RECENZIE Earl Babbie Practica Practica cercetăr cercetării ii sociale sociale,
Editura Editura Polirom Polirom,, Iași, 2010 2010
Traducere de Sergiu Gherghina, George Jiglău, Monica Andriescu Sociologul american Earl Robert Babbie este renumit mai ales pentru lucrarea Practica Practica cercetării cercetării sociale sociale, a cărei cărei primă primă edi ediție a fost fost publ publica icată tă în anul anul 1975 1975 ș i care care a
ajuns ajuns,, în prez prezent ent,, la a douăs douăspr prez ezece eceaa edi ediț ie în limb limbaa engl englez eză. ă. Cart Cartea ea este este cons conside idera rată tă „biblia metodelor de cercetare socială” ș i, în cele 744 de pagini, prezintă prezintă metodele utilizate în cercetarea socială, îmbinând explicarea teoretică a strategiilor cu aplicarea lor. Este structurată în patru segmente, fiecare având un număr diferit de capitole, iar la final se află anexele. După Du pă cum cum mărt mărtur uris iseește însu însuși auto autoru rul, l, idee ideeaa unei unei lucr lucrăr ării desp despre re meto metode dele le de cercetare a apărut ca urmare a primului curs predat pe această temă. Prima parte, numită O intro introduce ducere re în investi investiga gație, cuprinde trei capitole. În primul, Investiga Investigația umană și ș tiinț a, auto autoru rull vo vorb rbeeș te despr despree dori dorinnța indi indivi vidu dulu luii uman uman de a
cuno cunoaaște și înțelege ege aspectele lumi umii din din jur ș i prezintă ntă propriet ietăț ile esen senț iale ale ale investi investiga gației știin tiințifice. ifice. Autor Autorul ul reali realizează zează o list listăă a erorilo erorilorr comise comise de om om în încer încercare careaa de a desc descif ifra ra lume lumea: a: ob obse serv rvaațiile iile impr imprec ecis ise, e, supr suprag agen ener eral aliz izar area ea,, obse observ rvaaț ia sele select ctiv ivă, ă, raționamen ionamentel telee ilogice ilogice.. În capitolul al doilea, Paradigme, Paradigme, teorie teorie și cercetare cercetare socială socială, sunt analizate unele paradigme paradigme sau teorii ale științelor sociale: sociale: pozitivismul pozitivismul timpuriu, timpuriu, darwinismul darwinismul social, social, interacționismul ionismul simbolic, simbolic, etnometodolog etnometodologia, ia, teoria teoria critică a raselor. raselor. În capitolul Etica și politica politica cercetării cercetării sociale sociale se discută faptul că cercetarea socială se derulează derulează într-un într-un anumit context ș i, de aceea, aceea, valorile valorile societăț ii (latura (latura etică) etică) împreună împreună cu sistemel sistemelee politice politice acționează ca ca niș te factori factori coercitivi coercitivi asupra asupra cercetător cercetătorului. ului. Partea a doua, Structu Structurar rarea ea inves investig tiga ației, este alcătuită din patru capitole și vizează element elementele ele ce trebuie trebuie sesizate, sesizate, prezent prezentând ând metodel metodelee observării observării ș tiin tiinț ifice. ifice. În capitolul capitolul Designul Designul cercetării cercetării se vorbe vorbește desp despre re obiect obiective ivele le cerc cercet etări ăriii (exp (explo lora rare rea, a, desc descri rier erea ea,,
1
expli explica care rea), a), desp despre re unită unitățile ile anali analize zeii (indi (indivi vizi zii, i, grup grupur uril ile, e, orga organiz nizaaț iile iile,, inte intera raccț iunil iunilee sociale, artefactele sociale), despre proiectarea cercetării ținând seama de etapele etapele specifice: începutu începutull (stabi (stabilire lireaa scopul scopului), ui), concept conceptual ualizar izarea, ea, aleger alegerea ea metodei metodei,, opera operaț ionaliz ionalizare areaa (alegere (alegereaa tehnici tehnicilor lor de măsurare), măsurare), eș antionul antionul,, observa observaț iile (colecta (colectarea rea datelor datelor empirice empirice), ), procesarea procesarea datelor, datelor, analiza analiza datelor, datelor, aplicarea. aplicarea. Capitolul numit Concept Conceptual ualizar izare, e, opera operaționaliz ionalizare are ș i măsurar măsuraree analizează aceste etape ale proiectării, proiectării, precizând precizând cele cele mai mai semnificative semnificative definiț ii ș i criteriile criteriile de care se ț ine cont în realizarea cercetării. În Indexuri, Indexuri, scale și tipologii tipologii, autor autorul ul anali analize zează ază stra strate tegi giil ilee de măsur măsurar aree a variabilelor prin îmbinarea unor indicatori: indici, scale, tipologii. Arată apoi etapele de constru construire ire a indexuri indexurilor lor și a tipolog tipologiilo iilorr și face referi referire re la cele mai cunoscu cunoscute te scale: scale: Bogardus, Thurstone, Likert, Guttman. În capitolul Logica eșantionării antionării se examinează modalitatea modalitatea în care cercetătorii cercetătorii aleg persoane ori lucruri lucruri pentru demersul demersul propus, propus, apoi se prezintă prezintă specificul specificul eșantionării antionării nonprobabilistice și al celei probabilistice. Part Partea ea a trei treiaa se nume numește Metode Metode de observare și este constituită din cinci capitole. În capitolul Experimentele Experimentele, Earl Babbie tratează experimentul ca metodă de cercetare sociolog sociologică, ică, discutând discutând despre tipurile tipurile de experim experimente ente,, despre despre felul în care care sunt selecta selectaț i respoden respodenții, despre avantajele avantajele ș i dezavantajele dezavantajele acestei acestei tehnici. Urmează capitolul Cercetarea socială prin sondajele de opinie. Sondajul este o metodă frecvent utilizată în cercetare, modalitatea de colectare colectare a datelor fiind adresarea adresarea de întrebări întrebări prin interviuri interviuri sau chestionare. chestionare. Sunt precizat precizatee regulile generale generale în funcț ie de care trebuie formulate întrebările. Capitolul Cerc Cerceta etare rea a calit calitati ativă vă de tere teren n se refe referă ră la obse observ rvar area ea dire direct ctăă a fenomenelor fenomenelor sociale în mediul lor, prezentând câteva paradigme ale cercetării cercetării calitative calitative de teren (naturalismul (naturalismul,, etnometodologia, etnometodologia, teoria întemeiată, întemeiată, studiile studiile de caz ș i metoda studiului studiului de caz extins, extins, etnografia etnografia instit instituuțională, ională, cercetar cercetarea ea acț iunii iunii particip participati ative), ve), modul modul în care cercetătorii se pregătesc pregătesc pentru munca munca de teren, apoi avantajele ș i dezavantajele acestui tip de cercetare. Capitolul Cercetarea Cercetarea discretă discretă vizează trei forme prin care se colectează de la distan distanță datele: datele: anali analiza za de con conț inut (folosi (folosită tă pentru pentru cerceta cercetarea rea proces proceselo elorr comunic comunicaaț ionale ionale
2
și
a aspectelor comportamentului social), analiza statisticilor existente (utilizată pentru a
stud studia ia aspe aspect ctel elee vie vieții soci social ale) e)
și
cerc cercet etar area ea comp compar arat ativ iv-i -ist stor oric icăă (uti (utili liza zată tă pent pentru ru
identificarea tiparelor în istoria diferitelor culturi). În capitolul Cercetarea Cercetarea evluativă evluativă, autorul autorul discută discută despre despre evaluare evaluareaa interve intervennț iilor iilor sociale sociale,, tehnică tehnică ce testează testează interve intervennț iile iile sociale sociale cotidiene cotidiene prin aplicarea aplicarea unor modele modele experimentale experimentale.. Importan Importanță ridicată ridicată au formul formularea area problemei problemei ș i contextul contextul social social în în care se desfă desfășoară oară cerce cercetar tarea, ea, deoa deoare rece ce aceast aceastaa nu trebu trebuie ie să cont contra razic zicăă punct punctel elee de vede vedere re oficiale. Ulti Ultima ma part parte, e, a patr patra, a, se nume numește Analiza Analiza datelor datelor și este constituită din cinci capitole. Analiza calitativă calitativă a datelor trateaz trateazăă despre despre rela relația dintr dintree teorie teorie ș i analiz analizăă prin prin precizarea precizarea unor proceduri proceduri utile pentru găsirea găsirea sensului sensului datelor calitative: calitative: descoperirea descoperirea tiparel tiparelor, or, metoda metoda teorie teorieii întemei întemeiate ate,, semioti semiotica, ca, analiza analiza conv convers ersaaț iilor. iilor. Referi Referindundu-se se la procesarea procesarea datelor, datelor, autorul menționează cele trei mijloace mijloace necesare necesare pregătirii pregătirii datelor: datelor: codarea codarea,, adno adnotar tarea, ea, repreze reprezentar ntarea ea conceptel conceptelor. or. Aminte Aminteș te apoi ș i anumite anumite progra programe me de calculator pentru date calitative: NUD*IST, Nvivo. În capitolul numit Analiza cantitativă cantitativă a datelor , atenția autorul autorului ui se îndrea îndreaptă ptă spre spre cuantificarea datelor, care presupune mai întâi constituirea categoriilor de codare, apoi alcătuir alcătuirea ea fișei de codare codare și, la final, final, introduc introducere ereaa datelor. datelor. Se trece trece apoi la analiza analiza unei unei singu singure re variab variabile ile sau sau univar univariat iată, ă, având având scop scop descr descript iptiv iv,, după după care care urme urmează ază anal analiza iza bivariată, bivariată, cu precizarea precizarea că aceasta are scop explicativ ș i îș i propune propune să identifice identifice efectele efectele variabilei independente asupra celei dependente. Capitolul următor este dedicat unei metode de analiză multivariată, modelul de elaborare, creat de Paul Lazarsfeld la Universitatea Columbia. Autorul ne prezintă un
istoric al modelului de elaborare, amintind cercetarea lui Samuel Stouffer în Armata SUA din Al Doilea Război Mondial. Descrie apoi paradigma de elaborare, explicând etapele elabo elaborăr rării ii și nota notațiile iile tehnic tehnicee refe referi rito toare are la mode modelul lul de elabor elaborare are:: relu reluare area, a, expl explica icaț ia, ia, interpretarea, specificarea. În finalul capitolului se face referire la ipotezele ex post facto, demonstrând demonstrând invaliditatea invaliditatea ș tiinț ifică a emiterii emiterii lor. Următor Următorul ul capito capitolul lul este este rezervat rezervat analizelor analizelor statistice statistice și, după ce defineș te statistica, statistica, se face analiza statisticii statisticii descriptive descriptive (folosită pentru rezumarea rezumarea datelor studiate) și
se precizează metodele prin care sunt descrise variabilele unice ori legăturile dintre
3
variabile: reducerea datelor, măsurile de asociere. Capitolul continuă cu analiza statisticii inferențiale (utilizată (utilizată pentru estimare estimareaa gradului de generalizare generalizare a constatărilor constatărilor rezultate rezultate din cere cerect ctar area ea unui unui eș anti antion on)) ș i a meto metode delo lorr aces aceste teia ia:: infe infere rennț ele ele univ univar aria iate te,, test testel elee de semnif semnifica icație statist statistică, ică, logica logica semnifica semnificației statis statistice tice,, chi pătrat pătrat.. Capitolul Capitolul se încheie încheie cu prezentarea prezentarea altor tehnici mutivariate mutivariate: analiza analiza path, path, analiza analiza seriil seriilor or tempor temporale ale,, analiza analiza facto factori rial ală, ă, anali analiza za varia variației iei (ANO (ANOVA VA), ), anal analiza iza disc discri rimi mina nator torie ie,, mode modele lele le logl logline inear are, e, siatemele de informare geografică (GIS). Capitolul final, Cum citim și scriem studiile de cercetare socială?, are la bază ideea conform conform căreia căreia între între cercetare cercetareaa ș tiinifi tiinifică că ș i comunicar comunicaree este o legătur legăturăă putern puternică. ică. Sunt prezentate prezentate resursele resursele ce alcătuieac alcătuieac aș a-numita a-numita literatură literatură de specialitate specialitate:: reviste, reviste, cărț i, rapoarte de cercetare. O parte consistentă a capitolului este dedicată utilizării inteligente a internetului, după care se trece la etapele scrierii unui studiu de cercetare socială, cu referir referiree la publicul publicul căruia îî este este adresat adresat,, la forma și lungime lungimeaa raport raportului ului,, organiz organizare areaa acestuia acestuia și precizare precizareaa scopului scopului său, evitarea evitarea plagiatu plagiatului, lui, la raportar raportarea ea analizelo analizelorr ș i la publicarea publicarea studiului. studiului. Deși foar foarte te den densă, să, lucrarea Practica Practica cercetării sociale este un manual pentru orice student student,, în care care sunt oferite oferite răspunsu răspunsuri ri despre despre diferit diferitele ele metode metode de cerceta cercetare re socială socială cantitativă cantitativă sau calitativă, calitativă, precum și instrumentele instrumentele necesare necesare de a pune în practică practică metodele cercetării. Modalitatea de elaborare a proiectelor de cercetare, prin diferite moduri de observare, este prezentată într-un limbaj accesibil, care nu ridică obstacole în parcurgerea capitolelor, capitolelor, mai ales că autorul abordează abordează diferite ipostaze. ipostaze. Pentru Pentru a-ș i ilustra punctele punctele de vedere, a ales ales să facă apel la la exemple concrete concrete,, clare, luate din din viaț a reală. Interesant este și felul în care este structurată structurată cartea, Earl Babbie considerând util să realizeze realizeze o prezentare prezentare succintă, de unul-două unul-două enunț uri, la începutul începutul fiecărui fiecărui capitol, capitol, iar la sfâr sfârșit să enumere enumere ideile principa principale, le, termeniitermenii-chei cheiee ai capitol capitolulu uluii respec respectiv, tiv, un set de întrebări întrebări și exerci exerciții recapitulat recapitulative, ive, lecturi lecturi pentru pentru aprofunda aprofundare, re, resurse resurse de studiu online. Graficele Graficele și imaginile imaginile inserate inserate contribuie contribuie și ele la caracterul caracterul interact interactiv iv al acestei acestei lucrăr lucrării și la o mai mai cla clară ră înțeleg eleger eree a infor informa maț iilor iilor pre preze zenta ntate te,, la care care se se adaug adaugăă ș i acel acelee casete cu exemple exemple ori discu discuț iile din din fiecare fiecare capitol. capitol.
4
