Resp 2 fiziologie

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR Curs 2

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.













1. VOLUMELE PULMONARE, CAPACITĂŢILE PULMONARE STATICE ŞI POZIŢIILE VENTILATORII 

   

Volumele şi capacităţile pulmonare sunt mărimi anatomice, statice, care variază dependent de: dezvoltarea fizică vârstă sex rasă.















1.1. VOLUMELE PULMONARE = volume de aer din plămâni la diverse poziţii ale aparatului toraco-pulmonar: 



Volumul curent (VT) = volumul de aer mobilizat într-un

ciclu ventilator de repaus (la fiecare inspir de repaus/ eliminat în expirul de repaus). La adult ≅ 500 ml. Volumul inspirator de rezervă (VIR) - volumul maxim de aer ce poate fi inspirat după un inspir de repaus, în PIM; PIM















VOLUMELE PULMONARE 



Volumul expirator de rezervă (VER) - volumul maxim de aer ce poate fi expirat, după un expir de repaus, în PEM; Volumul rezidual (VR) - volumul de aer care rămâne în plămâni la sfârşitul unei expiraţii maxime, în PEM. P EM. PIM















1.2.CAPACITĂŢILE PULMONARE 



Capacitatea inspiratorie (CI) - volumul de aer care poate pătrunde în plămâni în cursul unui inspir maxim care începe după un expir de repaus. CI = VT + VIR Capacitatea vitală (CV) - volumul de aer mobilizabil în cursul unei respiraţii maxime (volumul de aer eliminat de plămâni în cursul unui expir maxim care urmează unui inspir maxim). = 50% din CPT. CV = VT + VIR + VER

PIM















CAPACITĂŢILE PULMONARE 



Capacitatea reziduală funcţională (CRF) - volumul de aer care

se găseşte în plămâni la sfârşitul unui expir normal de repaus. CRF = VER + VR = 50% din CPT CPT;; Capacitatea pulmonară totală (CPT) - volumul de aer conţinut în plămâni la sfârşitul unui inspir maximal. CPT = VIR + VT+ VER + VR CPT = CI + CRF = CV (≅ 75% din CPT) + VR (≅ 25% din CPT). PIM

















•PARAMETRI

VENTILOMETRICI

VT = volumul curent

SEMNIFICAŢIE volumul de aer mobilizat într-un ciclu ventilator de repaus VT = 15% CV

VIR = volumul inspirator volumul maxim de aer inspirat după un inspir de repaus VIR = 50% CV de rezervă VER = volumul expirator volumul maxim de aer expirat după un expir de repaus VER = 35% CV de rezervă

















1.3.POZIŢIILE VENTILATORII 

Poziţia de repaus respirator sau poziţia expiratorie de repaus (PER)- survine spontan, în urma revenirii din poziţiile active în virtutea elasticităţii pentru realizarea expirului de repaus; asigură CRF;

















1.3.POZIŢIILE VENTILATORII 

Poziţia inspiratorie maximă (PIM) - asigură expansiunea plămânului până la CPT. Se realizează sub acţiunea integrală a muşchilor inspiratori.

















2. FIZIOLOGIA VENTILAŢIEI PULMONARE 

Ventilaţia este determinată de modificările alternative şi ritmice ale volumului pulmonar. Un ciclu ventilator este constituit dintr-o fază inspiratorie şi o fază expiratorie.

2.1. CAPACITATEA PULMONARĂ TOTALĂ

Capacitatea pulmonară totală (CPT) = cantitatea maximă de aer pe care o

















FIZIOLOGIA FIZIOLOGIA VENTILAŢIEI PULMONARE Capacitatea vitală (CV) = volumul de aer eliminat printr-un expir maxim ce urmează































































































































































































































































































SPAŢIUL MORT ANATOMIC . → Aerul inspirat care rămâne în căile respiratorii (nas, faringe, laringe, trahee, bronhii şi bronhiole) şi nu

participă la schimburile gazoase = aproximativ 25 % din VT = 150 ml.

- La sfârşitul expiraţiei normale, chiar înainte de a începe o nouă inspiraţie, conductele aerifere conţin aer alveolar cu PO2=100 mmHg şi PCO2=40 mmHg → ajunge

primul în alveole la următorul inspir.

















SPAŢIUL MORT ALVEOLAR = alveolele hipoventilate alveole ventilate dar neirigate porţiunea centrală a alveolelor la frecvenţe respiratorii mari, când nu se mai realizează r ealizează în alveole amestecul corespunzător. - în toate afecţiunile care scad schimburile gazoase alveolare.



SPAŢIUL MORT FIZIOLOGIC .



















VENTILAŢIA ALVEOLARĂ = fracţiunea din ventilaţia de repaus care

participă la schimburile gazoase. Ecuaţia ventilaţiei alveolare → relaţia reciprocă dintre ventilaţia alveolară (VA) şi presiunea parţială a CO alveolar (PACO2) = cea mai importantă relaţie din fiziologia pulmonară. 2

VA = VCO2

K / PACO2

K (factor de corecţie) = 0,863 mmHg x litri/ml (Patm = 760 mmHg); VA = ventilaţia alveolară în litri/min, corectată BTPS; VCO = eliminarea de CO în ml/min, corectată STPD. 2

 

2

Valoarea normală a VA este de 4 litri/min (2,5 litri/min/m2). Ventilaţia de repaus (VR) însumează ventilaţia spaţiului mort (VD) şi ventilaţia alveolară (VA):















4. FIZIOLOGIA CIRCULAŢIEI PULMONARE CIRCULAŢIA BRONŞICĂ   

are originea direct din aortă, debitul sanguin bronşic ≅ 1-2 % din debitul VS (DC) vasele bronşice transportă sânge oxigenat şi asigură nutriţia

ţesutului pulmonar.

Din punct de vedere anatomo-funcţional:  arterele bronşice se distribuie de-a lungul bronhiilor, ţesutului pulmonar de susţinere şi pleurei viscerale  venele drenează sângele care a irigat bronhiile mari în venele

















FIZIOLOGIA CIRCULAŢIEI PULMONARE CIRCULAŢIA PULMONARĂ = circulatie funcţională : asigură irigaţia alveolelor pulmonare, principalele structuri implicate în realizarea schimburilor gazoase.  Circulaţia arterială pulmonară - artera pulmonară cu originea în VD, se ramifică în două ramuri mari care se distribuie celor doi

















PARAMETRII HEMODINAMICI AI CIRCULAŢIEI PULMONARE 

 

Volumul sanguin pulmonar (VSP) pulmonar (VSP) - este volumul sanguin din teritoriul

cuprins între artera pulmonară şi locul de vărsare al venelor pulmonare în atriul stâng. La adult, volumul sanguin pulmonar este de aproximativ 500600 ml, fiind considerat un depozit sanguin cu circulaţie rapidă. Fluxul sanguin pulmonar pulmonar (FSP) (FSP) - = DC = 5 - 6 litri/min. Presiunea în circulaţia pulmonară: mult mai redusa decât in



















REZISTENŢA VASCULARĂ PULMONARĂ = 1/10 din cea a circulaţiei sistemice

- se calculează folosind o ecuaţie similară legii lui Ohm:

















DISTRIBUŢIA REGIONALĂ A FLUXULUI SANGUIN PULMONAR 



La adultul sănătos în poziţie ortostatică s-a observat o distribuţie neuniformă a fluxului sanguin pulmonar. Cauza principală = gravitaţia → efectele ei sunt mai accentuate asupra



















Zona 1 (apicală) - corespunde vârfurilor pulmonare. La acest nivel, presiunea alveolară (Palv) este mai mare decât presiunea din artera pulmonară (Pa), astfel încât nu ar exista flux sanguin. - În realitate, în timpul unei respiraţii normale de repaus la o persoană cu debit cardiac normal, presiunea din artera pulmonară chiar în regiunile apicale este superioară presiunii alveolare, deci se asigură o irigaţie minimă a acestei zone.



















Vena

Artera

















REGLAREA CIRCULATIEI PULMONARE

















REGLAREA CIRCULATIEI PULMONARE

















Factori implicaţi în reglarea nervoasă şi umorală a circulaţiei

































































































































Resp 2 fiziologie

Recommend Documents