Facultatea de Sociologie si Asistenta Asistenta Sociala Specializarea: Specializarea: Sociologie
„Aziluri „ de Erving Goffman Eseuri despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici si a altor categorii de persoane institutionalizate
Seria II, Grupa III
Universitatea din Bucuresti !!"
1
Cred ca cea mai buna modalitate de a-mi incepe aceasta recenzie, este in a recomanda cartea insasi. „Aziluri” scrisa de Erving Goffman prezinta intr-un mod cat mai clar, evident si precis viata dintr-o institutie totala. Ce este o institutie totala? Aceasta am sa v-o spun, dar la momentul potrivit. Cat despre autor, trebuie sa stiti ca s-a nascut in anul 1!!, in Canada, si a murit in 1"!. #n 1$% a obtinut licenta in discipline umaniste la &niversitatea din 'oronto, iar apoi sia continuat studiile la &niversitatea din C(icago, obtinand masterul in discipline umaniste in anul 1$, iar doctoratul in 1%). Este autorul mai multor articole si recenzii de carte, aparute in publicatii periodice cum ar fi „*s+c(iatr+” si „American formal of ociolog+”. intre volumele publicate amintim „'(e *resentation of elf in Ever+da+ /ife” 01%, 1%2, „tigma 3otes on t(e 4anagement of poiled #dentit+”, trategic #nteraction”, „5orms of 'al6” etc. 'rebuie sa precizez din capul locului ca aceasta carte „Aziluri” cuprinde patru eseuri, si anume „espre caracteristicile institutiilor totale”, „Cariera morala a pacientului psi(iatric”, „5aza clandestina a une institutii publice” si nu in ultimul rand „4odelul medical si spitalizarea psi(iatrica”. #nainte sa incep a vorbi de primul eseu vreau sa mentionez faptul ca in aceasta carte se vorbeste despre institutiile totale in general, accentul punandu-se pe alocuri, cu precizie, pe spitalele de psi(iatrie. 4ai e7act accentul este pus pe acele persoane institutionalizate, adica private de libertate si nu pe lumea anga8atilor, dupa cum bine zice si Goffman „Am intentionat, in toate patru, sa ma concentrez asupra aceleiasi c(estiuni situatia persoanei institutionalizate”.1 Am tot vorbit pana acum de institutii totale si persoane institutionalizate, dat tot nu am definit conceptul de institutie totala. Erving Goffman precizeaza ca „o institutie totala poat fi definita drept un loc in care isi desfasoara viata si activitatea un numar mare de indivizi cu statut similar, despartiti de restul societatii pentru o perioada de timp apreciabila in care duc impreuna o viata strict delimitata, reglementata oficial de catre institutie”.! #n prima lucrare, „espre caracteristicile instituiilor totale” autorul e7plica viata sociala din aceste institutii, in special viata din inc(isori si din spitalele de psi(iatrie. 'rasatura centrala a institutiilor totale, spune Goffman, „poate fi descrisa ca fiind daramarea granitelor care separa in mod normal aceste trei sfere ale vietii”) si anume dormitul, destinderea si „munca in locuri diferite, cu co-participanti diferiti, sub incidenta unor autoritati diferite si fara o planificare rationala generala.”$ #mi voi concentra atentia pe acest eseu deoarece am ramas oarecum marcata de tot ceea ce se intampla intr-o astfel de institutie. 3u mi se pare corect si mai mult decat atat, nu mi se pare uman, modul in care un anga8at al unei astfel de institutii, se comporta cu pacientul sau. 'ocmai aceasta separatie, anga8at 9 pacient, probabil, face ca fiecare grup sa-l priveasca pe celalalt prin prisma unor stereotipuri „inguste si ostile” „anga8atii ii considera deseori pe institutionalizati agresivi, ascunsi si nedemni de incredere, iar indivizii institutionalizati considera adesea ca membrii personalului sunt condescendenti, aroganti si rautaciosi” %. 3u vreau sa iau apararea institutionalizatilor, pentru ca nici nu as putea, dar nu mi se pare deloc adecavata atitudinea si comportamentul anga8atilor fata de ei. Goffman spune ca acest lucru se intampla deoarece se doreste o controlare a pacientului. : alta diferenta ce e7ista intre anga8ati si pacienti este munca. aca in lumea din afara, indivudul era obisnuit cu munca, odata a8uns intr-o institutie totala, observa ca se plictiseste. &nii dintre ei se anga8eaza in anumite munci, nu pentru a primi bani, pentru ca acest lucru e 1
Erving Goffman, ;Aziluri”, #asi, *olirom, !<<$, pag 11 #bidem ) Erving Goffman, ;Aziluri”, #asi, *olirom, !<<$, pag 1= $ #bidem % Erving Goffman, ;Aziluri”, #asi, *olirom, !<<$, pag1 !
!
interzis ci pentru a primi ratia de tutun, atat de ravnita in astfel de institutii> sau pentru cadourile de Craciun. oar aceste lucruri, ii fac ca sa-si continue munca. #nsa, incetul cu incetul, eul institutionalizatilor se degradeaza si se instraineaza pierzandu-si toata increderea in ei insasi. :data intrat intr-o astfel de institutie, acesta suporta primele in8osiri, 8icniri, degradari si umiliri ale eului, e7emplu dat fiind de faptul ca ei sunt fotografiati, cantariti, le sunt luate amprentele, sunt spalati, dezinfectati, imbracati dupa standardul institutiei. upa se li se confisca toate obiectele personale, institutia are obligatia sa le inlocuiasca, daca nu in intregime, macar o parte din ele. #nsa aceste obiecte substituie iau o forma standard, toate aratand la fel, de zici ca sunt trase la indigo. Aceasta bariera pe care institutiile totale o pun intre lumea din afara reprezinta „prima restrangere a identitatii”. easemeni, autorul afirma ca „in numeroase institutii totale, privilegiul de a primi vizite sau de a iesi din asezamant pentru a face vizite este in totalitate refuzat in perioada initiala, fapt ce asigura o prima ruptura profunda fata de rolurile trecute si recunoasterea deposedarii de roluri.”= &n alt aspect semnificativ, prezentat in „Aziluri” il constituie pierderea numelui. *ractic, individul nu mai reprezinta o fiinta umana ci un numar, ceea ce duce la o diminuare importanta a eului. Ceea ce mi-a placut foarte mult in aceasta carte a fost faptul ca nu erau numai vorbe ci si multe e7emple ale unor oameni trecuti printr-o astfel de institutie. i in general, astfel de oameni prezinta in cuvinte simple, dar precise, adevarul asa cum este el. 4ulte dintre aceste e7emple au rams intiparite in mintea mea, si vor ramane mult timp. &n astfel de e7emplu il constituie dorinta anga8atilor institutiei. Acestia pot cere pacientilor, sa adopte pozitii si formule vebale umilitoare, cum ar fi „domnule”. Acest lucru nu mi se pare deloc moral daca vrei sa fii respectat, trebuie sa respecti si tu la randul tau, fie si unui institutionalizat 0un bolnav mintal, puscarias etc2 pentru ca astfel vei castiga si mai mult respect. unt alte si alte e7emple, dar nu imi permite spatiul sa le scriu pe toate. Ca sa le redau ar trebui sa atasez cartea de aceasta recenzie pentru ca toate dezvaluie cate un alt aspect, tot atat de important dintr-o institutie totala. Cu toate acestea un e7emplu pur si simplu m-a socat, a fost acela de contaminare produsa prin impartirea patului cu muribunzii. „tateam cate doi intr-un pat. i era foarte neplacut. e pilda, daca murea vreun om, cadavrul lui era luat de acolo abia dupa douazeci si patru de ore, fiindca supraveg(etorul de bloc voia, fireste, sa capete ratia de paine si de supa alocata respectivei persoane. in acest motiv, decesul este anuntat cu douazeci si patru de ore intarziere, pentru ca decedatul sa-si mai primeasca o data ratia. Astfel ca trebuia sa ramanem in tot acest timp in pat cu persoana decedata”". upa ce am citit acest e7emplu prima intrebare ce mi-a trecut prin minte a fost „:are oamenii aceia au inima?”, „Cum pot sa fie atat de duri cu aproapele lor?”,...dar am sa va las pe voi sa reflectati. : alta c(estiune pe care as vrea s-o punctez are in vedere actiunile individului din afara institutiei si din interiorul acesteia. aca in lumea dinafara „zidurilor” unele lucruri precum un pat moale, linistea din timpul noptii, luatul mesei la orice ora vrea individul, aprinderea tigarii cu un c(ibrit intreg etc erau lucruri absolut firesti, normale si spontane in astfel de institutii toate aceste lucruri nu reprezinta decat niste privilegii. Acest sistem de privilegii si procesele de in8osire reprezinta „conditiile la care institutionalizatii trebuie sa se adapteze.”
Erving Goffman, ;Aziluri”, #asi, *olirom, !<<$, pag !$ #dem, pag !% " #dem, pag )% #dem, pag ! =
)
'rebuie sa recunosc faptul ca, la un moment dat, autorul m-a surprins si prin felul lui de-a scrie. aca pana acum a prezentat toate lucrurile ce se petrec intr-o institutie totala cu un aer obiectiv si precis, Goffman „se scapa” si da o definitie metaforica a institutiei totale „fiecare institutie totala poate fi privita ca un fel de mare moarta, pe care apar mici insule de activitate vie, captivanta”1<. 4ai mult decat atat Erving da si o e7plicatie acestei definitii. El afirma ca „in aceste institutii ai sentimentul unei vieti irosite, iar senzatia de timp mort si inerent e7plica, probabil valoarea mare a acelor activitati ce pot fi numite „de evadare”, adica demersuri voluntare, lipsite de seriozitate, suficient de captivante si de palpitante pentru a-l scoate pe participant din starea lui obosnuita si a-l face sa-si uite cu desavarsire, pentru o vreme, situatia reala.”11 'recand la subcapitolul, „/umea anga8atorilor” din acelasi eseu, si citindu-l tot nu am a8uns sa inteles de ce anga8atii se comporta atat de dur cu pacentii. cuza acestora pentru comportamentul lor, autorul o reda in cel mai bun mod cu putinta „#n spitalele de psi(iatrie, anga8atii cred ca pacientii pot sa loveasca „fara motiv” si sa raneasca vreun functionar> unii ingri8itori sunt de parere ca un contact prelungit cu pacientii psi(iatrici pot avea efect contagios. Anga8atii din sanatoriile 'C si din leprozerii considera ca sunt e7pusi unor boli periculoase”1!. Este adevarat ca uneori e7ista posibilitatea ca unul dintre anga8ati sa aiba si o altfel de relatie cu pacientul. : relatie de amicitie presarata uneori si cu afectiune sincera „e7ista totdeauna pericolul ca un institutionalizat sa fie privit ca persoana daca trebuie luate masuri considerate dure in privinta institutionalizatilor, anga8atii care nutresc compasiune vor suferi”1). aca in primul eseu, Erving Goffman, pune accent pe caracteristicile vietii sociale dintr-o institutie totala, in ce-al doilea eseu scoate in videnta efectele pe care pacientii le sufera odata intrati in aceasta institutie. 4ai e7act, spune autorul, „ma voi ocupa in mod principal de aspectele morale ale carierei, adica de succesiunea tipica de modificari pe care o produce cariera in eul persoanei si in cadrul sau imagistic in raport cu care se 8udeca pe sine si-i implica pe ceilalti”1$. Aceasta cariera a pacientului parcurge trei etape principale „perioada anterioara internarii in spital, careia ii vom spune faza prepacienului> perioada internarii in spital- faza pacientului internat, si persoana ulterioara e7ternarii din spital, daca survine- adica faza fostului pacient”1%. #n faza prepacientului se intampla ca acesta sa porneasca cu relatii si drepturi si ramane, la inceputul sederii sale in spital, si fara unele si fara celelalte. @udele sunt de cele mi multe ori cele care fac toate demersurile ca aproapele lor sa fie internat, pacalindu-i ca vor veni in vizita si ca „totul o sa fie bine”. /a inceput acestia se tin de promisiune, dar cu timpul vor uita de ei. :data intrati in faza de pacient internat, adica in ce-a de-a doua etapa, pacientii au tendinta de a se izola de ceilalti, cand acest lucru va fi posibil, uneori c(iar perzand contactul cu realitatea. Astfel „noul pacient de trezeste total deposedat de multe dintre confirmarile, satisfactiile si mi8loacele sale de aparare si este supus unui set complet de e7periente in8ositoare restrictionarea miscarii libere, traiul in comun, autoritatea difuza a unui intreg esalon de oameni si asa mai departe. Astfel, individul descopera masura limitata in care isi poate pastra conceptia despre sine cand elmentele de spri8in obisnuite sunt retrase pe neasteptate.”1
1<
Erving Goffman , ;Aziluri”, #asi, *olirom !<<$, pag #bidem 1! Erving Goffman, ;Aziluri”, #asi, *olirom, !<<$, pag =$ 1) #dem, pag = 1$ #dem ,pagina 11= 1% #dem, 1!< 1 #dem 1)$ 11
$
#n cel de-al treilea eseu, „iata cotidiana a unei institutii publice” este prezentat intr-un mod cat mai succint, atasamentul pe care persoanele institutionalizte trebuie sa-l manifeste fata de camin. #n astfel de institutii, daca vrei sa s-o duci putin mai bine, trebuie sa te supui superiorilor si sa muncesti. &neori, tocmai pentru a evada din lumea in care se afla, institutionalizatii fac tot felul de activitati recreative. „*entru cativa pacienti, productiile teatrale bianuale constituiau o activitate de deconectare e7trem de eficienta”1=. „#n pitalul Central erau la mare pret mi8loacele portabile de „evacuare” pacientii purtau cu ei romane politiste, carti de 8oc si c(iar puzzle-uri.”1" a va spun sincer, ultimele doua eseuri nu m-au impresionat intr-atat, poate si din cauza stilului greoi si mai putin accesibil al scriitorului. #nsa ceea ce mi-a placut, citind acest capitol, a fost sa aflu cum se a8uta pacientii intrei ei. „#ndivizii institutionalizati implicati in relatii intime isi imprumutau reciproc bani, tigari, imbracaminte si romane, se a8utau reciproc la mutarea dintr-o sectie in alta B... se sfatuiau cum sa obtina diferite tipuri de privilegii si se ascultau unii pe altii descrindu-si cazul”1. 'recand la cel de-al patrulea eseu, „4odelul medical si spitalizarea psi(iatrica” am observat cum, de data aceasta, Goffman isi concentreaza atentia asupra personalului, in special asupra rolului 8ucat de perspectiva medicala in modul de a i se prezenta unui institutionalizat realitatea situatiei sale. Goffman precizeaza ca „aceste institutii se prezinta de foarte multe ori ca institutii de servicii publice actionand intru binele omenirii, unele spitale functioneaza desc(is pentru profitul proprietarilor lor si toate manifesta preocupari cu privire la caracteristicile sociale ale anga8atilor si pacientilor”!<. #n inc(eiere vreau sa mentionez ca aceasta carte c(iar trebuie citita. 3u este o carte plictisitoare, ci din contra una foarte frumoasa si interesanta. Cum am afirmat si pe parcursul acestei recenzii, aceasta carte cuprinde multe marturii ale oamenilor trecuti printr-o astfel de institutie, marturii care cu siguranta nu va vor lasa indiferenti.
1=
Erving Goffman, „Aziluri”, #asi, *olirom, !<<$, pag !! #bidem 1 #dem, pag !$1 !< #dem, pag != 1"
%
