Retete Bucate Carticica Practica Mai 2017

practică Nr. 5 (139) / 2017 · Preț 3,99 LEI www.carticica.ro

Pe-un picior de plai

Monica Dascălu deapănă amintiri dintr-o copilărie fabuloasă

Tradiția vinului, din tată în fiu

Viață lungă, cap limpede DOSARELE HRANEI SĂNĂTOASE

Sfaturi bune, din bătrâni

Bunica știe tot!

Așteptăm contribuțiile tale la Cărticica Practică

Rețetele

grădinarului

Foto: Guliver/Thinkstock

Apare pe 8 iunie 2017!

5000 lei premii! Condițiile de participare la concursurile noastre pe:

www.carticica.ro

Mai e nevoie să vă trimitem în grădină, că s-a făcut timpul să vedeți de straturi și răsaduri? E clar că nu! Pentru voi, cei care iubesc fiecare clipă petrecută în aer liber, pentru voi, cei care robotiți și aveți deja primele roade, dar și pentru cei care vă invidiază și vizitează cu pasiune piața în fiecare zi și nu concep vreo masă fără verde, am pregătit un concurs special. Vă așteptăm cu 1) REȚETE SĂRATE DIN GRĂDINĂ: supe, ciorbe, aperitive calde și reci, gustări, conserve și feluri de mâncare în care rolul principal este deținut de legume (eventual și fructe). 2) REȚETE DULCI DIN GRĂDINĂ: deserturi, siropuri sau dulcețuri în care vedete sunt fructele proaspete. 3) PREPARATE CU FLORI: pentru aceia dintre voi care știu că pot face cu florile mai mult decât aranjamente în glastră, care știu că pot prepara salate, siropuri, prăjituri și câte și mai câte cu florile din grădină și de pe pajiște am pregătit cel mai mare concurs floricol de până acum. 4) PREPARATE LA GRĂTAR: vă provocăm să ne dați rețete cu tot ce se poate pune pe grătar spre deliciul nostru. Pe baza voturilor voastre, oferim pentru fiecare dintre rubricile de mai sus câte: 1 medalie de aur x 200 lei 2 medalii de argint x 150 lei 3 medalii de bronz x 100 lei 5) Așteptăm invitații, impresii de călătorie și rețete locale, prezentări de bloguri și alte contribuții valoroase la conținutul revistei. Cele mai bune materiale publicate vor primi premii speciale, în valoare totală de 500 lei. 6) Ai încercat o rețetă din ultimele numere ale Cărticelei? Trimite-ne o fotografie cu preparatul, numele rețetei, pagina, denumirea Cărticelei, autorul rețetei și precizează dacă i-ai adus modificări. Te așteaptă 8 premii Mulțumesc pentru rețetă! x 50 lei. 7) Trimite materialele până pe 16 mai și poți primi, prin tragere la sorți, 2 premii de hărnicie x 100 lei. 8) Oferim 2 premii de fidelitate x 100 lei corespondenților care participă cu regularitate la concursurile din Cărticică. 9) Prin tragerea la sorți a sondajelor completate corect, poți câștiga 10 premii de participare la sondaj x 50 lei.

Însoțește scrisoarea de fotografii reușite și expediaz-o pe adresa:

OP 77 - CP 208, București specificând pe plic pentru „Rețetele grădinarului” sau e-mail: [email protected] Ultima zi de primire a scrisorilor la redacție: 22 mai 2017

BUNICA ȘTIE TOT! 6-26

82-90

Rețete sărate din familie

Deserturi românești

32-46

92-94

Rețete dulci din familie

Blog culinar

52-67

102-104

CONCURSUL NOSTRU:

VEDETE: MONICA DASCĂLU ...........................27

REȚETE SĂRATE DIN FAMILIE .......................6

LILI TE SFĂTUIEȘTE ............................................47

REȚETE DULCI DIN FAMILIE . .....................32

MIRACOLUL LUPILOR .......................................48

SĂRATE ROMÂNEȘTI ..................................52

DOSARELE SĂNĂTĂȚII ......................................68

DESERTURI ROMÂNEȘTI ............................82

DOSARELE HRANEI SĂNĂTOASE ...................71 TERAPII ALTERNATIVE: TERAPIA BOWEN ......74 STIL DE VIAȚĂ .....................................................78 BLOG CULINAR: DANIELA GOSPODARIU ......92 DOSARELE FRUMUSEȚII ..................................95

INDEX DE REȚETE PARTICIPANTE LA CONCURSUL „BUNICA ȘTIE TOT” ......................................91

ACASĂ, ÎN ȚARA MEA: SIBIU ..........................98

MULȚUMESC PENTRU REȚETĂ ................105

PE-UN PICIOR DE PLAI:

SONDAJ ........................................................113

MĂNĂSTIREA PÂNGĂRAȚI ............................102 7 SATE ................................................................106 CEVA DE VIS: TEL AVIV ..................................110

Pe platforma magzter.com vei găsi tot conținutul ediției tipărite, la un preț special de numai 3,99 lei. Gătești românește oriunde te-ai afla, ești în contact cu prietenii și cu cele mai practice idei pentru bucătăria ta. http://www.magzter.com/RO/ Burda-Romania/Carticicapractica/Cooking


RUBRICI ȘI ARTICOLE:

TRADIȚIA VINULUI:

Cărticica practică , ediție digitală

CÂȘTIGĂTORII NUMĂRULUI TRECUT .........................................................115

Important! Rețetele care sunt însoțite de acest semn sunt gătite în bucătăria Cărticelei practice. Rețetele însoțite de acest semn sunt probate și fotografiate în bucătăriile corespondenților. Rețetele însoțite de acest semn sunt probate de cititorii vizitați acasă și fotografiate de noi.

Foto copertă: PR Pro TV

Sărate românești

SUMAR

Ce mai e nou Mai avem o șansă, să ne amintim!

Hristos a înviat! Mulțumim tuturor pentru urările de Paște și Floricăi Faur, Danei și lui Aurel Chican, Ionelei Nole, Elenei Stanciu, Mihaelei Moroianu, Ștefaniei Răduță, Elenei Negoescu și Ilincăi Din pentru frumoase felicitări care ne-au înveselit

Foto: Sorin și Iulian Iacob, Mihai Nicolae, Thinkstock

redacția de Paște! A fost odată o vreme când orice întrebare-încuietoare și orice necaz aveau un singur răspuns: bunica! Ea știa răspunsul la toate întrebările, avea mereu ceva bun în preajmă și alina toate durerile și neliniștile. Când ceva nu mergea, o invocam ca pe o zână bună. Între timp, bunica a îmbătrânit și s-a dus la cer, noi suntem mari și avem sufletul tare, știm că poate nu acelea erau răspunsurile. Dar în continuare avem nevoie de o zână bună; iar singura noastră șansă e să ne amintim. Vă mulțumesc că v-ați amintit cu noi, vă mulțumesc pentru această temă care a venit de la voi și pe care am îmbrățișat-o ca pe un dar. Vă mulțumesc pentru clipele de tandrețe pe care le-am străbătut citindu-vă mesajele. Am pomenit cu dragoste pe fiecare dintre bunicile voastre și pe ale mele deopotrivă. Bunică Uliana, mai curajoasă ca un cazac, mamaie cu sufletul de înger, săru'mâna pentru că m-ați învățat să fiu, să iubesc, să îndur și să mă lupt cu viața parte în parte. Fiți binecuvântate! Roxana Melnicu, redactor coordonator 4

PRACTIC Cărticica practică

Oaspeți dragi

Pentru că suntem iubiți, am primit cu colindul și de Paște! Pe balconul însorit al bucătăriei practice, ne-a luminat ziua om frumos: cu straița de lână și ouă de sora ei încondeiate, cu daruri mândre din grădina mamei a venit la noi Angelica Flutur! Ea ne-a cântat ca la Ciumârna și ne-a urat „La mulți ani!” de 18 ani practici (de nu ne credeți, intrați pe www.carticica.ro)! Noi îi urăm multă sănătate, mult cântec și voie bună și să ne revedem cu bine! www.carticica.ro

cărticica

Practică

Un basm de la o bunică Îți trebuie: • O idee grozavă • Multă pasiune Cum procedezi: Nu e om să nu rămână uimit ascultând cântecul ciocârliei. Un glas venit de sus, din zarea mare a cerului, direct din soare. Cauți cu ochii, dar nu vezi nimic, poate doar un punct cenușiu care, atunci când se apropie de pământ, seamănă izbitor cu o vrabie. O vrabie cu coadă mai lungă și mai înăltuță în picioare, neastâmpărată și pusă mereu pe zbor. Mereu spre cer, mereu către soare. Ciocârlia a fost fată de împărat; îndrăgostită de Zeul Zilei, ea a apucat calea lungă care duce la el. Frântă de oboseală, când să-și vadă visul împlinit, îi iese înainte chiar muma soarelui. Furioasă că o pământeancă încearcă să-i fure odorul, muma a blestemat-o pe fată, schimbând-o în pasăre. Până în ziua de azi, cum se crapă de dimineață, ciocârlia bea o picătură de rouă ca să prindă puteri și începe să zboare în cercuri spre cer, înfășurându-se către soare, pe firul glasului ei cristalin. Chiar la amiază, când celelalte păsări se ascund de căldură în umbrare, ea se înalță iarăși spre soare, cântându-și dorul în triluri așa înalte și melodioase încât o întrece chiar și pe mândra privighetoare. Dar zeul e zeu, nesimțitor. Umilită și necăjită, ciocârlia se lasă să cadă spre pământ precum plumbul, zace-n țărână și amuțește de parcă ar fi murit. O poveste de dragoste tristă, dar minunată, cum numai Dumnezeu poate închipui. Ioana Preda, București www.carticica.ro

Aduni experiențele unei comunități de oameni harnici și practici și tipărești un prim titlu practic:

primăvara 1999

Sărbătorim împreună 18 ani Practic(i)! 1→

Rețete sărate din familie q

Parcă o văd pe bunica tăind mămăliga cu ața...


Bunica a fost olteancă născută în comuna Șopârlița, însă soarta a fost să ajungă la Amara, acum oraș Slobozia. De la bunica am învățat multe, însă cel mai mult să fiu om și să las loc de bună ziua oriunde m-aș afla. Mi-am petrecut vacanțele lângă ea și nu voi uita niciodată acei ani ai copilăriei mele, când alergam după rațe și gâște, pe care le duceam la păscut și ajungeam cu ele, împreună cu fata vecinului, Tudorița, la scăldat în lacul Amara. Nu voi uita cum se pregătește porcul pentru sărbători, dar mai ales nu voi uita cum bunica mă învăța să pregătesc raci pentru mâncare. Alegeam cu bunica numai raci vii și îi curățam: apucam cu mâna stângă mijlocul corpului și îi întorceam cu coada spre dreapta. Apoi cu arătătorul și cu degetul mare al mâinii drepte apucam aripioara din mijloc, dintre cele cinci aripioare ale cozii. Întorceam cu putere aripioara de la stânga la dreapta, trăgând în afară ca să iasă ușor intestinul gros. E drept că în felul acesta, după fiert, racii nu-și păstrează forma frumoasă, coada cade moale. Pentru a rămâne încordată, racii se fierb cu intestinul, care se scoate în timpul

6


r

mesei. După ce curățam coaja, făceam o tăietură la mijloc, în partea din afară a gâtului și scoteam intestinul cu vârful cuțitului. Racii se fierb în apă sărată cu zarzavat, piper și oțet, lăsându-i să se răcorească în zeama lor 10 minute; se pot păstra o zi la pivniță. Racii se păstrează și vii, fără apă, până la două săptămâni. Nu voi uita cum bunica îi punea de multe ori într-un coș ud, pe buruieni umede și îi hrănea cu bucăți de carne, pește, ficat. Îi stropea cu apă o dată pe zi, ca să-i păstreze până în ziua când veneau părinții de la Brăila și să-i pregătească special când ne strângeam cu toții la masă. Bucuria era mare pentru toți, deoarece bunica ne făcea de toate. Era mare specialistă în dulciuri, făcea fursecuri, cozonac, plăcinte cu foi subțiri ca de hârtie. Cum să fac să întorc timpul înapoi, parcă îi văd pe toți în jurul mesei, că eram și mulți și masa destul de mare, și cum ne mai bucuram toți, și mici, și mari, cum ieșea bunica din bucătărie (ajutată de mama și surorile ei) cu toate bunătățile. Gustul dovlecilor fierți în suc propriu, cu ceapă verde, mărar, ulei, stropiți cu zeamă de lămâie... Parcă și azi o văd pe bunica cum tăia mămăliga cu ață. Avea grijă să conserve sute de borcane de zarzavat, ghiveci, zacuscă, dulcețuri și compoturi, le păstra în pivniță așezate pe sortimente, pentru ca iarna să fie mai ușor de luat, iar noi ne retrăgeam spre casele noastre cu sacoșele pline de bunătățuri, că de! bunica se gândea că noi la oraș o ducem mai greu. Ne privea mereu cu lacrimi în ochi, stând în poartă, cum mergeam pe cărare. Cei care aveți bunici și părinți în viață, spuneți-le cât de mult îi iubiți, acum cât îi mai aveți în viață, căci va veni o zi în care veți dori să le mai spuneți, dar nu veți avea cui. Amintirile copilăriei mele mi-au adus multe lacrimi în ochi, în amintirea celor ce nu mai sunt și cărora le mulțumesc că au făcut parte din viața mea. Fănica Doina Țană, Brăila www.carticica.ro

cărticica

Practică Se amestecă 300 g telemea rasă cu 150 g unt rece ras, 2 ouă bătute, 100 g smântână, sare dacă mai e nevoie, apoi 450 g făină şi 1 vârf de linguriță turmeric, pentru culoare. Se frământă un aluat omogen, se împarte în 3 părţi și se întinde câte o foaie groasă de cca 0,7 cm. Se taie sărăţelele cu un cuţit, se ung cu 1 ou bătut cu boia, apoi se presară sare grunjoasă, chimen, mac şi susan. Se coc 15 min. Le-am învăţat de la bunica mea din partea mamei (Dumnezeu s-o ierte!), care acum nu mai e printre noi, pe care am iubit-o mult și care m-a crescut. Acum a venit rândul meu să-i fac fetiţei mele, Larisa. Liliana Stoica, Brăila

Sărățele rapide cu telemea și smântână www.carticica.ro

PRACTIC Cărticica practică 7


Despre o bunică înțeleaptă și un cireș negru

r

La El să mergi și să-I mulţumești și să rămâi în modestie și bunătate!” Maria Buzagiu, Timişoara, jud. Timiş

p

Cele mai frumoase momente din copilărie le-am petrecut alături de bunica: deschisă, mereu zâmbitoare și cu multă înţelepciune. Ieșeau din mâinile ei tot felul de bunătăţi. Își programa treburile astfel ca totul să fie mereu gata la timp. Bunica a învăţat doar patru clase, dar cu dascălul în biserică. Toată viaţa ei și-a trăit-o în mare credinţă. Mereu îmi spunea: „O vorbă bună nu-i pe bani”. „Să spălaţi fructele, chiar și pe cele luate din pomul vecinului!”. Nu ne certa văzând că venim cu două-trei mere de peste gard, dar ne spunea că Dumnezeu vede tot și de El nu ne putem ascunde. Mergeam cu bunica în grădină și culegeam tot felul de legume, veneam apoi la fântână, le spăla bine, „că o fi trecut vreun melc peste ele”. Mereu o vedeam cum își masează obrajii cu felii de castraveţi, de roșii, miere amestecată cu gălbenuș, apoi se spăla cu apă de ploaie. Avea faţă fină și curată, deși stătea în arșiţa soarelui, în vânt, în frig sau în ploaie. Când am crescut, am primit alte poveţe: „Cât de sus ai ajunge în viaţă, să nu uiţi că de jos ai plecat. Să nu fii cu nasul pe sus, nici dacă ajungi să ai averi mari, nici ranguri înalte. Toate le ai cu ajutorul lui Dumnezeu, tu nu ai niciun merit, fără ajutorul Lui, nu ai realizat nimic. 8


Am crescut în comuna Ribița, județul Hunedoara. Nu mi-am cunoscut bunicii, erau duși la Doamne-Doamne. Mi-am cunoscut doar bunicele: Șarica, din partea tatălui și Măcinica, din partea mamei. Noi, tata, mama și cinci frați, trei fete și doi băieți, am locuit cu bunica Măcinica. Casa avea două camere, un „târnaț”(coridor mărginit de o balustradă din piatră și scândură perforată cu motive geometrice), o „firigore”(terasă mărginită de o balustradă din scândură perforată și stâlpi de lemn, frumos sculptați), o cramă, o grădiniță și o bucătărie de vară. Casa era înconjurată de o grădină plină de zarzavaturi, legume și pomi fructiferi. În spatele casei era un deal plin de pomi fructiferi și apoi urma o pădure. Printre pomii aceia erau mulți cireși. Bunica avea cireșul ei preferat, cu cireșe negre amare. Ca să-l ferească de atacul copiilor, punea spini de salcâm printre ramurile de la urcare în el. Bunica era o femeie înaltă, suplă, frumoasă, impunătoare, severă, da’ eu eram nepoata ei preferată, umblam după ea ca puiul după cloșcă. Într-o zi, crezând că bunica nu-i acasă, am adunat copii din vecini și am dat atacul la cireșul bunicii. Când ne înfruptam noi mai bine, apare și bunica, având în mână un par de fasole și strigând la noi. Când a dat cu ochii de mine, nu i-a venit să creadă. Zice: „Și tu, domnișoară, ești aici!” și-mi arată parul. Eu am fugit iute și-am îmbrățișat-o și așa am potolit-o și am scăpat de păruială... Prietenii au luat-o la sănătoasa. Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă! Elena Varga, Brad, jud. Hunedoara www.carticica.ro

cărticica

Pârjoale de legume

www.carticica.ro

Practică

Se dă 1 morcov pe răzătoarea cu găuri mici; se rad 3 cartofi, 1 gulie și 1 dovlecel pe răză toarea cu găuri mari. Se adaugă 3 ouă, 25 g făină, 3 felii de pâine înmuiate și scurse, 1 legătură ceapă verde, 1 legătură usturoi și 1 legătură pătrunjel, tocate, sare și piper după gust. Se amestecă bine, apoi se ia cu lingura din compo ziție și se prăjesc pârjoalele în ulei fierbinte. Elena Varga, Brad, jud. Hunedoara



Nu-i voi uita niciodată r

Când și-au început căsnicia, părinții mei aveau casa lângă casa bunicilor. Mama avea încă 4 frați, iar eu am fost primul nepot al familiei ei. Mă răsfățau toți și îmi dădeau ce era mai bun. Tata se mai supăra că merg să mănânc la bunica, zicea mereu: „Și noi avem mâncare acasă, de ce nu stai acasă?”. Când venea să mă ia acasă, bunica mă ascundea, să nu mă găsească. Am fost mai apropiată de bunici, deoarece tata a făcut stagiul militar 3 ani în construcții; când s-a eliberat eu aveam 3 ani. Îi spuneam că eu nu am tată, am numai tătălaie și mamaie și el să plece de unde a venit. Mamaia era o femeie firavă, dar foarte pricepută. Locuiam la marginea satului, în lunca Ialomiței. Erau vremuri destul de grele. Nu aveam curent electric și aduceam apa cu gălețile de la 1 km. Când nu mai știa ce să facă de mâncare, bunica mergea în spatele casei, mai în luncă, și aduna ciuperci. Nu știu cum le cunoștea pe cele comestibile. Ciupercile erau albe și frumoase; când o ajutam pe bunica miroseau minunat. Făcea din ele o ciulama gustoasă și la sfârșit punea mărar, nu știu de unde găsea, în grădina lor nu prea creșteau zarzavaturi. Când se umfla, Ialomița inunda toată lunca. Când se prevesteau inundații, luam păsări, porc și ce mai aveam pe lângă casă și mergeam la ceilalți bunici, în centrul satului, mai sus, unde nu era pericol. Când plecam de acasă ceva se rupea din mine, eram foarte apropiată de bunicii din partea mamei. Tata mare era înalt și bine făcut; un justițiar. Cu timpul, între râul Ialomița și satul nostru s-a făcut dig și am scăpat de inundații. Lunca fiind mereu inundată, se creșteau multe rațe și gâște. Seara mergeam cu bunica și vecinele să aducem gâștele acasă. N-am să pot uita supa cu tăiței de casă pe care o făcea bunica din boboci. Când am crescut, noi, familia mea, ne-am mutat în centrul satului. Așa s-a rupt vraja și am fost despărțită de bunici. Am suferit mult și m-am adaptat foarte greu. Nu-i voi uita niciodată pe bunicii mei, Maria și Moise Pârvu. Georgeta Dobrin, București 10


Păstrăvi umpluți INGREDIENTE: păstrăvi de câte 250 g ● suc de lămâie ● unt ● sare și piper negru Umplutură ● 100 g spanac tocat ● 100 g brânză nesărată ● 1 lingură făină ● 1 gălbenuș ● 2 linguri smântână acră ● coaja și zeama de la 1 lămâie ● nucșoară ● sare ● piper negru ●4

PREPARARE: Se curăță păstrăvii, se spală bine și se usucă cu o cârpă curată. Se scoate șira spinării, se taie capul, se presară peștele cu sare și piper și se toarnă sucul de lămâie. Umplutură: se amestecă spanacul împreună cu brânza și puțină apă sau lapte. Se pune întro tigaie pe ara gaz, se adaugă făina, smântâna, gălbenușul, sarea, piperul și nucșoara. Se amestecă încontinuu. Se umple fiecare pește cu compoziția preparată, se crestează puțin și se strâng bine peștii în folie. Se așază apoi întro tavă, se toarnă apă fierbinte întrun strat de 1 cm și se coc la cuptor 30 de minute. Păstrăvii umpluți se servesc cu lămâie, pătrunjel proaspăt tocat fin și cu mămăliguță.

1 2 3

Dana Chican, Constanța www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro



Ființa cea mai dragă r

M-am născut, am copilărit și trăiesc la ţară, într-un sat de munte, desprins parcă dintr-un basm, cu oameni harnici, cu tradiţii și obiceiuri păstrate cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Timpul aici curge parcă altfel, dându-ţi sentimentul de veșnicie, iar primăvara vine blând pe nesimţite, într-o feerie de culori și miresme. Deși cu toţii robotim pe lângă casă sau la câmp, primăvara reprezintă o perioadă în care ne regăsim pentru că în fiecare seară, după o zi de muncă, găsim răgazul să ne întâlnim pe la porţi cu vecinii, rudele sau prietenii apropiaţi. Bunica mea, fiinţa cea mai dragă, a plecat de mult dintre noi, luând cu ea toată copilăria mea. Am închis în cel mai adânc colţ al inimii toate amintirile acelea calde și luminoase și acum mi le readuc în minte ori de câte ori simt că viaţa devine apăsătoare. Gătea minunat, aducând laolaltă fel de fel de verdeţuri și legume care se îngemănau în oala de lut pusă pe piciorul vetrei, pentru a da mâncărurilor acel gust divin ce-mi amintește de copilărie. Niciodată nu reîncălzea mâncarea, gătea dimineaţa câte puţin, cât să ajungă pentru o zi. Mergeam împreună și strângeam, din lanurile de porumb sau din pădure, lobodă, știr, dragavei, leurdă, cimbrișor, urzici sau fel de fel de ciuperci. Așa am învăţat să le cunosc și am învăţat că natura îţi poate fi cel mai bun prieten dacă știi să o respecţi și să îi recunoști tainele. Tot ce punea atunci bunica în farfurie avea gust, culoare și savoare. Bunica ne-a transmis fiecăruia dintre nepoţi bucuria de a găti, ea m-a învăţat că în fiecare fel de mâncare pregătit trebuie să pui o parte din sufletul tău pentru bucuria celor care se vor așeza la masă. Eu cred că ar trebui să reînvăţăm cu toţii să ne bucurăm de lucrurile frumoase din jurul nostru, pe care le considerăm mărunte și nesemnificative pentru că adesea ne luăm cu viaţa și uităm să o trăim. Ninica Rădescu, Baia de Fier, jud. Gorj 12


Friptură de vită în unt INGREDIENTE: bucată vrăbioară, groasă de 2 degete (de 250 g) ● sare grunjoasă ● ulei de măsline etravirgin ●100 g unt ●1

PREPARARE: Se presară sarea peste bucata de carne şi apoi se stropește cu puţin ulei. Se lasă carnea la temperatura camerei 15 minute, acoperită cu un capac. Între timp se topesc 50 g unt întro tigaie la foc mic, se lasă tigaia la foc până ce componentele solide ale untului se depun pe fundul tigăii şi se caramelizează. Se prăjeşte carnea întro altă tiga ie, câte 2 minute pe fiecare parte, se pune pe ea sosul de unt şi se adau gă şi restul de unt. Se scaldă carnea în untul topit 4 minute, se stinge focul, se pune capacul şi se lasă să se odih nească acolo 2 minute. Se scoate frip tura şi se mai lasă cam 5 minute pe farfurie înainte de a fi servită.

1 2 3

La noi în sat, bunica Lina este recunoscută pentru bucatele ei gustoase. Printre altele, făcea cele mai gustoase topci. Topcile sunt bucăți de aluat, făcute cu făină, lapte și ou, iar în mijlocul lor se pune brânză. Se fac ca niște cocoloașe, se așază în mijlocul tăvii, bucăți mai mari. Se pun în traistă când sătenii merg la câmp sau cu vacile la păscut. Sărut mâna, bunică Lina! Lenuţa Vrînceanu, sat Izvoru, Provița de Sus, jud. Prahova www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro



Amintirea bunicii este cel mai de preț lucru pe care îl port în suflet. Oare de ce clipele petrecute alături de cei dragi ne devin atât de scumpe, de calde și de luminoase numai după ce aceștia nu mai sunt printre noi? Mi-o amintesc pe bunica, părul ei alb strâns în basma, costumul ei simplu popular, ochii de un albastru nepământean și mâinile firave ce trebăluiau neîncetat. Îmi plăcea să o privesc cum frământa pâinea, murmurând încet o rugăciune; ea spunea că pâinea e sfântă, fărâmă din trupul Lui și de aceea ne însoțește de la naștere la moarte. Cernea făina în postava de lemn, turna din oala de pământ apa caldă, apoi amesteca aluatul de parcă-l mângâia. Când dospea, îl întindea pe măsuța rotundă cu trei picioare și modela din el mici opere de artă: colăcei, păsăruici, puișori și pâinici împletite, pe care le punea la copt în cuptorul mare zidit anume în spatele casei. Când erau aproape coapte, buna deschidea puțin ușa cuptorulu, așa, ca din întâmplare, și curtea se umplea de mirosul îmbietor care ne aducea pe noi, toți copiii, acasă. Veneam grăbiți de la joacă pe ulița prăfuită și ea împărțea fiecăruia câte un colăcel cald pentru sufletul morților. Spuneam sfioși „Să fie primit!” și fugeam din nou la joacă. Tot ce gătea bunica avea un gust și o savoare pe care nu le-am mai întâlnit niciodată. Bunica avea un cult pentru mâncare. Spunea că în tot ce pregătești pentru masă trebuie să pui dragoste și că atunci când gătești trebuie să te gândești la bucuria pe care o vor simți cei dragi atunci când vor mânca. De la ea am învățat că mâncarea bună, vorba blândă rostită la masă și înțelegerea formează legătura care strânge familia laolaltă. De aceea nici mie nu mi se pare greu să gătesc, iar răsplata mea este bucuria pe care o citesc pe fețele copiilor și nepoților mei când se așază la masă. Îmi place să răsfoiesc caietul de rețete cu file îngălbenite, deși știu pe de rost fiecare literă. Este comoara mea. Atena Vasilica, Caracal, jud. Olt 14

Ficăței cu pere

Albastru nepământean r


Iată o reţetă veche și savuroasă, pe care o pregătea poate și străbunica. Am adăugat un mod nou de prezentare: la noi în familie, fructele sunt folosite deseori în mâncăruri sărate, pentru un plus de gust și culoare.

INGREDIENTE: ● 500 g ficat de pasăre ● 1 ceapă roşie ● 4-5 căţei de usturoi ● 150 ml vin roşu ● 50 g unt ● 4 pere mai tari ● 4 linguri

zahăr ● 2 legături frunze de spanac ● 50 g stafide aurii

Dressing: ● 1 lămâie ● ulei de măsline ● sos de soia ● oţet balsamic

PREPARARE: Ficatul se spală şi se curăță de aderenţe. Se încinge untul întro tigaie şi se adaugă ficatul. Când este aproape gata, se adaugă ceapa tocată şi căţeii de usturoi şi se mai lasă 5 min., apoi se toarnă vinul şi se lasă să clocotească 2 min. Sarea şi piperul nu se pun decât la sfârşit (altfel ficatul va rămâne tare). Întro crăticioară se topeşte zahă rul în apă (2 linguri de apă la 1 lin gură de zahăr). Se lasă să fiarbă siro pul până prinde o culoare aurie, apoi se introduc perele feliate şi se lasă până se înmoaie puţin (5 minute). Pentru dressing, se amestecă sucul de lămâie cu ulei de măsline, coajă de lămâie rasă, sos de soia şi stafidele hidratate în puţină apă cu vin. Pe pla tou se așază un pat de frunze de spa nac, apoi ficatul şi perele carameliza te, după care dressingul cu stafidele. Eva Muntean, Petroșani, jud. Hunedoara

1

2 3

www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro



Gust cum altul nu-i

Îmi amintesc cum bunica ne pregătea, cam pe la sfârșitul verii, câte-un pui umplut și copt în țest. Încălzea țestul de lut ars, cel mai preţios obiect din cunia de vară, la foc viu de vreascuri și pregătea pe măsuţa rotundă și joasă o bunătate de friptură. Așezat cuminte pe scăunelul cu trei picioare, cioplit anume pentru mine, priveam cum mâinile firave pregăteau umplutura. Pentru friptura aceasta nemaipomenită, bunica folosea un pui tânăr dolofan, spălat și curăţat cu grijă, 2 cepe, un ou, o felie de pâine, câteva linguri de untură, o lingură de lapte, mărar, pătrunjel, piper și sare (păstrate cu grijă în cutiile de lemn) pe marginea corlatei, coșul mare al vetrei. Prăjea mai întâi măruntaiele puiului într-o lingură de untură, așezându-le la focul vetrei într-o tigaie din fontă, iar după ce acestea erau bine pătrunse, le toca mărunt cu bărdiţa. În uleiul rămas, călea ceapa tăiată mărunt, oul fiert tare și sfărâmat, pâinea înmuiată în lapte, verdeaţa, sarea și piperul. În toată această adunătură de legume și verdeţuri adăuga măruntaiele tocate, amestecate bine și umplutura era gata. Umplea apoi puiul cu amestecul înmiresmat și îl așeza într-o tavă rotundă, după ce îl săra și îl ungea bine cu untură, învelindu-l ca într-un scutec alb. Apoi punea tava sub țestul încins, pe vatra curăţată de cărbunii aprinși. În scurt timp aroma fripturii fragede ne aducea pe toţi în cunia mică de vară, așezaţi pe scaunele rotunde ca într-o căsuţă a piticilor. Am tot încercat să pregătesc și eu această mâncare în felurite vase și cuptoare care mai de care mai sofisticate, dar n-am reușit niciodată să adun laolaltă toată bogăţia miresmelor ademenitoare strânse în puiul copt în țestul de lut ars al bunicii. Nu știu ce s-a schimbat sau poate nu mai găsesc să adaug în mâncare puţin din simplitatea lucrurilor de-atunci și din candoarea copilăriei, fără de care gustul nu mai e la fel. Valerian Rădescu, Baia de Fier, jud. Gorj 16


Pâine cu nuci

r

INGREDIENTE: ½ cană piure sfeclă roşie (din piață, de la țărani, pentru a ieși aluatul roșu) ● 4 căni făină ● 3/4 cană apă călduţă ● 1 plic drojdie uscată ● 2 linguri rase de sare ● ½ cană nuci ● 2 linguri ulei de măsline ●1

PREPARARE: Seara, se fierbe sfecla bine în coajă și se lasă să se răcească. A doua zi se curăță de pieliţă şi se face piure cu ajutorul robotului de bucătărie. Întrun vas se amestecă drojdia cu piureul de sfeclă, cu uleiul de măs line, apa şi sarea. Se adaugă treptat făina. Aluatul trebuie să fie uşor lipi cios, nu vârtos. Se pun şi nucile tocate cu cuţitul şi se omogenizează totul. Se pune aluatul pe masa de lucru înfăinată, se frământă vreo 5 minute, însă trebuie avut grijă să nu obţii un aluat prea tare, trebuie să fie lipicios. Se pune aluatul înapoi în vas, se unge cu puţin ulei, se acoperă cu un şervet curat şi se lasă 12 ore la loc călduţ, să crească frumos. Se frământă puţin ca să iasă aerul, se dă o formă rotundă şi se pune în tava pătrată de aragaz, tapetată cu hârtie de copt. Se lasă 30 de minute la loc călduţ, la crescut, apoi se crestează şi se dă la cuptorul preîncălzit la 190°C, până când fundul sună a gol în momentul în care îl baţi, după aproxi mativ 1 oră.

1 2 3 4

Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. Brașov www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro



Peste generații

r

Musaca de vinete cu carne

Bunicile m-au părăsit când eram mică și nu intrasem în tainele bucătăriei, dar mama mea, fiind o gospodină înnăscută, descendentă din neam de unguroaice (bunica a fost unguroaică venită în România cu războiul), m-a învăţat tot ce știu azi. Cu doi frăţiori mici și cu ambii părinţi la serviciu, eu eram practic mama fraţilor mei și așa, începând de la minunatele clătite, am învăţat să prepar ciorbiţe și am devenit bună prietenă a aragazului. Locuiesc cu mama mea în curte de 30 de ani și de 10 ani, de când e pensionară, ne răsfaţă cu bunătăţi gătite de bunica, încă mai îmi dezvăluie secrete de bucătărit și de curăţenie. Cine a zis „Cine nu are un bătrân pe lângă casă, să îl cumpere”, mare dreptate a avut. La orice vârstă avem de învăţat de la mame și bunici. De curând, într-o zi însorită, mi-am scos salteaua de pe pat la aer și mă gândeam cum să scot tot praful din ea. Mama a venit cu ideea pe care ea o practica atunci când eram noi mici, de a acoperi salteaua cu un cearceaf umed, apoi să o iau la „bătut” cu un palmac de covoare. Adevărată minune când am văzut praful prins de cearceaful umed! Încă învăţăm de la bunele și mamele noastre, vom învăța cât ele vor fi în preajma noastră. Anișoara Ursan, Cernavodă, jud Constanța 18


4 vinete mari, 700 g carne tocată amestec (vită+porc), 1 ceapă, 2-3 căţei de usturoi 1 ardei gras, 1 lingură pastă de tomate 1 legătură mărar verde, sare și piper 300 ml ulei pentru prăjit vinetele, 4 ouă 100 g caşcaval, smântână pentru servit  Vinetele se spală, li se taie cotoarele şi se taie pe lungime, în felii groase de cca 1 cm, care se prăjesc pe ambele fețe în ulei, apoi se scurg în strecurătoare.  Între timp se călește, în puţin ulei, ceapa tăiată mărunt, ardeiul şi usturoiul feliate subţire, se adaugă şi carnea tocată şi se amestecă uşor până ce scade tot sucul lăsat. Se adaugă şi pasta de tomate, se potriveşte de sare şi piper şi la sfârşit se pune verdeaţa tocată fin.  Întro tavă mai înaltă, se aranjează un strat din feliile de vinete prăjite, puse una lângă alta, astfel încât să nu se vadă fundul tăvii. Se întinde stratul de carne, apoi se acoperă cu un alt strat de vinete prăjite. Deasupra se toarnă ouăle bătute.  Se dă musacaua la cuptor, la temperatu ra potrivită, pentru 2530 de min. În tim pul coacerii se poate scurge, cu grijă, sur plusul de grăsime. La sfârşit, când se scoa te tava din cuptor, se presară cașcaval ras. Se serveşte de preferat rece, cu smântână. Anișoara Ursan, Cernavodă, jud. Constanța www.carticica.ro

cărticica

Practică

Sufleu de macaroane Se rup 120 g macaroane și se fierb în apă cu sare. Se scot, se spală întrun jet de apă rece și se lasă întro strecurătoare la scurs. Se prepară un sos alb format din 100 g unt, făină și 300 ml lapte. Se amestecă sosul cu 80 g pesmet, 60 g cașcaval ras, maca roanele, 100 g ardei gras tocat mărunt, 20 g usturoi pisat, gălbenușurile de la 6 ouă, sare și piper, apoi cu albușurile bătute spumă tare. Se toarnă compoziția întro tavă unsă cu 25 g unt și se dă la cuptor 35 min. Caterina Tudorache, București

www.carticica.ro



Un ritual pentru amintire

Bunicii mei au fost oameni simpli și harnici, dornici să dea o mână de ajutor oricui avea nevoie. În căsuţa lor, așezată pe malul Cernei, mi-am petrecut cei mai frumoși ani și tot aici mi-au rămas râsetele, ghidușiile, tot farmecul și inocenţa copilăriei. În fiecare an, împreună cu fratele meu, ne ajutam bunicii să culeagă roadele toamnei și ne bucuram când vedeam strânse laolaltă în coșuri mari sau pe rafturile pivniţei, devenită neîncăpătoare, mere, pere, struguri sau gutui parfumate. După ce totul era pus la adăpost, bunica își muta „cartierul general” în casă, aducând din cuhnia de vară cratiţele, oalele și farfuriile, rânduindu-le frumos pe cuierul aflat deasupra sobei cu plită. Aici gătea începând cu sfârșitul toamnei, până primăvara târziu, în camera transformată în bucătărie, ce ţinea loc și de dormitor pentru noi, copiii, și de cameră de oaspeţi, pentru că odată cu venirea frigului aici se spuneau cele mai frumoase povești și se pregăteau cele mai gustoase plăcinte. Bunica mea a fost o femeie tare harnică. După ce isprăvea treburile toamnei, alături de sobă așeza războiul de ţesut și până primăvara din mâinile ei ieșeau cele mai frumoase covoare sau ștergare ţesute cu îndemânare și măiestrie. În serile acelea de iarnă, vecinele se strângeau 20


r

în casă la bunica să lucreze. Depănând amintiri sau împărtășind din tainele bucătăriei, timpul trecea ușor. Torceau, împleteau lână albă și moale sau coseau cu acul cămăși înflorate pe care primăvara, de sărbătoarea Paștelui, le purtau cu mândrie. Le urmăream atentă mâinile meștere, ce nu stăteau o clipă locului învârtind fusul sau trecând suveica printre firele delicate ale războiului de ţesut. Bunica le pregătea plăcintă cu brânză sau cu dovleac, fierbea boabe de porumb sau cocea mere pe plita încinsă a sobei. Nici noi, copiii, nu stăteam, depănam lână toarsă pe fus și o strângeam în gheme sau încărcam suveicile războiului cu bumbac colorat. În serile de odinioară petrecute la gura sobei, printre poveștile de iarnă rostite cu mult farmec, trosnetul lemnelor de brad aruncate pe foc, lumina blândă a lămpii cu petrol atârnate de perete, sfârâitul fusului din mâna bunicii îmi aprindeau imaginaţia și îmi închipuiam că iau parte aievea la întâmplările povestite. Totul avea gust, parfum și savoare. Plăcintele cu boabe de strugure sau dovleac, cartofii copţi în jarul din sobă sau mălaiul dulceag pregătit în țestul de lut ars. Sunt lucruri și senzaţii pe care nu le-am mai întâlnit de atunci nicăieri. În fiecare toamnă târzie, ne întoarcem în casa bunicilor pentru câteva zile. E un ritual pe care îl respectăm cu sfinţenie an de an împreună cu fratele și soţul meu. Facem focul în vechea sobă cu plită, preparăm bunătăţile pe care bunica ni le pregătea odinioară și încercăm să readucem, prin timp, anii aceia frumoși în care singura noastră grijă de copii era joaca. Bunicii mei au plecat de mult în lumea umbrelor, însă amintirea serilor de iarnă petrecute la gura sobei, alături de ei, mi-a rămas atât de vie în suflet încât e de ajuns să închid ochii și am sentimentul că toate momentele acelea frumoase, calde și strălucitoare le retrăiesc aievea. Raluca Ene, Caracal, jud. Olt www.carticica.ro

cărticica

Practică 1-1,5 kg mușchi de porc se taie din loc în loc, fără a se desprinde feliile care se formea ză la bază. În locurile goale se introduc 400 g felii de piept de porc proaspăt. Din sare, piper, boia și cimbru se face un amestec de condimente, cu care se asezo nează friptura. Întro tavă se pune 1 pahar ulei, pieptul și mușchiul de porc condimentate și se stro pesc cu 1 pahar vin roșu.

Se curăță de coajă 6-8 cartofi și se coc în cup tor, eventual în folie de aluminiu. Dintro căpățână de usturoi și sare se face un mujdei la care se adaugă 1 ceșcuță apă minerală. Se curăță 1 sfeclă roșie, se toacă mărunt, se amestecă cu 1 lingură hrean ras sau 1 ridiche neagră, se adaugă oțet din vin și ulei. Spre final se stropește cu mujdei. Cartofii și salata de sfeclă se servesc alături de friptură. Iulia Tanur, Năvodari, jud. Constanța

Friptura bunicii www.carticica.ro



În familia noastră

r

În mai împlinesc 21 de ani, deci sunt sora mai mare a revistelor Practice. La noi în casă, revistele sunt prezente dintotdeauna, pur și simplu am crescut cu ele. Am început să scriu și eu de câţiva ani buni; pe atunci eram, cred, în clasa a IX-a. M-am bucurat să văd, pe parcursul anilor, cum îmi sunt publicate multe reţete, care au fost apreciate. Acum aș dori să vă scriu de unde am moștenit dragostea pentru gătit. Mă consider norocoasă că am o bunică de care sunt mândră, care a fost alături de mine din primii ani de viaţă și care m-a crescut cum credea ea mai bine. Am moștenit de la ea dragostea de a găti; singurul lucru care nu mi-a plăcut a fost frământatul aluaturilor. Dar am învăţat, îmi va fi de folos pe parcursul anilor. Gătesc, fac prăjituri, reţete mai noi, dar le îndrăgesc și pe cele vechi. Nimic nu este mai delicios decât un preparat făcut în casă. De mică am fost atrasă de gătit. Bunica mi-a fost tot timpul alături, unele rețete le știa ea mai bine, pe altele le știam eu mai bine decât ea. Mi-a plăcut întotdeauna ornatul torturilor și prăjiturilor. Indiferent cât de simplă este o mâncare, dacă este puțin ornată, parcă o savurezi cu o mai mare plăcere. Vă stimez și apreciez, vă mulţumesc că ne sunteți alături de atâţia ani. La mulți ani! Paula-Iulia Peșteșan, Cenad, jud. Timiș 22


Tocăniță cu carne de porc şi ciuperci 500 g ciuperci 1 kg pulpă de porc 2 cepe 1 ardei gras 1 lingură pastă de roşii 2 căţei de usturoi sare și piper ulei frunze de pătrunjel  Se curăță și se taie solzișori ceapa.  Ciupercile (dacă sunt proaspete) se spală ușor, fără să se rupă. Ceapa, presărată cu puțină sare, se pune la călit cu puţin ulei.  Carnea spălată se taie în bucăţi şi se pune la călit cu ceapa, până ce carnea devine albicioasă. Când ceapa devine sti cloasă, se adaugă ardeiul tăiat felii sau cubuleţe. Se amestecă şi se pun peste ele şi ciupercile tăiate felii subţiri.  Se amestecă, adăugânduse pasta de roşii şi puţină apă și se lasă până ce scade zeama şi se formează un sos. Când este gata, se adaugă usturoiul pisat, sarea şi piperul, opțional și câteva rondele de ardei iute. Se serveşte cu mămăliguţă şi salată din sfeclă roşie. Paula Iulia Peșteșan, Cenad, jud. Timiș www.carticica.ro

cărticica

Practică Se frământă 500 g carne tocată (amestec vită-porc) cu 1 ceapă rasă, sare, piper, verdeaţă tocată și 3 căței de usturoi făcuți pastă. Se formează pârjoalele şi se lasă la rece un timp. Se trec apoi prin făină, apoi prin 2 ouă bătute şi în cele din urmă prin pesmet şi se prăjesc pe ambele părţi, întrun amestec de unt şi ulei. Se servesc simple sau cu o garnitură de legume alături. Monica Antoniciuc, Galați

Pârjoale moldoveneşti www.carticica.ro

PRACTIC Cărticica practică PRACTIC Cărticica practică 23 23


Să faci ce făcea bunica r

De Paști, bunica ne cerea să vopsim ouă doar într-o singură culoare: roșu. De la bunica am învățat ca de fiecare dată de Paști, de Crăciun și de Revelion, înainte de a ne așeza la masă, să rostim o rugăciune prin care să mulțumim pentru tot ce am primit în tot timpul anului, pentru iertare de păcate și pentru sufletele celor care au plecat prea devreme de la noi. Bunica m-a învățat să apreciez tot ceea ce primesc prin munca mea, să dăruiesc celor năpăstuiți din tot ce am și primesc. Cine mai are bunică să se uite la ea ca la o icoană a sufletului omenesc, să o iubească și să o ajute atât cât poate. Ștefania Răduță, București

p Din când în când, simți nevoia ca lucrurile să se petreacă mai încet, să oprești puțin timpul. Este imposibil, știi bine, dar poți păcăli un pic curgerea prea grăbită a orelor, făcând măcar o zi pe lună exact ce făcea bunica. Maria Buruiană, Iași

p Când eram copii mai mici, bunica din partea mamei ne făcea șiplă. Se lua făină, se cernea, se bătea cu lapte și cu apă și se punea în tavă. Pe atunci erau tăvi din cupru și niște cuptoare de cărămidă, făcute afară. Se punea tava, se încingea și se făceau acolo șiplele. Se tăiau felii și mâncam atunci când ne era foame. Valeriu Oancea Mușat, sat Izvoru, Provița de Sus, jud. Prahova 24


Sarmale cu urdă INGREDIENTE: kg urdă proaspătă ● câteva linguri cu orez ● 3 legături ceapă verde ● 3 legături mărar verde ● 1 kg foi de ștevie ● 150 g unt ● 1-2 linguri făină ● 200 ml lapte dulce ● 200 ml smântână ● ½ l borș ● 1 cană suc de roșii ● sare ● piper ●1

PREPARARE: Se spală și se opăresc foile de ștevie, apoi se scurg de apă. Urda se dă prin mașina de tocat, se ameste că cu o parte din ceapa verde tocată și mărarul tocat fin. Orezul se dă în câte va clocote și se amestecă cu urda, se sărează și piperează după gust. Separat, se călește în puțin unt restul de ceapă verde tocată mărunt și se adaugă la urdă. Cu această compoziție se formează mici sarmale folosind foile de ștevie și se așază întro cratiță tapetată cu frunze de ștevie. Se toarnă peste ele borșul fiert și răcit și sucul de roșii și se pune la fiert. Din unt, făină și lapte se prepară un sos alb, care se toarnă peste sărmăluțe, atunci când borșul a scăzut. Se lasă la fiert câteva minute și cu sosul alb, apoi se oprește focul. Sărmăluțele se servesc cu smântână și cu mămăliguță caldă. Se pot folosi, în loc de frunze de ștevie, frunze de gulie, podbal sau sfeclă roșie. Ștefania Răduță, București

1 2 3 4

www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro


Rețete sărate din familie

q

Lacrimile lui Dumnezeu r

Îmi amintesc cum era pe când aveam 7 ani. Bunica mea, Maria Iacoboaei, era de mult timp corespondentă la bijuteriile de Cărticele pe care le editați. Stăteam lângă ea când pregătea bunătăți și-mi amintesc cum făcea tăvi cu pizza. Am învățat atunci acest cuvânt nou și ori de câte ori mă întreba bunica ce doresc să-mi pregătească, eu răspundeam: pizza! Cu ajutorul bunicii, am făcut și eu una, la 7 ani. Eram atât de mândru de mine și bunica m-a îmbrățișat! Îi jucau ochii în lacrimi de fericire și mă gândeam că bunicile sunt lacrimile lui Dumnezeu. Mă simțeam norocos că mă învăța atâtea lucruri, că mă iubea și mă proteja. Și azi face tot la fel și, chiar dacă i-au apărut ghiocei în păr, eu o văd raiul meu. O văd și acum înflorind sub îmbrățișarea mea și-i urez sănătate și viață lungă. La mulți ani, bunico! Ștefan Cristian Gămală, Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinți 26


Ciorbă de cocoș cu leuștean carne de cocoș, 2 morcovi 2 cepe, 4 foi de varză 1 păstârnac 2 felii țelină câte 1 ardei gras roșu și galben 3 roșii ½ l zeamă de varză ardei iute pentru servit  Carnea de cocoș se spală și se pune întro oală la fiert. După 30 de minute se adaugă legumele tăiate cubulețe și fâșiile de varză.  Când carnea și legumele sunt aproape fierte, se adaugă zeama de varză și după 5 minute se potrivește de sare.  Se taie leușteanul mărunt și se adaugă în oală, imediat ce sa stins focul. Maria Iacoboaei, Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinți www.carticica.ro

Vedete în bucătărie

Monica Dascălu www.carticica.ro


Foto: PR PRO TV

Monica prezintă Știrile PRO TV de ani buni, este recunoscută nu doar pentru frumusețea, ci și pentru profesionalismul ei incontestabil. Monica poartă cu ea seninătatea copilăriei petrecute la Delureni, în zona Bistriței și despre asta ni se destăinuie cu vorbe de poveste

Vedete în bucătărie Vedete în bucătărie Purtăm cu noi copilăria care ne marchează, fără îndoială, destinul și devenirea. Un copil fericit devine un matur echilibrat, care știe să ia frumosul din viață. O fotografie postată pe facebook m-a făcut să descopăr o altă Monica Dascălu. Era alături de bunica ei, al cărei chip îl moștenește. Importantă mi s-a părut starea de fericire care se citea în ochii ei. Care este, pentru tine, adevărata moștenire de familie? Bucuria de viață. Devenirea noastră ca oameni este un proces continuu, care nu se termină vreodată, iar părin ții au un rol esențial. Se vorbește foarte mult despre rolul familiei în dezvoltarea noastră personală, despre modul în care ea își lasă amprenta asupra destinului nostru. Avem la dispoziție acum multe informații despre cum ar trebui să creștem copiii, avem instrumente diversifi cate de analiză personală, suntem bombardați cu modele de creștere sănătoa 28


să, însă dincolo de acestea eu cred că cel mai important lucru este ca părinții să ofere copilului dragoste și să vadă, dincolo de propriile lor proiecții, copilul cu nevoile lui reale. Familia este o structură de bază în formarea noastră timpurie, însă fiecare avem capacitatea proprie de creștere, de adaptare și schimbare. Ai copilărit la țară. Cât de intense sunt amintirile din verile copilăriei tale? Cele mai dragi amintiri sunt cele legate de momen tele petrecute cu cei dragi,

momente care miau for mat rădăcini puternice în natură, în tradițiile din Ardeal, în modul în care oamenii au grijă de mediul lor, de animale. Am fost un copil cuminte, dar foarte curios, și îmi aduc aminte cu drag că pri mul lucru pe care îl făceam când ajungeam la țară era să verific livada, să caut cuiburi de păsări, să văd ce recoltă avem, să mă urc în copaci, să alerg cu câinii pe deal și să dau o fugă în pădurea care se află lângă casă. Nu cred că există experiență care să îmi aducă energie mai bună www.carticica.ro

cărticica

Foto: PR PRO TV

Practică

www.carticica.ro


Vedete în bucătărie de fiecare dată, fie că este sau nu sărbătoare, încerc să pun pe masă elemente care sămi încânte sufletul, de la flori la pietre, lemne sau scoici și încerc să le dau expresia stării mele interioare, de veselie, melancolie sau visare.

Foto: PR PRO TV

Ce bunătăți de acasă știi să prepari și chiar îți ies? Nu există o rețetă mai bună în bucătărie decât dragul de ai face pe ceilalți să se bucure de masă. Găluștele cu prune sunt preferatele mele, iar secretul învățat de la bunica este că întotdeau na e bine să alegi ingredi ente de calitate și să te gândești cu bucurie la cei cărora le gătești.

decât acest ritual de care mă bucur și acum. Dintre bucatele preparate de bunica ta, ce ți-a rămas și acum în minte? Bunica mea este o gospodi nă desăvârșită și o admir pentru talentul cu care reușește să ne adune la masă și să ne încânte cu bunătăți făcute cu migală și cu povești care te fac să râzi și să plângi și apoi iar să zâmbești. De fiecare dată când ajung la ea, bunica mă așteaptă cu masa plină de cozonaci uriași cu nucă, 30


plăcinte la cuptor, sarmale cu afumătură, supă de pui, pâine coaptă pe vatră, de parcă întreagă savoare tra dițională ardelenească e în bucătăria ei magică. Aceste miresme unice și amintirile parfumate îmi hrănesc în egală măsură și sufletul. Ai stat în bucătărie alături de bunica și mama ta ca să înveți secrete? Cum sunt mesele de sărbătoare în familia ta? Pentru mine, aranjarea mesei este un ritual care are legătură cu natura și,

Cum ți-a împărtășit bunica ta anumite experiențe, să le numim ancestrale, legate de timp, vreme, pământ, grijă pentru natură, pentru animale, atitudinea față de sat și oamenii locului? Când ești copil, descoperi lumea și cu ajutorul celor care îți îndrumă pașii și ei devin repere fundamenta le în existența ta. Când începi să cunoști lumea, ai nevoie de multe povești. Prin povești am început să descopăr lumea satului, o lume fascinantă, autentică, misterioasă și surprinză toare. Țin minte că cea mai frumoasă experiență din vacanțele petrecute la bunici are legătură cu nopțile de vară, nopți cu www.carticica.ro

cărticica

Practică povești magice spuse de bunici sub cerul liber. Niciodată nu știam când începe seara și când se ter mină, fiindcă pur și sim plu eram vrăjită de faptul că bunica nu îmi spunea povești din cărți, ea împle tea realitatea cu tradiții din sat și cu mituri auzite în copilăria ei și le spunea atât de frumos, încât mereu adormeam cu gân dul că eu sunt personajul principal din povestea ei. Am prieteni foarte dragi, care au ales să trăiască acolo, cu familia, în satul Delureni, iar bucuria întâl nirii cu ei este la fel ca în copilărie, cu foc de tabără noaptea, cu mers la colin dat sau la stropit, cu plim bări pe cal prin păduri, cu ieșit pe dealuri, la cules de zmeură. Ce ai adus la București de la tine de acasă? Port în mine trăiri din copi lărie, lecții de viață, mirarea și visarea, curiozitatea și dorința de a vedea dincolo de ce se vede. „Cu minte” ca atitudine și „rușinea” ca o manifestare a respectului în anumite circumstanțe ți-au folosit în viață? Se spune despre noi, arde lenii, că suntem serioși, punctuali, civilizați și politicoși, că avem simțul răspunderii, iar toate aces te atitudini miau folosit în diferite situații, la școală, la www.carticica.ro

muncă, în relația cu priete nii, cu colegii. Porți, din când în când, o cămașă tradițională? E importantă asocierea noastră cu rădăcinile? Ia de la bunica este una dintre cele mai dragi piese vestimentare și o port cu mândrie, mai ales că a fost cusută acum 50 de ani și sa păstrat perfect. Atunci când am primito, am simțit că am căpătat o operă de artă făcută cu sufletul, fiindcă povestea acestei piese are amprenta stării bunicii mele, este senină și veselă, visătoare și blândă. Asocierea cu rădăcinile e importantă atunci când vrei să fii complet, să fii mai aproape de tot ce ai primit în dar, prin moștenire de la strămoși. Ai ochii bunicii tale. Cum te regăsești în lumina lor? Nu mam gândit vreodată cum mă regăsesc atunci când mă uit la ea, mai degrabă am un sentiment de acceptare necondițio nată, împletit cu o dragoste infinită, atunci când îi văd chipul. Într-o perspectivă ideală, te-ai vedea în satul bunicilor tăi, ducând un trai simplu? Traiul simplu e traiul sănă tos și cine nu ar vrea să îmbătrânească frumos? Bunicii, dealurile, pădurile,

prietenii dragi de acolo, livezile cu cireși, păsările și florile din satul Delureni, toate șiau pus amprenta asupra mea întrun mod magic și mă cheamă mereu acolo, locul cu cea mai bună energie din lume. Tot ce mă înconjoară acolo e autentic, natura este fascinantă, cu grădini și livezi magice, cu case atât de frumoase, încât am impresia că trăiesc întro poveste. Cum era fericirea în copilărie? Dar acum? Fericirea din copilărie este simplă și are legătură cu senzații și emoții primare, cum e bucuria de a te juca în natură sau de a alerga pe câmp, iubirea primită de la cei care îți îndrumă pașii, mirarea când înflorește un copac și descoperirea lumii cu ajutorul părinților și a bunicilor, starea de bine care vine din bucuria momentului. Din păcate, odată cu trece rea anilor, asimilăm mode le de fericire livrate de soci etate și totul devine mai complicat, uităm esența fericirea nu mai are legătu ră decât cu propria persoa nă și cu ceea ce putem noi să simțim în momentul prezent atunci când există un echilibru între ceea ce gândim, facem și simțim. Interviu de Ivana Iancu PRACTIC Cărticica practică 31

Rețete dulci din familie q

Cum o vedeam pe bunica aninându-și după gât șorțul, același de ani și ani, mă vedeam crescând, muncind să am bani să-i cumpăr bunicii un șorț presărat cu lalele roșii, ca în grădina noastră. Simțeam că mă apără, că mă iartă pentru orice, îi spuneam toate relele copilărești pe care le făceam, că ea nu mă certa. Îmi plăcea să mă urc în pruni, să cânt, să mă audă vecinii și să mă laude. Bunica îmi dădea voie, dar stătea lângă mine, pe când de la tata și de la mama nu aveam așa bucurie, nu aveau timp. Am avut și câteva mici accidente, jucându-mă cu copiii prin locuri cam nesigure, dar bunica știa să mă facă să sufăr mai puțin, să nu-mi fie frică, să am răbdare că trece, avea leacuri pentru orice necazuri. Orice frunză, orice floare erau bune pentru a vindeca un necaz. Frunzele de piersic uscate au făcut să-i crească surorii mele un păr-pădure; ea avea un păruț subțire, fragil și rar, iar bunica a oblojit-o cu ele. Cum se prepara cașcavalul în casa bunicii: se scurgeau bine 8 pahare și jumătate de brânză de vaci; se trecea prin mașina de tocat carne și se presăra deasupra 1 linguriță de bicarbonat de sodiu. Se încălzea ușor, amestecând continuu cu lingura de lemn. Dacă apărea zerul, vasul se acoperea, se lua de pe foc și se lăsa 10-15 minute, apoi se scurgea zerul. Dacă nu reușeam să-l separăm, se adăuga încă o linguriță de bicarbonat și se încălzea mai departe. După ce se topea totul bine și se îngroșa puțin, se adăugau 2 linguri și jumătate de unt topit, chimion, anason sau mărar. Când masa era gata, trebuia să fie omogenă și vâscoasă. Se turna imediat într-un vas curat uns cu unt și se trecea într-o încăpere rece. Când voiam să îl scoatem din vas, îl scufundam câteva secunde în apă fierbinte. Se lăsa să se răcească și să se întărească. Florica Faur, Jimbolia, jud. Timiș 32

Tartă cu mere

Un șorț cu lalele roșii r


INGREDIENTE: Aluat ● 250 g făină ● 100 g unt ● 2 ouă ● 1 praf de sare ● 3 linguri apă Cremă ● 300 g smântână ● 3 gălbenușuri ● 2 linguri făină ● 150 g zahăr ● 2 plicuri zahăr vanilat ● 6 mere PREPARARE: Se prepară blatul de tartă: se amestecă făina împreună cu untul, ouăle, sarea și 3 linguri apă. Se frământă un aluat omogen, se modelează în formă de bilă și se înfășoară într-o folie transparentă. Se dă la frigider pentru minimum 30 de minute. Se prepară crema pentru umplutură: se amestecă smântâna împreună cu gălbenușurile, făina, zahărul tos și zahărul vanilat. Se întinde o foaie de aluat și se așază cu grijă într-o tavă de tartă, îmbrăcându-se și pereții. Deasupra se repartizează crema în strat uniform. Merele se curăță de coajă și cotoare, pulpa se taie felii subțiri, care se așază suprapuse peste stratul de cremă. Se dă tarta la cuptor timp de cca 45 de minute. După ce este gata, se scoate din cuptor și se lasă să se răcească în formă. Raluca Ramona Pop, Sângeorgiu de Mureș, jud. Mureș

1 2 3

www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro



Condimentul potrivit

r

Pentru mine, bunica a fost „master chef”. M-a învățat să fac sarmale, chiftele, cozonac, plăcintă, compot și vestitele „foi cu cremă”. În iunie, când suna ultimul clopoțel, eu aveam bagajele făcute și plecam la bunici. Sunt născută în august și am vrut să-mi sărbătoresc ziua la bunici. Fiindcă nici bunica, nici mama nu aveau timp să „prăjiturească” pentru mine, am decis să mă descurc și fără ajutorul lor. Mi-am luat ajutoare de nădejde, pe prietenele mele, și cu rețetele scrise pe hârtie, am început aventura. Bunica îmi lăsase o rețetă de foi cu cremă de nuci. Am pregătit aluatul pentru foi, le-am copt cam mult și încă mi-a mai rămas aluat. Așadar distracția a început. Am început să ne batem cu aluat în casa mare a bunicii, fără să ne gândim că în urma noastră rămâne o priveliște dezolantă. După joacă, a urmat încă o repriză de muncă: tortul. Am încercat să preparăm blatul, dar nu ne-a ieșit. Singura soluție a fost cumpărarea unui blat de tort. Prietena mea Georgiana l-a însiropat, l-am umplut, l-am decorat și, surprinzător, a ieșit delicios. Într-un final, am umplut și foile cu o cremă de nuci acceptabilă. Apogeul a fost când bunica s-a întors de la câmp și a găsit dezastrul din casă. Ne-am organizat pe urmă și, sub atenta supraveghere a bunicii, am făcut casa lună. Altă dată, bunica pregătea bulionul într-un ceaun în curte, pe pirostrii. Când bulionul era aproape gata, sora mea s-a gândit că nu e suficient de condimentat și... a luat o lopățică de nisip și a aruncat-o în bulion. Toată producția a fost compromisă. Pe moment supărarea bunicii a fost mare, dar acum se amuză copios de câte ori își aduce aminte. Elena Harabagiu, Râmnicu Sărat, jud. Buzău 34


Foi cu cremă de nuci Foi: 3 ouă, câte 12 linguri zahăr, ulei și lapte (apă minerală), 1 linguriţă bicarbonat de amoniu, 2 linguri zeamă de lămâie, esenţă de vanilie, 800 g făină Cremă de nuci: 200 g zahăr, 700 ml lapte 1 lingură cacao, 200 g nuci măcinate 200 g unt, esenţă de rom Foi: Ouăle se mixează cu zahărul timp de un minut. Se adaugă uleiul, laptele, bicarbonatul stins în zeamă de lămâie, esenţă de vanilie, făină. Aluatul se frământă bine, apoi se împarte în trei bile egale. Se întind trei foi dreptunghiulare, egale, care se coc pe fundul tăvii de aragaz, timp de 6-7 minute, fără să fie întoarse. Cremă de nuci: laptele se amestecă cu zahărul şi se pun pe foc. Când laptele începe să fiarbă, se adaugă nucile măcinate amestecate cu cacao. Crema se lasă să fiarbă, la foc mic, amestecând constant, până când se îngroaşă. După ce se opreşte focul, se încorporează untul tăiat în bucăţi mai mici, amestecându-se energic până se încorporează toată cantitatea. La final se adaugă esenţă de rom. Asamblare: foile coapte se umplu cu crema de nuci. Se aşază peste ele un fund mai greu şi se lasă astfel 3-4 ore, la rece. Elena Harabagiu, Râmnicu Sărat, jud. Buzău www.carticica.ro

cărticica

Practică

Negresă din albușuri

www.carticica.ro

Se topesc 200 g ciocolată amăruie în 150 ml lapte, cu 150 g unt; se lasă să se răcească. Se bat 8 albușuri cu 1 praf de sare; se adaugă 10 linguri de zahăr, apoi compoziţia de ciocolată, 1 linguriță esență de rom, 1 vârf de cuțit de bicarbonat stins cu 1 lingură zeamă de lămâie. Se înglobează 150 g făină amestecată cu 1 praf de copt şi la final 150 g nucă măcinată. Se obține o compoziţie ca o smântână, care se toarnă într-o tavă de 25x35 cm tapetată cu hârtie de copt. Se coace 45 min.; se lasă să se răcească, apoi se taie şi se pudrează cu zahăr. Octavia Mărculescu, Șag, jud. Timiș



„Păpușa bunicii” r

Am fost un copil dorit de întreaga familie, dar când am venit pe lume, bunica a fost cea care și-a dorit cel mai mult să mă ţină în braţe. Își dorea o nepoţică pe care să o poată alinta și pe care să o aranjeze ca pe o prinţesă. Așa a și fost. M-a iubit și mă iubește enorm. Când eram mică, stăteam tot timpul amândouă, iar eu o „iscodeam” la tot ce făcea, în casă sau pe stradă, la cumpărături, ca să fac și eu la fel. Cele mai frumoase momente erau în bucătărie. Bunica m-a învăţat primele reţete, cu dragoste și răbdare. Mă punea să notez anumite lucruri, uneori chiar reţete întregi, pentru mai târziu. De exemplu: cel mai bun borș se pregătește în putini mici, din lemn de stejar, de cel puţin 8-10 l capacitate; se spală putina și se opărește, apoi se limpezește bine; în lipsa putinilor, se folosesc borcane de 5-8 l; acestea se umplu pe sfert cu tărâţe de grâu, în care s-a amestecat și un pumn de mălai; amestecul se umezește cu apă rece, apoi vasul se umple pe trei sferturi cu apă clocotită; se amestecă totul cu un făcăleţ și, când s-a răcit, se pun în vas 500 g de huști; se acoperă vasul cu tifon curat și se lasă la cald, în bucătărie, 24 de ore; se mai amestecă de 2-3 ori, apoi borșul poate fi folosit. Viaţa bunicii nu a fost deloc ușoară, cu familie și serviciu, dar când eram copil și plecam amândouă la plimbare, „gătite”, mi se părea cea mai frumoasă femeie. Zâmbetul cald, blând ascundea de multe ori lacrimi, supărări, dureri, din care eu nu trebuia să știu nimic. După zeci de ani de muncă, acum e pensionară și când o privesc îmi dau seama că zâmbetul, bunătatea și priceperea au rămas în aceeași doamnă pe care am iubit-o, pe care o iubesc și pe care o voi iubi toată viaţa mea. Georgeta Petre, Buzău 36


Melcișori din foitaj cu gem INGREDIENTE: Rețeta bunicii: ● 300 g făină ● 200 ml apă călduţă ● 100 ml ulei ● 1 kg mere rase ● zahăr după gust ● 50 ml vin alb ● zahăr vanilat ● zahăr pudră pentru ornat Rețeta mea: ● 300 g făină ● 200 ml apă călduţă ● 100 g unt de arahide ● 200 g migdale măcinate ● 1 borcan dulceaţă ● zahăr pudră pentru ornat PREPARARE: Se face un aluat din apa călduţă şi 200 g făină. Se întinde o foaie subţire, iar din restul de făină şi ulei sau unt de arahide se face o biluţă de aluat, care se pune în mijlocul foii întinse şi se aplatizează cu mâna. Peste ea se împăturesc laturile foii întinse, ca la un foitaj obişnuit şi se întinde. Se împătureşte iar şi se lasă 20 de min. Se întinde din nou, se împătureşte şi se lasă 20 de min. Se repetă de câte ori este timp şi răbdare. Pentru umplutură, merele rase se călesc în ulei, se adaugă zahărul şi vanilia şi se stinge cu vin. Se lasă să se răcească. Eu amestec migdalele cu dulceaţă. Când umplutura este gata, se întinde aluatul şi se taie în dreptunghiuri. Se aşază merele sau migdalele de-a lungul unei laturi, se rulează, apoi se răsuceşte, formând un melcişor. Se procedează la fel cu restul de aluat. Melcişorii se pun în tavă, la distanţă unul de celălalt, şi se dau la cuptor. Când sunt gata, se ornează cu zahăr pudră şi se servesc. Georgeta Petre, Buzău

1

2

www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro



Șvăboaica mea iubită

r

Nu mă exprim ușor când vine vorba despre propriile sentimente. Nu mă veţi auzi spunând des „Te iubesc!”, dar pentru că este vorba despre bunici, despre amintiri și dezvăluiri, o să povestesc despre bunica mea, șvăboaica – așa am alintat-o dintotdeauna. Este bunica la care am ţinut cel mai mult și căreia nu am apucat să-i spun niciodată „Te iubesc!” înainte să părăsească această lume, în data de 1 martie 2017. Tocmai de aceea, pentru că nu am spus-o la timpul potrivit, îi dedic acest articol ei, bunicii mele, șvăboaicei mele, de care îmi este tare dor, dar pe care o simt mereu cu mine și căreia îi mulţumesc pentru tot ceea ce m-a învăţat. Dacă stau să mă analizez fizic, voi găsi multe detalii pe care le-am moștenit de la ea: forma degetelor, forma picioarelor, părul. Tot de la bunica am moștenit și plăcerea de a prăjituri; când vorbesc de șvăboaică, trebuie să pomenesc și de prăjituri. Mi-o amintesc învăluită în miros dulce de vanilie, căci nu exista duminică pentru ea fără ceva dulce: tartă cu fructe, biscuiţi, cremșnit ca la Banat – de loc eu sunt din Jimbolia, lângă Timișoara –, cornuleţe, negrese, prăjitură cu nucă sau gogoși. La sfârșit de săptămână, după ce terminam școala, dormeam serile la ea: de cum intram în curte, simţeam mirosul de coptură, de dulce. Prăjiturile așteptau la rece pentru ca a doua zi, duminică, să fie tăiate și așezate pe platou în camera de zi. Toată pasiunea mea ei i-o datorez. Multe reţete le-am făcut împreună, multe le-am furat și eu, le-am scris, preparat și pozat și mi-am promis că le voi lăsa și eu moștenire fetei mele, nepoatelor și strănepoatelor! (continuare în pagina 40) 38


Prăjitură cu smântână şi stafide INGREDIENTE: Blat: ● 2/3 cană zahăr tos (1 cană de 300 ml) ● câte 1 3/4 cană făină și fulgi de ovăz ● 1 linguriţă bicarbonat de sodiu ● 1 cană unt rece ● 3/4 linguriţă cu sare Cremă: ● 900 g smântână grasă ● 300 g stafide ● 3 gălbenuşuri ● 3/4 cană zahăr ● 3 linguri cu vârf făină ● 1 fiolă esenţă vanilie ● 1 plic zahăr vanilat bourbon ● coaja de la 1 lămâie PREPARARE: Blat: se tapetează o tavă de 25x35 cm cu hârtie de copt. Cuptorul se încinge la 180°C. Într-un bol se pregăteşte blatul şi crusta. Se amestecă făina cu zahărul, fulgii de ovăz şi sarea, plus bicarbonatul și se amestecă totul. Se taie untul cubuleţe şi cu mâinile se încorporează; rezultă firimituri. Cu ½ din această compoziție se tapetează fundul tăvii de copt, care se dă 7 min. la cuptor. Se lasă apoi la răcit. Restul de firimituri se dau la frigider până când se vor folosi. Cremă: stafidele se înmoaie în apă călduţă 1-2 ore, apoi se scurg. Se amestecă smântâna cu zahărul tos, zahărul vanilat şi esenţa de vanilie plus făina şi gălbenuşurile. Se pune totul pe baie de aburi şi se lasă la fiert până se îngroaşă. Se lasă să se răcorească și se înglobează coaja de lămâie şi stafidele. Se toarnă crema peste blat, se presară restul de firimituri şi se coace 30 min., până se colorează uşor în auriu. Se lasă la răcit, apoi se dă peste noapte la frigider, iar a doua zi se porționează. Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. Brașov

1

2

www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro



Șvăboaica mea iubită

De exemplu: Dacă nu aveţi huște pentru a umple borșul, puneți într-un borcan de sticlă 500 g tărâțe, 200 g mălai și 1 l apă rece, amestecați. În mijloc se adaugă ¼ pâine neagră, o crenguţă de vișin, câteva fire de leuștean și frunze de ţelină și se toarnă 3 l de apă clocotită, cană cu cană. Borcanul se acoperă și se învelește în cârpe, astfel încât să se păstreze cald. Vara borșul se acrește de pe o zi pe alta, iarna îi ia și 3 zile. Acest prim „borș” se poate arunca, dar se păstrează 250 g de huște, depuse pe fundul borcanului. La a doua umplere se amestecă 250 g huște, 500 g tărâţe, 200 g mălai și apă rece. Apoi se adaugă crenguţa de vișin, leușteanul și ţelina și abia apoi se pune iarăși apă fierbinte (vreo 3 l). Dacă nici acum borșul nu iese acru, se repetă prima fază, adică umplerea, în care se pune și o bucată de pâine. Huștele se pot păstra și la frigider. Ardei copţi: ardeii se pun pe un grătar de aragaz și se coc, sau cel mai bine pe plită, afară, cu foc de lemne. Se presară sare, se lasă acoperiţi într-un vas pentru a se înmuia pieliţa, apoi se curăță și se pun pe un platou mai adânc. Se călește 1 ceapă tocată cu un praf de sare. Se adaugă 3 roșii tăiate cubuleţe și se lasă totul să fiarbă, nu foarte mult. Dacă e nevoie, se adaugă încă puţină apă. Se condimentează cu sare și piper. Când s-au înmuiat legumele, se ia oala de pe foc și se adaugă o lingură de oţet. Ardeii se presară cu 2 căţei de usturoi pisaţi și servesc cu sosul de roșii. Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. Brașov 40


Rotițe cu cafea

r

INGREDIENTE: Rotiţe ● 6 albuşuri ● 360 g zahăr ● 200 g nucă măcinată ● 3 linguri făină Cremă și grilaj ● 300 g unt ● 300 g zahăr praf ● 1-2 linguri cafea solubilă ● 6 gălbenuşuri ● 150 g miez de nucă ● 100 g zahăr PREPARARE: Rotiţe: se bat spumă tare albuşurile cu zahărul. Se amestecă nuca măcinată cu făina, apoi se adaugă treptat în albuşurile bătute spumă. Într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se aşază cu linguriţa compoziţie cam cât o nucă. Se introduce tava în cuptorul încălzit, la foc mic, până ce rotiţele se rumenesc puţin (10-15 minute maximum). Cremă: se freacă spumă untul cu zahărul praf şi cafeaua solubilă, apoi se adaugă pe rând gălbenuşurile. Se umplu rotiţele cu crema de nes, având grijă ca partea netedă a rotiţelor să fie în exterior. Se ung cu foarte puţină cremă şi marginile rotiţelor, să se prindă grilajul de ele. Grilaj: se caramelizează zahărul tos, se adaugă nuca tăiată bucăţi, se amestecă bine, apoi se răstoarnă pe o farfurie umezită cu apă rece. Când se răceşte, se dă prin maşina de tocat, apoi se tăvălesc rotiţele prin grilaj. Viorica Eva Muntean, Petroșani, jud. Hunedoara

1

2 3 4 5

www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro



Bunica mea mi-a colorat copilăria

Nimic nu e mai frumos decât copilăria alături de bunici, când alergam prin curte până la lăsarea serii. Bunica mi-a colorat copilăria așa cum nimeni nu a făcut-o. Mi-ar plăcea să mai existe și în ziua de azi copilărie ca a mea. Ne întâmpina cu zâmbete și ochii blânzi, de parcă voia să ne soarbă din priviri. Bunica avea o vorbă: „De când v-aștept, mă doare-n cept (piept)”. Bunica mea a fost o fiinţă magică, de o înţelepciune, energie, frumuseţe și bunătate ieșite din comun. Se trezea prima și se culca ultima. A fost mereu cu zâmbetul pe buze și era mulţumită doar când toate fiinţele din gospodăria ei erau sătule și fericite. Recent s-a împlinit 1 an de când bunica nu mai este. Încă nu-mi vine să cred. Chipul ei brăzdat de vreme, mâinile îmbătrânite, privirea senină, toate îmi sunt vii în minte. Va fi mereu cu mine, mereu în sufletul meu. Oamenii dragi nu mor niciodată, ci se transformă în amintiri frumoase. Alături de ea pregăteam tot felul de bucate delicioase. Ea a fost cea care mi-a trezit dragostea și pasiunea pentru bucătărie. Când găteam alături de ea, totul părea atât de ușor și de grozav. Punea atâta dragoste în tot ce făcea, încât orice pregătea ni se părea nemaipomenit: fie că era vorba de o supă de găină (crescută de ea), o tochitură cu mămăligă sau un desert. În fiecare zi pregătea câte ceva dulce. De multe ori, când ne trezeam dimineaţa, clătitele sau papanașii 42


r

ne așteptau pe masă. Iată alături o rețetă delicioasă de papanași specifici zonei noastre, pe care bunica ne-o pregătea foarte des. Tot de la bunica am învățat să fac dulceaţă de cireșe negre. Îmi amintesc cu drag de cireșul bătrân din grădina bunicii, plantat cu zeci de ani în urmă de către soacra ei. Cireșul avea peste 60 de ani și făcea o dată la 2 ani niște cireșe grozav de bune, din care noi pregăteam o dulceaţă delicioasă. Deși era o treabă „murdară” și migăloasă, o ajutam în fiecare an pe bunica să pregătească dulceaţa. Majoritatea reţetelor recomandă să se pună zahăr 1:1, dar nouă ne place dulceaţa de cireșe negre amară, așadar am pus mai puţin zahăr și a ieșit chiar pe gustul nostru. Încă mai am dulceaţă făcută în anul 2015 și care arată perfect, fără să fi prins aer sau să facă mucegai.

www.carticica.ro

cărticica

Practică

Papanaşi cu dulceață de cireşe negre DULCEAȚĂ DE CIREȘE NEGRE: Se scot sâmburii de la 10 kg cireșe negre. Se adaugă zahăr (3 kg la 6-7 kg cireșe fără sâmburi). Se lasă la rece cel puțin câteva ore. Se pun la fiert la foc mic; se adună spuma. Se pune o lingură cu dulceaţă pe o farfurie; se dă la rece. Dacă se încheagă, se adaugă sucul de la o lămâie şi 2 lime tăiate cubulețe; se mai fierbe 10-20 min. În total fierberea durează cca 4 ore, la foc mic. Se toarnă dulceaţa în borcanele sterilizate, se înfiletează capacele şi se răstoarnă cu capacul în jos. După 15 min. se aduc în poziţia normală, se acoperă cu o pătură groasă şi se lasă să se răcească lent. Oana Plăcintă, Suceava

PAPANAȘI: Se amestecă 350 g brânză de vaci, sare, 1 plic zahăr vanilat şi 2 ouă bătute. Se înglobează treptat 350 g făină amestecată cu 1 plic praf de copt; se frământă. Se împarte în 8 bucăţi mărişoare şi 8 bucăţi mai mici pentru moţ. Bucăţile mari se rotunjesc, se turtesc şi se formează la mijloc o gaură care se lărgeşte uşor. Din cele mici se fac biluțe. Se încing la foc potrivit 500 ml ulei într-un vas de fontă, până când o bucăţică de aluat așezată în vas formează imediat bule de aer în jurul ei şi pluteşte; se micşorează focul. Se prăjesc papanaşii și se servesc calzi, cu smântână şi dulceaţă. Oana Plăcintă, Suceava



Pe vremea bunicii

Pe vremea bunicii, fetele își spălau fața cu smântână făcută în ogradă, iar crema de față era pe bază de ceară de albine. Detergenții erau din gospodărie; bunica lustruia obiectele din argint cu cenușă de lemne, de îți luau ochii. Azi sunt și eu bunică și nu o dată sau de două ori, ci de mai multe ori unele idei păstrate de la bunici mi-au fost de folos. Pe atunci parcă eram mai sănătoși, carne se mânca de sărbători, în rest legume și fructe. Nepoții mei își dau coate azi dacă le povestesc că țineam toate posturile alături de familia mea și nici nu mi se păreau grele. Fosta-i, lele, cât ai fost: acum mănânc după îndrumătorul medicului curant diabetolog... Am început să bat câmpii, dar asta e, sunteți copiii mei de suflet, cărora îmi place să-mi deschid sufletul. Vă mulțumesc pentru asta! Iată o rețetă de atunci: vin tonic. Se varsă puțin dintr-o sticlă de vin alb, ca să facem loc pentru: o crenguță de cimbru, ½ linguriță nucșoară rasă, 1 baton de scorțișoară, ¼ linguriță ghimbir proaspăt ras și 8-10 stafide mari. Se astupă sticla și se pune în cămară, la loc răcoros, umbros, 2 săptămâni. Se trece apoi vinul printr-o sită foarte deasă. Se toarnă înapoi în sticlă, trecându-l printr-un filtru de cafea (bunica folosea un tifon împăturit de mai multe ori), se astupă bine sticla și se etichetează. Pentru tonificare se bea ½ pahar de vin pur sau în amestec cu apă. În copilărie, sticla stătea pe corlată, în bucătărie și scria pe ea „vin de leac”. Mai târziu am găsit rețeta într-un ziar vechi, să fie mai bine de 20 de ani de atunci. Ilinca Din, Strâmbeni, jud. Argeș 44


Lăbuțe de urs

r

INGREDIENTE: g făină ● 1 vârf cuțit praf de copt ● 130 g margarină ● 120 g zahăr pudră ● 1 plic zahăr vanilat ● 60 g nuci măcinate ● 25 g cacao ● 1 gălbenuș ● 2 linguri lapte ● 1 vârf cuțit scorțișoară ● 1 vârf cuțit cuișoare măcinate Glazură ● 100 g ciocolată neagră ● 50 g ciocolată albă ● 50 g margarină ● 180

PREPARARE: Se prepară aluatul: făina se amestecă împreună cu praful de copt, scorțișoara, cuișoarele măcinate și gălbenușul. Treptat se adaugă margarina tăiată cubulețe, zahărul, vanilia, praful de cacao, laptele și nucile măcinate. Se frământă bine aluatul, se face din el o ruladă cu grosimea de cca 4 mm și se taie din ea, cu un cuțit ascuțit, rondele cu grosimea de cca 5 mm. Se pun într-o tavă cu hârtie de copt și se coc la cuptor 10 minute. Pentru glazură, se topește ciocolata neagră, la care se adaugă și margarina. Ciocolata albă se topește la bainmarie. Se glazurează fursecurile reci cu ciocolată neagră și se desenează lăbuțele cu ciocolată albă. Andy Drienyovszki, Nădlac, jud. Arad

1 2 3 4

www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro


g

Rețete dulci din familie

Spinare de căprioară

Blat: 6 ouă, 6 linguri zahăr, 6 linguri ulei, 6 linguri făină, 1 plic praf de copt Cremă: 2 ouă, 250 g zahăr, 100 ml cafea fiartă (din 2 linguri cafea), 100 g ciocolată 1 fiolă esență de rom, 200 g unt Sirop: 50 g zahăr pudră, 250 ml apă 1 fiolă esență de rom

Blat: 8 ouă, 8 linguri zahăr, 2 linguri făină 1 lingură cacao, 1 plic praf de copt Cremă de vanilie: 6 gălbenuşuri, 6 linguri zahăr, 4 linguri făină, 700 ml lapte gras, 5 pliculeţe zahăr vanilat Glazură: 4 linguri zahăr, 4 linguri cacao, 1 lingură făină, 20 ml apă, 100 g unt cu 80% grăsime, 4 gălbenuşuri

 Blat: se bat gălbenușurile cu uleiul, ca pentru maioneză; se înglobează albușurile bătute bezea cu zahărul, apoi făina amestecată cu praful de copt. Se toarnă într-o formă tapetată cu hârtie de copt; se coace 30-35 de minute.  Se lasă să se răcească blatul și se taie apoi în două foi. Se stropește cu un sirop fiert din zahăr, apă și esență de rom.  Cremă: se amestecă ouăle cu zahăr, cafea, esență de rom și ciocolată rasă și se fierb pe baie de aburi, amestecând continuu, până ce compoziția devine ca o smântână.  Se lasă la răcit și se înglobează untul bătut spumă. Se pune o parte din cremă între cele două foi de blat, apoi cu restul de cremă se îmbracă tortul și se ornează după preferință. Zena Pintea, Timișoara, jud. Timiș

 Blat: se bat gălbenuşurile cu zahăr; se adaugă făină, praf de copt și cacao. Se înglobează albuşurile bătute cu sare. Se coace într-o formă tapetată cu hârtie de copt. Se lasă în formă să se răcească.  Cremă: se bat gălbenuşurile cu zahăr, se înglobează făină, zahăr vanilat şi lapte. Se pune la fiert pe baie de aburi, până se îngroaşă. Se lasă să se răcească complet.  Glazură: se amestecă zahărul cu făină şi cacao; se toarnă apă până se obține o compoziţie groasă. Se fierbe pe baie de abur până devine lichidă și se lasă să se răcească. Se mixează untul spumă şi se adaugă pe rând câte un gălbenuş. Când glazura s-a răcit, se înglobează compoziția de unt.  Se scoate blatul, cu tot cu hârtia; se unge cu cremă, se rulează în hârtie, apoi se glazurează. Se lasă la frigider câteva ore. Emilia Elena Andrei, jud. Dâmbovița

46


g

Tort cu cremă de cafea

www.carticica.ro

cărticica

Lili povestește Bunicii au avut şi ei problemele lor, necazurile lor, dar viaţa avea alt curs şi alte valori erau importante. Nu ştiu dacă erau mai fericiţi, dar nouă, urmaşilor, ne place să credem că da. Îi făceam bunicii o groază de șotii, dar deşi era o persoană aspră la vorbă, întotdeauna îmi lua apărarea când luam o notă mai proastă sau îi ceream bănuţi pentru bomboane sau un film. Dacă ar mai trăi, i-aş spune tot ce n-am apucat şi aş ruga-o să-mi arate cum de îi ieşeau toate „cocile” alea gustoase, fiindcă făcea şi paste de casă, ghiozlomele, scovergi, pesmeţi cu brânză, cozonaci şi pâine la cuptorul ars cu beţe de viță. Dacă o mâncare îmi cădea greu, mămăiţa mă trăgea de aplecate cu oţet, pe mâini, la buric, în tălpi, apoi mă dădea de 3 ori peste cap şi mă trimitea afară la aer. Şi-mi făcea bine, de la presopunctură, de la placebo, cum s-ar interpreta acum, ce contează, dacă trecea fără pastile. Bunica s-a dus într-o iarnă grea, de Ignat, pe un viscol cumplit. Rândul ei a fost luat de mama, să fie bunică, să facă plăcinte, pâine, să crească 4 nepoţi, să se bucure de strănepot, pe care să-l aştepte cu drag şi şosete de lână. Mama

face cei mai călduroşi botoşei de lână şi cele mai grozave conserve. O iubim toţi şi ne străduim să-i arătăm la timp recunoştinţă. Apoi urmez eu. Nepotul meu îmi spune yaya, care în limba greacă înseamnă tot bunica. Şi eu mă străduiesc ca peste nişte ani buni, sper, să poată să spună despre mine că făceam cel mai bine din lume ceva, orice. Pentru că aşa e în firea lucrurilor, să fim cei mai buni pentru cineva, să rămânem nemuritori prin ceva, celor pentru care contăm cu adevărat. Vă doresc tuturor hărnicie, bunătate, înţelepciune şi multă, infinită dragoste, fiindcă se poate, deoarece niciodată nu e prea târziu. Cu mult drag, Lili


Imaginea bunicii nu se uită niciodată, nici a tatălui sau a altor fiinţe dragi pe care le-ai pierdut, dar care ţi-au lăsat ceva moştenire pentru tot restul vieţii: trăsăturile fizice, hărnicia, veselia, dragostea pentru familie, bucuria meselor împreună, taina preparării aluaturilor, limpezirea vinului, întâmpinarea sărbătorilor cu bucate pe măsură. Bunica Țica a avut vremurile ei, s-a bucurat să crească strănepoţi şi a fost extrem de emoţionată „să prindă căderea lui Ceauşescu”. A trăit toată viaţa fără frigider şi a pregătit zilnic tot ce trebuie pus pe masă. Se aşeza cu picioarele întinse sub o măsuţă mică, rotundă, căreia îi zicea iastace şi făcea foi de plăcintă subţiri şi elastice cum sunt cele pe care le cumpărăm acum - fără grabă, fără stres.

Practică

Vrei să-i ceri lui Lili un sfat? Scrie-i la OP 77 - CP 208 BUCUREȘTI sau [email protected] www.carticica.ro


Terapii alternative

Marin Lupu locuiește de o viață, împreună cu familia sa, în satul Breaza din Buzău, într-o zonă renumită pentru vinurile sale. Întâlnirea cu vinul lui am avut-o acum doi ani, când am descoperit un om pasionat și pătruns de liniștea și bucuria de a face din vin mai mult decât un produs care se vinde, de a face o artă al cărei meșteșug tradițional îl păstrează cu respect. L-am văzut respectându-și vinul, dar l-am văzut și cântărindu-i aromele și culoarea, privind licoarea roșie în lumina stinsă a amurgului: am avut impresia că sunt martorul unei adevărate simbioze între om și vin. E un lord al vinului fiindcă, dincolo de toate, are o filozofie a vinului și crede în arta de a găsi aroma perfectă, cu o delicatețe și o tenacitate de parfumier medieval. 48


„Am început să fac vin din tinerețe, prin 83-84, în secolul trecut”, spune Marin Lupu. „Nu am schimbat nimic. Am ținut cu tărie la tradiția producerii vinului - mai bine zis la arta de a face vinul, fiindcă ceea ce făceau bunicii noștri e o artă. Între timp, am încercat să îmbunătățesc câte ceva, să completez calitatea vinului prin perseverența de a cultiva anumite soiuri. Mi-am propus să acumulez arome și am învățat să culeg strugurii la un anumit moment, să selectez cu atenție soiurile, fiindcă pentru un vin de calitate e foarte importantă proporția de arome și de zahăr dintr-un strugure. E mult de vorbit despre mucegaiurile nobile care dau parfumul, despre coacerea sau supracoacerea strugurelui, care scade apa

din bob și acumulează zahărul. L-am întrebat pe Marin Lupu despre soiurile românești de struguri și despre valoarea lor. Mi-a răspuns zâmbind: „Nu o spun dintr-un patriotism exagerat. Am două soiuri de suflet, care nu au egal nicăieri în lume: feteasca neagră, soi autentic românesc, și tămâioasa românească, aceea care, chiar dacă are origini în Grecia, se cultivă în zona noastră dinaintea apariției filoxerei.” Filozofia sa? „Via este vie, iar vinul rămâne singura băutură vie. Producerea oricărei alte băuturi se face prin modificări și tratamente termice sau chimice. Distilarea ucide tot ce e viu. Înainte, berea se făcea prin fermentație, însă metodele moderne nu mai respectă tradiția: pe o parte se bagă apa și hameiul, iar pe www.carticica.ro

cărticica

Practică

Despre tradițiile vinului, transmise în familia Lupu din

Miracolul Lupilor www.carticica.ro

Foto: George Mihai

Breaza, județul Buzău


Terapii alternative

Foto: George Mihai

cealaltă parte iese berea industrială. Nu mai există acea perioadă de fermentare îndelungată. Vinul e viu fiindcă trecerea de la must la vin se face lent. Drojdiile, adică bacteriile, sunt ele însele vii și transformă prin fermentare zahărul în alcool. Vinul rămâne o materie vie, de aceea se cere respectat și băut în pahare potrivite. Vinurile roșii aromate se beau dintr-un pahar bulbucat, unde aromele sunt închise, nu se volatilizează și ne dau posibilitatea să le simțim. Vinului roșu îi sorbim parfumul și pe urmă îl bem.” Viticultura nu e ușoară fiindcă roadele pământului sunt legate de mersul vremii din acel an. Despre lucrările de peste an, nea Lică ne mărturisește: „Toate fazele sunt determinante pentru calitatea unui vin, de la lucrarea cu care se începe, tăiatul viei, până la cules.

50


Orice viticultor trebuie să știe ce vrea să facă din strugurii săi. Dacă vrei mulți struguri, îi lași viei, la tăiat, mai mulți „ochi”. Așa se vor obține struguri mulți. Însă e ca și cum ai pune greutăți în spatele unui copil: dacă îi pui multe în spate, aleargă greu, dacă îi dai puțin de dus, aleargă ușor. Deci mulți struguri înseamnă și arome puține, zahăr puțin și un vin slab calitativ. Există un echilibru în toate, pentru ca via să fie sănătoasă și vinul de calitate. Și dacă vorbim despre fazele viei, drag îmi e și culesul. Păstrez și acum aceeași bucurie pe care o aveam în copilărie la culesul viei. Toate operațiunile le facem și acum, cu familia și cu oamenii apropiați. Cum mai așteptam în copilărie culesul! Erau parcă toamnele mai generoase și blânde, mâncam pastramă de oaie și cârnați, se făceau șezători cu bătrâni și tineri, se juca, se cânta, era un ritual firesc, în care fiecare își avea rostul lui. Acum totul e o afacere, via nu e prețuită, este exploatată, iar vinul însuși suportă agresiunea producției industriale.” Vinul Lupului are și variante îmbogățite cu arome de ierburi. „Acum sunt la mare căutare vinurile provenite din musturile în care sunt macerate ierburi. Sunt rețete pe care nu le-am moștenit. Mi-a venit ideea,

acum vreo 12-13 ani, când am pus o esență de pelin în vin și am obținut un vin cu gust amărui și parfumat. La o ediție de VinFest, o echipă de degustători mi-a propus să facă un documentar despre asemenea vinuri: atunci m-am apucat să studiez intens subiectul. Am descoperit și o rețetă pe care apoi am îmbogățit-o, iar acum am o rețetă proprie. Nu am făcut studii de specialitate. Dragostea de vie și de vin e ceva nativ, chemarea și pasiunea m-au făcut să învăț, să descopăr și să mă perfecționez. Sunt mândru de vinurile mele. Feteasca mea aș asocia-o la o masă cu prietenii cu un preparat din carne roșie, grasă sau cu cârnații de Pleșcoi. Încercați să beți forțat un pahar de vin și veți vedea că e dur, neplăcut. Vinul nu se bea de sete, trebuie povestit, savurat. Și trebuie să îi acorzi atenție, mai mult decât unui om. Vinul este o poveste…” Aurel este unicul fiu al lui Marin Lupu. A făcut studii superioare de agricultură, a lucrat în administrație un timp, dar de o vreme a hotărât să stea aproape de tatăl său și „să fure” câte ceva din tainele vinului. „Vinul meu preferat rămâne tămâioasa noastră, care a fost medaliată în 2008. Eu sunt a treia generație de producători, așa că, împreună cu tata, am hotărât să scoatem o linie de vinuri www.carticica.ro

cărticica

Practică îmbuteliate. Ni s-a părut normal să facem și pasul acesta, tocmai fiindcă e momentul ca vinul produs în mod tradițional să fie cunoscut de cât mai multă lume. Povestea vinului nu e simplă. Ca să ajungi să transformi bobul în miracolul vinului, trebuie să ai o vie sănătoasă. Tata a dobândit singur toate cunoștințele pe care le are. Eu nu am studiat oeonologie în facultate, așa că am devenit și eu autodidact în domeniu. Am observat că rețeta vinului ține de producător. E ca în bucătărie. Dacă trei chefi gătesc după aceeași rețetă, rezultatele nu vor semăna, fiindcă e vorba de personalitatea, gustul și așteptările fiecăruia. Așa e și la vin.” Mă interesa cum e cu soiurile de vin și mai ales cu trendul rosé-ului, despre care nu știm foarte multe lucruri. Ne place cum arată. „Rosé-ul nostru e produs din merlot lăsat să fermenteze în coajă, un anumit interval de timp. Printr-un procedeu specific de fermentare rămâne cu nuanța rose. Nu e un amestec de vin alb și roșu… „Mi-am propus să duc mai departe modul tradițional de producere a vinului, să îl fac cunoscut. Vreau să păstrez principiul familiei. Vinul e viu și nu trebuie agresat“, a spus Aurel. Reportaj de Ivana Iancu www.carticica.ro

„Buzăul e o zonă binecuvântată. Avem norocul ca cele două hectare de vie ale noastre să aibă un sol și o lumină numai bune pentru tămâioasă și fetească” PRACTIC Cărticica practică 51

g

g

Sărate românești

Cartofi gratinați cu leurdă

Pogăcele cu caşcaval

Pogăci cu jumări de casă


 Se prepară un aluat ca pentru pâine: se dizolvă drojdia în puţin lapte călduţ.  Se amestecă făina împreună cu ouăle bătute, laptele, drojdia dizolvată şi jumările măcinate. Se frământă bine aluatul şi se lasă la crescut la cald.  Pe planșeta tapetată cu făină se întinde apoi o foaie de aluat cu sucitorul, se taie din ea rondele cu buza unui pahar, se așază într-o tavă cu hârtie de copt şi se coc la cuptor 30-35 de minute.  Pogăcile se servesc calde, alături de bere sau vin, dar sunt bune şi reci. Florentina Elena Nagy Lupeni, Hunedoara

g

 Se încălzeşte puțin laptele, se adaugă zahărul şi drojdia şi se lasă 10 min., apoi se adaugă un praf de sare, gălbenuşurile şi uleiul. Se frământă, se acoperă cu un şervet textil şi se lasă să crească la cald 2 ore.  Se întinde o foaie de aluat, se repartizează deasupra margarina frecată și se presară 350 g caşcaval ras. Se împăturește foaia şi se lasă la crescut 40 min. Se repetă operaţiunea de încă două ori, de fiecare dată împăturind altfel; a patra oară se întinde cu sucitorul. Se taie rondele și se așază în tava cu hârtie de copt. Se ung cu gălbenuş, se presară caşcaval ras şi se mai lasă la crescut 30 min; se coc 30 min. Elisabeta Gligor, Cenad, jud. Timiș

20 g drojdie 500 g făină 250 ml lapte 2 ouă 250 g jumări 1 linguriţă sare

 Se curăță cartofii și se taie felii subțiri. Frunzele de leurdă spălate și scurse, cu excepția câtorva lăsate întregi, se taie fâșii. Cu cele întregi se freacă o formă nu prea adâncă, după care se unge cu unt. Se așază cartofii în formă, se sărează și piperează. Se încinge cuptorul la 200°C.  Se amestecă jumătate din cantitatea de cașcaval ras cu fâșiile de leurdă și se presară peste cartofi.  Laptele se dă într-un clocot, iar după ce s-a răcit se amestecă cu ouăle, se pune sare, piper și nucșoară și se toarnă peste cartofi.  Se presară deasupra cașcavalul ras rămas, restul de bucățele de unt și se dă la cuptor 30-35 minute.  Acești cartofi se pot servi drept garnitură la friptură de miel sau de porc, alături de o salată de untișor și leurdă. Ștefania Răduță, București

g

200 ml lapte, 700 g făină 40 g drojdie proaspătă 1 lingură zahăr, 400 g caşcaval ras, 100 g margarină, sare, 3 gălbenușuri, 3 linguri ulei

52

1 kg cartofi 200 g leurdă 150 g cașcaval ras ½ l lapte 3 ouă 50 g unt sare și piper nucșoară rasă

www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro


g

Sărate românești

Pâine albă

Ciorbă de salată cu kaizer 4-5 salate, 2 legături ceapă verde, 2 legături usturoi verde, 300 g kaizer, 3 ouă, 1 gălbenuş, 3 l apă, ½ l borş, sare, piper, 1 legătură leuştean, 1 legătură mărar, 1 legătură pătrunjel, 200 ml iaurt sau smântână, 100 g orez

 Se pune într-un vas puţină apă călduță, se adaugă drojdia şi zahărul. Se lasă la dospit 10-15 min. la loc cald.  Se cerne făina de 3 ori şi se adaugă sarea. Se pune într-un vas şi se adaugă drojdia. Se amestecă şi se toarnă câte puțină apă caldă, amestecând. Se frământă 20 min. Se acoperă vasul şi se lasă la dospit cca 1 oră la loc cald şi ferit de curent.  După ce a crescut, se frământă din nou. Se tapetează o formă cu hârtie de copt sau se unge cu puţin ulei şi se pudrează cu făină. Se pune coca, se crestează cu cuţitul în mai multe locuri şi se lasă încă 1 oră la crescut. Se unge cu gălbenuş bătut, se presară seminţele şi se coace 1 oră în cuptorul preîncălzit la foc mediu. Se scoate imediat din formă, se pune pe un grătar şi se acoperă cu un prosop curat. Paula Cândea, București

 Se taie mărunt kaizerul şi se călește în puţin ulei. Se adaugă ceapa verde tocată, apoi usturoiul și apoi frunzele de salată mărunțite. După cca 5 min. se pune apă şi se fierbe ciorba cca 10 min.  Se spală orezul şi se pune în oală. Se mai fierbe totul cca 10 min.  Separat se face o omletă din 3 ouă şi se taie bucăţi, care se pun în ciorbă. Borşul se fierbe separat, se ia spuma şi apoi se toarnă în oală. Se dau câteva clocote, apoi se stinge focul. După cca 5 min., se bate bine gălbenuşul, se adaugă iaurt sau smântână şi puţină ciorbă din oală. Se pune apoi totul în ciorbă.  Se taie mărunt verdeața şi se pune şi ea în oală. Se acoperă vasul 5 min., apoi se serveşte ciorba fierbinte, cu o lingură de smântână sau iaurt. Paula Cândea, București

54


g

250 g făină de grâu tip 000, 250 g făină de grâu tip 650, 25 g drojdie, 4 linguriţe zahăr brun, 1 linguriţă sare, cca 300 ml apă, 1 gălbenuş, seminţe (amestec de floarea-soarelui, dovleac, susan, in)

www.carticica.ro

cărticica

Practică

Drob de urzici

www.carticica.ro

Se spală bine 750 g urzici. Se fierb în apă clocotită cu sare, la foc viu, apoi se scurg și se toacă mărunt. Se înăbușă în 2-3 linguri ulei, 10 fire ceapă verde tocată mărunt. Se freacă 1 lingură ulei cu 1 lingură de făină și se adaugă treptat urzicile. Se subțiază cu zeama în care au fiert și se pun la fiert, la foc mic. Se lasă apoi compoziția să se răcească, se adaugă treptat 3 ouă crude bătute, ceapa înăbușită, 2 linguri de griș și 150 g cașcaval ras și se potrivește de sare și piper. Se prepară foaia de tăieței din 1 ou, 1 lingură apă și 1 vârf de cuțit sare și făină cât cuprinde. Se tapetează cu ea o cratiță, se lasă mai lungă pe margini, se pune compoziția, se așază 5 ouă fierte tari (întregi, jumătăți sau sferturi) și se acoperă cu foaia de tăieței de pe margini. Se dă la cuptor și se servește rece. Maria Bondar, Oradea, jud. Bihor


Supă de vită cu tăiței de casă

500 g cartofi, 1 legătură ceapă verde, 1 ceapă uscată 1 morcov, 2 legături lobodă roşie, 2 legături pătrunjel 2 legături leuștean 1 legătură ştevie 2 grămezi de urzici ½ dovlecel, 2 linguri pastă de ardei, 1 crenguţă de cimbru, 2 linguri orez, 10 ouă de prepeliţă sau 5 ouă de găină, 20 ml ulei 1 l borş, sare

56


 Se pun coastele la fiert în apă rece cu sare. Se spumează, se adaugă legumele tăiate în patru și se fierbe la foc mic până se desprinde carnea de pe os.  Se prepară aluatul de tăiței, se întinde o foaie, se lasă la uscat, apoi se taie foarte fin.  Se strecoară supa, se pun cuburile de vită, piper măcinat, iar când clocoteşte, se adaugă tăiţeii. Se lasă să clocotească de câteva ori, se stinge focul, se adaugă verdeaţa tocată şi carnea de vită; se lasă 10 min. să se odihnească. Supa se poate face și cu găluște de griș sau tarhana de făină. Elisabeta Gligor, Cenad, jud. Timiș

g

 Urzicile se opăresc în apă clocotită 3-4 min., se scurg, se taie. Se călesc ceapa tocată, morcovul şi dovlecelul rase, cartofii cubuleţe, pasta de ardei, verdeaţa (fără leuştean) tocată. Se adaugă urzicile, 1 linguriţă sare, apă şi se fierb sub capac, 30 min.  Se adaugă borşul fiert separat, sare, piper, orez, leuştean tocat, cimbrul. Când începe să fiarbă se adaugă câte un ou spart separat într-un bol. Când ouăle s-au ridicat la suprafaţă se opreşte focul. Lubița Iancu, Galați

1 kg coaste de vită 2 morcovi, 1 ceapă uscată 2 rădăcini de pătrunjel 1 păstârnac, 1 gulie mică 1 ţelină mică cu frunze sare, piper, 2 cuburi de vită Tăiței: 2 ouă, sare, făină cât cuprinde

Oblețelul este un peştişor care trăieşte în apele dulci ale Dunării; nu creşte mai mare de 15-20 cm. Se mănâncă cu tot cu oase, dacă este prăjit bine, aruncând doar capul. Este un peşte mic, dar foarte gras şi foarte gustos.

Oblețel crocant 1 kg oblețel proaspăt, 300 ml ulei, sare, 200 g pesmet, câteva scobitori  Se curăță oblețelul de intestine, se spală în mai multe ape reci şi se pune într-o strecurătoare să se scurgă.  Se îndulceşte oblețelul cu un praf de sare, apoi se înşiră câte 4-5 bucăţi pe câte o scobitoare de bambus, care se înfige prin ochii peştişorilor. Se tăvăleşte fiecare grămadă prin pesmet, apoi se prăjesc pe ambele părţi în ulei încins. Se scot pe şerveţele absorbante; se servesc simpli sau cu mujdei de usturoi. Oblețelul se poate prăji tăvălit prin mălai grişat. Anișoara Ursan, Cernavodă, jud. Constanţa

g

Borș cu verdețuri

g

g

Sărate românești

www.carticica.ro

cărticica

Practică Se amestecă 200 g făină cu 150 g unt și 2 linguri cu apă și se frământă până se formează un aluat. Se întinde o foaie mai mare decât forma de tartă. Se tapetează tava de tartă cu unt și se așază aluatul. Se taie 300 g costiță afumată și 2 ardei grași roșii în felii, se călesc și se adaugă peste aluatul

din tavă. Se bat 3 ouă cu 150 g smântână, sare și piper, se adaugă în tavă peste restul compoziției, se taie excesul de aluat de pe marginea tăvii și se dă tava la cuptor pentru 30-35 de minute. Când tarta se răcește, se porționează și se poate servi alături de un sos iute. Ana Kis, Cluj-Napoca, jud. Cluj

Tartă țărănească

www.carticica.ro


g

Sărate românești

Aluat: 400 g făină albă 5 linguri ulei, 1 linguriţă sare, 1-2 pahare apă călduţă Umplutură: 500 g telemea de oaie 300 g telemea de vacă 3 fire ceapă verde 6 ouă, 300 ml ulei

Plăcintă cu brânză, mărar şi ceapă

 Se dizolvă drojdia într-un bol cu apă caldă. Se adaugă 2 linguri ulei de măsline şi 3-4 linguri de făină, se amestecă bine cu un tel şi se lasă aşa 2-3 min. Se pune restul de făină într-un bol larg şi se formează în mijlocul ei o gaură. Acolo se toarnă amestecul cu drojdie, apoi se amestecă încet cu o lingură, până se încorporează toată făină. Se lasă aluatul să stea timp de 5 min., pentru ca făina să absoarbă toată apă. Se frământă încet, cu mâinile, în castron şi, când începe să se închege, se pune aluatul pe blatul de lucru tapetat cu puţină 58


făină albă. Se frământă cel puţin 10 min., până când aluatul e neted şi elastic. Se face o minge din el, se pune în bolul tapetat cu făină, se acoperă cu un prosop și se lasă la dospit 15-20 min. Se scoate apoi pe blat și se frământă ușor pentru a scoate aerul din el. Se întinde o foaie şi se pune în tava unsă şi tapetată cu făină.  Se frământă brânza sărată, se adaugă ceapa verde şi mărarul tăiate mărunt, apoi se repartizează egal peste foaie. Se acoperă cu cea de-a doua foaie, iar deasupra se unge cu un gălbenuş frecat cu puţin ulei.  Se pune plăcinta în cuptorul încins la 200°C, iar după 15 min. se scade temperatura din cuptor la 170°C şi se mai lasă să se coacă plăcinta 30 min. Florica Daliana Trifa, Oradea, jud. Bihor

g

400 g făină albă 20 g drojdie proaspătă 1 linguriţă sare de mare 50 ml ulei de măsline 300 ml apă călduţă 1 kg brânză sărată 1 legătură ceapă verde 1 legătură mărar

 Se frământă la cald aluatul din făină, sare, 5 linguri ulei, adăugând progresiv apă caldă. Trebuie să rezulte un aluat moale şi nelipicios; se se lasă să se odihnească cel puţin 15 min.  Se frământă din nou până devine neted şi uniform. Se împarte în două și se întind foi groase de 5-6 mm; se ung cu ulei pe toată suprafaţa şi se mai lasă 10 min.  Pe un prosop curat se pune una din cele 2 foi şi se întinde uşor cu mâna, se trage uşor de capete dându-i o formă ovală. Trebuie să fie subţire, să se vadă prosopul prin ea şi lungă cât masa.  Umplutură: se dă brânza pe răzătoarea fină; se adaugă sare, 5 ouă bătute și ceapa verde tocată mărunt. Se pune ½ de compoziţie pe prima foaie, se rulează foaia în prosop până la jumătate; apoi se rulează din capătul opus. Se taie plăcinta în bucăţi egale, se așază în tavă lipite. Se ung un ou bătut cu puţină sare și se rumenesc la cuptor la foc mediu. Dana Ioana Suto, Petrila, jud. Hunedoara www.carticica.ro

cărticica

Practică

Plăcintă dobrogeană

www.carticica.ro


g

Sărate românești

Ciorbă de varză cu perişoare de tarhana

Șuncă marmorată de pui

1 varză, 1 ceapă, 1 lingură untură de porc, 1 linguriţă boia, chimion măcinat, foi de dafin, 1 lingură pastă de ardei, 500 ml bulion, sare, piper, 1 lingură făină, leuştean Perişoare: 200 g tarhana, 1 lingură ulei, 1 ou, 500 g piept de curcan sau carne de porc, 1 lingură făină, 1 ceapă, boia, sare, piper

60


 Se spală carnea, apoi se șterge cu un șervet de bucătărie. Se taie carnea în fâșii, se pune într-un bol. Peste carne se adaugă gelatina, sarea, piperul, condimentele și usturoiul pisat. Se amestecă bine și se lasă la marinat 1-2 ore.  Într-o pungă pentru cuptor se pun fâșiile de pui, fără a lăsa spații între ele. Se leagă punga cu ață alimentară, se dau câteva găuri cu o scobitoare, apoi se așază într-o tavă de chec. Se dă la cuptor pentru 60 de minute. Se scoate și se așază o greutate peste ea.  Se lasă la rece în frigider minimum 8 ore, cu greutatea peste ea, apoi se poate servi. Maria Alexandra Tîrloiu, Timișoara

g

 Ceapa tocată se călește în untură până devine sticloasă. Se adaugă varza tocată, cca 3 l de apă, foile de dafin şi condimentele. Se lasă la fiert până când sunt aproape gata.  Se prepară perișoare: se încinge uleiul, se adaugă tarhanaua şi se lasă la rumenit. Se adaugă 300 ml apă caldă şi se lasă până ce tarhanaua va absorbi apa. Se pune puţină boia, sare şi piper. Se acoperă cu capac şi se lasă la răcit. Se adaugă apoi carnea tocată, ouăle şi făina. Se amestecă şi se fac perişoare care se pun în ciorbă; se lasă să fiarbă.  Se amestecă într-un bol făina cu pasta de ardei şi bulion. Se toarnă în ciorbă. Se lasă să dea în clocot; se potrivește de gust, se ia de pe foc, se adaugă leuşteanul și se acoperă cu capac până la servire. Iuliana Lako, Cenad, jud. Timiș

1200-1400 g piept de pui 1 lingură boia 7-10 căței de usturoi 1 lingură cu sare 1 lingură mărar uscat 1 lingură oregano ½ lingură piper 40 g gelatină la plic (nu foi de gelatină)

www.carticica.ro

cărticica

Practică

Se călesc 1 ceapă și 4 căței de usturoi, tocate; se adaugă 400 g ciuperci feliate, 1 ardei capia tăiat cubulețe și 1 legătură de mărar, tocat. Se lasă să se răcească și se adaugă 1 linguriță smântână, 1 ou și puțină sare. Se prepară un aluat din 500 g făină, 1 linguriță bicarbonat, 5 linguri ulei, 1 lingură oțet și 1 praf de sare; se adaugă 1 linguriță praf de cuișoare și 1 pahar de ceai concentrat de mentă. Se frământă o cocă fermă și se întinde o foaie de ½ cm grosime. Se acoperă cu un strat subțire de umplutură și se formează o ruladă; se dă la cuptor. Păștița Curăroiu, Târgu Jiu, jud. Gorj

Ruladă cu ciuperci www.carticica.ro


Sărate românești Se aleg frunze de ștevie fragedă, se spală și li se rup cozile. Adunate mai multe la un loc, una peste alta, frunzele se sucesc și se leagă cu un capăt de sforicică. Astfel se așază pe un grătar încins și se prăjesc de jur-împrejur, după care se curăță de resturile de sfoară. Într-o strachină, în care s-au rupt în bucăți ardei roșii, subțiri și iuți, se pun păpușelele, iar peste ele se toarnă saramură, neuitând nici mămăliga, caldă sau rece. Anișoara Goleanu, Piatra Neamț, jud. Neamț

62


Păpușele de Dragavei

www.carticica.ro

cărticica

Practică Se taie câteva bucăţele sub formă de creastă dintr-o bucată de 200 g de slăninuță de casă - se vor pune deasupra caserolei, după ce e gata mâncarea. Restul se taie în cubuleţe sau fâşii fine. Se prăjesc într-o tigaie, cu 1 cârnat afumat tăiat rondele. Se scot. Se pun la fiert într-o oală cu apă şi sare 300 g

paste pătrățele; se lasă cca 8 min. Se scot și se scurg. Se amestecă întrun bol 150 g caş de oi frământat, cu 150 g telemea şi 75 g caşcaval, rase. Se pune pe fundul unei formei termorezistente un strat de slăninuţă şi cârnăciori, un strat din amestecul de brânză, un strat de mărar tocat fin,

un strat de smântână şi un strat de paste. Se continuă până se termină toate ingredientele. Deasupra se presară piper proaspăt măcinat, 75 g caşcaval ras, crestele de slăninuţă prăjită şi se dă la cuptor, la foc iute, până prinde crustă rumenă. Angelica Nistor, Baia Mare, jud. Maramureș

Blidul cosaşului www.carticica.ro


Sărate românești Se prepară mămăliga din mălai, apă și sare. În loc de apă se poate folosi lapte. Mămăliga fierbinte se întinde într-un vas, în grosime de două degete. Cu un polonic se fac adâncituri și se pune în fiecare câte un ou (câte persoane sunt la masă). Peste fiecare ou și peste mămăligă se pun unt și brânză frământată. Se dă la cuptor până se întăresc ochiurile. Se poate înlocui mămăliga cu un piure. Tereza Filip, Bacău

Ouă în cuiburi de mămăliguță 64


www.carticica.ro

cărticica

Practică

Langoși cu cartofi

Se pun 25 g drojdie într-un păhărel de lapte călduț cu puțin zahăr. Se cern 500 g făină, se toarnă peste maia, se adaugă 1 ou, sare și piper după gust, apoi piureul rece din 300 g cartofi. Se frământă bine, se acoperă cu un prosop și se lasă la dospit 40 de minute. Din aluat se rup bucățele, se fac biluțe, se întind puțin cu mâna și se prăjesc în ulei încins. La servire se ung cu un strat gros de smântână și se presară mult cașcaval ras. Iuliana Lako, Cenad, jud. Timiș

Această rețetă o am de la mama, ea ne făcea tot timpul. Ea nu folosea drojdie și le mâncam simple, deoarece nu ne permiteam să folosim dulceață sau gem. www.carticica.ro


Sărmăluțe din piept de gâscă

g

g

Sărate românești

Fasolică în crustă de pâine

 Se spală și se taie la dimensiunea potrivită frunzele de hrean (partea dinspre vârf), apoi se opăresc în apă clocotită. Se rade morcovul, se toacă ceapa, apoi se călesc în 2 linguri de ulei. Se adaugă orezul spălat, pieptul de gâscă și ardeiul copt tocat, sare, piper, cimbru uscat.  Din această compoziţie se rulează sarmalele. Se așază pe fundul unei cratiţe cu pereţi mai groşi, se toarnă pastă de roşii amestecată cu apă, cât să le acopere. Se pun deasupra crenguţe de cimbru uscat şi foi de dafin şi se fierb sărmăluțele la foc mic. Când sunt fierte şi sosul a scăzut îngroşându-se, se servesc cu smântână şi ardei iute. Alexandra Ene, Caracal, jud. Olt

 Cu o seară înainte de a prepara fasolea, se pune la înmuiat într-o oală cu apă, până dimineaţa. Fasolea înmuiată se pune într-o oală cu apă împreună cu scăriţa afumată, morcovul, jumătate de ceapă tăiată mărunt şi ardeiul capia.  Separat se călește cealaltă jumătate de ceapă până devine sticloasă, se adaugă bulionul şi se toarnă compoziţia peste fasole.  La final se condimentează cu sare, piper, cimbru şi se lasă să mai dea 2-3 clocote, apoi se oprește focul. Se serveşte fasolea în pâine de casă, care se scobeşte înainte de miez. Daniela Gospodariu, Iași

66


 Se pun la foc măruntaiele curăţate, spălate şi porţionate, într-un vas cu 2 linguri de ulei şi se presară puţină sare peste ele.  Se lasă să se rumenească uşor, învârtindu-le de pe o parte pe alta, apoi se adaugă ceapa tăiată julien şi se mai lasă până când ceapa începe să se pătrundă uşor.  Se adaugă apă fierbinte cât să fie acoperite ingredientele şi se lasă să fiarbă la foc scăzut, până când măruntaiele sunt bine pătrunse.  Se adaugă apoi ardeiul copt, curăţat în prealabil de pieliță şi tăiat în fâşii, precum şi roşiile pasate, iar după primul clocot se adaugă cimbru şi busuioc. Spre final, cam în ultimele 10 minute, se adaugă în vas usturoiul zdrobit. Se pun sare și piper după gust, iar după stingerea focului se adaugă pătrunjelul tocat mărunt. Se serveşte tocăniţa cu mămăliguţă. Oana Plăcintă, Suceava

g

500 g fasole albă, scăriţă afumată, 2 morcovi 1 ceapă, sare, piper ½ ardei capia 1 linguriţă boia dulce 2 linguriţe bulion cimbru, 1 pâine de casă

g

500 g piept de gâscă tocat 25 frunze de hrean fragede 50 g orez, 1 ceapă, 1 morcov 1 ardei capia copt, cimbru 2-3 linguri de bulion 2 lin-guri de ulei, piper foi de dafin

700 g măruntaie de pui (inimi, pipote ficăței de pui) 2 cepe mari 1-2 căţei de usturoi 2 ardei roşii copţ 200 g roşii întregi sare, piper busuioc uscat cimbru uscat 500 ml apă 1 legătură pătrunjel verde 2 linguri ulei

www.carticica.ro

cărticica

Practică

Tocăniță oltenească din măruntaie de pui

(se servește cu mămăliguță)

www.carticica.ro


Dosarele sănătății Dialog cu dr Elena Todea, medic specialist în psihiatrie, despre tulburările neurologice degenerative


Când bunica nu mai știe tot... Toată lumea uită lucruri, adesea oamenii în vârstă nu sunt foarte atenți. Când ar trebui să ne îngrijoreze acest comportament și ce să facem? Există tulburări de memorie periculoase și tulburări de memorie nepericuloase. Diferența este pusă în evidență de teste de memo68


rie standardizate, administrate de un psiholog abilitat. Acestea trebuie făcute atunci când remarcăm că avem tulburări de memorie și atenție. Vârsta este și ea importantă, evident. Cele mai multe tulburări neurocognitive debutează după 65 de ani, dar există și debuturi precoce, înainte de această vârstă.

De multe ori ne lovim de încăpățânarea care oricum caracterizează mulți bătrâni și nu îi putem convinge să se adreseze unui medic specialist: „vrei să zici că m-am ramolit" sau, mai grav, „că am înnebunit”? Ce putem face? Aceasta este o provocare; cei cu deteriorare cognitivă nu www.carticica.ro

cărticica

Practică recunosc faptul că uită și nu înțeleg sensul mersului la un specialist psihiatru sau psiholog. Cred că o variantă ar fi ca recomandarea de evaluare psihiatrică și psihologică să fie făcută și de alți specialiști pe care îi consultă acest tip de pacienți, știut fiind faptul că ei au și alte boli: neurologi, cardiologi, interniști, diabetologi și, mai ales, medicii de familie. Aceștia din urmă vin cel mai des în contact cu pacienții și familiile acestora. Numele de Alzheimer este cel mai adesea vehiculat atunci când este vorba despre boli neurologice degenerative. Este singura astfel de maladie? Se poate echivala cu demența senilă? Multe dintre așa-zisele „demențe senile”, termen care nu mai este utilizat în medicină în prezent, pot fi asociate demenței din boala Alzheimer. Dar cei mai mulți au alte tipuri de demențe sau demențe mixte. După accidente vasculare apare demența vasculară. După consum cronic de alcool apare demența etanolică. Consumul cronic de medicamente de tip benzodiazepine (de exemplu Clonazepam) poate favoriza în timp apariția unei deteriorări cognitive. Există demențe induse de unele infecții (HIV, sifilis). Mai există demența din boala Parkinson, fronto-temporală, cea cu corpi Lewy, demențe după repetate traumatisme www.carticica.ro

craniene (demența pugilistului) și multe altele. Demențele mixte se datorează unor cauze multiple. Orice agresiune cerebrală, acută sau cronică, poate duce în timp la o tulburare neurocognitivă. Cum se diagnostichează? Cu teste de memorie standardizate și cu imagistică. Testele de memorie pot fi: Mini Mental State Examination (MMSE) și testul ceasului care au o durată mică de administrare (cca 10-15 minute) și consider că trebuie să le poată administra orice psihiatru și psiholog. Mai există și testele MOCA și Addenbrook, care necesită timp mai îndelungat de administrare. Ca imagistică se utilizează examenul computer tomograf cerebral, unde se pot evidenția modificări compatibile cu unele tipuri de demență, ce vor fi corelate ulterior cu simptomele clinice. Toate aceste date coroborate ne vor orienta spre tipul de tratament. Examenul RMN Cerebral e mai costisitor decât CT-ul și se va utiliza doar în cazuri selecționate. Așadar, ar trebui să fie diagnosticate ușor, condiția fiind ca medicul care evaluează pacientul să ia în considerare și acest diagnostic. Spun asta pentru că mulți pacienți vin cu alte tipuri de solicitări decât tulburarea de memorie, nerecunoscând-o. Ei pot ajunge la psihiatru pentru tulburări depresive sau anxi-

oase, dar și tulburări psihotice sau modificări comportamentale sau de personalitate. Odată declanșată boala, de ce anume depinde viteza de degradare cognitivă? Nu se cunoaște cauza exactă a demenței, așadar nu putem ști cu siguranță ce evoluție va avea. Pe lângă evoluția naturală a bolii, aceasta poate fi influențată de orice decompensare a bolilor cronice pe care le are pacientul (diabet zaharat, hipertensiune, boli cardiace etc.), de un nou accident vascular sau de orice tip de infecție. Orice factor psihostresant important (moartea cuiva drag sau schimbarea locuinței) poate agrava boala. Există ceva în comportamentul, modul de viață, nutriția sau genetica unui individ care pot fi predictori pentru o maladie degenerativă? Genetica este cea mai imporantă. Ea nu poate fi modificată, din păcate. Se pot face teste genetice pentru boala Alzheimer la copiii cu un părinte diagnosticat cu aceasta boală, dar nu se fac de rutină, fiind destul de costisitoare. Dacă avem un părinte diagnosticat cu un tip de demență, e bine sa avem în vedere factorii de risc ai acestei boli: diabetul, hipertensiunea, dislipidemia, obezitatea, bolile cardiace. Chiar și boala Alzheimer este influențată de acești factori. PRACTIC Cărticica practică 69

Dosarele sănătății Evident că asta implică să ținem un regim adecvat bolilor cronice pe care le avem, să facem sport, să luăm medicația aferentă fiecărei boli și să ne facem controalele de rutină așa cum indică medicii specialiști. Există un tratament eficient pentru tulburările neurologice degenerative? În ce stadiu sau până în ce stadiu? Există două clase de medicamente antidemențiale: inhibitorii de acetilcolinesterază (rivastigmina, galantamina și donepezilul) și anagonist de receptori NMDA (memantina). Modul de administrare va fi decis de medicul curant pentru că ține de tipul bolii, stadiul în momentul diagnosticării, dar și potențialele efecte adverse. Ele însă nu vindecă boala; pot doar să îi prelungească evoluția. Mai există tratamente nespecifice: pramiracetamul, hidrolizatul din proteină de creier de porcină, extractul standardizat din Ginko Biloba, dar acestea sunt doar adjuvante în tratamentul antidemențial. Medicația specifică se administrează în orice stadiu este diagnosticată boala și ar trebui continuată pe termen nedefinit. Cum putem evita complicațiile? Trebuie să evităm în primul rând decompensările bolilor cronice de fond; ele pot agrava demența. Nefiind o regulă, complicațiile psihia70


trice (depresia, tulburările anxioase, tulburările delirante, halucinozele, tulburarea de personalitate organică) se tratează specific numai dacă apar. Spre deosebire de occidentalii care sunt mult mai dispuși să accepte transferarea bătrânilor din familie într-o instituție de îngrijire specială, la noi există încă o cultură a îngrijirii bătrânilor acasă. Sunt puțini cei care se grăbesc să-și interneze părinții sau bunicii într-un azil. Ce îi sfătuiți pe cei care au acasă rude în vârstă în această situație? Cum pot să-și îngrijească cel mai bine bătrânii și cum să facă față propriilor stări stârnite de situația celor dragi? A avea în grijă un părinte diagnosticat cu o deteriorare cognitivă este o provocare: pacientul trebuie să fie în permanență supravegheat, atât pentru administrarea medicației zilnice, cât și pentru îngrijire, mai ales în stadiile moderate și severe. În aceste stadii e bine să locuiască cu cineva. În stadiile ușoare, cei mai mulți încă mai pot fi lăsați singuri cu un minim control pe medicație (există organizatoare de medicație pe zile). Atunci când este nevoie de supraveghere permanentă, există evident varianta căminelor de bătrâni, dar există și varianta cu mutarea părinților în casa copiilor sau angajarea unor îngrijitori

personali. Orice variantă necesită un efort suplimentar atât fizic, cât și financiar, ceea ce poate afecta familiile acestor pacienți. E bine ca fiecare să aleagă ce soluție i se potrivește. Emoțional, trebuie să accepte boala părintelui afectat și să urmeze exact indicațiile medicului psihiatru. Dacă vreun menbru al familiei va dezvolta o tulburare psihiatrică, evident poate fi tratată și aceasta. Există ceva ce am putea face ca să prevenim instalarea acestor boli? Nutriție, stil de viață, suplimente alimentare etc.? Genetica nu se poate modifica, deci nu putem preveni apariția bolilor, dar putem anticipa factorii de risc ai demențelor uitându-ne la bolile părinților. Acești factori de risc sunt diabetul, hipertensiunea, hipercolesterolemia, obezitatea; este bine să le tratăm cu medicație adecvată și alimentație corespunzătoare, după cum sigur ne va indica medicul curant. Consumul cronic de alcool trebuie evitat. Activitatea fizică este importantă la orice vârstă. Și mai importantă este activitatea intelectuală: citit, dezlegat cuvinte încrucișate, sudoku. Însă privitul la televizor, cea mai utilizată activitate de majoritatea vârstnicilor, este total neadecvat. Interviu de Roxana Melnicu www.carticica.ro

Dosarele hranei sănătoase

Viaţă lungă, minte limpede

www.carticica.ro



Nutriția este foarte importantă pentru a ne păstra mintea activă și flexibilă pe măsură ce înaintăm în vârstă

Dosarele hranei sănătoase


Din timp

Odinioară, bătrânețea era asociată cu înțelepciunea, în zilele noastre oamenii încep însă să o lege din ce în ce mai mult de inversul înțelepciunii, respectiv de maladia Alzheimer și demența senilă. Nu se cunosc cauzele exacte ale acestei maladii diagnosti cate, din păcate, din ce în ce mai frecvent. Se pare că se transmite ereditar, iar diabe tul, hipertensiunea arterială, rata ridicată a colesterolului în sânge, precum și fumatul 72


reprezintă factori de risc, asociați adesea cu apariția simptomelor de Alzheimer. Cercetările recente au arătat că incidența maladiei este semnificativ mai redusă la persoanele care au un stil de viață sănătos, care include mișcare, activitate intelectua lă și alimentație echilibrată. Cu cât vom adopta mai devreme în viață acest stil, cu atât avem mai multe șanse de a fi feriți de neplăceri la bătrânețe.

Iată câteva soluții care prote jează creierul încă din timpul vieții active: ● Nu eliminați din dietă carbohidrații! Au fost demo nizați de ceva vreme, au fost făcuți responsabili pentru toate relele și mai ales pentru obezitate, dietele sau strădu it să îi elimine. Noile cercetări arată însă că, renunțând la ei, riscăm alte probleme, de exemplu afectarea memoriei. Celulele cerebrale au nevoie de carbohidraţi: alegeţi cerea le integrale şi alţi carbohidraţi complecşi – se digeră mai încet, eliberând o cantitate constantă de glucoză. Optaţi pentru o brioşă din grâu inte gral sau pentru o felie de pâine prăjită cu omletă şi câteva fructe de pădure pen tru a avea parte de un mic dejun care să vă stimuleze materia cenuşie. ● Nu neglijați total alcoolul! În ultima vreme se pune accentul pe beneficiile multi ple ale dietei meditareaneene, care presupune cel puțin un pahar cu vin roșu pe zi, la masă. Deşi consumul exage rat de alcool duce la pierderi de memorie, studii recente arată că un consum moderat de alcool scade riscul de apa riţie a problemelor de memo rie. Proprietăţile antiinflama torii ale alcoolului ar putea fi o explicaţie pentru acest fapt. Sau poate că oamenii care beau alcool cu moderaţie tind totodată să adopte un stil de viaţă mai sănătos. www.carticica.ro

cărticica ● Faceți sport! Exerciţiile fizice sporesc fluxul sangvin în zona cerebrală. Dacă încercăm să memorăm cuvinte noi după o şedinţă intensă de exerciţii fizice, le vom învăța cu 20% mai repede după o perioadă de activitate fizică scăzută. Orice sport practicat din tinerețe și cu consecvență reprezintă o investiție autenti că în tinerețea minții noastre. ● Folosițivă mereu mintea! Faceți cuvinte încrucișate sau exerciții de perspicacitate. Dacă nu aveți timp de așa ceva, dați creierului de lucru folosind pentru email un font complicat, greu de descifrat (cum ar fi Comic Sans Italicized).

La pensie Ce facem când ieșim la pen sie? Cam aceleași lucruri, moderat și relaxant: vă puteți apuca de studiul unei limbi străine sau de practicarea unei forme de mișcare com plexe (taijiquan, qigong, yoga, pilates). În general, toate tipurile de exerciții care integrează corpul și spiritul sunt o sursă de vitalitate, iar acum avem tot timpul să le deprindem și să le practicăm. ● Sporiți aportul de vitamina E: campioane sunt uleiurile de floareasoarelui și de șofran, nucile și semințele, precum și legumele cu frunze verzi (broccoli, spanac). Pentru a asigura o absorbție optimă a vitaminei E liposolu bile, legumele se vor consuma cu puțină grăsime. www.carticica.ro


Practică

● Mâncați pește de cel puțin 2 ori pe săptămână, pentru un aport optim de acizi grași polinesaturați omega 3. Principalii furnizori sunt peștii grași: somon, ton, păs trăv, sardine. ● Faceți mișcare: exercițiul fizic moderat sau greu reduce riscul de Alzheimer cu până la 45%. Drept exercițiu fizic moderat trec treburile casnice și/sau în grădină, bowlingul și golful. Exercițiul fizic intens ne ajută chiar mai mult, deoa rece are efect antidepresiv, iar depresia este asociată în majoritatea cazurilor de Alzheimer. Începeți cu cel puțin o oră pe zi, de preferință în aer liber. ● Asezonați tot cu turmeric sau curry! India prezintă o rată surprinzător de redusă a maladiei Alzheimer – cerce tătorii au pus acest fapt pe seama consumului ridicat de turmenic, care se găsește în curry. Turmericul conține

curcumină, care protejează performanța cerebrală. ● Maximizați consumul de proteine de calitate (pește, pui, vită, albuș, lactate degre sate), legume (cu frunze verzi) și fructe roșii. ● Reduceți consumul de gră simi mononesaturate (ulei de măsline extravirgin, arahide, avocado) și grăsimi polinesa turate (nuci, semințe), carbohidrați complecși (grâu integral, quinoa). ● Încercați să renunțați la carbohidrați simpli (cu indice glicemic mare – pâine albă, zahăr rafinat, sirop de porumb), prăjeli și carne grasă, margarină, fastfood, fructe uscate, biscuiți, brioșe, deserturi industriale. ● Importante pentru integri tatea noastră mentală sunt nucile și semințele, fasolea boabe, strugurii sau sucurile de fructe, ceaiul verde sau negru (cantități moderate), cacao, curry. PRACTIC Cărticica practică 73

Terapii alternative

Terapia Bowen: vindecare din interior

Într-unul din numerele trecute, am stat de vorbă cu Ioana, terapeut Bowen, care ne-a spus că această terapie nu face altceva decât să trezească „doctorul interior”, forța de autovindecare pe care o are fiecare om în interiorul lui. Am revenit acum cu noi întrebări.

Înțeleg că omul este un sistem complex cu capacitate de autoreglare practic nelimitată. Această capacitate se pierde la un moment dat? O avem toți la naștere, apoi se degradează și trebuie restaurată? De ce se pierde și cum se face că anumite tipuri de atingeri o pot activa la loc?

Foto: Magda Gheorghe Photography, : Guliver/Thinkstock

Pe Ioana, terapeut Bowen, o puteți găsi la Centrul Holistic Wellness, într-un spațiu prietenos și intim, situat în București, în apropiere de Piața Victoriei. www.holisticwellness.ro

74


Capacitatea de autovindecare nu ne-o pierdem niciodată, ne-am născut cu ea și corpul are nevoie de ea toată viața. Ar trebui să nu ne îmbolnăvim niciodată; totuși acest lucru se întâmplă din cauza felului de viață, a ceea ce mâncăm, a ceea ce respirăm, a ceea ce facem cu noi, cu corpurile noastre - practic nimeni, niciunul dintre noi, nu are grijă de corpul lui, rezolvăm problemele când apar, dar nu prevenim. Ședințele de terapie Bowen încep prin activarea undelor cerebrale alfa, de relaxare. Mintea noastră este de obicei foarte ocupată, dar noi avem nevoie de relaxare pentru a lăsa corpului liberă calea spre vindecare. Ar trebui ca atunci când ajungem la cabinet să încercăm să ne lăsăm în pace, să uităm de grijile cotidiene, însă din nefericire nu întotdeauna reușim. Undele cerebrale alfa se mai activează pentru un răstimp foarte scurt înainte de a adormi. În timpul terapiei dăm semnalul de relaxare corpului și, în caz că relaxarea nu se întâmplă în timpul zilei, ea inevitabil se declanșează înainte de www.carticica.ro

cărticica intrare în somn și tot ce am comunicat corpului în materie de semnale de vindecare va începe să acționeze. Terapeutul Bowen lucrează, dar trebui să îl ajute și pacientul: acesta trebuie să se ocupe numai de el atunci când se află la cabinet și să creadă în șansele lui de recuperare. Cine se gândește continuu că nu are nicio șansă de vindecare chiar nu se va vindeca. Noi trebuie să ne controlăm mintea și să nu ne lăsăm controlați de ea. Nu ne învață nimeni asta nu că nu ar exista informații, dar noi nu le aplicăm. Nimeni nu ne cere să exersăm tehnici de meditație mirobolante trebuie doar să stai cu tine și să te gândești la ceea ce este important pentru tine în momentul acela. Când ești la terapie doar asta contează; eventual ajută chiar să visezi frumos, să te vizualizezi pe tine sănătos. fără probleme. Când mintea se află în starea exprimată de undele cerebrale alfa efectele acestor gânduri sunt potențate. Terapeutul trebuie să îi spună pacientului că nu o să rezolve nimic dacă el însuși nu este prezent în terapia lui. Trebui antrenat pacientul să observe, să vadă ce schimbări îi aduce terapia. Ar trebui să fim mereu conștienți de noi și de faptul că întreg corpul www.carticica.ro

Am stat de vorbă cu două paciente ale Ioanei; citiți în paginile care urmează mărturii despre modul în care funcționează terapia Bowen nostru este un templu al sufletului pe care trebui să îl respectăm. Corpul însuși ne cere asta, ne cheamă. Semnalele de alarmă pe care ni le dă corpul sunt chiar suferințele noastre sunt semne că ar trebui să ne dăm mai multă atenție. Dar adesea noi nu facem altceva decât să pasăm problema altora - de exemplu medicului, terapeutului. Ne înstrăinăm de ceea ce suntem, de divinitate și luăm asupra noastă niște chestiuni care nu depind de


Practică

noi, ne punem speranțele în surse care nu au legătură cu problemele noastre, ne însingurăm în fața universului și apoi ne plângem că Dumnezeu ne-a părăsit. Ce-i de făcut? Să ne schimbăm atitudinea: terapia Bowen funcționează cu scepticii care nu cred în terapia Bowen, dar nu și cu cei care nu cred în ei înșiși. Când vrei să te vindeci trebuie să știi ce înseamnă asta, să-ți ceri iertare de la univers și să ierți. PRACTIC Cărticica practică 75

Terapii alternative ședințele pentru consolidarea rezultatelor și între timp mi s-au rezolvat și alte probleme, pe care la început le trecusem sub tăcere: tulburări renale (de 40 de ani eu nu beam deloc apă, ci numai ciorbă, cafea și cola), incontinență urinară, cardiopatie ischemică dureroasă. De la prima ședință am simțit tot ce făcea Ioana, am simțit furnicături de la vârful degetelor până în vârful capului. La un moment dat în timpul terapiei mi-a amorțit nasul; i-am spus Ioanei și m-a întrebat imediat dacă sforăi. Într-adevăr sforăiam de o viață - de atunci însă nu mai sforăi. Altă dată am simțit ceva în vârful capului și Ioana m-a întrebat dacă am pătit ceva acolo. Mi-am amintit de un incident din copilărie: jucam v-ați ascunselea, m-am pitit în tufa de leuștean și un băiat a aruncat cu piatra spre ea ca să verifice dacă

într-adevăr sunt acolo. Atunci mi-a spart capul și de atunci aveam periodic dureri mari de cap... acum nu le mai am! Deci decât să dai banii pe medicamente mai bine dau banii pe terapia Bowen; am fost și la cabinetul medicului de familie - a rămas uimită doctorița, aproape nu m-a recunoscut. Pe asistentă am trimis-o la Bowen, își tratează niște probleme de fertilitate. Pe soțul meu l-am dus la Ioana pentru că i se strâmbase coloana vertebrală de la cărat greutăți, se vedea la radiografie. Ioana i-a îndreptat coloana și l-a ajutat să rezolve și o hernie inflamată. Dar îi suntem recunoscători mai ales pentru că l-a făcut să-și deschidă ochiul: soțul meu suferă de ptoză palpebrală care îl făcea să aibă un ochi aproape închis. Medicii s-au oferit să-l opereze, însă riscul era să-și piardă vederea la ambii


Am ajuns la Ioana în urmă cu doi ani, când deja nu mai puteam merge. Făcusem în talpă calcanee de la încălțămintea cu tocuri, din cauza cărora fiecare pas însemna o durere cruntă. Făcusem trei ședințe de fizioterapie recomandate de medic, inclusiv tratament cu laser... de la aceste ședințe am plecat în baston, iar medicul a dat din umeri, a spus că nu are ce să mai facă. Am strâns toți pantofii din casă, mă pregăteam să îi arunc, când fiica mea m-a dus la Ioana, pe care o cunoștea. Am intrat dezamăgită, dar după două ore și jumătate, când m-am ridicat de pe pat, eram alt om, nu-mi venea să cred că nu mă mai doare nimic. Ioana i-a spus fiicei mele să-mi ia bastonul, că nu mai aveam nevoie de el. Am mers pe picioarele mele acasă și mă simt bine și acum. Am continuat

76


www.carticica.ro

ochi, așa că am renunțat rapid la idee. După câteva ședințe de Bowen ochiul s-a deschis pe jumătate - vrem să continuăm. Nepoțica mea a făcut Bowen pentru niște tulburări hormonale, care s-au rezolvat. În câteva luni se îngrășase foarte mult și, echilibrându-se corpului, a ajuns la o greutate normală. Eu nu vreau să renunț, fac Bowen de întreținere o datâ pe lună, nu vreau să o iau de la capăt cu durerile și problemele.

Maria Buzoianu, 61 de ani

Am avut coloana vertebrală deformată de cărat pe fondul unei poliartrite reumatoide de care sufăr de la 25 de ani. După două ședințe de terapie Bowen durerile acute au dispărut. După a doua ședință am simțit ca o prindere de menghină exact acolo unde mă durea: a ținut cca 1 minut, apoi durerea a trecut total și m-am simțit foarte bine și efectul s-a menținut. Trebuie să ai și gândire pozitivă dacă vrei să faci ceva; trebuie să te menții în terapie ca să permiți rezultatelor bune să apară. Și pe acest plan mental acționează terapia: la un moment dat i-am spus Ioanei că mă simțeam închisă, deprimată, aș fi vrut să mă lase totă lumea în pace. I-am cerut Ioanei să facă ceva și într-adevăr apoi a apărut și înseninarea de care aveam nevoie.

Elena Arsene, 42 de ani

De 18 ani, creăm împreună, cititori și echipa Practic, cele mai citite și iubite reviste din România.

PRACTIC

ÎN BUCĂTĂRIE

Știri calde din bucătăria practică! Întâmplându-mă pe acolo, Adriana mi-a dat să gust cea mai fabuloasă plăcită cu varză... să gust e puțin spus, n-o mai lăsam! Rețeta o găsiți în numărul viitor din Practic în Bucătărie! Roxana Melnicu, redactor coordonator Cărticica Practică

Îți răsplătim fidelitatea și ingeniozitatea întregul an. Caută în revistele Practic(e), în fiecare număr, surprizele pe care ți le pregătim!

#familiapractic #18anipractici #18anifamiliapractic www.carticica.ro

2→

Stil de viață Fiecare își amintește cu drag de bunica, de acea energie caldă și plină de dragoste a femeilor de demult, care culegeau plante și foloseau legume din grădină. Erau femei conectate cu pământul și cu ciclurile lui, care vindecau folosind ceaiuri și care știau secrete păstrate din generație în generație. Bunica ştia că va ploua dacă rândunicile zboară jos cu pământul, arunca în foc părul rămas în pieptăn, ca să nu calce cineva pe el și să o doară capul. Pe mine bunica m-a învățat să binecuvântez mâncarea, să mă rog dimineața și seara înainte de culcare. M-a învățat să visez la ce anume vreau să se întâmple, să vizualizez totul scenă cu scenă, să simt emoțiile și să mulțumesc.

Ritualuri de casă

Micul dejun și cina au rămas și acum pentru mine două momente sacre. Am dus mai departe tradiția păstrată de bunica mea. Felul în care îmi încep dimineața și atmosfera în care sunt dictează felul în care se desfășoară întreaga zi. Când eram mică, în zilele de vară, bunica mă trezea și mă trimitea în curte - îmi cerea roșii, ceapă, ouă și zarzavat. Când mă întorceam, pâinea era prajită. Mama punea masa și pregătea ceaiul de sunătoare și bunica se ocupa de bunătăți. Ne bucuram de mâncare, povesteam ce urmează să facem în ziua 78 PRACTIC Cărticica practică

aceea, ne sfătuiam și abia apoi plecam în lume. Seara, la cină, fiecare povestea ce a făcut. Toată lumea contribuia la masă, toți ajutam într-un fel. Aceste gesturi mărunte ne-au ținut împreună de-a lungul anilor.

Ierburi de leac

Bunica știa că, dacă culegi plantele la lună nouă, ele sunt mai încărcate de puteri și „vindecă mai bine”. Toate ceaiurile pe care le aveam erau culese de ea. Îmi amintesc cum punea plantele pe ziare și apoi le așeza deasupra sobei sau într-un loc înalt în casă, unde se puteau usca. Acasă mirosea a tei, a sunătoare, a soc. Înainte de culcare, beam ceai de tei cu puțină lămâie și îndulcit cu miere. Bunica spunea că „face somnul dulce”. Același ceai îl beam și când aveam febră. Îmi amintesc când am atins ibricul și m-am ars. Bunica a pus miere pe rană și apoi, după ceva vreme, comprese cu sunătoare. Mama bea ceai de soc, ca să slăbească. Bea zece zile, apoi făcea pauza câte 5. Eram curioasă ce gust avea acel ceai miraculos și doream să beau și eu. Bunica îmi făcea pe plac și îmi spunea că e un ceai care „te face fericit”. Din usturoi preparam o cremă pe care bunica o ținea în frigider. Spunea că e cel mai bun antibiotic natural și că poate curăța, vindeca și dezinfecta chiar și rănile

adânci și infectate. O folosea pentru orice rană, erupție și chiar pentru durerile de urechi (aplica crema înăuntru folosind un betișor). Ea mânca zilnic un cățel de usturoi cu câteva felii de măr, pentru artrită. Înainte însă bea un pahar de apă cu semințe de in, care funcționa ca un pansament gastric (20% semințe de in lăsate 24 de ore să se hidrateze în 80% apă). Aceeași rețetă a ajutat-o și pe verișoara mea să scape de astm. Usturoiul a deblocat mucusul și a reușit să respire. Băile cu praf de ghimbir erau nelipsite când răceam. Bunica punea 3 linguri de ghimbir în apa caldă. Ea m-a învățat să folosesc și bicarbonatul de sodiu – e un remediu excelent pentru junghiuri, oboseală, picioare umflate şi nu numai. După mișcare, când resimți dureri musculare în aproape tot corpul, ideală e o baie caldă de 20 de minute, cu 7 linguri de bicarbonat de sodiu. Dimineața, bunica culegea flori. Numai o parte decorau casa; din restul alegea câte o mână și le presăra în apa călduță, spre sfârșitul băii. Spunea că în acest fel preluăm frumusețea, strălucirea și parfumul lor. Folosind aceste secrete am nevoie de medicamente foarte rar. Îmi e dor de bunica și sunt recunoscătoare pentru tot ce am învățat de la ea. Fiecare casă are nevoie de o mamă și o bunică. www.carticica.ro

cărticica

Practică

Catrinel Popescu este trainer la Institutul Hippocrates din Florida, specialist în nutriție cu hrană vie. Dragostea pentru natură și învățăturile ei a deprins-o în familie, iar acum ne povestește despre iubirea și ritualurile înțelepte ale bunicii

Foto: Catrinel Popescu

Deși am crescut într-o familie de vegetarieni, bunica mea a respectat toate sărbătorile. Tradițiile ne unesc, sunt ritualuri care vorbesc sufletului. Ele țin miturile și poveștile în viață, creează un punct de referință, un fir invizibil ce ne ajută să navigăm în acest timp liniar și ne conectează cu strămoșii noștri

Respectați tradițiile familiei!

www.carticica.ro


Stil de viață

În formă la orice vârstă

Cei mai longevivi și mai sănătoși dintre bunici sunt, se știe, cei care păstrează un stil de viață activ, din care mișcarea nu lipsește în nicio zi. Mai ușor de aplicat atunci când trăiești la țară sau la curte, mult mai greu la oraș și într-un apartament! De altfel, mersul pe jos și treburile casnice nu sunt nici suficiente și nici nu constituie cea mai bună metodă de a se menține în formă pentru o femeie care a depășit 50 de ani și se confruntă cu obișnuitele menopauze și demineralizări osoase. Forța musculară, mobilitatea și echilibrul ne sunt necesare pentru a ne feri de accidentări și de consecințele lor, dar în special pentru a ne simți bine în fiecare zi, pentru a avea un tonus psihic optim. Aceste calități se cultivă cel mai bine cu ajutorul mișcărilor blânde, corelate cu respirația, cum sunt cele din yoga și pilates. Seniors Yoga Fit este un sistem introdus în premieră la noi și în exclusivitate de Dance Room pentru persoanele de peste 50 de ani.

80 PRACTIC Cărticica practică

Instructorul Mircea Nicoară: „Persoanele de peste 50 de ani, mai ales cele care nu au mai fost implicate în activități sportive de o perioadă lungă de timp, au nevoie de un antrenament personalizat, iar asta nu e ușor de implementat într-un curs obișnuit de Fitness/aerobic, unde vin persoane de orice vârstă.” Cursul implică: l tehnici de respirație Pranayama, provenind din yoga și menite energizării corpului. Pe scurt, înveți să respiri corect, pe nas - în felul acesta crește semnificativ nivelul de oxigen care pătrunde în corp. Vei diminua, deci, consecințele pe care le are asupra ta obiceiul de a respira numai pe gură: sforăitul, tensiunea arterială crescută sau senzația de sufocare în somn. l posturi yoga elementare pentru creșterea flexibilității musculare, mobilității articulare și echilibrului. l exerciții cu banda elastică și mingea gonflabilă (fit ball) care, pe lângă faptul că sunt extrem de plăcute, relaxante și chiar amuzante, au un rol important în dezvoltarea musculaturii întregului corp. Aceste exerciții se execută atât individual, cât și în pereche. Ai deci ocazia de a socializa în timpul exercițiului, ceea ce te va binedispune în plus și te va ajuta să îți formezi noi legături de prietenie, care au toate șansele să devină durabile. Deci, dacă vrei să faci mișcare și nu te simți nici ajutată și nici prea confortabil într-o sală de fitness plină de oameni tineri, vino cu încredere la Seniors Yoga Fit! www.carticica.ro

cărticica

Practică


Yoga, pilates, stretching, totul supravegheat, într-un interval de oră, în mediul plăcut al unei săli elegante din centrul capitalei: se numește Seniors Yoga Fit. Dance Room a introdus un program de fitness unic la noi, adresat persoanelor peste 50 de ani: detalii pe www.danceroom.ro

www.carticica.ro


Dulci românești

Cornuri banană

82


Cornurile banană se numesc aşa datorită formei pe care o au şi pentru faptul că, acum câteva decenii, bananele erau o raritate, mai ales la ţară, aşa încât bunicile ingenioase au reinventat bananele.

www.carticica.ro



cărticica

Practică

Se cerne 1 kg făină. Se pune la dospit o bucată de drojdie cât o nucă, frecată cu 2 linguri zahăr şi 4 linguri făină. Când a crescut maiaua, se amestecă cu restul de făină, 2 ouă, 250 ml ulei, 4 plicuri zahăr vanilat, 1 linguriță sare și 500 ml lapte. Se frământă un aluat din care se rup bucăţi cât o nucă mai mare; se lasă la dospit. Se amestecă 500 g nucă măcinată cu 3-4 linguri zahăr, se opăresc cu câteva linguri de lapte fierbinte; se adaugă coajă de citrice rasă. Când bucăţile de aluat şi-au dublat volumul, se întind sub formă de dreptunghiuri de 15x5 cm. Se unge toată suprafaţa dreptunghiului cu nucă, se rulează, se așază în tavă şi se coc (nu foarte rumenite). Se lasă să se răcească complet și se scufundă într-un sirop fierbinte din zahăr şi apă. Se lasă să se scurgă puţin, se tăvălesc prin fulgi de cocos. Viorica Eva Muntean, Petroșani, jud. Hunedoara

www.carticica.ro

Cutia cu amintiri

Nici n-am apucat bine să deschidem cutia cu amintiri, că a și deschis-o pentru noi neobosita noastră IULIANA LAKO, din Cenad, jud. Timiș. Iată ce ne scrie: „Cum n-am avut bunică, eu sunt tare bucuroasă să fiu bunică la cei doi nepoţei, mari fani ai revistelor Practic. Amândoi au crescut împreună cu revistele dragi sufletului meu. Am ales meseria de bunică, o ocupaţie foarte, foarte grea. Am încercat să îi atrag în bucătărie, ceea ce nu a fost deloc greu. Mă mândresc cu ei, le place să se învârtă în jurul meu, fiecare participând cu câte ceva. Cu mult respect și admiraţia pe care o am de ani buni, vă doresc tot binele din lume și o viaţă lungă revistelor Practice! La mulți ani!” Doamnă Lako, ne-a scris și nepoata dvs., povestindu-ne despre bunica ei iubită (p. 22), iar noi, amintindu-ne cu drag de rețetele delicioase pe care ni le trimiteți la fiecare ediție, vă declarăm CITITOAREA LUNII și vă oferim un premiu special în valoare de 100 lei. Redacția Cărticica Practică

PRACTIC Cărticica practică PRACTIC Cărticica practică 83 83

g

g

Dulci românești

Plăcinte pufoase în tigaie Aluat: 600 g făină 200-250 ml lapte 1 ou, 3 linguri ulei 10 g drojdie proaspătă 1 praf de sare Umplutură: 4-5 cartofi 200 g caș sărat (sau telemea)

Brânzoaice moldovenești

Trandafiri din uscăţele

Aluat: 500 g făină, 240 ml lapte, 1 cub drojdie, 2 ouă, 60 g unt, 90 g zahăr, 1 vârf de cuţit de sare, esenţe Umplutură: 350 g brânză de vaci scursă, 150 g zahăr 1 ou, coajă de lămâie rasă, 1 gălbenuş, 2 linguri lapte

2 ouă, 3 gălbenuşuri 50 g unt, 150 ml smântână 40 ml rom, 1 vârf de cuţit de sare, făină, 500 ml ulei


g

84

g

 Aluat: se amestecă drojdia cu 2 linguri lapte cald şi 1 lingură de zahăr; se toarnă peste făină şi se lasă 15-20 min. să crească puţin. Se adaugă restul de lapte, ouă, zahăr, sare şi esenţă. Se amestecă, adăugând unt topit. Se frământă un aluat moale şi elastic; se acoperă cu un prosop și se lasă la crescut 1 oră.  Se întinde o foaie și se taie pătrățele; se repartizează umplutura din brânză, 4 linguri zahăr, 1 ou, esenţă și coajă de lămâie. Se formează brânzoaice: la fiecare pătrat se lipesc colţurile opuse. Se așază într-o tavă unsă cu ulei și, cu o pensulă, se ung cu ou bătut. Se coc 35-40 min.; se scot și se pudrează cu zahăr. Daniela Gospodariu, Iași

 Se mixează ouăle cu gălbenușuri, sare, unt, smântână și rom; se înglobează făină, se răstoarnă pe planşetă și se frământă un aluat vârtos. Se întinde o foaie groasă de 2-3 mm; se decupează rondele de 3 dimensiuni (cu paharele de apă, vin, lichior). Se crestează marginea fiecărei rondele în 5 locuri, cam până la jumătatea cercurilor; peste rondeaua mare unsă cu puţin albuş se aşază rondeaua mijlocie la fel unsă cu albuş, apoi cea mică, apoi se apasă cu degetul în mijloc, ca să se lipească.  Se prăjesc în ulei încins, cu partea suprapusă în jos, ca să se desfacă precum petalele unui trandafir. Se coc 3-4 min. pe fiecare parte; se scot pe un prosop de hârtie, se pudrează cu zahăr și în mijlocul fiecărui trandafir se pune dulceaţă. Ana Kezdi, Sighișoara, jud. Mureș

 Aluat: se dizolvă drojdia în lapte călduţ şi se adaugă acest amestec peste făină. Se pune şi oul întreg, un praf de sare şi uleiul, apoi se frământă bine aluatul. Se lasă cca 1 oră la dospit.  Umplutură: se decojesc cartofii, se taie bucăţele şi se pun la fiert ca pentru piure, apoi se zdrobesc și se lasă la răcit. Se adaugă peste ei brânza sau cașul ras, se amestecă bine şi se potriveşte de sare.  Când a crescut aluatul, se ung suprafaţa de lucru şi mâinile cu puţin ulei, se rupe câte o bucăţică de aluat, care se întinde cu sucitorul. Se pune umplutură pe aluat, se adună colţurile de la margini spre centru, pentru a închide umplutura şi apoi se întinde din nou cu sucitorul peste plăcinţica deja umplută, până se aplatizează.  Într-o tigaie de teflon se pune câte un strop de ulei şi se prăjesc pe rând plăcinţelele pe ambele părţi. Zenaida-Adelina Dică, Iași www.carticica.ro

cărticica

Practică Reţeta aceasta e reţeta copilăriei mele la munte. Deşi acum locuiesc în Moldova, am copilărit în Ardeal, iar aromele acestui ţinut de poveste mi s-au cuibărit adânc în suflet

www.carticica.ro


g

Dulci românești

Melci cu nucă

Mezes cu cremă de griș

20 g drojdie, 25 ml ulei, 3 gălbenușuri 200 ml lapte+50 ml pentru sirop, 250 g făină, 1 praf de sare, 100 g unt, 100 g nuci măcinate, 50 g zahăr+75 g pentru sirop, 1 plic zahăr vanilat

86


 Se bat cu telul, la bain-marie, laptele, mierea, zahărul, untura, oul şi bicarbonatul, până îşi dublează volumul. Se ia vasul de pe foc şi se încorporează făina dintr-o dată, cu o lingură de lemn. Se lasă să se răcească şi se frământă cu mâna. Se împarte aluatul în 5; se întind pe rând foi de dimensiunea tăvii. Se coc 10 min. pe fundul tăvii presărate cu făină; se desprind și se lasă să se răcească.  Cremă: se pune la fiert laptele cu grișul şi coaja de la lămâie. Se lasă la răcit, se adaugă zeama de lămâie, untul, zahărul vanilat şi 200 g zahăr. În jumătate de compoziție se înglobează cafeaua solubilă dizolvată cu o picătură de apă. Se pune pe un platou o foaie, se unge cu cremă albă, se așază altă foaie, cremă de cafea şi tot aşa până când se termină foile. Deasupra se întinde un strat de cremă albă, în care se încorporează nuca măcinată. Florica Daliana Trifa, Oradea, jud. Bihor

g

 Se freacă drojdia cu 1 lingură de zahăr, se adaugă gălbenușurile, uleiul, sarea, laptele, apoi făina. Se amestecă la început cu o lingură, apoi cu mâna, până se formează o bilă; se frământă 10 min. Se acoperă vasul cu un prosop curat și se lasă la crescut 15-20 min.  Se freacă untul spumă cu zahăr. Se întinde o foaie dreptunghiulară de aluat, se unge cu un strat uniform de unt și se presară nuca. Se rulează și se taie bucăţi late de 2 degete.  Într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se aşază pe o parte melci, cu puţin spaţiu între ei. Se lasă să crească 30 min., apoi se dau la cuptor 30-40 min. Cu 10 min. înainte, se scot melcii şi se ung cu siropul fiert din lapte, zahăr tos și zahăr vanilat; se mai coc 10 min. Se servesc calzi sau reci, pudraţi cu zahăr. Elena Vasiean, sat Chizătău, Belinţ, jud. Timiș

Foi: 500 g făină, 150 g miere, 150 g zahăr, 50 g untură, 50 ml lapte, 1 ou, 1 linguriţă bicarbonat, sare Cremă: 1 l lapte, 250 g unt, 150 g griș, 200 g zahăr, coaja rasă şi zeama de la 1 lămâie mare, 2 pliculeţe zahăr vanilat, 1 linguriţă cafea solubilă, 1 ceaşcă nucă măcinată

www.carticica.ro

g

cărticica

Practică

Fundiţe vanilate

Gomboţ cu căpşuni 400 ml apă, un praf de sare 4 linguri ulei, 1 lingură zahăr pudră 250 g făină, 1 ou, căpșuni zahăr, praf de scorţişoară pesmet, ulei

www.carticica.ro

400 g făină, 15 g drojdie, 200 ml apă călduţă, esenţă de vanilie, 2 linguri zahăr, 1 vârf de cuțit de sare, ulei pentru prăjit + 2 linguri pentru frământat, zahăr pudră vanilat  Se cerne făina, se face o adâncitură în mijlocul ei şi se toarnă maiaua preparată din zahăr, drojdie, un pic de apă şi făină. Se frământă apoi bine. Spre final se adaugă uleiul şi se frământă până se lipeşte de mâini. Se lasă aluatul să crească timp de 15 minute.  Se întinde cu sucitorul o foaie, din care se taie fâşii lungi: se face pe mijlocul fiecăreia o tăietură de 2-3 cm; se ia o parte, se introduce prin mijlocul găurii şi se întoarce.  Se lasă fundițele la crescut 5 minute, apoi se prăjesc în ulei şi se pudrează bine cu zahăr vanilat pudră. Se servesc calde. Diana Ionela Necel, sat Veja, Stănița, jud. Neamț

g

 Se prepară aluatul: se pune la foc apa cu sarea, iar când dă în clocot se adaugă uleiul şi zahărul. Se dă deoparte, se adaugă făina și se amestecă energic. După 2 min. se adaugă şi oul, amestecând până se încorporează în aluat.  Se ia câte o bucăţică din aluatul răcit, în mijloc se pune o jumătate de căpşună, se formează biluţa şi se aşază pe o suprafaţă dată cu făină, să nu se lipească. Între timp se pune apă la foc adăugând puţin ulei şi sare. Când apa dă în clocot, se pun gomboțurile la fiert. Când se ridică la suprafaţă, se mai lasă puţin, apoi se scot cu o strecurătoare şi se trec sub un jet de apă rece.  Se pune uleiul la încins, se adaugă pesmetul şi se lasă puţin la rumenit.  Gomboțurile scurse se trec prin pesmet unul câte unul, apoi se servesc cu zahărul amestecat cu scorţişoară. Paula Iulia Peșteșan, Cenad, jud. Timiș


g

g

Dulci românești

Plăcinţele cu brânză de vaci

Nuci umplute

300 g făină 2 plicuri zahăr vanilat 250 g unt 7 ouă 50 g stafide 50 g gem de căpșuni 150 g zahăr tos 600 g brânză de vaci 1 lămâie ½ plic praf de copt 50 ml ulei sare 50 g zahăr pudră

Chec cu ciocolată

 Coji: se bat ouăle cu zahărul şi un praf de sare, până se obține o spumă fină, albicioasă. Se adaugă treptat uleiul, laptele, amoniul stins şi vanilia. Se încorporează făina lingură cu lingură, până se obţine un aluat care nu se lipeşte. Se lasă să se odihnească 30 min.  Se fac bile mici de cocă, se încinge bine forma şi se pun biluţele foarte repede, pentru că aluatul se coace instant. Se coc la foc mic, cca 1 ½ minut. Se umplu nucile cu cremă sau dulceaţă, se lipesc câte două şi apoi de pudrează cu zahăr pudră. Daniela Gospodariu, Iași

 Se mixează untul împreună cu zahărul, se adaugă gălbenuşurile, apoi laptele, cantitatea de cacao şi ciocolata topită în prealabil (la microunde sau la bain-marie).  Se încorporează făina, urmată de albuşurile bătute spumă separat.  Se pune compoziţia într-o tavă pentru cozonac tapetată cu hârtie de copt. Se dă la cuptor, la foc moderat.  Se face testul de coacere: dacă o scobitoare înfiptă în chec iese curată, atunci checul este gata; se scoate din cuptor și se lasă să se răcească. Viorica Picincu-Hobjilă, Iași

88


 Se pun într-un castron praful de copt, făina, 80 g zahăr tos, sare și 3 ouă, apoi se mixează, după care se adaugă untul și 2 linguri suc de lămâie. Se pune aluatul într-o tavă unsă cu ulei și tapetează cu făină.  Se amestecă brânza împreună cu coaja rasă de lămâie, zahărul vanilat, restul de zahăr tos, stafidele și 3 ouă. Se omogenizează compoziția și se toarnă peste aluat, apoi se unge deasupra cu oul bătut și gemul de căpșuni.  Se introduce tava în cuptor 45 de minute, la foc mediu.  Se scoate din cuptor și se taie bucățele; se pudrează cu zahăr. Ioana Preda, București

g

4 ouă 160 g zahăr 200 g unt (minimum 80% grăsime) 15 g cacao 1 tabletă ciocolată (90 g) 3 linguri lapte 130 g făină

g

Coji: 2 ouă, 13 linguri ulei 13 linguri lapte, 100 g zahăr, 1 lingură esenţă de vanilie, 1 plic de amoniu pentru prăjituri, 500 g făină, un praf de sare Cremă: dulceaţă cremă de ciocolată

www.carticica.ro

cărticica

Practică

www.carticica.ro


Dulci românești

Prăjitură Valeria 3 blaturi 9 ouă 9 linguri zahăr 9 linguri făină 2 linguri cacao, sare Cremă de lămâie 8 linguri făină 1 l lapte 300 g zahăr 250 g margarină 1 lămâie 1 borcan gem de cireșe Glazură 2 ciocolate cu lapte 25 g unt 3 linguri nucă de cocos  Pentru primul blat (alb): se separă 3 ouă. Se bat 90


albușurile cu 3 linguri de zahăr, se adaugă gălbenușurile, 3 linguri de făină și puțină sare. Se amestecă ușor, se toarnă compoziția într-o tavă de aragaz tapetată cu ulei și făină și se dă la cuptorul preîncălzit, pentru 12-15 minute.  Pentru al doilea și al treilea blat (negre) se procedează la fel, dar se adaugă în plus câte o lingură de cacao la fiecare blat. Se coc pe rând cele 3 blaturi: unul alb și două negre.  Pentru cremă, se amestecă făina cu zahărul, coaja rasă de lămâie și laptele. Se pun să fiarbă la foc mic și se amestecă mereu să nu se prindă. Când s-a îngroșat crema, se lasă la răcit, apoi

se încorporează margarina frecată bine și zeama de lămâie.  Asamblare prăjitură: se pune un blat negru, se întinde un strat uniform de cremă de lămâie, se acoperă cu al doilea blat negru, peste care se pune gemul de cireșe.  Se așază deasupra blatul alb și se ornează cu glazură de ciocolată, topită în prealabil cu unt, în baie de aburi.  Peste glazură se presară nucă de cocos răzuită și se dă apoi prăjitura la frigider, unde va rămâne cel puțin 3 ore înainte de servire. Ioana Arsene, Târgoviște, jud. Dâmbovița www.carticica.ro

Index alfabetic alfabetic de Index derețete rețete Index de rețete participante la concursul nostru „Bunica știe tot" Preparate sărate din familie Ciorbă de cocoș cu leuștean (Maria Iacoboaei) ........................26 Ficăței cu pere (Eva Muntean)......................................................15 Friptura bunicii (Iulia Tanur) .........................................................21 Friptură de vită în unt (Lenuța Vrânceanu) ...............................13 Musaca de vinete cu carne (Anișoara Ursan) ............................18 Pâine cu nuci (Oana Bîrgăoanu) ..................................................17 Pârjoale de legume (Elena Varga) .................................................9 Pârjoale moldovenești (Monica Antoniciuc) .............................23 Păstrăvi umpluți (Dana Chican) ...................................................11 Sarmale cu urdă (Ștefania Răduță) .............................................25 Sărățele rapide cu telemea și smântână (Liliana Stoica) ..........7 Sufleu de macaroane (Caterina Tudorache) ..............................19 Tocăniță cu carne de pui și ciuperci (Paula Iulia Peșteșan) ....22 Preparate dulci din familie Foi cu cremă de nuci (Elena Harabagiu) ....................................34 Lăbuțe de urs (Andy Drienyovski) ...............................................45 Melcișori din foitaj cu gem (Georgeta Petre) ............................37 Negresă din albușuri (Octavia Mărculescu)...............................35 Papanași cu dulceață de cireșe negre (Oana Plăcintă) ...........43 Prăjitură cu smântână și stafide (Oana Bîrgăoanu) .................39 Rotițe cu cafea (Eva Muntean) .....................................................41 Spinare de căprioară (Emilia Elena Andrei) ...............................46 Tartă cu mere (Raluca Ramona Pop)...........................................33 Tort cu cremă de cafea (Zena Pintea) .........................................46


Preparate sărate românești Blidul cosașului (Angelica Nistor)................................................63 Borș cu verdețuri (Lubița Iancu) ..................................................56 Cartofi gratinați cu leurdă (Ștefania Răduță) ............................53 Ciorbă de salată cu kaizer (Paula Cândea) ................................54 Ciorbă de varză cu perișoare de tarhana (Iuliana Lako) .........60 Drob de urzici (Maria Bondar)......................................................55 Fasolică în crustă de pâine (Daniela Gospodariu)....................66 Langoși cu cartofi (Iuliana Lako) .................................................65 Oblețel crocant (Anișoara Ursan) ................................................56 Ouă în cuiburi de mămăliguță (Tereza Filip) .............................64 Pâine albă (Paula Cândea) ............................................................54 Păpușele de dragavei (Anișoara Goleanu) ................................62 Plăcintă cu brânză, mărar și ceapă (Florica Daliana Trifa) ............58 Plăcintă dobrogeană (Dana Ioana Suto) ....................................59 Pogăcele cu cașcaval (Elisabeta Gligor) .....................................52 Pogăci cu jumări de casă (Florentina Elena Nagy) ...................52 Ruladă cu ciuperci (Păștița Curăroiu) .........................................61 Sărmăluțe din piept de gâscă (Alexandra Ene) ........................66 Supă de vită cu tăiței de casă (Elisabeta Gligor) ......................56 Șuncă marmorată de pui (Maria Alexandra Tîrloiu) ................60 Tartă țărănească (Ana Kis) ............................................................57 Tocăniță oltenească de măruntaie de pui (Oana Plăcintă) ............67 Preparate dulci românești Brânzoaice moldovenești (Daniela Gospodariu) .....................84 Chec cu ciocolată (Viorica Picincu-Hobjilă) ...............................88 Cornuri banană (Eva Muntean)....................................................82 Fundițe vanilate (Diana Ionela Necel) ........................................87 Gomboț cu căpșuni (Paula Iulia Peșteșan) ................................87 Melci cu nucă (Elena Vasiean) ......................................................86 Mezeș cu cremă de griș (Florica Daliana Trif) ...........................86 Nuci umplute (Daniela Gospodariu) ...........................................88 Plăcinte pufoase în tigaie (Zenaida-Adelina Dică) ...................85 Plăcințele cu brânză de vaci (Ioana Preda)................................89 Prăjitură Valeria (Ioana Arsene) ...................................................90 Trandafiri din uscățele (Ana Kezdi) .............................................84 Dintr-o regretabilă eroare, în numărul trecut al revistei, textele și rețetele de la paginile 66 și 67, aparținând ambele Evei Muntean, au apărut inversate. De fapt rețeta de piept de curcan caramelizat corespunde fotografiei mari de la pagina 67, iar rețeta de pui cu dovleac corespunde fotografiei mici de la pagina 66. PRACTIC Cărticica practică

91

blog culinar

cratitadaniela.blogspot.ro

Tort Minnie Mouse Blat: 6 ouă, 200 g zahăr, 170 g făină, 3 linguri ulei, esenţă de rom, 30 g cacao, fulgi de ciocolată, sare Cremă de iaurt: 450 g iaurt cu aromă de căpşuni, 350 ml frişcă lichidă, 2 plicuri gelatină, 75 g zahăr pudră Cremă de ciocolată albă: 200 g mascarpone, 250 ml frişcă lichidă 2 linguri zahăr pudră, ciocolată albă zeamă de lămâie Pentru finisaj: sirop de zmeură, unt 82% grăsime, zahăr pudră, pastă de zahăr foi icing imprimate, decupatoare  Blat: se bat ouăle cu un praf de sare, se adaugă treptat zahărul şi se mixează până îşi triplează volumul. Se adaugă uleiul şi esenţa, apoi făina, ciocolata şi praful de cacao. Se toarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se coace 40 min. la cuptorul preîncins la 160°C. Se scoate din cuptor și se lasă să se răcească complet.  Cremă de iaurt: se hidratează gelatina cu apă călduţă, apoi se topeşte pe baie de abur. Se toarnă peste frişca bătută; se înglobează iaurtul şi zahărul pudră. 92


 Cremă de ciocolată albă: smântâna pentru frişcă se mixează până începe să capete consistență, apoi se adaugă zahărul şi se mixează până se întăreşte şi devine pufoasă. Crema mascarpone se mixează cu zahărul pudră şi ciocolata albă topită, apoi se încorporează frişca, amestecând uşor. Se adaugă zeamă de lămâie, după gust.  Asamblare tort: se taie blatul rece pe 3 niveluri, obținând 3 blaturi subțiri. Pe un platou de tort se aşază un blat însiropat cu sirop de zmeură, apoi crema de iaurt, un blat de cacao însiropat și crema de mascarpone. Operaţia se repetă până la finalizarea blaturilor şi cremelor. Se învelește tortul în folie de aluminiu și se introduce în frigider 5-6 ore.  Se scoate tortul din frigider şi se îmbracă într-o cremă din unt mixat cu zahăr pudră; se dă din nou la frigider pentru a se întări.  Când crema de unt s-a întărit, se scoate tortul din frigider, se îmbracă complet în pastă de zahăr şi se decorează după preferinţă. www.carticica.ro

cărticica

Practică Daniela Gospodariu ne prezintă blogul ei culinar de numai 2 anișori. Pe cratitadaniela.blogspot.ro găsești aceste trei rețete delicioase și colorate și multe, multe altele

g

Brioșe Princess cu mascarpone Brioşe: 3 ouă, 1 ceaşcă de 150 ml cu zahăr, 75 ml ulei, 1 ½ ceașcă făină albă, 1 linguriţă praf de copt, esenţă de vanilie sau lămâie Decor: 1 cutie mascarpone, zahăr pudră, 50 g unt, colorant alimentar

www.carticica.ro

g

 Brioșe: într-un bol se mixează ouăle cu zahărul până se spumează. Se încorporează uleiul treptat, ca la maioneză. Se adaugă făina amestecată cu praful de copt şi esenţa. Compoziţia se împarte în mod egal în găurile unei tăvi de muffins sau în hârtiuţe speciale de brioşe. Se dă tava la cuptor 20 min., la foc potrivit.  Pentru decor, se mixează mascarpone cu zahăr pudră şi unt, se adaugă colorant după preferinţă. Se ornează brioşele şi se dau la frigider cel puțin 15 min.

Când eram mămică fulltime şi stăteam cu fetiţa acasă, am început să fiu pasionată de arta culinară. Gătind dulciuri ale copilăriei și mâncăruri de la mama învăţate şi pasionată fiind de arta fotografiei, am zis că ar fi păcat să nu le adun într-o cărticică de bucătărie virtuală. Aşa a apărut micul meu blog culinar. Torturile şi prăjiturile rămân prima mea dragoste, în care pun multă culoare şi gust cât mai rafinat, încât să aibă acel efect wowww! Revistele, emisiunile TV şi blogurile culinare sunt sursa mea de inspiraţie, iar mai nou, ca fotografiile culinare să fie mai atractive, sunt mereu în căutare de plating-uri sofisticate. PRACTIC Cărticica practică 93

blog culinar

cratitadaniela.blogspot.ro

Crochete de pește cu patru sosuri Noua carte a Mirelei Retegan, apărută la Curtea Veche Publishing este un îndemn la fericire și o lecție despre arta de a trăi prezentul. Cunoscuta fondatoare a fenomenului Zurli, cu o fascinantă poveste de viață, face confesiuni despre copii, iubire şi credinţă. Învăţătura supremă: viaţa noastră e despre noi înşine şi nu trebuie să o lăsăm să ne scape printre degete! www.curteaveche.ro 94


Crochete de pește: se curăță 300 g peşte, se spală şi se fierbe înăbuşit, cu sare şi o ceapă tocată mărunt. Se prepară un sos alb, din 30 g unt, 100 ml lapte şi sare. Se dezosează peştele şi se pune în sosul alb cu piper pisat şi jumătate de ou, se amestecă până când se face o pastă, apoi se dă forma de crochete. Se dau prin 50 g făină, ou și 40 g pesmet granulat şi se prăjesc în ulei încins. Sos de muştar: într-o tigaie se pun la topit 3 linguri de unt, la foc domol. Când s-a topit, se adaugă 1 lingură de muştar, 1 linguriță de miere, sare şi zeama de la 1 lămâie. Se amestecă totul energic, până se omogenizează.

Sos de usturoi cu iaurt: se pisează cățeii de la o căpățână de usturoi şi se freacă cu sare, se adaugă 2 lingurițe de ulei de măsline şi 100 ml iaurt. La final, se adaugă mărar verde tocat. Sos de pastă de tomate cu hrean: se amestecă 100 ml smântână cu 1 lingură ulei, 3 linguri pastă de tomate, ½ linguriță hrean ras și 2 căței de usturoi pisați. Se înglobează puțină miere, sare, piper, zeamă de lămâie, oţet și sare după gust. Sos lactoneză: se pun în blender 4 căţei de usturoi; se adaugă puţină sare şi 50 ml lapte. Se bate puțin cu blenderul şi se adaugă treptat 100 ml ulei. La final se pune suc de lămâie sau oţet. www.carticica.ro

Dosarele frumuseții

NATURA este

la mare căutare în epoca facebookului


Francesca Blaga creează cosmetice 100% naturale, 100% vegane și le personalizează Adopţi calea naturală în prepararea cosmeticelor. Foloseşti vreun sfat de la bunica? Când a început să mă preocupe realizarea de săpun în casă, am avut în minte informaţii acumulate de-a lungul timpului în legătură cu proprietăţile plantelor medicinale. Şi primul gând mă duce, de fiecare dată, la bunica, de la care am auzit cum se face un unguent cu gălbenele. Ea folosea seu de oaie, însă eu prefer uleiul de măsline sau de floarea-soarelui, presate la rece. Şi metoda de extragere a substanţelor din plante diferă. Cu vreme în urmă se fierbeau câteva ore pe baie de aburi grăsimea şi plantele, acum e de preferat metoda „la rece” pentru a păstra proprietăţile active. Foarte multe leacuri „băbeşti” au efect. Eu îmbrăţişez cu bucurie informaţiile din trecut şi toate descoperirile tehnologice ale prezentului. www.carticica.ro

Trendul naturist cucerește lumea cosmeticelor: ce avem de învățat de la bunica și cât din învățăturile ei putem aplica ușor, în epoca noastră Cum citim eticheta unui produs cosmetic? Cum putem şti că ceea ce cumpărăm este cât mai aproape de natură? E bine să urmărim ca substanţa activă să figureze la începutul listei de ingrediente (în mod normal ingredientele sunt trecute descrescător din punct de vedere al concentraţiei). Să nu ne lăsăm păcăliţi de etichete cu însemne „bio” sau „natural”. Pentru a prezenta încredere, ar fi bine să fie specificat, procentual, cât reprezintă produsele naturale şi cele bio din produsul final. Care dintre ingredientele cosmetice care provin din flora noastră ţi se par cele mai eficiente? Mă bucur foarte mult că am descoperit în ultimii ani tot mai mulţi producători români de plante medicinale. În mod special lavandă. Dar şi gălbenele sau muşeţel. Şi interesant este că există o piaţă destul de bună pentru aceste produse, astfel că afacerile de acest gen se extind,

încep să extragă şi ulei esenţial din aceste plante, ulei destul de valoros. Aşadar: lavandă, gălbenele, muşeţel, produsele apicole, răşină de brad, uleiuri presate la rece din floarea-soarelui, nuci, dovleac. Ce plante din flora noastră e bine să culegem şi să preparăm pentru tratamente cosmetice la domiciliu? Cele mai simple preparate cosmetice făcute acasă sunt maceratele din plante în ulei sau în apă. Plantele să fie culese între orele 11-12, după ce se duce roua; atunci ele au concentraţia cea mai mare de uleiuri volatile. În funcţie de scop, putem macera lavandă, gălbenele, nalbă, albăstrele, flori de măceş, flori de iasomie sau petale de trandafiri. Ce trebuie să ştim dacă vrem să preparăm în casă un ulei de trandafir, de exemplu? Pentru a face în casă un ulei de trandafiri (macerat, nu esenţial, acesta este aproape PRACTIC Cărticica practică 95

Dosarele frumuseții imposibil de a fi obţinut în casă) avem nevoie de un ulei vegetal, cu grad mare de penetrabilitate cutanată (de migdale dulci, de exemplu) şi de petale de trandafir de Damasc. Dacă se folosesc petale proaspete, se adaugă sare grunjoasă în recipientul în care se va face maceratul. Recipientul, de sticlă brună, va fi ţinut într-un loc însorit și agitat de 2-3 ori pe zi, timp de 3-4 săptămâni. Apoi se va filtra şi se va adăuga vitamina E pentru a preveni râncezirea. Va rezulta un ulei hrănitor, regenerant și antiage pentru ten, gât şi decolteu. Care sunt metodele de conservare naturale pentru o cremă preparată în casă? Uleiurile, cremele, produsele cu ingrediente naturale au durata de viaţă mai mare când sunt păstrate ferite de lumină, căldură şi umezeală. În frigider, de exemplu. Vitamina E ajută foarte mult la prelungirea valabilităţii. Măştile pentru ten ce conţin şi o parte lichidă e bine să fie pregătite pentru o singură utilizare - vor fi mai eficiente dacă vor fi făcute chiar înainte de aplicare. Pe propria mea piele am testat săpunurile tale, care m-au încântat. Se pot folosi foarte bine şi pe păr, rezultatele sunt mătăsoase şi lucioase. Eu mărturisesc că am încercat şi mult-lăudatul săpun de casă

de pe vremuri şi mi-a ruinat părul... Cum faci să prepari săpunuri „ca la bunica” şi totuşi să fie atât de blânde cu pielea şi părul? Eu combin metodele tradiţionale cu informaţiile la care am acces datorită studiilor în domeniul chimiei. Astfel alegerea grăsimilor (exclusiv vegetale), măsurarea cantităţilor şi prepararea săpunului le fac cu precizie farmaceutică. Metoda de obţinere a săpunului este fără fierbere, pentru ca proprietăţile ingredientelor să rămână neschimbate în măsură cât mai mare. Adaug uleiuri și alte active în funcţie de ceea ce vreau să obţin. Pentru şamponul solid folosesc mult ulei de ricin, unt de shea şi unt de avocado. În cel pentru păr gras adaug argilă verde. În cel pentru dermatită, ulei de dafin. Şi tot aşa. Dă-ne un exemplu de tratament cosmetic simplu, uşor de preparat în casă şi eficient. Măştile pentru păr şi piele mi se par cele mai simple şi eficiente de făcut acasă, din ingrediente naturale. Şi da, sunt potrivite oricărui tip de păr măştile din ou şi oricărui tip de ten cele din castraveţi. Eu aş pune şi miere în oricare dintre ele. Pe lângă acestea pot fi adăugate alte ingrediente care să aducă beneficii specifice tipului de ten sau de păr: ulei de măsline, argilă, pulbere din plante, după caz.

Şi voi da un exemplu de mască pentru ten, care va face hidratare şi mineralizare, vă ajută pielea obosită. Este pentru toate tipurile de ten şi poate fi personalizată în funcţie de necesităţi. Se amestecă o lingură cu miere, o lingură cu pastă de castravete (castravete dat pe răzătoarea fină) şi o capsulă de vitamina E. Se aplică pe ten şi decolteu, se lasă să acţioneze 15 min., apoi se clăteşte cu apă călduţă şi se aplică o cremă emolientă. Pentru tenul uscat poate fi adăugată o linguriţă cu ulei de măsline; pentru tenul gras, o linguriţă cu argilă verde; pentru tenul acneic, pe lângă argilă se poate adăuga gel de aloe vera; pentru o consistență mai compactă se adaugă ½ linguriţă cu pudră de ovăz. Ce importanță au vasele şi ritualul preparării când vine vorba de un elixir de frumuseţe? Bunica mea întotdeauna făcea o rugăciune în gând atunci când prepara ceva de mâncare... Se folosesc vase din sticlă şi ustensile din metal inoxidabil. Pentru mine e de la sine înţeles să fiu prezentă, să aduc intenţia, să manifest iubirea şi recunoştinţa atunci când pregătesc produsele de îngrijire. Mâncarea pe care o face o mamă este cea mai bună pentru că este făcută din spaţiul iubirii necondiţionate. Interviu de Roxana Melnicu

Comanzi și primești produsele create de Francesca Blaga în formă personalizată pe: www.breslo.ro/Shop/pursisimplu și www.pursisimplunatural.blogspot.com 96


www.carticica.ro

cărticica

Practică CREMĂ DE ZI CU PROTECŢIE SOLARĂ MINERALĂ HIDRATANTĂ, EMOLIENTĂ ȘI PROTECTOARE Emulsie ușoară, potrivită oricărui tip de piele. Uleiurile din compoziție au grade diferite de absorbție în piele; experimentând, fiecare își va da seama de câtă cremă are nevoie. Factorul de protecție solară (SPF 10 minim) e oferit de uleiurile vegetale în combinație cu oxidul de zinc, un filtru fizic mineral pentru UVA și UVB. Nu este absorbit în piele, ci se atașează perfect la suprafața acesteia, reflectând ca un câmp de microoglinzi radiațiile ultraviolete.

PULBERE PENTRU CURĂȚAREA DINȚILOR Abrazivă, antibacteriană. Conține carbonat de calciu, argilă verde, bicarbonat de sodiu, pudră și uleiuri esențiale de cuișoare și anason; lasă o aromă proaspătă, ierboasă, ușor picantă. DEODORANT GEL Ambalat în recipient roll-on. Unisex; permite pielii să respire/transpire fără să se simtă mirosuri neplăcute; la spălat se îndepărtează foarte ușor; nu pătează hainele, nu lasă urme albe. Conține: piatra de alaun, bicarbonat de sodiu, uleiuri esențiale.

SĂPUN NATURAL SCORȚIȘOARĂ ȘI PORTOCALE săpun 100% natural, vegan, cu fibre de mătase naturală, sălbatică. Un săpun cu miros de prăjitură, blând cu pielea datorită uleiului de migdale dulci. Face o spumă bogată și cremoasă.

PACHET DE VARĂ conține ulei SPF+15 și lapte de corp - protectie minerală și îngrijire naturală! Ambele produse sunt gândite pentru a fi folosite de toată familia, pentru orice tip de piele, inclusiv sensibilă, atât pe corp, cât și pe față.

www.carticica.ro


Acasă, în țara mea

Sibiu: popas

medieval în inima țării

Biserica catolică, în stil baroc, a fost construită de iezuiți între anii 1726-1733

Numit Hermannstadt de coloniștii sași, orașul întemeiat în secolul al XII-lea este azi unul dintre cele mai mari și mai bine conservate burguri medievale românești. Important centru economic al Transilvaniei, cu o bogată tradiție culturală și un trecut evocat la fiecare pas, Sibiul, menționat documentar în urmă cu aproape un mileniu, încântă și în prezent pe fiecare turist în parte.

Monument reprezentativ, Turnul Sfatului era în trecut poarta de acces spre centrul orașului

Primul în toate! În târgul Sibiului de altădată a fost bifat pionieratul în varii domenii: primul muzeu, primul spital, prima atestare a unei școli, prima grădină zoologică sau prima carte în limba română din Ardeal fiind menționate aici. Bătrâna cetate, acum centru istoric, este formată din trei piețe, nouă bastioane, numeroase scări, pasaje, ziduri și o sumedenie de monumente istorice. Piața Mare, în lungime de 142 metri, este mărginită de Palatul Brukenthal, Casele Haller, Lutsch și Weidner, Primăria Sibiului și biserica de rit catolic. 98


www.carticica.ro

cărticica

Practică Traficul auto este restricționat în centrul istoric și doar puține mașini mai incomodează turiștii aflați la plimbare

Podul Minciunilor este primul pod din fontă ridicat pe teritoriul României

www.carticica.ro


Acasă, în țara mea

Complexul Muzeal ASTRA poate fi vizitat și noaptea, fiind pus la punct un sistem de iluminat cu spoturi și efecte interesante

În Piața Mică turiștii pot vizita reprezentativul Turn al Sfatului, Muzeul „Franz Binder” sau Casa Artelor „Emil Sigerus”. De aici, pe sub Podul Minciunilor se ajunge în orașul de jos. Piața Huet este dominată de maiestuoasa Biserică Evanghelică. În Sibiu se poate ajunge ușor, atât pe calea aerului, cât și cu trenul sau cu autoturismul personal, urmând drumurile europene E68 și E81. Sistemul de informare digital, prin infochioșcuri și pe internet este poate cel mai amplu și mai accesibil din întreaga rețea virtuală românească. Acest lucru se datorează și faptului că, în anul 2007, orașul a fost desemnat Ca100 PRACTIC Cărticica practică

pitală Culturală Europeană. Numeroase expoziții, filme de cinema, spectacole de teatru și restaurante cu specific variat completează opțiunile de timp liber și intensa viață de noapte a orașului.

Aproape de natură Între zonele naturale de agrement se numără parcul Subarini, creat în 1856 și prima grădină zoologică din România, înființată în anul 1929. Păltiniș, o stațiune dedicată sporturilor de iarnă, se află la doar 30 km de Sibiu. Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA este situat la aproximativ 6 km de Sibiu, în partea de sud a orașului, în mijlocul Pădurii Dumbrava. ASTRA este cea mai mare expoziție în aer

liber din România - se întinde pe nu mai puțin de 96 de hectare, cuprinzând un lac, peste 10 km de alei, câteva sute de clădiri și instalații tehnologice din aproape toate regiunile țării. Muzeul este împărțit în șase sectoare și grupe tematice: ● Edificii de utilitate publicsocială: cârciuma, popicăria, remiza de pompieri, școala și primăria; ● Sculptură monumentală; ● Obținerea și prelucrarea produselor alimentare; ● Prelucrarea materialelor de construcție și obiectelor de uz gospodăresc; ● Sectorul pentru prelucrarea pieilor și a fibrelor vegetale; ● Sectorul dedicat tehnicilor și mijloacelor de transport sau comunicații. www.carticica.ro

cărticica

Practică Prin muzeu te poți plimba pe jos, cu trăsura, pe jos sau cu sania trasă de cai pe timp de iarnă. Locurile de odihnă și ospăț nu lipsesc, servind vizitatorii cu bucate tradiționale românești, într-o ambianță rustică, perfect adaptată regiunii. Peste 50 de locuri de cazare sunt oferite celor care vor să petreacă câteva zile în inima verde a parcului. O plimbare cu lotca pe lacul măsurând șase hectare sau participarea la un joc de popice în vecinătatea Hanului din Tulgheș completează perfect o zi petrecută în incinta minunatului muzeu în aer liber. Turiștii se pot bucura și de două galerii

de artă populară, expoziții cu vânzare de obiecte tradiționale ale satului românesc, precum icoanele pe sticlă, picturile naive, maramele, ștergarele, piesele de port popular, obiectele sculptate din lemn sau os și măștile regionale. Din Complexul Național Muzeal ASTRA, alături de expoziția unicat situată în Dumbrava Sibiului, mai fac parte muzee, precum cel de Etnografie „Franz Binder”, cel al Civilizației Transilvane, cel de Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” și Festivalul de Film ASTRA. Text: Cristi Niculescu Foto: www.cristiniculescu.com

Morile de vânt au devenit un simbol al muzeului sibian www.carticica.ro



Mănăstirea Pângărați popas pentru suflet

Rodica Gabără ne povestește despre un ținut al credinței și vieții frumoase Mănăstirea Pângărați este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din județul Neamț, aflată în apropierea hidrocentralei de la Stejaru. Locașul monahal își are începuturile în secolul al XV-lea, iar denumirea de Pângărați provine, după istoricul Nicolae Iorga, de la un posibil călugăr Pangratie, care a fost „un pustnic de demult, care a dat numele pârâului din apropiere”.

O istorie agitată

În anul 1460, Cuviosul Simeon, unul dintre sfetnicii lui Ștefan cel Mare, a ridicat la Pângărați o biserică din lemn cu hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Aceasta a fost incendiată de 102 PRACTIC Cărticica practică

turci în anul 1476. Mai târziu, pe la 1560, voievodul Lăpușneanu zidește în locul ei o biserică din piatră, cu arhitectură unică, avându-l stareț pe monahul Amfilohie. Domnitorul dăruiește noii mănăstiri toată poiana din jur și-i adaugă alte construcții: turnul-clopotniță, corpul de chilii, casa domnească și trapeza. Viața monahală de la Pângărați cunoaște o dezvoltare deosebită în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) – „un om cu hire înaltă și împărătească”, după cum l-a caracterizat Miron Costin. Domnitorul s-a preocupat să înzestreze mănăstirea cu moșii, cu

numeroase locuri de prisacă și mori, la care s-au adăugat, prin danii și cumpărări, întinse suprafețe de teren, care au înscris-o în rândul celor mai mari proprietari funciari de pe valea Bistriței. De-a lungul vremii, firul vieții duhovnicești a continuat, dar puterea economică a mănăstirii a scăzut după 1863, când Alexandru I. Cuza a dat legea secularizării averilor mănăstirești. Dar cea mai grea perioadă pentru mănăstirea Pângărați a început în anul 1872, când s-a înființat aici un penitenciar care a funcționat până în anul 1916. În anii următori, clădirile mănăstirii au primit, pe rând, și alte destinații: spital, sanatoriu, www.carticica.ro

cărticica

Practică cazarmă militară, depozit de muniție, stațiune de cercetări biologice ș.a.

Reconstrucție

Închisă în anul 1960, mănăstirea se reactivează abia după 1991, când încep lucrările de restaurare a vechii biserici din piatră. Această construcție foarte interesantă cuprinde, de fapt, două biserici suprapuse, caz extrem de rar întâlnit. Biserica mică de jos este o capelă scundă cu pronaos, naos și altar acoperite cu bolți. Biserica de sus este construită în formă de cruce și nu are turlă: catapeteasma este sculptată în lemn de tei, pictată și suflată în aur, în culori deschise. Incinta mănăstirii este împrejmuită la vest și est cu un zid din piatră de 5 m înălțime, iar în curte sunt alei betonate, străjuite de trandafiri multicolori și multe ghivece cu flori. Pentru a reda locului frumusețea de odinioară, se construiește la Pângărați o biserică nouă, impunătoare, cu o nouă curte și alei de acces. Albă și imaculată, biserica nouă este încadrată la bază de două brâuri late de piatră. Sus, sub acoperiș, de jur-împrejur, pe un registru sunt pictați sfinți români. Pe peretele exterior, de o parte și de alta a ușii de la intrare sunt reprezentați, în mozaicuri de mărime naturală, Sfinții Simeon și Amfilohie de la Pângărați. www.carticica.ro


Loc de credință

Deși este mai retrasă, mănăstirea nu duce lipsă de vizitatori. Unii vin ca turiști, din curiozitate, alții vin să găsească alinare sufletului, să primească un sfat, un cuvânt bun sau un răspuns pentru atâtea probleme care le macină existența. Pentru toate, cei câțiva călugări de la mănăstire își fac timp pentru a-i asculta și a le 104 PRACTIC Cărticica practică

îndruma pașii și gândurile pe drumul cel bun. Aici, la mănăstirea Pângărați, este multă rugăciune, nevoință, ascultare și mai puțin confort, programul liturgic fiind asemănător cu cel de la mănăstirea Sihastria și, pe alocuri, cu cel specific vetrelor monahale din Sfântul Munte. Pe lângă respectarea acestui program liturgic, călugării îndeplinesc anumite munci (ascultări): la cancelarie, la animale, la grădină, la iazul cu pește, la bucătărie etc. Totul se face cu răbdare, cu osteneală, cu simplitate și smerenie, din dragoste față de Dumnezeu și față de aproapele. Acest mirific loc emană o energie pozitivă, o putere înălțătoare, care răsplătesc din plin efortul celor care străbat zeci și sute de kilometri în căutarea liniștii și a unui sens spiritual la vreme de cumpănă. Rodica Gabără, Suceava

Ciorbă de fasole verde 800 g fasole verde 3 morcovi, 1 țelină 1 păstârnac, 3 cepe 3 roșii sau câteva linguri de bulion pătrunjel verde și frunze de țelină tocate ulei, sare, cimbru  Se curăță și se spală toate legumele. Ceapa, morcovul, păstârnacul și țelina se toacă cubulețe și se pun la fiert în apă cu sare, cimbru și ulei. Se adaugă apoi fasolea verde ruptă în 2-3 bucăți.  După 30 de minute de fiert, se adaugă roșiile tăiate mărunt sau bulionul. Se mai lasă 15-20 de minute la fiert, apoi se oprește focul, se potrivește de sare și se adaugă verdeața tocată mărunt. Rodica Gabără, Suceava

g

Deasupra ușii de culoare roșie-aurie poți privi stema Moldovei, dăltuită în piatră, și Icoana Sfinților Români, ocrotiți de Maica Domnului, realizată tot în mozaic. Mănăstirea Pângărați adăpostește în muzeul ei mai multe comori ale artei religioase, printre acestea numărându-se trei icoane lucrate în mănăstire în anul 1596 în stil bizantin și un exemplar din „Cazania” Mitropolitului Varlaam al Moldovei de la 1643, în original.

g


www.carticica.ro

q

Mulțumesc pentru rețetă!

Mulțumesc, Raluca Ramona Pop, pentru rețeta „Pască cu ciocolată” din Cărticica nr. 4/2017, p. 34. Ana-Estera Florea, Botoșani Mulțumesc, Eva Muntean, pentru „Rulada cu căpșuni”, din nr. 4/2017, p. 81. Rulada a fost delicioasă, eu am ales un decor fără frișcă. Marinela Elena Gligor, Brad, jud. Hunedoara Multă sănătate doamnei Eva Muntean! Îi mulțumesc pentru rețeta „Budincă de paste, cu carne și broccoli” din Cărticica 3/2017, p. 8. Nu am gătit până acum ravioli cu carne, a fost o experiență nouă. Această budincă este un aperitiv ușor și sățios. Cătălina Vlad, Izvoru-Dulce, Merei, jud. Buzău Din Cărticica 2/2017 m-a atras poza cu rețeta Adrianei Mariana Rada de la p. 99. Am pregătit întocmai „Trandafirii din mere în aluat foitaj”. Eu am mai făcut trandafiri din aluat de cozonac și din aluat din comerț, dar nu am încercat cu mere. Rețeta este foarte aromată, vă mulțumesc și vă doresc succes în toate. Sabina Cazan, Hondol, jud. Hunedoara www.carticica.ro

r

Cum suntem mari consumatori de pizza, am încercat "Melcișorii pizza" ai Paulei Iulia Peșteșan (Cărticica „Arome de primăvară”, p. 50). Mi-a plăcut tare mult gustul de chimion pe lângă cel de oregano, folosit de mine. Am adăugat câteva felii de piept de pui la cuptor. Pentru o mai mare surpriză, am dat o formă de poșetuțe pizzelor mele, care au fost foarte apreciate. Ionela Mariana Nole, Mioveni, jud. Argeș Mulţumesc Oanei Bîrgăoanu, pentru „Budinca cioco-rawvegan” din Cărticica 9/2016, p. 60. Eu folosesc pudră de roșcove în loc de cacao și o consum cu diferite fructe. Ioana Ciolacu, Buzău Mulțumesc Anei Kezdi pentru „Mâncares de spanac cu ciuperci”, din Cărticica nr. 4/2017, p. 58. Mi-a ieșit foarte bună și gustoasă. Aurelia Florentina Ciobanu, Fetești, jud. Ialomița Mulțumesc Danielei Gospodariu din Iași pentru „Cozonacul cu nucă și cacao” (p. 28 din Cărticica „Bucate dulci de Paște”.) A ieșit extrem de pufos și de bun. Viorica Tirloiu, Chizătău, jud Timiș PRACTIC Cărticica practică 105


7 sate Oana Bîrgăoanu ne vorbește despre Săcele, ținutul brașovean al celor șapte sate, unde prezentul se împletește cu trecutul Tot mai des m-am întrebat ce este fericirea, ce ne trebuie pentru a fi fericiţi? Ca să trăim nu avem nevoie mai mult de un codru de pâine şi un pahar de apă - dar pentru a trăi fericirea deplină este foarte important să ştim cine suntem, de unde venim şi încotro ne îndreptăm. Pentru asta este musai să ne cunoaştem istoria, strămoşii, tradiţiile şi obiceiurile, să salvăm straie vechi, reţete de pe vremuri, să ne bucurăm că suntem români şi să-i mulţumim lui Dumnezeu că ne-am născut pe aceste meleaguri binecuvântate!

Ținutul

Municipiul Săcele, poartă de acces către masivele Ciucaş 106 PRACTIC Cărticica practică

şi Piatra Mare, e situat pe cursul râului Târlung, parte a regiunii istorice Ţara Bârsei, la 15 km de oraşul Braşov. De unde vine denumirea de Săcele? Pe vremuri, această localitate se numea „Şapte sate”, „septem villæ valacheles”. Astăzi microzonă etnografică, Săcele reuneşte doar 4 din cele 7 sate din trecut, cartierele Baciu (Bacsfalu), Turches (Turkos), Cernatu (Csernatfalu) şi Satulung (Hosszufalu). „Săcele” este menţionat pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Braşovului. Cei mai vechi locuitori au fost mocanii săceleni, ciobanii locului. În Săcele trăieşte

una dintre cele două mari comunităţi de mocani din Transilvania, cealaltă aflându-se în Mărginimea Sibiului. Mocanii sunt comunităţi pastorale de oieri români, asociaţi în trecut cu fenomenul transhumanţei. Mocanii din zona Braşov-Săcele sunt consideraţi „adevăraţii” mocani. Prin tradiţie, ei practicau transhumanţa cu turme imense de oi; în secolul al XIX-lea, mai ales după tratatul de la Adrianopole, care le-a îngrădit mişcarea, au fost şi cărăuşi, conducând garnituri sau caravane de mărfuri pe mari distanţe.

De văzut

Săpăturile arheologice efectuate în perimetrul actual al www.carticica.ro

cărticica

Practică municipiului au dus la descoperirea unor aşezări dacice. Vestigiile arheologice se află la o distanţă extrem de mică de capătul telefericului de la Bunloc. În Săcele poţi vizita Ansamblul „Mocănime” – sec. XIX-XX, multe biserici ortodoxe, Casa Dijmelor şi Muzeul etnografic, case memoriale. Nu mai vorbim că este o zonă de munte superbă, iar accesul către drumeţiile montane nu îţi este deloc îngrădit!

Port mocănesc

O altă comoară a localităţii o reprezintă tradiţiile şi obiceiurile pe care locuitorii le-au păstrat vii chiar şi în secolul XXI. În acest sens trebuie amintit de portul mocanilor, pe care oamenii îl mai păstrează şi astăzi, pentru zile de sărbătoare. Practic nu există casă în Săcele care să nu aibă o piesă vestimentară din vechiul port mocănesc. Deveniţi mai înstăriţi prin practicarea păstoritului transhumant, mocanii săceleni au fost influenţaţi de modul de viaţă al orăşenilor din Braşov, înlocuind încă din secolul al XIX-lea piesele tradiţionale din in, cânepă şi pănură, cu altele noi din mătăsuri, tull, șifon, borangic, postavuri fine. La sărbători, femeile îmbrăcau un costum din mătase brocată, compus din fustă amplă şi lungă, laibăr, cămaşă cu mânecile din tull browww.carticica.ro


g


dat strânse în manşete brodate cu fir auriu. Talia era marcată de brâul metalic încheiat cu paftale. Ştergarul de cap a fost înlocuit cu marama albă din borangic, sub care se află o basma imprimată cu decor cărămiziu numit gimbir. Specific pentru bărbaţi era cămaşă cu gulerul înalt brodat numit guler mocănesc, cioarecii albi, chimirul din piele.

Gazde bune


Plăcinte mocănești Este o reţetă veche de 100 de ani. Ţinând cont că bărbaţii erau plecaţi mai mereu în transhumanţă, femeile mocance nu aveau foarte mult timp de petrecut în bucătărie, aşa încât plăcintele mocăneşti au la bază ingrediente simple, puţine, ieftine, se fac repede şi sunt tare săţioase. Iniţial aveau o formă rotundă ce atingea dimensiunea unei farfurii de aperitiv, cu o împletitură groasă pe margine, numită „refrec”. Astăzi aluatul se pliază şi se fac portofele mici. 5 ouă de casă ½ linguriţă cu sare făină cât cuprinde 300 g brânză de burduf În reţeta orginală se foloseau atâtea ouă câte plăcinte voiai să prepari: pentru 10 plăcinte 10 ouă - erau plăcinte rotunde, mari. Folosind 5 ouă se pot face 10 plăcinte mocăneşti pliate sau portofele.  Într-un vas se sparg ouăle, se pune sarea şi se bat puţin cu furculiţa. Se adaugă făină cât cuprinde, până rezultă un aluat omogen, nelipicios, uşor elastic.

g

Mocanii au fost, sunt şi vor fi o comunitate de oameni credincioşi, români ortodocşi în marea lor majoritate. În jurul Bisericii s-a adunat dintotdeauna familia şi, astfel, s-a reuşit păstrarea vie a conştiinţei naţionale, a tradițiilor şi obiceiurilor pe care tinerele generaţii au datoria să le transmită mai departe. Dacă ajungi în Săcele, nu ocoli Parohia Sf. Mihail şi Gavriil, al cărei pastor este părintele Valer Raul Şerban, pe care am avut onoarea şi bucuria de a-l cunoaşte în aprilie 2016, când ne-am întâlnit în număr mare – cam 50 de persoane – la o şezătoare în Casa de cetire a parohiei, tocmai pentru a duce tradiţiile şi obiceiurile mai departe. În aprilie 2017 ne-am întâlnit într-o nouă şezătoare şi cel mai probabil vom crea o nouă tradiţie locală, de care se vor bucura şi copiii noştri. „Protopiatul Biserica Sfinţii Arhangheli” din Satulung sau, cum i se mai spune de către localnici, „Biserica Veche”, este una dintre cele mai vechi biserici săcelene, fiind clădită pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea pe locul uneia mai vechi. Mulţumesc pe această cale domnului părinte şi doamnei preotese pentru minunata primire, mocancelor şi mocanilor care ne-au întâmpinat întotdeauna cu voie bună şi bucate alese şi, nu în cele din urmă, mulţumesc Danielei Cimpoaie şi Corneliei Daneș din Săcele pentru că mi-au împărtăşit două reţete vechi mocăneşti, pe care le-am preparat, pozat, degustat şi pe care acum le împart cu voi, cititorii Cărticelei Practice. Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. Braşov

www.carticica.ro

g  Se frământă apoi vreo 5 min., până devine neted și se lasă 30 min. la odihnă. Se face un sul din aluat, care se porționează în 10. Se fac biluțe, se lasă să se odihnească pe masa de lucru unsă cu ulei, în repaus, pentru 5-10 minute, acoperite cu un şervet uscat.  Se întinde fiecare bucată de aluat întrun rotund potrivit, se pune brânză de burduf pe o latură, apoi se pliază. Cu ajutorul degetelor se face împletitura de pe margine și plăcintele se prăjesc imediat, ca să nu se desfacă împletitura.  Într-un vas de tuci se pune ulei la încins – în reţeta orginală se folosea untură – şi se prăjește fiecare plăcintă pe rând, pe ambele părţi, până devin aurii-maronii - nu mai mult, deoarece vor crăpa și va ieși umplutura. Se mănâncă imediat, dar şi reci sunt foarte bune. De la această reţetă de bază au pornit şi altele de-a lungul timpului. S-au mai adăugat ingrediente pentru ca aluatul să fie mai pufos. De exemplu: 1 kg făină 1 ou 1 cană lapte 1 cub drojdie 1 lingură untură sare ½ margarină

www.carticica.ro

Practică

Cornuleţe cu nucă şi gem de coarne Aluat: 200 g unt 80% grăsime, 200 g smântână grasă, 2 gălbenuşuri, 1 plic praf de copt, 1 plic zahăr vanilat făină cât cuprinde Umplutură: 1 cană de 300 ml cu nucă 200 g gem  Se prăjesc nucile în cuptor, uşor, se lasă la răcit şi se toacă grosier. Se amestecă cu gemul de coarne.  Se prepară aluatul: untul la temperatura camerei se spumează cu zahărul vanilat. Se adaugă pe rând gălbenuşurile, apoi smântâna - toate la temperatura camerei - și apoi praful de copt amestecat cu făina, atât cât cuprinde compoziţia lichidă, încât să rezulte un aluat omogen, neelastic, nelipicios. Se înfăşoară în folie şi se dă la frigider cca 1 oră.  Apoi se întinde o foaie de aluat pe planşa de lucru presărată cu făină, se taie triunghiuri sau pătrate în care se pune câte o linguriţă de umplutură. Se rulează şi se coc la cuptorul încins la 180°C, 10-15 min. Se tăvălesc imediat prin zahăr pudră. Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. Braşov

g

 Se amestecă făina cu sarea, untura, untul şi oul până se formează o compoziție nisipoasă. Se adaugă laptele în care s-a dizolvat drojdia.  Se frământă un aluat omogen, elastic, care se lasă 15 minute la dospit. Se porţionează apoi în biluţe egale, care se frământă şi se întind foi rotunde.  Pe jumătate de rotund se pune brânză de burduf, apoi se pliază răsucind la margine. Se prăjesc în ulei. Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. Braşov

cărticica


Ceva de vis

Tel Aviv:

Parcul Santa Lucia, unul dintre vestigiile arhitecturale din timpul invaziei spaniole

mereu surprinzător

Foto: Anca Rusu

Tel Avivul este plin de street art

Tel Avivul este o metropolă unde sekelul, moneda israeliană, se face la bursă şiȋîn zgârie norii care răsar precum nişte colţi lucioşiȋîn zare atunci când călătorul își mută privirea de la apusul sângeriu care domină marea și-și ațintește ochii spre oraş. Tel Avivul este precum un puzzleȋîn care vechiul se împleteşte sau este pe alocuri sugrumat de nou, unde elementele contemporane, grafitti-ul activist sau arta virulentă sunt balansate de temple care datează din secole care 110 PRACTIC Cărticica practică

Anca Rusu povestește despre una dintre cele mai uimitoare destinații ale Israelului: nici temple, nici biserici, nici Ierusalimul brăzdat de devoțiune, bântuit de cruciade și pătat de sânge, nici spa-urile trendy de la Marea Moartă, ci un oraș al modernității israeliene: Tel Aviv mărginesc naşterea Domnului. Tel Avivul este un oraş de făcut la piciorȋîn sandale: aici este de-a pururi vară şi frumos, iar iarna figurează doar cu numele în acest tărâm unde un european poate face baie în mare chiar şi în miezul lui decembrie, când israeliţii consideră că cele 26 de grade cer o eşarfă în plus la gât şi o geacă de piele pentru a se proteja de… frig. Prima oprire în orice aşezare cu aer oriental este Medina, zona veche care mărgineşte feeric marea albastră, cu ale sale clădiri nisipii. Iar dacă ai bafta să ajungi aici în weekend, nu rata talciocul plin-ochi de vechituri şi mici comori. De

aici mi-am cumpărat fotografii cu fete surâzătoare surprinse de aparat în 1943, cu doar un an înainte de tragedia care va figura în istorie sub numele de Cel de-al Doilea Război Mondial. Tot prin grămezi de haine şi vechituri am găsit un hanger micuţ, care sper să fie doar frumos şi să nu fi văzut sânge niciodată, căci ar fi păcat de măiestria cu care un artizan priceput a potrivit pielea cu irizaţii aurii cu un ametist micuţ, care molcomeşte tăişul curbat al cuţitului arab.

Festin la colț de stradă Nu rata înghețata organică din partea veche a oraşuwww.carticica.ro

cărticica

Practică lui, cea mai bună pe care am mâncat-o vreodată şi, crede-mă, am aşa o mare pasiune pentru înghețată încât e tare greu să mă impresioneze ceva. Dar o înghețată gigantică de fistic natural şi cheesecake de cireşe a reuşit să mă facă să mă ridic direct la cerul extazului gustativ. Talciocul este flancat pe partea stângă de un şir de patiserii tradiţionale vestite care, chiar dacă nu sunt ochioase, au nişte preparate care se vor topi în gură şi în suflet cu tot cu brânza sărată răsucită în foietaj fin sau mierea cu fistic şi nucă care decorează o sarailie, care o să-ţi facă rochia praf şi sufletul fericit. Dar, Doamne, dacă e un capitol la care Tel Avivul culinar excelează, acesta este falafelul care, chiar dacă s-a născut pe teritoriul arab, a fost rafinat pe partea cealaltă a graniţei, în Israel, unde cine mai ştie ce bucătar priceput a avut revelaţia de a adăuga niţel mai mult coriandru pentru a înverzi şi umple de gust falafelul tradiţional. Nu rata un falafel la piață, alături de o salată de pătrunjel şi un hummus decadent, decorat din plin cu sumac, un praf acrişor care dă un plus de savoare. Precum spuneam, Tel Avivul nu este doar vechi, ci şi nou, aşa că dacă eşti fan clubbing sau rave party pe plajă, sau adori happewww.carticica.ro

Bazarul este găzduit în clădiri monumente arhitecturale, care datează din secole de mult apuse

Art deco în Tel Aviv

ning-urile cu DJ celebri, Tel Avivul nocturn este ceea ce cauţi. La fel şi dacă te dai în vânt după artă contemporană sau grafitti şi stencil executate rapid, dar cu măiestrie de către street artiştii rebeli. Dar să ne întoarcem la falafelul nostru, căci îţi voi spune cum să-l prepari israelit, chiar la tine în bucătărie. Anca Rusu, Brașov PRACTIC Cărticica practică 111

Ceva de vis


Pentru 15 bile de falafel: 250 g năut înmuiat peste noapte 1 ceapă tocată 2 linguri pătrunjel tocat 2 linguri coriandru tocat 1 linguriţă de sare 1 linguriţă boia iute 4 căţei de usturoi tocați 1 linguriţă chimion 1 linguriţă bicarbonat 4-6 linguri făină Toppinguri: pâine pita 1 roşie tăiată mărunt

1 ceapă tăiată mărunt 1 ardei verde mărunţit tahini (sos de susan)  Năutul se poate fierbe o oră sau poți să-l dai la blender, după ce l-ai hidratat o noapte, cu ceapă, coriandru, usturoi, ardei iute şi chimion. Se adaugă bicarbonat la pasta obținută şi se amestecă puţin; se adaugă bulgur sau făină şi se frămân-

tă cu mâna. Se pot prăji imediat sau se pot lăsa la frigider peste noapte.  După ce se prăjesc bulgării de falafel, se taie pâinicile pita până la jumătate, cât să se formeze un buzunăraş, care se umple apoi cu falafel, roşie, ceapă, ardei verde şi murături. Se adaugă din plin tahini. Anca Rusu, Brașov

Falafel israelian


www.carticica.ro

Sondaj

BUNICA ȘTIE TOT!

Care dintre rețete ți s-a părut cea mai bună la fiecare categorie?

Complete ază son și poți câș dajul t 10 premii iga x 50 LEI

1. REȚETE SĂRATE DIN FAMILIE Rețeta .....................................................................................................pagina.................. 2. REȚETE DULCI DIN FAMILIE Rețeta .....................................................................................................pagina................... 3. REȚETE SĂRATE ROMÂNEȘTI Rețeta .....................................................................................................pagina.................. 4. REȚETE DULCI ROMÂNEȘTI Rețeta .....................................................................................................pagina................... 5. Cel mai mult mi-a plăcut POVESTEA DESPRE BUNICA spusă de: .................................................................................................................pagina...................

.............................................................................................. Bunica știe tot! practică

Premiile concursurilor 5.000 LEI

1. REȚETE SĂRATE DIN FAMILIE 1 medalie de aur x 200 lei 1 medalie de argint x 150 lei 3 medalii de bronz x 100 lei 2. REȚETE DULCI DIN FAMILIE 1 medalie de aur x 200 lei 1 medalie de argint x 150 lei 3 medalii de bronz x 100 lei 3. REȚETE SĂRATE ROMÂNEȘTI 1 medalie de aur x 200 lei 1 medalie de argint x 150 lei 3 medalii de bronz x 100 lei

4. REȚETE DULCI ROMÂNEȘTI 1 medalie de aur x 200 lei 1 medalie de argint x 150 lei 3 medalii de bronz x 100 lei

5. POVEȘTI DESPRE BUNICA 5 premii de popularitate x 100 lei

ALTE PREMII: a. Scrisorile publicate la rubrica MULȚUMESC PENTRU REȚETĂ! vor primi 8 premii x 50 LEI fiecare. b. Premii speciale ale redacției, în valoare totală de 600 lei, acordate corespondenților care au răspuns la chemările noastre și ne-au oferit cele mai bune materiale. c. 2 premii de hărnicie x 100 lei fiecare, acordate, prin tragere la sorţi, cititorilor care au trimis materiale până pe data de 13 aprilie 2017. d. 2 premii de fidelitate x 100 lei fiecare, acordate corespondenților care ne scriu regulat. e. 10 premii de participare la sondaj x 50 lei fiecare, stabilite prin tragerea la sorţi a sondajelor din Cărticica „Bunica știe tot!” primite la redacţie.

Câștigătorii concursurilor din Bunica știe tot! vor fi anunțați în Cărticica nr. 6/2017, care va apărea pe data de 8 iunie 2017. www.carticica.ro


6. Ce articol din acest număr ți-a plăcut cel mai mult? Titlul articolului...........................................................................pagina.................... Completează, dacă vrei să participi la tragerea la sorți pentru premii: Numele și prenumele............................................................................................................. Data nașterii............................. Ocupația...............................Profesia.................................. Căsătorit(ă)

q Da

q Nu

Copii

q Da (câți?.............) q Nu

Pentru câte persoane pregătești masa.................... Adresă.................................................................................................................................... telefon...............………………

e-mail……………………….......…...……...........……

................................................................................................

ABONAȚI-VĂ ACUM! pentru 6 luni: 20,40 lei, pentru 12 luni: 40,80 lei Revista preferată direct în cutia dumneavoastră poștală! CUM VĂ ABONAȚI - Plătiți abonamentul online pe site-ul www.burda.ro, secțiunea Abonamente sau plătiți abonamentul direct în contul Burda Romania SRL: RO20 BACX 0000 0003 7186 1000 deschis la Unicredit Bank, sucursala Grigore Mora, RO 6646770, specificând „Plata abonament revista CĂRTICICA PRACTICĂ”. Dacă ați plătit direct în contul nostru, trimiteți dovada plății, scanată sau fotografiată pe adresa de email: [email protected], împreună cu datele dumneavoastră de contact: nume, prenume, adresă completă, telefon, data nașterii și ocupația. Veți primi pe email confirmarea de primire a dovezii plății și a datelor dumneavoastră. Detalii despre abonamente puteți primi la numărul de telefon 0372.106.000. Vă informăm că dimensiunile revistei Cărticica practică sunt: 148,5 x 210 mm. În cazul în care cutia dvs. poștală nu are dimensiunile necesare sau nu este securizată (lipsă încuietoare) ca să permită livrarea revistei în condiții de siguranță, vă asumați răspunderea pentru neprimirea acesteia. 114 PRACTIC Cărticica practică

www.carticica.ro

Atenție! Ne-am schimbat adresa și căsuțele poștale! Scrieți la: OP 77/CP 208, București

Completează sondajul, pune-l într-un plic timbrat și trimite-l până la data de 22 mai, pe adresa: București, OP 77 - CP 208 sau la adresa redacției: Bulevardul Decebal nr. 25-27, Olympia Tower, Sector 3, București, cod 030969 Toate sondajele primite la redacție vor participa la tragerea la sorți, unde se vor acorda 10 premii x 50 LEI fiecare. Câștigătorii vor fi anunțați în Cărticica nr. 6/2017, care va apărea pe 8 iunie 2017.

5000lei

cărticica

practică Nr. 4 (138) / 2017 · Preț www.carticica.ro

premii

Arome de primăvară Lista câștigătorilor

În urma centralizării voturilor acordate de cititori în perioada 2 aprilie 2017 - 18 aprilie 2017, am stabilit câștigătorii. A. PREMIILE DE POPULARITATE * Secțiunea I. Bucate sărate de Paște 4 Premii de popularitate x 100 lei 1. Elena Fărăgău, Sângeorgiu de Mureș, jud. Mureș, „Miel la grătar, cu usturoi”, p. 18 2. Ioana Ciolacu, Buzău, „Cotlet de miel în stil mediteranean”, p. 8 3. Lenuța Vrînceanu, sat Izvoru, Provița de Sus, jud. Prahova, „Biban cu verdețuri proaspete”, p. 12 4. Viorica Eva Muntean, Petroșani, jud. Hunedoara, „Drob cu ficăței de pui”, p. 6 * Secțiunea II. Bucate dulci de Paște 4 Premii de popularitate x 100 lei 1. Florica Daliana Trifa, Oradea, jud. Bihor, „Linzer cu brânză”, p. 32 2. Georgeta Dobrin, București, „Tort cu nucă”, p. 29 3. Nicoleta Adam, Arad, „Tort Paște Fericit”, p. 36 4. Raluca Ramona Pop, Sângeorgiu de Mureș, jud. Mureș, „Pască rapidă”, p. 30 * Secțiunea III. Aperitive primăvăratice 1 medalie de aur – 200 lei Ioana Arsene, Târgoviște, jud. Dâmbovița, „Chec aperitiv”, p. 44 1 medalie de argint – 150 lei Mihaela Ecaterina Cercel, Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinți, „Tartă cu spanac”, p. 46 3 medalii de bronz x 100 lei 1. Anișoara Ursan, Cernavodă, jud. Constanța, „Supă-cremă de spanac”, p. 50 2. Monika Erika Popa, Hunedoara, „Role Tabat”, p. 50 3. Paula Iulia Peșteșan, Cenad, jud. Timiș, „Melcișori pizza”, p. 50 * Secțiunea IV. Feluri principale primăvăratice 1 medalie de aur – 200 lei Fănica Doina Țană, Brăila, „Mușchi de vită picant”, p. 64 1 medalie de argint – 150 lei Sabina Cazan, Hondol, jud. Hunedoara, „Ruladă în cămașă de bacon”, p. 60 3 medalii de bronz x 100 lei 1. Daniel Moldovan, Sânger, jud. Mureș, „Spanac cu cartofi și piept de curcan la cuptor”, p. 60 2. Maria Al Samman, Pișchia, jud. Timiș, „Ton la grătar”, p. 59 3. Irina Baku, Sighișoara, jud. Mureș, „Mâncare de urzici cu spanac”, p. 58 * Secțiunea V. Dulciuri primăvăratice 1 medalie de aur – 200 lei Sorina Ene, Caracal, jud. Olt, „Tort Fluturaș de primăvară”, p. 78 1 medalie de argint – 150 lei Monica Marton, Oradea, jud. Bihor, „Tort Tiramisu”, p. 74 3 medalii de bronz x 100 lei 1. Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. Brașov, „Cheesecake cu lămâie și căpșuni”, p. 76

3,99 LEI

Practică

i Sărbănatorte! lumi Diva care dansează și gătește la superlativ!

Andreea Marin Dosarele hranei sănătoase

Arome de

primvăară

29/03/17 11:36

ndd 1

001_coperta1.i

2. Oana Plăcintă, Suceava, „Buburuza”, p. 87 3. Simona Liliana Pătraș, Lunca Cetățuii, Ciurea, jud. Iași, „Tartă frangipane cu vișine și fistic”, p. 86 * Secțiunea VI. Povestea Paștelui 3 Premii de popularitate x 100 lei 1. Elena Negoescu, Mioveni, jud. Argeș, p. 4 2. Elisabeta Gligor, Cenad, jud. Timiș, p. 8 3. Ninica Rădescu, Baia de Fier, jud. Gorj, p. 16 B. ALTE PREMII:

* Mulțumesc pentru rețetă! 9 Premii x 50 LEI fiecare 1. Alina Duțu, București, p. 74 2. Diana Ionela Necel, sat Veja, jud. Neamț, p. 82 3. Elena Harabagiu, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, p. 53 4. Elena Negoescu, Mioveni, jud. Argeș, p. 53 5. Elena Postelnicu, Fetești, jud. Ialomița, p. 74 6. Floarea Pană, Lupeni, jud. Hunedoara, p. 53 7. Nicolae Pană, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, p. 53 8. Paula Iulia Peșteșan, Cenad, jud. Timiș, p. 53 9. Roxana Vasile, Buftea, jud. Ilfov, p. 82 * Premii speciale ale redacției, în valoare totală de 600 lei 1. Anca Rusu, Brașov, „Napoli – ori îl iubești, ori îl urăști!”, p. 101-103, - 200 lei 2. Lubița Iancu, Galați - Blog culinar „Lulu, povești din bucătărie”, p. 54-55 – 150 lei 3. Maria Al Samman, Pișchia, jud. Timiș - recomandare blog Laura Sava, p. 55 – 50 lei 4. Oana Bîrgăoanu, Lunca Câlnicului, jud. Brașov, „Veneția românilor”, p. 108-111 – 200 lei * 2 Premii de hărnicie x 100 LEI fiecare, acordate prin tragere la sorți cititorilor care ne-au trimis materiale până pe data de 10 martie 2017 1. Diana Ionela Necel, sat Veja, com. Stănița, jud. Neamț, 06.03.2017 2. Georgeta Petre, Buzău, 06.03.2017 * 2 Premii de fidelitate x 100 LEI fiecare se acordă, prin tragere la sorți, cititorilor care ne scriu permanent și participă la toate concursurile noastre. 1. Daniela Florentina Cârstea, Sibiu 2. Elena Postelnicu, Fetești, jud. Ialomița * 10 Premii de participare x 50 LEI fiecare se acordă cititorilor, prin tragerea la sorți a sondajelor din Cărticica „Arome de primăvară” primite până la data de 18 aprilie 2017 1. Adina Ioliana Iancu, Popești Leordeni, jud. Ilfov 2. Carolina Bajko, Cenad, jud. Timiș 3. Doina-Georgeta Dinu, Târgoviște, jud. Dâmbovița 4. Elena-Emilia Andrei, Vulcana Pandele, jud. Dâmbovița 5. Emilia-Alina Împărățelu, Craiova, jud. Dolj 6. George Hogman, Șoimuș, jud. Hunedoara 7. Ioana Dincă, Târgoviște, jud. Dâmbovița 8. Ion Brujan, Târgu-Jiu, jud. Gorj 9. Marius Sorin Orbai, Oradea, jud. Bihor 10. Mioara-Delia Pantea, Cluj-Napoca, jud. Cluj

Director editorial – divizia de reviste pentru femei și gastronomie: Susana Pletea E-mail: [email protected] Publisher: Daniel Secărea Redactor coordonator: Roxana Melnicu Redactori: Dorina Alexandrescu, Cristi Niculescu, Daniela Șibaev, Redactor probator: Elena Jerlăianu Reporter: Ivana Iancu Tehnoredactare: Beatrice Mitran Grafică: Gheorghe Matei Fotografii: Mihai Nicolae Director layout: Darek Jahn Ilustrații: Guliver/ Thinkstock; arhiva personală; Burda România ADRESA REDACȚIEI: Adresa: Bulevardul Decebal nr. 25-29, Sector 3, BUCUREȘTI; e-mail: [email protected] ADRESA PENTRU SCRISORI: Oficiul Poștal (O.P.) 77 - Căsuța Poștală (C.P.) 208 BUCUREȘTI ABONAMENTE: Elena Iacob; e-mail: [email protected] RELAȚII CU CITITORII: Raluca Pascalache; Tel.: 0372/10.60.00 E-mail: [email protected] Group Advertising Director: Florentina Păuna-Lauda Sales Coordinator Food Magazines Cristina Ivanovici [email protected] Promotion Manager Amalia Simona Dulă E-mail: [email protected] Marketing Manager Alina Gavrilă DISTRIBUȚIE E-mail: [email protected] DIRECTOR GENERAL: Sandi Apostoloiu TIPAR: Infopress Group S.A., Odorheiu Secuiesc

Publicație ce beneficiază de rezultate de audiență conform Studiului Național de Audiență măsurate în perioada februarie 2015 - august 2016.

Publicație auditată

și Ltd. All rights reserved

ISSN: 1841-494X Conținutul acestei publicații este protejat conform drepturilor de autor. Nicio parte (imagine sau text) nu poate fi reprodusă fără permisiunea editorului

Poftiți la masă! Ediția lunii mai a revistei mami aduce în prim plan alimentația celor mici: ✔ riscurile majore ale OBEZITĂȚII LA COPII + plan de DIETĂ SĂNĂTOASĂ de la nutriționist; ✔ CARENȚELE de vitamine și TRATAMENTE LA... FARFURIE; ✔ ANTIBIOTICE care provoacă alergii alimentare; ✔ ce tip de MOFTUROS ai la masă (și cum îl faci să pape mai bine).

+ multe alte subiecte interesante despre sănătate, psihologie și nutriție.

doar

899 Lei

Nu rata revista mami de mai! O revistă editată de

http://www.mami.ro

e ric are o a z r, l difu i! a n e Lu ct d rese n p pu a

Retete Bucate Carticica Practica Mai 2017

Recommend Documents