DIAGNOSTIC INTERCULTURAL ROMÂNIA – GRECIA
Diagnostic intercultural România - Grecia
I. DIMENSIUNI CULTURALE (după Geert Hofstede)
a) ROMÂNIA Conform studiilor lui Geert Hofstede, România înregistrează următoarele valori ale dimensiunilor culturale (www.geert-hofstede.com ): Indicele Distanţei faţă de Putere – 90 Individualism – 30 Masculinitate – 42 Indicele de Evitare a Incertitudinii – 90
Valorile dimensiunilor culturale pentru ROMÂNIA
90
90
42 30
Valori
Pagina 2 din 9
PDI
IDV
MAS
UAI
90
30
42
90
Diagnostic intercultural România - Grecia
Interpretând valorile pe care România le înregistrează1, putem concluziona că România se încadrează în categoria ţărilor cu un indice ridicat al distanţei faţă de putere, având o cultură predominant colectivistă şi moderat feminină, dar caracterizându-se şi printr-un grad înalt de evitare a incertitudinii. Distanţa mare faţă de putere se manifestă prin concentrarea informaţiilor relevante, mai ales de natură economică, a bogăţiei materiale şi a puterii politice, economice sau sociale doar în mâna celor care formează clasa bogată, de altfel extrem de redusă în România din punct de vedere numeric, dar extrem de solidă din punct de vedere material; prin dependenţa exagerată a copiilor de părinţi, a salariaţilor de proprietari sau manageri; prin corelarea exagerată a modului de rezolvare a problemelor cu dimensiunea şi puterea grupului care este obligat să le soluţioneze (Istocescu, Amedeo – „Management comparat”, Bucureşti, EdituraASE, 2006, cap. 11.2, pag.8, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=500&idb= ). În realitate, însă, în România se poate constata o tendinţă contradictorie mai ales în cadrul organizaţiilor, foarte mulţi români exprimându-şi afinitatea pentru un stil de conducere participativ şi cooperativ. Prin urmare, diferenţa observabilă între nivelul dorit şi nivelul demonstrat prin comportament a dus la concluzia existenţei unui complex de autoritate (Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, 2005, http://www.trainin g.ro/docs/studiu2.pdf? PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf ).
În ceea ce priveşte dimensiunea culturală individualism/colectivism, în România se manifestă predominant trăsături specifice colectivismului, dar – o dată cu deschiderea economică şi socială şi cu trecerea treptată la economia de piaţă - au apărut recent şi elemente specifice individualismului. Colectivismul românesc este un rezultat al moştenirii culturale şi ideologice din ultimii 60 de ani, dar şi o urmare a mentalităţii specifice, adesea confundată cu partea negativă a conceptului de balcanism. România este o ţară feminină, membrii societăţii căutând un mediu colaborativ şi cerând susţinerea tuturor membrilor societăţii, indiferent de aportul acestora, fiind totodată mai puţin competitivi şi neurmărind cu orice preţ promovarea şi câştigul. Valoarea 42 plasează România în familia ţărilor în care rolurile celor două sexe nu sunt predeterminate. Într-o ţară predominant creştin-ortodoxă (o religie tolerantă, dar extrem de puţin implicată din punct de vedere social) şi în care sistemul legislativ este încă incomplet şi generator de instabilitate şi de interpretări tendenţioase, un grad ridicat de evitare a incertitudinii se explică destul de uşor.
1
0 - 40 nivel scăzut 40 – 60 nivel mediu peste 60 – nivel ridicat
Pagina 3 din 9
Diagnostic intercultural România - Grecia
b) GRECIA Conform studiilor lui Geert Hofstede, Grecia înregistrează următoarele valori ale dimensiunilor culturale (www.geert-hofstede.com ): Indicele Distanţei faţă de Putere – 60 Individualism – 35 Masculinitate – 57 Indicele de Evitare a Incertitudinii – 112
Valorile dimensiunilor culturale pentru GRECIA
112
60
57 35
Pagina 4 din 9 Valori
PDI
IDV
MAS
UAI
60
35
57
112
Diagnostic intercultural România - Grecia
Conform valorilor constatate de Geert Hofstede, Grecia este o ţară cu distanţă moderat mare faţă de putere, fiind o cultură predominant colectivă şi totodată o cultură care nu tolerează incertitudinea. Valoarea indicelui masculinităţii denotă o cultură medie, la limită între feminitate şi masculinitate, dar cu un oarecare avans al trăsăturilor specifice masculinităţii. c) COMPARAŢII Graficul alăturat prezintă comparativ valorile înregistrate de Grecia şi România, conform studiului lui Geert Hofstede. După cum se poate observa, între cele două ţări nu se înregistrează diferenţe extrem de mari. În ceea ce priveşte dimensiunea culturală individualism / colectivism, atât România, cât şi Grecia înregistrează un nivel scăzut, diferenţa de nivel fiind foarte mică (5 unităţi). Valorile masculinităţii sunt, de asemenea, apropiate, însă Grecia – spre deosebire de România – depăşeşte nivelul de 50, putând fi încadrată în categoria culturilor masculine. Diferenţe considerabile între cele două ţări se observă pentru celelate două dimensiuni – distanţa faţă de putere si evitarea incertitudinii, însă cele două culturi se încadrează in aceleaşi categorii: distanţă mare faţă de putere şi grad ridicat de evitare a incertitudinii. Dacă România se apropie de maximul valorii PDI, Grecia este ţara care are cel mai înalt UAI din întreaga lume. II. ARGUMENTE PRO/CONTRA
Gallup Organization România, în colaborare cu Interact Development, au realizat, în anul 2005 (ianuarie şi martie), o cercetare cu ajutorul instrumentului Value Survey Module dezvoltat de Institute of Research for Intercultural Communication înfiinţat de Geert Hofstede şi au demonstrat că România are valori similare cu alte ţări balcanice (PDI mare, IDV scăzut, MAS redusă şi UAI ridicat), în categoria aceasta încadrându-se şi Grecia, Bulgaria şi Serbia (Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005, http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf? PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf ) . Pagina 5 din 9
Diagnostic intercultural România - Grecia
În urma cercetării, s-au obţinut următoarele valori: ROMÂNIA – ianuarie 2005 ROMÂNIA – martie 2005
PDI 29 33
IDV 49 49
MAS 39 39
UAI 61 61
Autorii acestei cercetări sunt de părere că Geert Hofstede a estimat pentru România niveluri foarte ridicate pentru PDI şi UAI, nivel scăzut pentru IDV şi un nivel moderat pentru MAS. În numărul din luna octombrie 2006 al revistei „Spirit Militar Modern”, articolul „Valori naţionale şi integrare europeană”, sociologii Cristina Rodica Poponete şi Valentin Poponete afirmă că România se încadrează în grupa ţărilor latine şi o aceeaşi încadrare o regăsim şi în lucrarea „Management comparat”, aparţinând lui Amadeo Istocescu. Conform acestora, ţările latine (Franţa, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Elveţia), precum şi ţările din sudul continentului (Grecia, Malta, Cipru) se caracterizează printr-o puternică valorizare a grupului, a familiei, uneori prin favorizarea relaţiilor dintre membrii acestor grupuri sau ai acestor familii. În aceste ţări, cultura este tip familial, caracterizată prin sentimente, prin faptul de a simţi, cu înclinaţie spre munca în echipă, spre valori sociale. Acestui grup urmează să i se adauge, conform autorilor, Bulgaria şi România, după aderare. În articolul menţionat mai sus, autorii precizează că România are o cultură hibridă, situată între individualism şi colectivism, aceasta fiind o posibilă consecinţă a perioadei comuniste, spiritul individualist fiind inhibat de tendinţa de orientare către relaţiile familiale din cauza lipsei de încredere în alţii de teama securităţii. III. ORIGINEA REFERINŢELOR CULTURALE
a) GRECIA
PDI ridicat – se datorează moştenirii Imperiului Otoman şi stilului autoritar al turcilor, din perioada dominaţiei Imperiului, care au generat reacţia de supunere faţă de autoritate şi reacţia de a nu interveni în exerciţiul puterii IDV scăzut (colectivism) – o consecinţă a dominaţiei Imperiului Otoman, luptei pentru supravieţuire; într-un mediu caracterizat de lupta pentru obţinerea resurselor rare (Grecia este o ţară muntoasă, dificil de cultivat, cu o populaţie în continuă expansiune), grecii şi-au creat ideea de „familie extinsă”, un grup în care comportamentele propice se caracterizau prin cooperare, protecţie şi ajutor; prin intermediul acestui grup, grecii au căutat să îşi satisfacă nevoia de securitate socială MAS moderat spre ridicat – admiraţia pentru putere, conceptul de „gratificaţie a eu-lui” şi masculinitatea grecilor sunt atribuite de către
Pagina 6 din 9
Diagnostic intercultural România - Grecia
Triandis şi Vassilou (Koutsantoni, Dimitra – „Greek Cultural Characteristics and Academic Writing” Journal of Modern Greek Studies – vol. 23, nr. 1, mai 2005, pag. 97-138) semnificaţiei pe care o are imaginea gherilelor în formarea bărbaţilor greci, importanţei acordate copiilor de sex masculin în societate, dar şi literaturii greceşti care a promovat dintotdeauna imaginea eroului masculin, care trebuie să lupte pentru a se împlini UAI extrem de ridicat - Triandis şi Vassiliou susţin ideea conform căreia intoleranţa accentuată a grecilor faţă de incertitudine se datorează tocmai distincţiei pe care individul o face între ideea de „familie extinsă” („ingroup”) şi cei ce nu fac parte din aceasta („out-group”); cei doi autori afirmă ca grecii par să-şi definească întregul univers în jurul ideii de triumf a „in-group-ului” asupra „out-group-ului”, iar comportamentul social al indivizilor este strâns corelat cu apartenenţa sau non-apartenenţa alor persoane la acest „in-group”; o explicaţie ar putea fi şi trecutul istoric al grecilor (migraţiile, lupta pentru menţinerea identităţii naţionale, dominaţia turcă, etc.) b) ROMÂNIA
PDI extrem de ridicat - conform lui Geert Hofstede, indexul demonstrat al distanţei faţă de putere al ţării noastre este datorat moştenirii Imperiului Roman, majoritatea ţărilor care au fost ocupate de romani la începutul erei noastre moştenind o distanţă mare faţă de autoritate datorită stilului autoritar al reprezentanţilor Imperiului (exemplu Italia, Franţa, Spania) - aproape 50 de ani, românii au fost învăţaţi să aştepte de la „partidul şi conducătorul iubit” indicaţii preţioase; nimic nu se făcea fără directive de la autorităţi; altfel spus, o cauză politică a nivelului ridicat al PDI o constituie comunismul - epoca comunismului a încurajat corupţia şi practica privilegierii - structurile organizaţionale din fostele firme de stat, unde exista întotdeauna un singur şef şi deci o centralizare a deciziilor la nivelul unei singure persoane, ceea ce nu a permis formarea de opinii personale şi de spirit de iniţiativă
IDV scăzut (colectivism) - colectivismul reproduce o gândire agrară, în care resursa principală – pământul – este limitat ca suprafaţă şi, prin urmare, cine vrea mai mult nu poate sa o facă decât deposedându-l pe vecin (Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005, http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf? PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf )
Pagina 7 din 9
Diagnostic intercultural România - Grecia
- societate agricolă, având tendinţa de a dezvolta valori colectiviste deoarece membrii societăţii se gruprează în familii extinse pentru a asigura supravieţuirea - nivelul scăzut de dezvoltare economico-socială al României, inhibator al spritului de iniţiativă, de afirmare şi de independenţă financiară - determinarea climaterică şi geografică, ce a stimulat dezvoltarea şi axarea pe sectorul agricol - teama de securitate, în perioada comunistă, şi orientarea către familia extinsă (lipsa încrederii în ceilalţi semeni) - corupţia, invocarea privilegiilor anumitor grupuri de interese în perioada comunismului
MAS scăzut - religia creştin-ortodoxă, predominantă în România, promovează egalitatea între sexe, complementaritatea şi nu subordonarea femeii bărbatului – „Familia, casa, se intemeiaza prin casatorie, adica prin legatura de buna voie si pentru toata viata dintre un barbat si o femeie. In spiritul invataturii crestine insusirile fiintiale ale casatoriei sunt: unitatea, trainicia, sfintenia si egalitatea dintre soti” („Familia între individualism, colectivism şi comuniune”, http://www.crestinismortodox.ro/html/11/11b_familia_intre_individualism_colectivism_si_ comuniune.html )
- mentalitatea tradiţională „muncim pentru a trăi”, performanţa şi profitul nefiind principalele valori după care se ghidează românii - cultul timpului liber şi al cooperării, în detrimentul obiectivelor de competiţie şi performanţă
UAI ridicat - datorită culturii colectiviste, individul român manifestă un grad mare de reticenţă faţă de opiniile altora - „amestecul forţat cu alte naţionalităţi prin migraţii şi lupta pentru menţinerea unei identităţi naţionale sub multe stăpâniri străine ar putea constitui o explicaţie pentru nivelul ridicat de anxietate; împreună cu nivelul de colectivism al ţării, care favorizează identificarea cu un grup de interese şi respingerea “outsider”-ilor, gradul ridicat de evitare a incertitudinii s-ar fi putut dezvolta ca mecanism de apărare contra celorlalţi” (Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005, http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf? PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf )
Pagina 8 din 9
Diagnostic intercultural România - Grecia
IV. BIBLIOGRAFIE
Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005, http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf? PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf )
„Familia
între
individualism,
colectivism
şi
comuniune”,
http://www.crestinismortodox.ro/html/11/11b_familia_intre_individualism_colectivism_si_ comuniune.html
Koutsantoni, Dimitra – „Greek Cultural Characteristics and Academic Writing” Journal of Modern Greek Studies – vol. 23, nr. 1, mai 2005, pag. 97-138
Istocescu, Amedeo – „Management comparat”, Bucureşti, EdituraASE, 2006, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=500&idb =
Marinaş, Cristian – „Managementul comparat al resurselor umane”, teză de doctorat, anul 2005, ASE, specializarea Management, prof. univ. dr. Aurel Manolescu
Revista „Spirit militar modern”, octombrie 2006 – „Valori naţionale şi integrare europeană” (pag. 34 - 37)
http://www.geert-hofstede.com
Pagina 9 din 9