RECENZIE
Recenzor: Mihai Roman Articol recenzat: Nr. 192. Thomas Laubac Laubachh, John C. Williams, Williams, Measuring the Natural Rate of Interest, The Review of Economics and Statistics , Vol. 85, No. 4 (Nov., 2003), pp. 1063-1070
1. Rezumat articol În articolul recenzat elementul central îl constituie analiza ratei naturale a dobânzii, care este este definită definită ca acel nivel al ratei dobânzii dobânzii pe termen termen scurt pentru pentru care outputul outputul se situează la nivelul potenţial şi inflaţia este constantă. Importanţa analizei rezidă în faptul că rata de echilibru a dobânzii („naturală”) oferă informaţii eficiente cu privire la politica monetară. Rolul acesteia este ilustrat cu precădere în regula Taylor (1999) conform căreia rata reală a dobânzii este mai mare decât nivelul natural în cazul în care inflaţia este mai mare decât ţinta propusă. Scopul articolului este acela de a estima nivelul ratei naturale a dobânzii în raport cu diverşi factori de influenţă şi de a evidenţia principalele dificultăţi şi erori în estimarea acesteia. În prima parte a articolului este efectuată o scurtă trecere în revistă a literaturii de specialitate. Metoda de analiză propusă constă în utilizarea filtrului Kalman pentru estimarea NAIRU (ratei naturale a şomajului pentru care inflaţia este constantă). În continuare este prezentat modelul utilizat pentru estimarea ratei naturale a dobânzii. Acest Acest model model pleac pleacăă de la legătu legătura ra dintre dintre rata rata dobânz dobânzii, ii, elasti elasticit citate ateaa int intert ertem empor porală ală a consumului gospodăriilor şi ritmul de creştere a consumului gospodăriilor, împreună cu alţi factori de influenţă specifici. Pornind de la ideea că factorii de influenţă specifici nu sunt observabili se aplică filtrul Kalman pentru a estima rata naturală a dobânzii, nivelul outputului şi cel al ritmului de creştere economică. Se explică pas cu pas modul în care este construit modelul modelul economet econometric, ric, pornind pornind de la variabilel variabilelee utilizate utilizate (PIB, inflaţie, inflaţie, rata dobânzii dobânzii ritm de
creştere economică), modul în care acestea sunt incluse în model precum şi tipul de model autoregresiv utilizat. Estimarea parametrilor se face secvenţial. În primul pas se aplică filtrul Kalman pentru a se estima rata naturală a outputului. Ulterior se estimează ceilalţi parametri ai modelului şi se determină intervalele de încredere şi erorile standard. În partea a doua se aplică modelul. Pentru aceasta au fost utilizate date trimestriale din economia Statelor Unite din 1961 (T1)până în 2002 (T2). În urma estimării parametrilor modelului s-au obţinut următoarele rezultate:
Estimatorii obţinuţi au 90% grad de încredere şi sunt robuşti la variaţiile parametrilor;
Coeficienţii obţinuţi diferă de cei ai altor modele, însă există o legătură puternică între ritmul de creştere economică şi rata naturală a dobânzii;
Rata naturală a dobânzii este determinată relativ imprecis;
Estimatorii ratei naturale a dobânzii sunt foarte sensibili la variaţia outputului şi a ritmului de creştere economică;
O altă concluzie de bază este aceea că rata naturală a dobânzii este dificil de estimat cu precizie în timp real;
Datorită impreciziei metodei filtrului Kalman de a oferi estimatori nedeplasaţi pentru rata naturală a dobânzii s-a apelat şi la alte metode de analiză cum ar fi aplicarea filtrului Hodrick-Prescott (1997) sau a filtrelor de bandă (Baxter şi King (1999));
Utilizarea celor două metode aduce rezultate asemănătoare.
În concluziile articolului se subliniază metodele utilizate, rezultatele obţinute şi faptul că orice metodă ar fi folosită vor exista erori, nici una dintre acestea nefiind suficient de precisă.
2. Organizare
Organizarea articolului este una clasică, corectă din punct de vedere ştiinţific. Astfel, sunt introduse ca părţi distincte Abstract, Introducere, Descrierea literaturii de specialitate în cadrul descrierii modelului utilizat, aplicarea modelului, precum şi concluzii şi bibliografie. Paragrafele şi subparagrafele articolului au fost utilizate judicios pentru prezentarea, definirea şi lămurirea problemelor analizate. Există un fir logic al prezentării şi argumentării (care pleacă de la prezentarea modelului, a specificaţiilor acestuia, a modului în care se aplică pas cu pas metoda propusă şi respectiv de aplicare a acestuia cu interpretarea rezultatelor obţinute) care face articolul uşor de parcurs. Obiectivele articolului (respectiv determinarea ratei naturale a dobânzii şi evaluarea estimatorilor factorilor de influenţă, împreună cu erorile asociate) au fost descrise corespunzător şi atinse prin studiul de caz prezentat. 3. Conţinut a)
Originalitate: tema analizată de autori în acest articol este una relativ consacrată
(determinarea ratei naturale a dobânzii a fost propusă de Wicksell în 1936) şi a mai fost analizată anterior şi de alţi economişti. Noutatea temei constă în special în studiul de caz prezentat şi în concluziile ce s-au desprins în urma analizelor efectuate. Originalitatea articolului constă în varietatea metodelor noi utilizate pentru determinarea ratei naturale a dobânzii şi în calitatea concluziilor desprinse de autori. b)
Noutate: În acest articol sunt combinate tehnici de analiză relativ noi pentru
momentul apariţiei articolului şi se aduce o lumină nouă asupra domeniului analizat prin faptul că se demonstrează că nici una dintre metode nu este infailibilă sau poate fi aplicată cu un grad de siguranţă mare. c)
Relevanţă şi calitatea metodelor/tehnicilor descrise:
i. Tema analizată este importantă prin prisma faptului că rata naturală a dobânzii oferă informaţii eficiente cu privire la politica monetară. Problema de bază este aceea că informaţiile sunt în special pentru perioade anterioare, fiind dificil de aplicat pentru perioadele curente. ii. Este o temă utilă din perspectiva decidenţilor de politici macroeconomice de tip monetar, deoarece prin determinarea ratei
naturale a dobânzii pot fi luate măsuri coerente anticriză sau antiinflaţie. iii. Metodele descrise sunt aplicabile însă dificultatea acestora le face accesibile doar unui număr restrâns de cercetători, care au baze matematice, econometrice şi de analiză economică foarte bine puse la punct. iv. Metodele şi tehnicile descrise în articol erau pentru anul 2003 de mare actualitate (metoda filtrului Kalman, filtrul H-P sau filtrul de bandă au fost dezvoltate la sfârşitul anilor 90). Ideile şi concluziile desprinse din articol sunt pertinente şi pot constitui puncte de plecare pentru noi cercetări în domeniu, eventual pentru dezvoltarea unor metode mai precise de determinare a ratei naturale a dobânzii. v. Problema analizată în cadrul articolului este una relativ veche, dar care rămâne de actualitate prin necesitatea determinării unor metode şi tehnici adecvate pentru evaluarea ratei naturale a dobânzii. Problema nu este banală, iar metodele utilizate sunt de mare actualitate şi profunzime ştiinţifică. d)
Calitate
i. În cadrul articolului sunt descrise competent metodele şi tehnicile utilizate, care nu sunt din cele triviale. Aparatul econometric, matematic şi statistic necesar pentru analiza problemei propuse este unul complex, care permite atât evidenţierea unor rezultate pertinente cât şi a dimensiunii erorilor ce pot fi obţinute. Nu există greşeli de ordin tehnic în analiza efectuată. ii. Rezultatele obţinute de către autori sunt corecte, fiind confirmate şi de alte cercetări. Ipotezele efectuate în cadrul articolului sunt în cea mai mare parte credibile. Poate fi de discutat doar tipul de model autoregresiv utilizat de autori, deoarece ar putea fi testate şi alte tipuri (AR(3) de exemplu). iii. Corectitudinea rezultatelor obţinute poate fi verificată prin analiza tabelelor prezentate şi a gradului de eroare ce însoţeşte determinarea estimatorilor.
4. Prezentare, gramatică, stil
Limbajul utilizat este corect din punct de vedere ştiinţific, dar poate fi uşor de citit şi înţeles doar de către specialişti în domeniu. Pentru nespecialişti este mai dificil de urmărit metodologia aplicată şi rezultatele obţinute. Este un articol cu pronunţat caracter aplicativ, în partea a doua fiind aplicate mai multe metode şi tehnici de estimare econometrică pentru determinarea parametrilor modelului descris în prima parte. Stilul şi exprimarea autorilor sunt clare şi coerente, fără greşeli gramaticale sau de exprimare. Figurile ce însoţesc analizele sunt corect concepute, clare şi sugestive, evidenţiind elementele principale ale cercetării. 5. Citări şi surse bibliografice
Sursele citate de către autori sunt relevante pentru momentul apariţiei articolului. Citarea se face conform cerinţelor jurnalului în care a apărut (The Review of Economics and Statistics) iar articolele citate sunt prezente în secţiunea Referinţe. Bibliografia este completă, fiind citate lucrările reprezentative pentru tema abordată. Nu sunt prezente cuvinte cheie, dar această omisiune este datorată formatului impus de către editorii revistei. 6. Sugestii pentru îmbunătăţirea articolului
Concluziile autorilor pot fi considerate doar parţiale datorită setului de date particular utilizat. Este posibil ca pentru alte seturi de date, pentru alte economii eventual, rezultatele să difere substanţial de cele obţinute în acest articol. Cercetările pot continua prin aplicarea metodelor prezentate şi pentru alte economii, pentru a se face un studiu comparativ al rezultatelor obţinute.
