Referat realizat de : Stud. Maresi Costinel Nicolae
Academia de Film Si TEatru
CuPRins
I.
Reglementari in vigoare in ceea ce priveste situatia fluxurilor de trezorerie
1.1. Prevederile Prevederile legislative legislative din Ordinul Ministrului Ministrului de Finante Finante 3055 3055 din 29.10.2009 29.10.2009 1.2 Standardul Internaţional de Contabilitate Contabilitate IAS 7
II.
Doctrina contabila si situatia fluxurilor de trezorerie
III. Bibliografie IV. Anexe
I. Reglementari in vigoare vigoare in ceea ce priveste priveste situatia fluxurilor de trezorerie 1.1. Prevederile legislative din Ordinul Ministrului de Finante 3055 din 29.10.2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene privind SITUATIA 1 FLUXURILOR DE NUMERAR
Sectiunea 4 Art. 334 - (1) O entitate prezinta situatia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare anuale. Situatia fluxurilor de numerar prezinta modul in care o entitate genereaza si utilizeaza numerarul si echivalentele de numerar. In contextul intocmirii acestei situatii: - fluxurile de numerar sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de numerar; - numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere; - echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. (2) Situatia fluxurilor de numerar trebuie sa prezinte fluxurile de numerar ale entitatii din cursul perioadei, clasificate pe activitati de exploatare, de investitie si de finantare. 1. Activitatile de exploatare sunt principalele activitati generatoare de venituri ale entitatii, precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare. 2. Activitatile de investitie constau in achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar. 3. Activitatile de finantare sunt activitati care au drept rezultat modificari ale valorii si structurii capitalurilor proprii si imprumuturilor entitatii. Fluxurile de numerar exclud miscarile intre elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei entitati, si nu din activitatile de exploatare, investitie si finantare. Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar in echivalente de numerar. (3) Structura exemplificativa a situatiei fluxurilor de numerar intocmita atunci cand fluxurile de numerar din activitatea de exploatare sunt prezentate pe baza metodei directe, este prezentata la anexa 1 . *Entitatile pot folosi si metoda indirecta de prezentare a Situatiei fluxurilor de numerar,vezi anexa 2,partea 1. (4) Conform metodei directe, sunt evidentiate clasele principale de incasari si plati. (5) Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare pot fi prezentate si conform metodei indirecte, exemplificata in anexa 2,partea 2. (6) Fluxurile de numerar din dobanzi si dividende incasate sau platite se prezinta separat. Fiecare dintre acestea se clasifica intr-o maniera consecventa de la o perioada la alta, ca fiind generat fie de activitati de exploatare, fie de investitie sau de finantare. O entitate poate clasifica dobanda platita, precum si dobanda si dividendele incasate drept fluxuri de numerar din exploatare, finantare si, respectiv, din investitie. Dividendele platite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finantare sau exploatare. 1. Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV- a a CEE, parte componentă a
Reglementărilorcontabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul mini strului finanţelor publice nr. 3.055/2009
1.2 Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 7
Defineşte fluxurile de trezorerie (denumite şi fluxuri de numerar sau cashcash-flow în unele lucrări) drept intrări sau ieşiri de numerar şi echivalente de numerar [7, IAS 7, par.6]. Sursa principală pentru analiză o constituie „Situaţia fluxurilor de trezorerie“, întocmită în conformitate cu prevederile IAS 7. Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare din cadrul cărora face parte şi „situaţia fluxurilor de trezorerie“ stipulează că obiectivul acestora „este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori î n luarea deciziilor economice“ [7, Cadrul general, par. 12]. Utilizatorii
de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Privitor la Privitor la „situaţia fluxurilor de trezorerie“, IAS 7 consideră că aceasta oferă informaţii utile pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar, precum şi a necesităţilor întreprinderii de a utiliza fluxurile de numerar, respectiv a momentului şi siguranţei generării lor [7, IAS 7]. În România, situaţia fluxurilor de trezorerie este considerată o componentă a situaţiilor financiare anuale în conformitate cu prevederile OMF Nr.3055/2009 .Situaţia .Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte, conform IAS 7, fie utilizând metoda directă, fie metoda indirectă [5, par. 4.29.; cap. III]. Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activităţi,mentionate activităţi,mentionate si in doctrina este utilă pentru: corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activităţilor care implică numerar de cele care nu implică numerar; evaluarea capacităţii întreprinderii de aa-şi îndeplini obligaţiile de plăţi cash; evaluarea fluxurilor de numerar numerar pentru activităţile viitoare (cash-flow (cash-flow strategic). 2 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE Conform -IAS 7-
Fluxurile de trezorerie din exploatare Metoda directa
Încasă Încasări din relaț relațiile cu clienț clienții - Plaț Plați în favoarea furnizorilor si personalului - Dobânzi si dividende plă plătite* - Plă Plăti privind impozitele asupra beneficiilor** +/-Elemente extraordinare = Flux net de trezorerie relativ la activit ățile de exploatare Metoda indirecta
-este o
alternativă la metoda directă de determinare a fluxurilor de trezorerie. Particularitatea acestei metode constă în faptul că profitul net (sau pierderea netă) este ajustat(ă) cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasările în numerar din exploatare trecute sau viitoare şi elemente de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din activităţile de investiţii sau de finanţare.Si finanţare.Si se prezinta astfel: =/- Rezultatul net înaintea impozită impozitării si a elementelor extraordinare Eliminarea elementelor nelegate de exploatare +/- Rezultatul cesiunii imobiliză imobilizărilor si plasamentelor + Cheltuieli privind dobânzile - Venituri din plasamente Eliminarea elementelor f ără incidenț incidența asupra trezoreriei + Cheltuieli cu amortiză amortizările, ajustă ajustările si provizioanele - Venituri din provizioane = +/- Rezultatul din exploatare înaintea varia ției necesarului de fond de rulment - Variaț Variația stocurilor - Variaț Variația conturilor clienț clienți si a altor creanț creanțe din exploatare + Variaț Variația conturilor furnizori si a altor datorii din exploatare
- Dobânzi si dividende plă plătite* - Plă Plăti privind impozitele asupra beneficiilor** +/- Elemente extraordinare = Flux net de trezorerie relativ la activit ățile de exploatare * Aceste fluxuri ar putea fi incluse si în categoria celor de finanț finanțare ** Acest flux ar putea fi împă împărțit între activităț activitățile ile de exploatare, cele de investiț investiții si cele de finanț finanțare. Fluxurile de trezorerie din investi ții
- Achiziț Achiziția filialei X (-) trezoreria achiziț achiziționată ionată + Cesiunea filialei Y - Achiziț Achiziția de imobiliză imobilizări si plasamente + Încasă Încasări din cesiunea de plasamente + Dobânzi încasate + Dividende primite = Flux net de trezorerie relativ la activit ățile de investi ții Fluxurile de trezorerie din activitatea de finan țare
+ Cresterea de capital în numerar - Rambursarea de capital în numerar + Emisiunea (contractarea) de împrumuturi (altele decât cele de trezorerie) - Rambursarea de împrumuturi (altele decât cele de trezorerie) - Rambursarea de datorii ce rezulta din contractele de locaț locație - finanț finanțare - Dobânzi si dividende plă plătite = Flux net de trezorerie relativ la activit ățile de finan țare
II.
Doctrina contabila si situatia fluxurilor de trezorerie
Toate operatiile realizate de întreprindere se regăsesc, imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie, întâlnite si sub denumirile de fluxuri de lichidități, de disponibilități nete sau de numerar. Fluxurile de trezorerie desemnează ansamblul intrărilor si iesirilor de lichidități si echivalente de lichidități. Lichiditățile se referă la disponibilitățile bănesti si depozitele la vedere. Echivalentele de lichidități sunt investiții financiare pe termen scurt, cu grad de lichiditate foarte ridicat, care pot fi usortransformate usortransformate în numerar si al căror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ. În țările anglo-saxone anglo-saxone fluxurile de trezorerie sunt denumite “cash-flow-uri”, care reprezintă cash-ului ce rezultă în urma cresterea sau descresterea mărimii cash-ului cash-ului sau echivalentelor cash-ului tranzacțiilor. De mentionat!extrasul din art.3 din OMF 3055/2009, alin.(1) Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii, denumite in continuare criterii de marime: - total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro; numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50,intocmesc situatii financiare anuale care cuprind printre altele,in mod obligatoriu si situatia fluxurilor de numerar. Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute la alin. (1) , au posibilitatea sa nu intocmesca situatia fluxurilor de numerar. 3 2. Colectiv, „Standardele Internaţionale de Contabilitate” Editura Economică, Bucureşti, 2000 , pag.60 3. Tugui Iuliana, - „Contabilitatea fluxurilor de trezorerie. Modelări, Modelări, analize si previziuni financiarcontabile ”,
Editura Economică Economică, Bucuresti, 2002 ,pag 90-110
(vezi anexa nr .3 ) .4 Fluxul net de trezorerie global, respectiv excedentul sau deficitul de trezorerie global, rezultat în cursul unui exercițiu, se stabileste ca diferență între încasările si plățile generate generate de întreaga activitate a întreprinderii si provine din: operații de exploatare, operații de investiții si de finanțare.
In ceea ce priveste analiza fluxurilor de trezorerie discutam despre : a) Fluxul net de trezorerie trezorerie al exploat exploat ă rii (FNTE)
Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploată exploatării reprezintă reprezintă expresia trezoreriei generate sau consumate în cursul exerciț exercițiului financiar de operaț operațiile privind exploatarea, putându-se calcula în două două moduri: a) ca diferență diferență între între încasă încasările si plăț plățile ile activităț activității ii de exploatare (metoda directă directă): FNTE = Încasă Încasări din exploatare – exploatare – Pl Plăț exploatării ății aferente exploată b) prin corectarea fluxurilor generatoare de nevoi sau resurse cu decalajele apă apărute între apariț apariția fluxurilor financiare si realizarea lor efectivă efectivă în cadrul trezoreriei (metoda indirectă indirectă): Dacă Dacă FNTE este pozitiv, înseamnă înseamnă că exploatarea degajă degajă trezorerie, încasă încasările fiind mai mari decât plăț plățile, ile, întreprinderea având capacitatea inclusiv de a-si asigura cresterea. Dacă Dacă FNTE este negativ, întreprinderea poate fi în incapacitate de a rambursa datoriile financiare si de a plă plăti dobânzile aferente sau de a face față față nevoilor de autofinanț autofinanțare. Această Această situaț situație poate fi consecinț consecința unui excedent brut de exploatare insuficient (unei rentabilităț rentabilității economice insuficiente) sau a unei cresteri exagerate a nevoilor de finanț finanțare a activităț activității ii de exploatare (cresterea NFRE). b) Fluxul net de trezorerie trezorerie al opera opera țiilor de investiții si de finanț are are (FNTIF)
Excedentul sau deficitul de trezorerie al operaț operațiilor de investiț investiții si de finanț finanțare este degajat de ansamblul operaț operațiilor respective. Fluxul net de trezorerie aferent activităț activității ii de investiț investiții apreciază apreciază efortul investitional al întreprinderii, atât la nivelul cresterii interne (achiziț (achiziționarea sau vânzarea de imobiliză imobilizări corporale si necorporale), cât si la nivelul cresterii externe (imobiliză (imobilizări financiare). + VariaȚ VariaȚia capitalului (cresteri de capital în numerar – numerar – ramburs rambursăări de capital) + VariaȚ VariaȚia creditelor (contractă (contractări – ri – ramburs rambursăări) - Dobânzi plă plătite - Dividende plă plătite = Flux net de trezorerie aferent activităț activității ii de finanț finanțare (FNTF) Fluxul net de trezorerie aferent activităț activității ii de finanț finanțare evidenț evidențiază iază sursele de finanț finanțare la care a recurs întreprinderea pentru acoperirea nevoilor de fonduri (crestere da capital prin aport în numerar sau contractare de împrumuturi), precum si iesirile de trezorerie aferente obț obținerii acestor surse (plata dobânzilor si a dividendelor). Aceste rate reflectă contribuția contribuția diferitelor categorii de fluxuri de trezorerie la formarea fluxului net global, precum si măsura în care fluxurile potenț potențiale de trezorerie s-au transformat în fluxuri reale. Astfel de rate sunt următoarele: 1) Rata fluxului de trezorerie din exploatare – arată raportul dintre fluxul net de trezorerie din exploatare si fluxul de trezorerie net global, în cazul unei valori supraunitare Analiza ratelor de structur ă ale fluxurilor de trezorerie.
reflectând o variație a trezoreriei din afara exploatării (din activitatea de investi i nvestiții sau de finanțare) negativă, respectiv ponderea fluxului net de trezorerie din exploatare în total fluxuri de numerar, în cazul înregistrării unei valori subunitare. Cu cât valoarea ratei este mai mare si în crestere, cu atât situa ția este considerat ă mai favorabilă. În cazul înregistrării de valori subunitare ale acestei rate, se poate calcula rata fluxului de trezorerie din investi ții respectiv rata fluxului de trezorerie din finanțare, pentru a eviden ția contribuția acestor activități la formarea fluxului de numerar global. 2) Rata de generare trezorerie trezorerie de exploatare din excedent excedent brut de exploatare – determinată ca raport între fluxul de trezorerie din exploatare si excedentul brut de exploatare, arat ă raportul în care din excedent brut de exploatare se genereaz ă trezorerie efectiv ă aferentă exploatării. Valoarea subunitară a ratei arată generarea de flux de trezorerie din exploatare pozitiv, po zitiv, mai mic în raport cu excedentul brut din exploatare, ca urmare a cre sterii nevoii de fond de rulment de exploatare. Valoarea supraunitară a ratei indică generarea unui flux de trezorerie de exploatare mai mare decât excedentul brut de exploatare, ca urmare a varia v ariației negative a necesarului de fond de rulment de exploatare. 3) Rata de acoperire a capacit capacității de autofinanț are are – se calculează ca raport între fluxul de trezorerie net global si capacitatea de autofinanțare, arătând proporția în care capacitatea de autofinanțare este susținută prin lichiditățile efectiv existente la nivelul întreprinderii; valoarea subunitară a ratei reflect ă o susținere parțială a capacității de finanțare prin lichidități. 4) Rata de acoperire a autofinan autofinanță rii – arată măsura în care autofinanțarea este susținută prin lichiditățile existente în întreprindere, si se determin ă prin raportarea fluxului de trezorerie net global la autofinanțare; o valoarea subunitară a ratei reflectă o acoperire insuficientă a autofinanțării, iar o valoare supraunitară indică si partea din capacitatea de autofinanțare destinată distribuirii de dividende. 5 Trezoreria mai poate fi privita si din alt punct de vedere asa cum o teoretizeaza doctrina
contabila ,pornind si folosind conceptul de fond de rulment. Fondul de rulment este destinat finanţării necesarului de fond de rulment. Comparând fondul de rulment (FR) cu necesarul necesarul de fond de rulment (NFR) se obţine trezoreria (T) T = FR – FR – NFR NFR În cazul nostru, T = – = – 21.925 – 21.925 – (( – 8.918) = – = – 13.007 13.007 mii lei – 8.918) Deoarece fondul de rulment este mai mic decât necesarul de fond de rulment, trezoreria este negativă, iar întreprinderea este obligată să apeleze la credite bancare în vederea acoperirii nevoii de finanţare. Trezoreria are un rol fundamental într-o într-o întreprindere deoarece caracterizează mărimea disponibilităţilor băneşti de care dispune aceasta la un moment dat. În general, “trezoreria este masa de disponibilităţi făcută disponibilă din jocul plăţilor şi încasărilor şi care trebuie să facă faţă permanent 47 scadenţelor” . Prin urmare, trebuie evaluate necesităţile în fluxuri monetare de ieşire (–) şi mijloacele furnizate de f luxurile luxurile monetare de intrare (+). Suma algebrică a necesităţilor şi mijloacelor trebuie să fie pozitive pentru a face faţă situaţiilor neprevăzute. Trezoreria poate fi cu atât mai mică cu cât fluxurile de intrare şi cele de ieşire sunt mai coordonate şi se apropie de o regularitate perfectă. Toate operaţiile efectuate de o întreprindere (cum ar fi: operaţiile de exploatare, de repartiţie, de investiţii sau de finanţare) se realizează prin intrări şi ieşiri de
trezorerie. Schematic fluxurile de intrări şi ieşiri de trezorerie, sunt reprezentate ca în figura 14.
Rolul trezoreriei în gestiunea financiară a întreprinderii capătă o importanţă şi mai mare ca urmare a accentuării proceselor inflaţioniste, creşterii dobânzilor, insuficienţei fondurilor proprii proprii etc. Starea trezoreriei întreprinderii reflectă sănătatea sa financiară şi poate fi pusă în evidenţă cu ajutorul următorilor indicatori: trezoreria la scadenţă, trezoreria la vedere şi trezoreria previzională. a) Trezoreria la scadenţă constă în compararea mijloacelor de plată disponibile pe termen scurt (disponibilităţi şi creanţele sub forma clienţilor, debitorilor diverşi şi efectelor de primit) cu exigibilităţile pe termen scurt (furnizori, creditori diverşi şi efecte de plătit). Pentru a fi favorabil, acest indicator trebuie să fie mai mare sau egal cu 1. În caz contrar, într -un termen scurt, întreprinderea se va confrunta cu un gol de trezorerie.
b) Trezoreria la vedere se exprimă prin raportul între disponibilităţile şi exigibilităţile pe termen scurt. Se consideră că o valoare de 0,20,2-0,3 a acestui raport ar exprima raţionalitatea unei întreprinderi bine gestionată din punct de vedere financiar. fi nanciar. c)Trezoreria previzională compară la începutul unei perioade de timp (de obicei o lună), fluxul
monetar previzional de intrare şi fluxul monetar previzional de ieşire. Pentru a nu se produce un gol de trezorerie, acest raport trebuie să fie cel puţin egal cu 1. In mod practic,pur aplicativ trezoreria unei firme,respective fluxurile de trezorerie ne sesizeaza
despre pozitia financiara a firmei cat si despre rentabilitatea acesteia, informatii de mare interes pentru eventuali investitori,furnizori,angajati,chiar si public.
reprezintă capacitatea întreprinderii capacitatea întreprinderii de a realiza profit, care este necesar atât reproducţiei şi dezvoltării cât şi remunerării capitalurilor. Deoarece prin intermediul rentabilităţii se apreciază performanţele întreprinderilor, ea reprezintă o informaţie indispensabilă băncilor, băncilor, creditorilor şi partenerilor de afaceri, fiind definită ca un raport între rezultatul obţinut şi mijloacele utilizate. Îndeosebi, “rentabilitatea reprezintă un surplus monetar, respectiv soldul dintre încasările totale şi cheltuielile totale. Această Această noţiune de rentabilitate este bazată exclusiv pe fluxurile financiare ca bază a calcului economic.” 6 Rentabilitatea
Obiectivele situatiei fluxurilor de trezorerie :
Tabloul fluxurilor de trezorerie are cateva obiective o biective majore, dupa cum urmeaza: permite evaluarea capacitatii entitatii de a degaja lichiditati; permite evaluarea solvabilitatii unei entitati; permite determinarea necesitatilor de lichiditati; permite determinarea scadentelor si a riscului incasarilor viitoare.
Beneficiile fluxurilor de trezorerie :
Din punctul de vedere al utilizatorilor situatiilor financiare, beneficiile sunt multiple. Utilizatorii pot sa evalueze modificarile in structura activelor nete ale unei entitati, precum si capacitatea entitatii de a influenta valoarea si momentul de aparitie a fluxurilor de trezorerie. Informatiile prezentate de situatia fluxurilor de trezorerie permit stabilirea capacitatii unei entitati de a genera numerar si echivalente de numerar. De asemenea, maresc gradul de comparabilitate al raportarii rezultatelor din exploatare intre diferitele entitati. Acest lucru se intampla deoarece sunt eliminate efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente. Istoricul fluxurilor de trezorerie permite examinarea relatiilor dintre profitabilitatea unei entitati si fluxul net de trezorerie.
4. Nicolae Baltes „Bazele Contabilitatii -Curs”,Editu1ra AFT „Nicolae Balcescu ”,Sibiu,2008,pag
173,316 si 317 5. Vintilă Vintilă Georgeta, „Gestiunea financiară a întreprinderii”, Editura Didactică Didactică si Pedagogică, si Pedagogică Bucuresti, 2000,pag .209-215 1993,pag. 6. Doina Maria Robu „Contabilitate Generala ” , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993,pag. 296-298
Anexa 2
Partea 1
Partea 2
BiBLIOGRAFIE
contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a Reglementărilorcontabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009
1. Reglementările
2. Colectiv, „Standardele Internaţionale de Contabilitate” Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag.60 3. Tugui Iuliana, - „Contabilitatea fluxurilor de trezorerie. Modelări, ,Editura Economică, Bucuresti, analize si previziuni financiarcontabile” ,Editura 2002 ,pag. 90-110 4. Nicolae Baltes „Bazele Contabilitatii -Curs”,Editu1ra AFT „Nicolae Balcescu ”,Sibiu,2008,pag. 173,316 si 317 5. Vintilă Georgeta, „Gestiunea financiară a întreprinderii ” , Editura Didactică si Pedagogică,Bucuresti, 2000,pag .209 -215
6. Doina Maria Robu „Contabilitate Generala ” , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993,pag. 296-298
