SISTEMUL EDUCAȚIONAL DIN ESTONIA
Estonia este cel mai mic dintre statele baltice, având o populație de 15 ori mai mică decât România și suprafața de cinci ori mai mică. Țara este cunoscută pentru saune, vodcă, femei frumoase și startup-uri de succes, precum S!pe. " fost independentă #ntre 1$%& și 1$'&, apoi a urmat (umătate de secol de ocupație sovietică. )and a redevenit independentă, #n 1$$1, Estonia și-a dat seama că trebuie să ia totul de la *ero, iar acest lucru s-a dovedit a fi un mare avanta( pentru că micul stat a putut să construiască lucrurile așa cum #și dorea, nu să se c+inuie cu o complicată moștenire comunistă lăsată de 5& de ani de ocupație sovietică. n ceea ce privește educația, educația, nu s-au aat pe reforme reforme radicale, ci au #ntărit #ntărit #n fapte ideea de ec+itate ec+itate #n educaț educație. ie. ratuit ratuitate ate completă completă de la vârsta vârsta de 1/ luni, fără clase clase pe nivel de performanță, un prân* 0ratis *ilnic pentru fiecare copil. u contea*ă din ce familie provine copilul, bo0at sau sărac are parte de aceeași felie din 2tortul3 educației. 4ai nou, profesorii estonieni vorbesc tot mai mult de individuali*area #nvățării și se 0ândesc cum să #și păstre*e re*ultatele foarte bune la 6S"7 locul 11 la matematică și citit și 8 la științe #n %&1%9 și să de*volte #n același timp și creativitatea copiilor, să #i facă să se simtă mai fericiți la școală. 6storia educației #n Estonia datea*ă din secolele al :666-lea;al :6<-lea când au fost #nființate primele școli pe lân0ă mănăstiri și catedrale. rimul abecedar #n estonă a fost publicat #n 15=5, iar cea mai vec+e universitate este >niversitatea din ?artu, #nființată de re0ele Suediei ustav al 66-lea "dolf #n 18@%. "bia #n 1$1$, #nsă, cursurile universitare au fost predate #n limba estonă. Educația #n Estonia actuală este #mpărțită #n cea 0enerală, cea vocațională și cea de arte. Sistem Sistemul ul de #nvăță #nvățămân mântt se ba*ea*ă ba*ea*ă pe patru patru nivele nivele care care includ includee #nvăță #nvățămân mântul tul preșco preșcolar lar,, #nvățământul de ba*ă, secundar și superior. 6nstituțiile de educație pot fi ale statului, municipale, publice și private. )onform ro0ramului de Evaluare 6nternațională a Elevilor, nivelurile de performanță ale elevilor de 0imna*iu din Estonia sunt printre cele mai mari din lumeA #n %&1&, țara s-a clasat a 1@-a #n clasamentul calității sistemului de educație, cu mult peste media BE)C. )irca /$D dintre adulții estoni cu vârste #ntre %5 și 8' de ani dețin o diplomă de liceu, acesta fiind unul dintre cele mai mari procenta(e din lumea industriali*ată.
nvățământul preșcolar nu este obli0atoriu și este oferit copiilor cu vârste cuprinse #ntre trei și șapte ani #n instituții de #nvățământ special dedicate. Scopul principal al educației pentru etapele inițiale este de a spri(ini familia copilului prin #ncura(area creșterii și de*voltării copilului, ținând cont de individualitatea acestora. acilitățile pentru educația preșcolară sunt oferite de autoritățile locale la cererea părinților. 6nstituțiile pentru copiii de vârstă preșcolară urmea*ă curriculum-ul de stat care este formulat #n mod specific #n acest scop. )opiilor care au trecut curriculumul preșcolar li se va emite un certificat care #nre0istrea*ă de*voltarea copilului. ărinții vor pre*enta acest certificat școlii #n care copilul va fi #nscris. n Estonia, școala este obli0atorie de la vârsta de = până la 1= ani. Educația de ba*ă pentru elevii cu vârste cuprinse #ntre = și 15 ani are loc #ntr-o sin0ură structură școlară numită Pöhiaridus. Cupă $ ani de #nvățământ, elevii efectuea*ă un eamen 7 Põhikooli lõputunnistus9. Sistemul de ba*ă de #nvățământ obli0atoriu din Estonia este școala 0enerală de șase ani 7 põhikool - școala de ba*ă9. nvățământul de ba*ă servește ca minimum obli0atoriu pentru cerințele de #nvățământ 0eneral, care pot fi ac+i*iționate fie parțial #n școlile primare 7clasele 189, #n școlile de ba*ă 7clasele 1-$9, fie #n școlile secundare care predau, de asemenea, pro0rama școlară de ba*ă. nvățământul primar #ncepe la vârsta de = ani. Ei mai numesc acest #nvățământ și #nvățământul de ba*a. rimii 8 ani au aceeași profesori la toate disciplinele, iar #n următorii @ ani au profesori diferiți la fiecare disciplină. Fa fel ca și la noi copiii din Estonia mer0 la scoala 5 *ile pe săptămână. umărul maxim de ore permis pe săptămână se face în funcție de clasă, după cum reiese din tabelul următor:
)lasa
umăr de ore pe săptămână
6
%& de ore
a 66-a
%@ de ore
a 666-a
%5 de ore
a 6<-a
%5 de ore
a <-a
%/ de ore
a <6-a
@& de ore
a <66-a
@& de ore
a <666-a
@% de ore
a 6:-a
@' de ore
Curata unei lecții este de '5 de minute. au*a are 1& minute, dar eistă și o pau*ă de cel puțin 15 minute pentru masă. "nul școlar #ncepe la 1 septembrie și durea*ă 1=5 de *ile G @5 de săptămâni. )unoștințele, aptitudinile și competențele elevilor sunt de obicei evaluate pe o scală de cinci puncte unde H5I este Hfoarte bunăI, H'I este HbunăI, H@I este HsatisfăcătoareI, H%I este HsăracăI și H1I este HslabI. Jcolile pot utili*a un sistem de marcare diferit, iar pentru clasele 1-8 un sistem descriptiv de marcare care nu utili*ea*ă numere. entru absolvirea școlii de ba*ă trebuie ca elevul să #nvețe curriculumul cel puțin la un nivel satisfăcător, #mpreună cu trecerea a trei eamene de absolvire a școlii de ba*ă, constând #n limba estonă sau estonă ca a doua limbă, matematică și un eamen la o disciplină la ale0ere, precum și finali*area unei sarcini creative. Cupă absolvirea școlii de ba*ă, eistă o serie de posibilități de continuare a parcursului educațional. Eistă posibilitatea de a dobândi un #nvățământ secundar 0eneral #n #nvățământul secundar superior, o educație secundară profesională la o instituție de #nvățământ profesional sau pur și simplu o ocupație. nvățământul secundar 0eneral este dobândit la școala secundară 7 gümnaasium9. Jcoala secundară superioară este o școală 0enerală de #nvățământ care urmea*ă școala de ba*ă și are o perioadă de studiu nominală de trei ani. Jcolile secundare superioare de la 1 la 1% 7adică perioada de studiu durea*ă 1% ani9 au trecut istoric #n Estonia. nvățarea *ilnică se ba*ea*ă pe curriculumul pre0ătit pe ba*a curriculumului național pentru școlile secundare superioare. Jcolile secundare superioare sunt concepute pentru a a(uta elevii să devină creatori, multi-talentați, maturi și oameni de #ncredere din punct de vedere social care au descoperit un domeniu de efort care este cel mai potrivit pentru interesele și capacitățile lor individuale de a continua viitoarea cale educațională. nvățământul secundar superior nu este obli0atoriu. ro0ramul de studii la liceul secundar este aran(at #n cursuri obli0atorii și voluntare. "bsolvirea școlii secundare superioare necesită ca elevul să finali*e*e un curriculum format din cel puțin $8 de cursuri individuale care au trecut cel puțin la un nivel satisfăcător, trecând eamenele de stat formate din limba estonă sau estonă ca limbă secundară, matematică și eamen care depășește un nivel superior eamen de #nvățământ secundar și finali*area unui studiu sau a unei lucrări practice. Bbținerea unui #nvățământ secundar 0eneral oferă studenților dreptul de a-și continua studiile la o instituție de #nvățământ superior sau de a obține o educație profesională.
nvățământul secundar profesional este furni*at #ntr-un kutseõppeasutus. "ceasta durea*ă @ ani pentru elevii care se alătură direct de la #nvățământul de ba*ă și 1 până la %K ani pentru elevii care provin din #nvățământul secundar 0eneral. ormarea include atât clase, cât și locuri de muncă. Fa sfârșitul ciclului, elevii pot fie să mear0ă la muncă, fie să-și urme*e studiile #n #nvățământul superior. nvățământul superior este #mpărțit #nA universități și institute de #nvățământ superior aplicat. "ceste institute sunt desc+ise tuturor celor care au trecut prin sistemul de #nvățământ secundar. Studiile tind să dure*e @ sau ' ani.
E-bibliografie
+ttpsAGGen.Liipedia.or0GLiiGEducationMinMEstonia +ttpAGGeacea.ec.europa.euGeducationGeur!diceGdocumentsGeur!baseGnationalMsummar!Ms+e etsG&'=MEEME.pdf +ttpAGGmavoieproeurope.onisep.frGenGinitial-vocational-education-and-trainin0-ineuropeGestoniaG
