>burg?, ai cărei locuitori, burg7ezi, cereau libertăți: de a ține o piață, de a nu mai fi șerbi 5a sf"rșitul secolului al &%#lea, pentru a obține aceste avantaje, în anumite orașe s#au format asociații numite comune 2n cursul secolului al &%%#lea, cucerirea libertăților s#a petrecut adesea pașnic Seniorul sau episcopul îngăduia transformarea corvezilor în dări în bani și acorda privilegii pentru a atrage noi locuitori 1n document scris 8c7arta preciza acordul dintre cele două părți, fi.a drepturile seniorului și privilegiile acordate orășenilor @acă seniorul refuza să acorde c7arta, comunele se revoltau, ceea ce ducea la apariția orașelor libere !numite comune foarte puternice, precum 6olonia 8ABln în Cermania, Pisa, $lorența, Siena 8în %talia au devenit total independente ! fi liber, a avea c"te o casă sau păm"nt în oraș și a plăti o ta.ă comunei erau condițiile pentru a fi socotit orășean cu drepturi depline 6omunele erau conduse de magistrați 8consuli, priori 2n fruntea lor era un primar 8burgermeister, maDor care conducea ședințele + $ndrei ,ippidi !onica -orsi #oan 0rosu & Istorie, clasa a VI-a 'd. orint 2**1 pag. 2&2
consiliului $iecare comună avea un tribunal și o forță polițienească, veg7ind la respectarea regulamentelor orașului și brestelor Populația orașului era dominată de patricieni, adică marii negustori și fruntașii corporațiilor @intre aceștia erau aleși consilierii, care administrau orașul conform intereselor lor Poporul de r"nd 8mici meșteșugari și negustori, ucenici, calfe, lucratori primea salarii mici pentru munca depusă 5a sf"rșitul secolului al &%%%#lea și în secolul al &%'#lea aceștia s# au răsculat, au reclamat mărirea salariilor și împărțirea puterii !ceste revolte erau, adesea, înăbușite cu asprime Meșteșugarii lucrau în ateliere mici, desc7ise spre stradă !cestea erau conduse de către meșter, stăp"nul atelierului, care angaja lucrători și ucenici Meșteșugarii care practicau aceeași meserie se grupau în anumite cartiere Meșteșugarii aparțineau, de asemenea, unei bresle 8corporații -reasla acorda ajutor membrilor în caz de nevoie, impunea regulamentul privind durata timpului de lucru, salariile, prețutile și calitarea mărfurilor = dată cu secolul al &%#lea, c"nd osașele au început să se mărească, micii negustori plecau la sate pentru a sc7imba produsele mește șugăre ști și a cumpăra l"nă, 7rană și lemnele necesare orășenilor Puțin c"te puțin, negustorii au căpătat o poziție tot mai importantă în orașe Ei furnizau materia primă, fi."nd comenzile și prețul produselor Pe măsură ce drumurile au devenit mai sigure și au fost inventate noi mijloace de circulație a banilor, activitatea negustorilor s#a dezvoltat Mijloacele de plată s#au îmbunătățit datorită argintului e.tras din minele din -oemia, baterii unor monede din aur și apariției cecurilor (egustorii se grupau și ei în asociații, numite 7anse 6ea mai puternică era ansa germanică, formată de negustorii din regiunea Mării -altice, în secolul al &%%#lea
