Trusca Trusca Anca – Nicoleta, Management, Management, Anul Anul I, grupa 219A
Adam Smith – “Avutia natiunilor”
-recenzieAdam Smith (12!-19"#, ganditor de origine sco$ian%, cu multiple preocup%ri &tiin$i'ce de actur% 'lozo'c% &i economic%, s-a ormat su) in*uen$a ideilor lui +aid ume, 'ind )un cunosc%tor al enciclopedi&tilor &i 'ziocra$ilor rancezi. /a proesor uniersitar a predat la 0dim)ourg dou% cursuri li)ere, unul asupra literaturii engleze &i altul asupra economiei politice. n 11 este numit proesor de logic% la 3niersitatea din 4lasgo5, una din cele mai renumite uniersit%$i ale remii, urm6nd ca, ulterior, prin trecer trecerea ea sa la catedra de 'lozo'e moral% s% se ocupe de etic%, teologie natural%, 7urispruden$% &i politic%. +intre lucr%rile pu)licate de Adam Smith men$ion%m8 Teoria sentimentelor morale (19#, dar mai ales, Au$ia na$iunilor. /ercetare asupra naturii &i cauzelor ei (1:#, lucrare undamental% pentru &tiin$a economic%. n Au$ia na$iunilor denumit% &i )i)lia li)eralismului clasic, Smith a reu&it s% sintetizeze cele mai importante cuno&tin$e acumulate p6n% la el 6n domeniul economic. +6nd doad% de un 6nalt spirit critic &i analitic, Adam Smith readuce 6n discu$ie o ast% pro)lematic% economic% la a c%rei solu$ionare &i-a adus o contri)u$ie su)stan$ial%. n acest conte;t a %cut pa&i importan$i 6n de'nirea mai clar% o)iectului &i metodei de studiu ale economiei politice determin6nd consacrarea ei drept una din cele mai importante &tiin$e moderne. A creat un undament teoretic mai solid li)erei concuren$e &i politicii li)er-schim)iste, )az6ndu-se at6t pe studierea materiei &i comportamentului uman, c6t &i pe studiul comparati al dieritelor sisteme de organizare a economiei, ca &i al dieritelor curente economice dinaintea lui - mercantilismul &i 'ziocratismul. Au$ia na$iunilor cuprinde 6n cinci olume, dintre care primele dou% pun accentul pe teoria economic%, iar celelalte trei olume eiden$iaz% aspectele normatie pe care le implic% aceasta, inclusi o serie de compara$ii de istorie economic%.Ideea central% a lucr%rii, a&a cum reise &i din titlul ei, o constituie de'nirea no$iunii de au$ie sau )og%$ie a na$iunilor &i analiza actorilor sau or$elor de produc$ie ce concur% la crearea &i sporirea ei. n consens cu 'ziocra$ii, p6n% la un punct. &i critic6ndu-i ehement pe mercantili&ti, Smith consider% au$ia na$iunii ca 'ind ormat% din totalitatea )unurilor materiale materiale de care dispune pentru a-&i satisace neoile &i, implicit, 6n munca anual% a 'ec%rei na$iuni care poate produce aceste )unuri.
Trusca Anca – Nicoleta, Management, Anul I, grupa 219A enomenelor 6n punctul cel mai 6nalt, sta)ilit mai ales de producerea )og%$iilor era cea mai larg% &icea mai 6ntins%. n Au$ia na$iunilor, Smith prie&te uniersul economic ca un ast atelier creat de diiziunea muncii, mo)ilul psihologic al produc%torilor reprezent6ndu-l dorin$a de a-&i 6m)un%t%$i situa$ia economic%.
Trusca Anca – Nicoleta, Management, Anul I, grupa 219A n ceea ce prie&te acumularea preala)il% a capitalului, Smith este de p%rere c% e;tinderea diiziunii muncii pentru orice industria& nu se poate realiza, dec6t 6n m%sura 6n care capitalurile sunt tot mai puternice. ns% la nielul societ%$ii procesul acumul%rii preala)ile de capitaluri 6n unele uzine, mai arat% Smith, are drept rezultat restr6ngerea posi)ilit%$ilor celorlal$i industria&i de a se dezolta &i de ampli'ca 6n mod corespunz%tor diiziunea muncii. Ideea este ine;act%, conuz% &i a ost deseori criticat% de e;ege$ii lui Smith. +ealtel, 6nsu&i economistul sco$ian remarca 6ntr-un alt pasa7 din opera sa, c% olumul de capitaluri care poate ' 6ntre)uin$at 6ntr-o industrie depinde esen$ialmente de cantitatea de munc% ce poate ' 6ntre)uin$at%, contrazic6ndu-&i propriile idei emise anterior.
icardo care cur%$% teoria alorii de o prim% conuzie e;istent% prin identi'carea muncii cheltuite pentru producerea unei m%r', cu munca o)$inut% 6n schim)ul ei &i ela)oreaz% o teorie unitar% a alorii-munc%. Atunci c6nd trece la
Trusca Anca – Nicoleta, Management, Anul I, grupa 219A e;aminarea raportului dintre aloare &i pre$, conuziile lui Smith se 6nmul$esc. Totu&i el are meritul de a ' sesizat, c%, 6n condi$iile procesului de produc$ie capitalist, pre$urile m%rurilor nu oscileaz% direct 6n 7urul alorii determinate de munc%, ci 6n 7urul a ceea ce el a numit pre$ul natural al m%r'i. Schematiz6nd pu$in, esen$ialul teoriei clasice smithiene poate ' rezumat la dou% propozi$ii8 aloarea unui )un este determinat% prin costul s%u de produc$ie, deseori redus% numai la con$inutul munc%= pre$ul de pia$% oscileaz% 6n 7urul pre$ului natural, pre$ul normal= este pro)lema numit% a graita$iei pre$urilor. A6nd 6n edere pro)lema oscila$iilor pre$urilor pe pia$% 6n 7urul pre$ului natural, toate luate la nielul mediu al domeniului sau al regiunii, Smith eiden$iaz% aptul c% aceste oscila$ii sunt datorate raportului cerere-oert% de m%ruri.
Trusca Anca – Nicoleta, Management, Anul I, grupa 219A /u toate c% sistemul smithian a suerit ulterior ample amend%ri, marea panoram% a pie$ei r%m6ne o iz)6nd% remarca)il%. +e )un% seam%, Smith nu a descoperit pia$a8 al$ii 6naintea sa ar%taser% 6n ce mod interac$iunea intereselor &i a concuren$ei asigura )unul mers al societ%$ii. Smith a ost primul care a ormulat schema de ansam)lu 6ntr-un mod cuprinz%tor &i sistematic. 0l a ost omul care a oerit Angliei &i 6ntregii lumi occidentale posi)ilitatea de a 6n$elege cum anume realizeaz% pia$a o coeziune a societ%$ii &i primul care, pe temelia acestei 6n$elegeri, a construit un edi'ciu al ordinii sociale. Strans legat de teoria o)iecti% a alorii se a*% &i teoria reparti$iei eniturilor actorilor de produc$ie &i a enitului na$ional. +e&i a ost preocupat cu prec%dere de analiza microeconomic%, Adam Smith a eectuat &i unele re*ec$ii cu priire la macroeconomie - au$ia na$ional%, enitul na$ional, interesul general al societ%$ii, procesul de ansam)lu la reparti$iei enitului na$ional. Castitatea su)iectului &i diersitatea intereselor la niel macroeconomic, 6ndeose)i cu priire la reparti$ia enitului na$ional, l-au determinat pe Smith s% consemneze o serie de generaliz%ri teoretice &i aspecte practice 6n ceea ce prie&te e;plicarea naturii respectielor categorii economice, insist6nd asupra raportului dintre interesele particulare ale dieritelor grupuri sociale &i interesele generale ale societ%$ii. Smith are meritul de a ' ormulat c6tea principii generale pentru 6n$elegerea proceselor maniestate la niel macroeconomic, inclusi a cre%rii &i reparti$iei enitului na$ional. n concep$ia sa, enitul na$ional este acea parte cu care spore&te anual au$ia unei $%ri, el 'ind creat 6n toate ramurile produc$iei sociale de c%tre muncitorii salaria$i= dar 6n acela&i timp, el se 6mparte 6ntre cele trei clase sociale speci'ce economiei de pia$% (muncitori, capitali&ti, proprietari unciari#, su) denumiri distincte8 salariu, pro't &i rent%, precum &i dup% o serie de reguli dierite, iar raportul dintre aceste enituri &i interesele generale ale societ%$ii dier% oarte mult de la un enit la altul. Da$% de precursorii s%i li)erali, ce a)ordau ragmentar pro)lemele reparti$iei enitului na$ional, Adam Smith are meritul de a ' prezentat o iziune nou% de ansam)lu &i de a ' 6ncercat s% identi'ce speci'cul 'ec%rei orme de enit 6n parte, precum &i regulile sau legile naturale care coordoneaz% mi&carea lor. n analiza teoriei reparti$iei eniturilor actorilor de produc$ie, Adam Smith porne&te de la eiden$ierea componentelor pre$ului natural, apro;imati aloarea, a6nd la )az% urm%toarea e;plica$ie. +ac% 6n condi$iile economiei naturale, ine;isten$a propriet%$ii priate asupra p%m6ntului &i capitalului %cea necesar% reparti$ia eniturilor o)$inute, acestea apar$in6nd 6n totalitate indiidului, 6n condi$iile propriet%$ii priate, produsul muncii tre)uie s% se 6mpart% 6ntre muncitor care prime&te salariul= capitalist, care 6ncaseaz% pro'tul &i proprietarul unciar, c%ruia 6i reine renta unciar%.
Trusca Anca – Nicoleta, Management, Anul I, grupa 219A
Trusca Anca – Nicoleta, Management, Anul I, grupa 219A +in acest punct de edere interesant% este 6ncercarea sa de a surprinde anumite tendin$e pe termen lung 6n ceea ce prie&te raportul dintre cre&terea au$iei, respecti a enitului na$ional &i mi&carea celor trei enituri primare. 0l sus$ine c% eolu$ia salariului &i rentei are loc 6n acela&i sens cu cre&terea au$iei, iar eolu$ia pro'tului are loc 6n sens iners8 c6nd cre&te au$ia, cresc salariile &i renta, iar pro'tul scade. Smith constat%, nu %r% oarecare nemul$umire, c% cei ce sunt aanta7a$i cel mai mult, la o sporire a au$iei na$ionale, sunt proprietarii unciari, de&i aportul lor la cre&terea au$iei este nul. /onins 'ind c% izorul )og%$iei 'ec%rei $%ri se g%se&te 6n interiorul ei &i c%, dincolo de m%surile luate de indiizi &i stat e;ist% o ordine natural% 6n economie, Smith a considerat c% dac% 'ecare agent economic 6&i urm%re&te propriul s%u interes &i dac% este l%sat s% ia 6n mod li)er decizii economice, atunci se a realiza )inele general, care s% determine unc$ionarea normal%, echili)rat% a economiei na$ionale, precum &i realizarea armoniei generale la scara societ%$ii. 3rm%rindu-&i interesul s%u - scrie Adam Smith despre agentul economic - el deseori promoeaz% interesul societ%$ii mai eecti dec6t atunci c6nd inten$ioneaz% s%-l promoeze el e condus de o m6n% inizi)il% ca s% promoeze un scop ce nu ace parte din inten$ia lui.
Schim)urile de m%ruri au loc, potriit concep$iei smithiene, pe )aza legii alorii, copar6nd costurile de produc$ie pentru o mar% dat%, idierent dac% aem de-a ace cu comer$ul interior sau e;terior. Aanta7ul a)solut al schim)urilor const% 6n dieren$a de costuri, adic% 6n economia de cheltuieli de produc$ie pentru mara dat%, pe )aza compara$iei m%rimii a)solute a acestor costuri 6ntre produc%torii autohtoni sau str%ini.
Trusca Anca – Nicoleta, Management, Anul I, grupa 219A n acest conte;t, Smith consider% comer$ul ca 'ind reciproc aanta7os pentru parteneri, iar condi$ia esen$ial% de realizare a acestei reciprocit%$i este deplina li)ertate economic%, respecti a)sen$a restric$iilor comerciale &i a monopolurilor de orice el. Interesul unei na$iuni 6n rela$iile ei comerciale cu alte na$iuni, apreciaz% Adam Smith, este ca &i al unui comerciant a$% de persoanele cu care ace comer$, de a cump%ra c6t mai ietin &i de inde c6t mai scump. ns% este mai pro)a)il c% ea a cump%ra mai ietin c6nd, printr-o li)ertate c6t mai complet% a comer$ului, ea a 6ncura7a toate na$iunile s%-i aduc% ei m%rurile pe care are neoie s% la cumpere &i, pentru acelea&i motie, pare a ' mai pro)a)il c% a inde scump, atunci c6d pe pia$% se a a*a un num%r c6t mai mare de cump%r%tori. Adam Smith se delimiteaz% net de mercantili&ti &i 6n ceea ce prie&te comer$ul interna$ional, 'ind adeptul li)er-schim)ului &i oponent al protec$ionismului amal. n acest sens el scrie8 comer$ul 6ntre dou% $%ri, %cut %r% restric$ii &i cu regularitate, este 6ntotdeauna aanta7os, de&i nu 6ntotdeauna egal de aanta7os pentru am)ele.
Trusca Anca – Nicoleta, Management, Anul I, grupa 219A
