Proiect de Consiliere Si Orientare Scolara Si Profesionala Cecilia

Nota 1: Nota 2: Media:

Candidat, Cecilia-Nicoleta Calinescu Consilier educativ la Şcoala cu clasele I-VIII Pietrari

-10 iulie 2010 – Rm. Vâlcea1

Proiect de consiliere şi orientare scolara şi profesionala  „Vreau o carieră!”  Asemenea unui vultur, şi un om, chiar dacă a fost învăţat să se considere altceva decât este în realitate, poate reînvăţa cine este cu adevărat, poate lua decizii conforme cu natura sa, poate deveni un învingător.”  „Povestea vulturului”, James Aggrey 

 Argument: O problemă des întâlnită în şcoala românească românească o reprezintă nevoia de educaţie educaţie pentru carieră, de informare, orientare şi consiliere privind cariera, ca o condiţie a creşterii gradului de inserţie socioprofesională a elevilor şi tinerilor. Consilierea în vederea orientării in carieră include activităţi specifice destinate autocunoaşterii, dobândirii unor abilităţi de a lua deciziile cele mai bune privind studiile, profesiile şi ocupaţiile cunoscând aspectele specifice ale acestora. Cursurile Cursurile destinate elevilor elevilor constituie o extraordinară extraordinară oportunitate de dezvoltare a abilităţilor de autoevaluare realistă a factorilor intelectuali şi nonintelectuali care să vizeze asigurarea confortului fizic şi psihic bazal, creşterea sentimentului eficacităţii personale, formarea formarea unor atribuiri atribuiri realiste realiste ale succesul succesului ui şi eşecului. eşecului. Nevoia elevilor de identifica identificare re a oportunităţilor de carieră solicită asistarea de către consilier în procesul luării deciziilor, în selectarea traseelor  educaţionale. Consilierea reprezintă inima unui program de orientare a carierei; semnificaţia acestui fapt este nu numai de natură psihologică, ci şi educaţională (pedagogică). Elevii, tinerii, adulţii trebuie formaţi astfel încât să poată lua decizii optime legate de viaţa lor. În acest sens, aten atenţi ţiaa aces acesto tora ra şi, şi, im impl plic icit it,, a educ educat ator oril ilor or treb trebui uiee să se îndr îndrep epte te spre spre crea creare reaa unor  unor  circumstanţe în cadrul cărora fiecare consiliat să aibă libertatea luării unor hotărâri pe care să le ducă la bun sfârşit şi, în acelaşi timp, să-şi asume consecinţele ce decurg din el. O societate care tinde să se dezvolte armonios trebuie să ia în considerare şi să susţină activ activita itatea tea de orient orientare are a carie carierei rei,, ţin ţinând ând cont cont de neces necesita itatea tea aceste acesteia, ia, oferin oferindd tut tuturo uror  r   posibilitatea de a primi servicii gratuite, consolidând baza de pregătire profesională a celor  care lucrează în acest domeniu, oferind posibilităţi de creare a unei baze materiale fără de care activitatea nu se poate desfăşura în condiţii optime. Cum în România cele mai multe şcoli nu au consilieri profesionali, consilierea tinerilor  cu privire la carieră revine familiei. Ponderea influenţei părinţilor asupra copiilor în alegerea unei cariere este, de multe ori, decisivă. Modelele comportamentale ce ţin de muncă şi sunt vehiculate în familie (de apreciere sau, dimpotrivă, de depreciere a anumitor profesii) vor fi preluate şi de copii, contribuind treptat la conturarea alegerilor. Din motive lesne de înţeles, mulţi părinţi îşi supr supraa aapr prec ecia iază ză copi copiii (luc (lucru ru deal dealtf tfel el bun bun până până la un anum anumit it punc punct) t) şi le im impu punn trase traseee educaţionale şi filiere profesionale la care aceştia nu aderă cu convingere sau pentru realizarea cărora vor face faţă cu greu, în mod penibil, cu eşecuri repetate sau rezultate mediocre, fapt ce se va răsfrânge şi asupra satisfacţiei sau reuşitei lor în muncă. Părinţ Părinţii ii transf transferă eră adesea adesea copiil copiilor or nemulţ nemulţumi umirile rile lor profes profesina inale, le, stereo stereotip tipuri urile le cu  privire la muncă (grea, bănoasă, sigură, de prestigiu, etc) sau propriile aspiraţii nerealizate, faptul având efecte nefavorabile în alegerea şi realizarea carierei acestora. Ponderea în care copii ţin seama de dorinţa părinţilor cu privire la filiera şcolară de urmat şi profesia viitoare scade pe măsură ce aceştia sunt incluşi în niveluri mai înalte de şcolarizare (liceu, facultate). 2

Toţi cei abia ieşiţi de pe băncile liceului şi-au pus, la un moment dat întrebări cu privire la care profesie ar fi cea mai potrivită pentru ei. Chestionarul aplicat elevilor de gimnaziu (esantion 71 elevi) în anul şcolar 2009-2010 a evidenţiat evidenţiat nevoia acestora de a fi sprijiniţi în identificarea orientării orientării în carieră, carieră, 78% dintre repondenţi apreciind că un curs care sa vizeze strict această problematică s-ar dovedi de un real sprijin. Apreciem că un astfel de proiect se va dovedi un succes, rezultatele fiind în beneficiul elev elevil ilor or im impl plic icaţ aţii în proi proiec ectt (ben (benef efic icia iari ri dire direcţ cţi) i),, dar dar şi al bene benefic ficia iaril rilor or indi indire recţ cţi, i, al comunităţii.

SCOPUL PROIECTULUI Acordarea consilierii elevilor privind autocunoasterea; cunoaşterea diferitelor tipuri de muncă şi cunoaşterea ofertei sociale şi a dinamicii pe piaţa muncii în vederea unei bune inserţii sociale. OBIECTIVE Obiectivul 1 Autocunoasterea şi descoperirea personalitatii; Obiectivul 2 Dezvoltarea responsabilităţii sociale şi formarea deprinderilor de interacţiune socială; Obiectivul 3: Dezvoltarea conştiinţei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană Obiectivul 4 Dezvoltarea unor tehnici eficiente de învăţare şi management al învăţării; Obiectivul 5 Dezvoltarea capacităţii de planificare a carierei. ● PARTICIPANŢI: elevi diriginte părinţi cadre didactice parteneri educaţionali ● DURATA: un an şcolar  ● GRUP ŢINTĂ: direct: elevii clasei a VIII a indirect: părinţii acestora ● PARTENERI EDUCAŢIONALI: Poliţia din localitate, localitate, Unitatea Sanitară Sanitară din localitate, localitate, reprezentanţi ai comunităţii locale, reprezentanţi reprezentanţi ai unor meserii, părinţii elevilor, cadre didactice de la licee, dirigintii elevilor  RESURSE MATERIALE: flipchart, echipament IT, videoproiector, ecran, marker, hârtie, diverse documente ( profile ocupaţionale şi fişa postului, fişe de lucru, Interoptions -chestionar de interese etc) Tematica activitatilor proiectului: 



autocunoaşte aştere, re, intercuno intercunoaşte aştere re în vederea vederea dezvoltă dezvoltării rii 1.Activita 1.Activitate te de cunoaşte cunoaştere re, autocuno   per perso sona nale le:: (Exe (Exerc rciţi iţii: i:"E "EUL UL-- PUZZ PUZZLE LE”, ”, “SFO “SFORI RILE LE CARE CARE MĂ ŢIN” ŢIN”,, “UŞA “UŞA”” "Construirea liniei vietii“ 2.   Act Activ ivit itat atee de comu comuni nica care re,, solu soluti tion onar area ea de conf confli lict ctee şi lucr lucrul ul în echi echipă pă (Exerciţii:“GHICEŞTE HOBBY-UL!”, “SPATE ÎN SPATE”, “CE POATE FACE UN ZÂMBET?”, ZÂMBET?”, Chestiona Chestionarr de autoanal autoanaliza, iza, „BUCHETUL „BUCHETUL”, ”, „FLUTURII. „FLUTURII. ÎMPREUNĂ ÎMPREUNĂ VOM ZBURA”, „FERESTRELE CONFLICTULUI”, I”, „ARANJAREA 3





 NUMERELOR”, COLAJ – “IATĂ DE CE SUNTEM IMPORTANŢI!”, “DISCUŢII de… ŞCOALĂ” activi vita tatil tilor or spec specifi ifice ce unor  unor  3.Ac 3.Acti tivi vita tate te de cuno cunoas aste tere re a lumi lumiii prof profes esii iilo lor  r , a acti ocupaţii,analizarea ocupaţii,analizarea consecintelor schimbarilor economice,sociale şi tehnologice asupra  profesiilor (Exercitii: „O SCURTĂ RETROSPECTIVĂ”, „CAREUL DE AŞI”, „LA RĂSCRUCE RĂSCRUCE DE…CARIER DE…CARIERĂ”, Ă”, Evaluare Evaluareaa interesel intereselor or profesiona profesionale-Te le-Testul stul Holland, Holland, Inventarul valorilor, Genograma 4.Activitate de elaborare a planului de cariera de scurta şi lungă durată (Exercitii: „DORESC „DORESC SĂ MUNCESC!” MUNCESC!”,, „SCRISOAR „SCRISOARE…CĂT E…CĂTRE RE ANGAJATORU ANGAJATORUL L MEU”, „SPOTUL „SPOTUL PUBLICITA PUBLICITAR”, R”, „PORTOFOL „PORTOFOLIUL IUL INDIVIDUAL INDIVIDUAL”, ”, „CV-UL, „CV-UL, CHEIA SUCCESULUI MEU”, „DIPLOMA CARIEREI MELE”

Metode Metode utilizate utilizate: observat observatia, ia, conversat conversatia, ia, dezbate dezbaterea, rea, exercitiu exercitiul,l, problemat problematizare izarea, a,  jocul de rol, studiu de caz, testul, focus grup, brainstorming; Resurse alocate : resurse umane, spatiu, echipamente, fise cu exercitii, chestionare, analize statistice, testul Holland Metode de colectare a datelor : observatii (jurnal al activitatilor desfasurate in cadrul  proiectului), chestionare, portofolii; Modalitati de valorificare: Formar Formarea ea abilit abilităţi ăţilor lor şi a compe competen tentel telor or pertin pertinent entee aborda abordarii rii planu planului lui de cariera; Identi Identific ficare areaa şi evalua evaluarea rea realis realista ta a optiun optiunilo ilorr vii viitor torulu uluii traseu traseu scola scolarr şi  profesional. •

•

Lectorate cu părinţii: “Îmi cunosc suficient copilul?”, “Ce le cerem copiilor noştri?”, „Respect decizia copilului, copilului, dar îl ajut să fie realist” Activităţi cu cadrele didactice: “Cum contribui la orientarea şcolară şi profesională a elevilor mei?’’, “Este corectă imaginea mea despre elevul…” “Daca aş fi părintele elevului… aş alege alege pentru pentru copilul meu…”, „Daca aş fi elevul X aş opta pentru...”etc. pentru...”etc.

EVALUARE: - ini iniţia ţială, lă, prin prin chesti chestiona onare re aplica aplicate te elevil elevilor, or, profes profesori orilor lor şi părinţ părinţilo ilorr în veder vederea ea stabilirii tematicii; - finală, prin aplicarea unor chestionare elevilor, profesorilor şi părinţilor cu scopul aprecieri aprecieriii de către aceştia aceştia a beneficiilo beneficiilor/pun r/punctelo ctelorr tari/punc tari/punctelor telor slabe ale programului programului  parcurs, din perspectiva fiecăreia dintre categorii; - la sfârşitul programului, elevii vor trebui să fie capabili să prezinte un plan propriu de plan planifi ifica care re şi deci decizi ziee în dome domeni niul ul carie cariere reii (obi (obiec ecti tive ve,, acţi acţiun uni, i, resu resurs rse, e, stab stabil ilir irea ea  priorităţilor…), cu scopul aprecierii beneficiilor programului pentru elevi; Instrumentele care vor fi folosite in acest workshop sunt prezentate participantilor intro succesiune care sa le permita construirea treptata a autoconstientizarii. Iata cateva din aceste instrumente, in ordinea folosirii lor in cadrul seminarului: - Constr Construir uirea ea liniei liniei vieti vieti -; prin prin aceasta aceasta activ activita itate te elevii elevii dobande dobandesc sc o perspec perspectiv tivaa asupra starii lor prezente şi sunt indemnati sa se orienteze spre viitor. - Geno Genogr graama -; pute utem oare oare vorb vorbii de „pro profes fesii most mosteenite nite-” -” Se vor vor expl exploora interactiunile cu persoanele semnificative care pot influenta alegerea carierei. - Factori Factori care care determi determina na aleger alegerea ea carier carierei ei -; se se prezinta prezinta schematic schematic acesti acesti factori factori şi se acce accent ntue ueaz azaa im impo port rtan anta ta auto autocu cuno noas aste teri riii prin prin prez prezen enta tare reaa sche schema mati tica ca a componentelor ei. (Atitudini, interese, valori, abilităţi, stil de viata, stil decizional). - Chesti Chestiona onare re şi activit activitati ati de autocu autocunoa noaste stere re şi dezvolt dezvoltare are person personala ala -; elevii elevii vor  avea posibilitatea sa isi constientizeze calitatile personale care sa le serveasca 4

ulterior in identificarea propriului tip de personalitate (Chestionarul de autoevaluare a lui Holland). Insusirile propri vor fi relationate cu valorile şi interesele individului identificate prin chestionare şi activitati specifice. - Stilul decizional - ii va ajuta pe elevi sa inteleaga de ce decid intr-un anume fel. Se vor discuta de asemenea moduri eficiente de luare a unei decizii Workshop-ul va fi precedat de un chestionar de evaluarea a cunostintelor şi atitudinilor elevilor fata de consilierea pentru alegerea carierei. La incheierea seminarului se va aplica un chestionar de evaluare a workshop-ului. Chestionar. 1

Chestionar pre -workshop 1. Ai participat pana acum la vreo activitate de consiliere pentru alegerea carierei? 2. Ai vreo idee despre cariera spre care vrei sa te indrepti? 3. Stii de ce calificare ai nevoie pentru cariera pe care ti-ai ales-o? 4. Stii ce şcoli ofera calificare in cariera aleasa de tine? 5. Ai informatii specifice despre aceste licee? 6. Ai nevoie de asistenta pentru: a) A-ti explora interesele, abilităţile şi alte caracteristici personale legate de cariere specifice ?  b) A te informa despre cariere specifice ? c) A te informa despre licee specifice?

 EXERCITII DE SPARGERE A GHEŢII  ACTIVITATEA NR. 1 Exerciţiu de spargere a gheţii - 10 minute Se înmânează elevilor un sul de hârtie igienică din care fiecare va rupe cât va dori. După ce s-a consumat această ac țiune, fiecare elev va trebui să rupă bucă țele cât mai mici pe măsură ce realizează o sumară autocaracterizare, axată pe lucrurile pe care le apreciază cel mai mult/ ceea ce îi place să facă/să vadă/să audă. Toate acestea reprezintă o parte din valorile după care se ghidează în via ță sau pe care le respectă/apreciază la cei din jurul său. ACTIVITATEA NR. 2

CAP, UMERI, GENUNCHI, PICIOR Obiective: încălzirea corpului, acomodarea cu atmosfera Scop: recunoaşterea părţilor corpului, stimularea atenţiei Participanţi: 25 – 30 copii Vârsta: 4 – 5 ani Spaţiu: interior şi exterior  Desfăşurarea jocului: animatorul va exemplifica cântecul cântându-l o dată singur şi exemplificând cu mişcări apoi va repeta împreună cu copiii versurile şi mişcările. Se va cânta cântecul de către toţi participanţii mimându-se în acelaşi timp şi gesturile specifice cântecului; copii sunt aşezaţi în cerc, conducătorul stă în cerc, arătam capul, umerii, genunchii, picior (2 ori),…am doi, 2 urechi, o gură şi-un nas, cap…picior, cu melodie. „Cap, umeri, genunchi, picior, genunchi, picior, 5

Cap, umeri, genunchi, picior, genunchi, picior, Am doi ochi, două urechi, o gură şi un nas, Cap umeri genunchi, picior, genunchi picior.” Pe parcurs se poate mări ritmul şi schimba ordinea.

ACTIVITATEA NR. 3  SAMURAIUL Obiective: încălzirea corpului Scop: stimularea atenţiei, rapidităţii, creativităţii, coordonarea mişcărilor  Participanţi: 25 – 30 Vârsta: 5 – 10 ani Spaţiul: exterior  Descrierea jocului: se formează un cerc, se anunţă un samurai, care mimează că are o sabie imaginară iar ceilalţi trebuie să se ferească să nu le taie samuraiul, capul sau picioarele,  pentru cap – se apleacă, pentru picioare – se sare. Când cineva este tăiat, trece în locul samuraiului. Materiale: o sabie imaginară Observaţii: terenul să fie neted, nealunecos ACTIVITATEA NR. 4  JOCUL NUMERELOR Obiectiv: încălzirea organismului Scop: reţinerea numerelor şi recunoaşterea lui de fiecare dată în timpul jocului, stimularea atenţiei, rapidităţii, executarea corectă a pedepselor  Participanţi: 25 – 30 Vârsta: 6 – 12 ani Spaţiu: interior  Descrierea jocului: copiii sunt aşezaţi în cerc pe scaune, se numără participanţii, fiecare dintre ei primind câte un număr. Apoi animatorul va verifica pe sărite dacă numerele au fost reţinute. Cel care va spune primul numărul va bate de 2 ori cu palme de picior zicând numărul său şi apoi va bate de 2 ori din palme rostindu-se un alt număr al adresantului pe care o cheamă. Cel care nu este atent şi greşeşte numărul primeşte o pedeapsă. ACTIVITATEA NR. 5  BUNICUŢA LA PIAŢĂ  Obiectiv încălzirea musculaturii Scop imitarea corectă a unor mişcări, stimularea atenţiei şi a imaginaţiei Participanţi 10 – 15( pe 2 coloane) Vârsta 4-12 ani Spaţiu exterior şi interior  Descrierea jocului se face împărţirea pe două grupe, conducătorul inventează o  poveste în care bunica merge la piaţă şi se imită diferite mişcări: bunicuţa merge la piaţă cu 6

 bicicleta (copii vor imita cu un picior datul din pedale), ea cumpără de acolo o râşniţă de cafea (copii vor imita cu o mână râşnitul cafelei), bunica vede o halteră şi vrea să-şi menţină condiţia fizică (copii imită ridicarea unei haltere). Bunicuţa ajunge la o brutărie şi o brutăriţă o roagă să frământe împreună aluatul etc. Materiale improvizarea unei pieţe cu diferite fructe sau legume fie şi artificiale. Observaţii atenţie la copii să nu se accidenteze

ACTIVITATEA NR. 6 CINE EŞTI, CINE SUNT ? Obiectiv: cunoaşterea şi definirea aproapelui Scop: înfigerea timidităţii, copilul trebuie să reuşească să se exteriorizeze, să explice cine este şi să ştie să vorbească despre ceilalţi. Participanţi: 35 copii Vârsta: 9 – 20 ani pe grupe de vârstă. Spaţiu: interior  Desfăşurarea jocului: se formează grupe de câte doi, fiecare îi pune celuilalt întrebări  pentru a-l cunoaşte, după aceea trebuie să prezinte colegul la celelalte grupuri formate; Materiale: hârtie şi creion; Observaţii: copii nu au voie să se jignească; ACTIVITATEA NR. 7 ORCHESTRA

atenţiei

Obiectiv: recunoaşterea instrumentului imitat şi a celui ce dirijează orchestra. Scop: cunoaşterea şi imitarea mişcărilor unor instrumente muzicale, stimularea

Participanţi: 20 – 25 copii Vârsta: 6 – 14 ani Spaţiu: interior şi exterior bine amenajat. Desfăşurarea jocului: un copil iese afară între timp cei din grup vor alege un conducător care va imita pe rând câteva instrumente până în momentul când cel de afară va ghici cine este dirijorul sau va greşi de trei ori. Ceilalţi participanţi trebuie să fie atenţi discret în acelaşi timp la dirijorul orchestrei pentru ca atunci când acesta va schimba instrumentul să schimbe şi ei. Cel care a ieşit afară trebuie să ghicească cine este dirijorul. Dacă a greşit de trei ori va fi scos din nou afară alegându-se un nou dirijor. Dacă va fi scos de trei ori afară i se va da o pedeapsă. Observaţii: să nu se pună mai mulţi dirijori, pedepsele să fie inteligente , pe cât  posibil practice(să nu lovească în psihicul omului). Materiale: scaune ACTIVITATEA NR. 8 GHEMUL Obiectiv: să arunce corect ghemul, formulând întrebări, cunoaşterea celorlalţi  participanţi; 7

Scop: cunoaştere, creativitate, dezvoltare verbală (prin întrebări); Participanţi: 15 – 20 participanţi; Vârstă: 8 – 20 de ani; Spaţiu: interior; Timp: 20 minute; Desfăşurarea jocului: copiii stau în cerc pe scăunele, unul aruncă ghemul care este legat de haină către un alt elev, cel care a aruncat mingea - ghem pune o întrebare celui care a   primit ghemul. Acela va spune: ”eu mă numesc…. Şi…. (răspunde la întrebare)” Ex. de întrebări „De ce te – ai îmbrăcat în gri? De ce ai părul prins aşa ?” etc. La fel se procedează aruncându-se ghemul de la unul la celălalt. Jocul durează până ce ajunge ghemul la toţi  participanţii. Materiale: un ghem de aţă (dacă e posibil PNA sau fir mai gros), iar dacă nu este o minge de tenis sau de ping – pong; Observaţii: animatorul să ajute participanţi dacă este nevoie, mingea sau gemul să nu fie greu, să nu fie aruncat cu putere. Rolul jocului este de aţi forma o părere despre partener. ACTIVITATEA NR. 9

8

CUM AŞA Obiectiv: dezvoltare motrică, lingvistică şi a atenţiei. Scop: să se încălzească pentru începerea programului de animaţie.  Participanţi: 20 – 30 în grupe de câte doi. Vârstă: 5 – 12 ani. Timp: 15 – 20 de minute. Desfăşurarea jocului: se împart copii câte doi aşezându-se pe două rânduri unul în faţa celuilalt. Animatorul va exemplifica împreună cu un alt animator sau un copil jocul după care îl va face cu toţi copii. Bătându-se din palme şi imitându-se se spune: DI-MI-NEA-ŢA CÂND MĂ SCOL DIN PAT , CUM AŞA , IA-CA-ŞA (se imită un scuturat din toate oasele); MĂ DUC LA CHIUVETĂ LA SPĂ-LAT, CUM AŞA. IA-CA-ŞA (se imită un spălat de mâini şi de faţă); ŞI-AM PLE-CAT LA LI-BRĂ-RI-E, CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită un pas de fugă); ŞI-AM FU-RAT O JU-CĂ-RI-E, CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită cu mâinile lăsate jos un furt, rotindu-se dinspre interior înspre exterior); VÂN-ZĂ-TOA-REA MA VĂ-ZUT, CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită o pereche de ochelari prin care se uită vânzătoarea); ŞI-A CHE-MAT PO-LI-ŢI-A, CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită cu mâna un telefon spunându-se ALO POLIŢIA); ŞI PO-LI-ŢIA A VE-NIT, CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită cu mâinile, rotindu-se pe rând de la interior  spre exterior mişcarea unei sirene imitându-se în acelaşi timp şi vocal); ŞI M-A PRINS ŞI M-A BĂ-TUT CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se lovesc uşor cu mâinile peste mâinile partenerului). După ce se face odată într-un ritm mai calm se poate mări ritmul şi chiar inversa cuvintele în frază. OBSERVAŢII: atenţie la mişcările făcute ca să nu fie făcute spontan şi nici violente. Animatorul conduce jocul şi trebuie să fie cât mai inventiv. ACTIVITATEA NR. 10 ORBUL Obiectiv: să urmeze vocea şi indicaţiile lui, să aibă încredere în el şi în cel ce îl îndrumă; Scop: stimularea atenţiei, dezvoltarea simţului auditiv, capacităţii de a se conforma indicaţiilor date de partener, stimularea încrederii în partenerul de joc; Participanţi: 8 – 16 ani grupaţi câte 2; Vârsta: 5 – 10 ani; Spaţiul: interior; Timp: 20 – 30 de minute; Desfăşurare: copii se împart în perechi de câte doi participanţi, unul dintre  participanţi va fi legat la ochi luând astfel rol de orb iar celălalt va fi un coordonator care îi indică traseul prin indicaţii verbale de tipul: „stânga, dreapta, tot înainte etc.” pe traseul „orbului” se pot pune tot felul de obstacole pe care acesta trebuie să le depăşească fiind 9

îndrumat de partener. După ce orbul parcurge traseul se pot inversa rolurile. O altă variantă a coordonare a orbului este ca cel care coordonează să fie în faţa orbului şi să-l coordoneze prin vorbe de tipul „vino, aici etc.”, iar orbul să se coordoneze după vorba coordonatorului. Regulile jocului pot fi schimbate pe parcurs: orbul poate fi condus de îndrumător prin  pocnituri de degete, bătăi din palme sau alte gesturi. Material: eşarfă sau orice poate să oprească vederea participantului, obstacole care să fie puse în calea participantului; Observaţie: obstacolele folosite să nu fie periculoase, pentru a nu se accidenta  participanţii, să nu se trişeze. Atenţie: Acest joc este un joc bazat pe încredere.

 I. AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ 

Imaginea de sine- părerea pe care o avem despre noi, această evaluare, fondată sau nu, a calităţilor şi defectelor noastre, este un stâlp al stimei de sine. Imaginea de sine pozitivă este o forţă interioară care ne permite să ne bucurăm de şansa noastră în ciuda obstacolelor şi presupune a fi satisfăcut de sine, la un moment dat. Beneficiile imaginii de sine pozitive

- stabilitate afectivă - relaţii deschise cu ceilalţi - rezistenţă la critici şi respingeri - ambiţii şi proiecte pe care le încercăm să le realizăm Consecinţele imaginii de sine negative

- lipsa de curaj în alegerile existenţiale - conformism - dependenţă de părerile altora - slabă perseverenţă în alegerile personale Încrederea în sine - a considera că eşti capabil să acţionezi într-o manieră adecvată la situaţiile importante, neprevăzute, cu dificultăţi în realizarea lor. A nu te teme exagerat de necunoscut sau de adversitate demonstrează un bun nivel al încrederii în sine. Beneficiile încrederii în sine

- acţiuni cotidiene facile şi rapide - rezistenţă la eşecuri

Consecinţele absenţei încrederii în sine

- inhibiţii - ezitări - abandonuri - lipsa perseverenţei Satisfacţia stimei de sine constă sentimentul de a fi iubit şi sentimentul de a fi competent, de aceea toată viaţa de-a lungul activităţilor noastre, cel mai adesea, căutăm să satisfacem cele două mari nevoi, în egală măsură indispensabile stimei noastre de sine: să ne simţim iubiţi (apreciaţi, simpatizaţi, populari, doriţi etc.) şi să ne simţim competenţi (performanţi, înzestraţi, capabili etc.). În toate domeniile aşteptăm satisfacţia concomitentă a acestor trebuinţe. Satisfacţia unui aspect nu ne va împlini aşteptările: a fi iubit fără a fi admirat sau stimat este infantilizant şi a fi stimat fară a te simţi apreciat este frustrant. 10

ACTIVITATEA NR. 1

“EUL- PUZZLE” Este un exerciţiu - mozaic prin care copiii se vor reconstitui ca identitate prin diferite forme şi culori, completând pe elementele puzzle: calităţi, defecte, abilităţi, interese (pasiuni), ultimele reuşite şi ceea ce doresc să schimbe la ei. . Concepte - cheie: - calităţi, - defecte, - abilităţi, - interese, pasiuni, reuşite Materiale necesare : hârtie colorată, foarfece, lipici, cartonaşe albe (coli A4), creioane colorate Durata: 40 min. Scenariul activităţii: Se vor crea grupuri de câte cinci persoane care vor primi câte un săculeţ cu “resurse personale” din diferite hârtii colorate (cu mărimi, forme variate), şi foarfece. Fiecare membru al grupului îşi va construi “EUL-PUZZLE”. Acest “Eu” poate lua diferite forme  în funcţie de identitatea sa. Pe fiecare element puzzle, participantul are ca sarcină să scrie calităţile şi defectele, abilităţile (“ce ştiu eu să fac cel mai bine”), pasiunile, ce vor să schimbe la ei şi ultimele reuşite. “Eul-Puzzle” va fi lipit pe un carton (coala A4), va fi prezentat în grupul mare şi analizat. La sfârşitul activităţii vor fi afişate “construcţiile” pentru o cunoaştere în grup. Analiza exerciţiului : 1) În funcţie de ce anume le-aţi ales: senzaţii, emoţii, gânduri, dorinţe? 2) Când aţi scris calităţile, defectele, abilităţile, reuşitele şi ceea ce doriţi să schimbaţi la voi, alegerea culorii a avut relevanţă pentru exprimarea acestora? 3) Cum vă simţiţi acum când vă vedeţi identitatea realizată din elemente puzzle? Sunteţi multumiţi de “Eul-Puzzle” reconstituit? 4) Vă este uşor sau dificil să vă puneţi în valoare în faţa celorlalţi membrii ai grupului mare, devenind conştienţi de sine, de propriile posibilităţi şi limite? Indiferent de forma pe care a luat-o ”EUL-PUZZLE” este important să devenim ceea ce suntem cu adevărat, şi pentru asta să conştientizăm   întregul nostru - ceea ce înseamnă acceptarea responsabilităţii pentru alegerile făcute, autocunoaşterea, autoacceptarea şi nu în ultimul rând, motivaţia pentru schimbare. Dat fiind faptul că stima de sine nu ne este dată pentru totdeauna, este mai mult sau mai puţin stabilă, ea are nevoie să fie stimulată mereu cu “sentimentul de a fi apreciaţi”, aşa cum suntem şi cu “sentimentul că suntem competenţi” . ACTIVITATEA NR. 2

“SFORILE CARE MĂ ŢIN” Obiective: Este un exerciţiu - suport pentru a identifica, clarifica elementele inhibitoare în a lua iniţiativa, în a acţiona. Acestea vor fi scoase 11

la suprafaţă prin tehnica legării cu sfoară, ce va fi tăiată de către fiecare participant în momentul găsirii de către acesta a resurselor ce-l ajută în depăşirea limitelor, asumarea riscurilor şi în dezvoltarea propriilor competenţe. “Confruntarea cu realitatea”, cu ceea ce facem în mod concret, va determina învăţarea modurilor de a deveni responsabili, factori cheie în dobândirea unei identităţi de succes. Concepte-cheie: - constrângeri - competenţe - limite - resurse - responsabilitate - risc Scenariul activităţii : Se lucrează pe grupuri de câte cinci, unde fiecare va fi protagonist. Unul din grup va avea ca sarcină să-i lege pe aceştia cu sfori de jur  împrejurul corpului, având rol de element ’’constrângător”. În timp ce îi leagă, va întreba: - “Ce te leagă ?” - “Cum te simţi pe măsură ce te strâng sforile?” - „Ce îţi vine să faci?” - “Ce ai putea să faci pentru a rupe sforile?” - “Cum te ajuţi pentru a te simţi în largul tău?” Pe rând, membrii grupului vor răspunde la aceste întrebari pentru aşi identifica blocajele, elementele inhibitoare. Ca soluţie, vor primi foarfece, element ajutător în a tăia sforile odată cu resursele găsite - forţe pentru a elimina inhibiţiile şi temerile. “Constrângătorul” nu va fi în timpul desfăşurării nici “judecător”, nici “ghid moral”. Concluziile acestui exerciţiu vor fi: fiecare se simte blocat în ceva şi nu acţionează. Important este să identificăm aceste elemente care ţin de  încrederea în noi, de autoexplorare a temerilor şi anxietăţilor proprii, a strategiilor de trecere de la un comportament autoprogramat pe eşec la comportament autodeterminat pe succes. Fiecare participant este capabil să ia decizii, să-şi modifice stilul comportamental şi să aibă alternative de comportament. Conştientizarea comportamentului are ca rezultat dobândirea identităţii. Pentru a schimba ceea ce simţim, mai întâi modificăm comportamentul. ACTIVITATEA NR. 3

“UŞA” Obiective: Reprezintă un exerciţiu unde subiectul se află în faţa unei uşi imaginare întredeschise. Are ca scop conştientizarea strategiilor pe care fiecare le foloseste în anumite situaţii de viaţă, confuze, limitative, frustrante sau dimpotrivă, strategii active, directe şi independente. Prin această tehnică este posibilă conştientizarea propriilor strategii rezolutive concomitent cu descrierea imaginii de sine în situaţii ce implică decizie, primind din partea grupului sprijin efectiv. Concepte - cheie: - încredere în sine - oportunitate 12

- iniţiativă/ blocaj - independenţă/ dependenţă - anxietate - strategii rezolutive Materiale necesare: flipchart, foi de hârtie pentru copiator, modelimagine de uşă întredeschisă desenată pe o foaie de flipchart Durata: 40 min. Scenariul activităţii: Fiecare membru al grupului va primi un desen cu o uşă întredeschisă. Formatorul o poate expune pe flipchart şi pentru întregul grup. Participanţii se proiectează în mod imaginar în faţa acestei uşi care va însemna ceva pentru fiecare. 1) “Vă aflaţi în faţa unei uşi întredeschise. Ce poate reprezenta ea? Cum vă simţiţi în faţa uşii?” 2) “Ce credeţi că se află dincolo de uşă? Vizualizaţi!” 3) “Ce vă vine să faceţi?” 4) “Spuneţi şi acţionaţi ca şi cum vă aflaţi în faţa uşii!” Pe rând, fiecare îşi va conştientiza propria strategie rezolutivă   împreună cu descrierea emoţiilor, imaginii de sine, încrederii în sine, blocajelor/ iniţiativelor, dependenţei/ independenţei, anxietăţii, atitudinii generate de situaţie. Prin această provocare în imaginar, membrii grupului vor descopri propriile oportunităţi, strategii de rezolvare a unei situaţii, modalitatea de a se experimenta pe sine, descoperind resurse şi devenind mai încrezător  în sine.

 II. COMUNICARE ŞI SOLUTIONAREA DE CONFLICTE 

 II.1. COMUNICARE  Comunicarea este baza tuturor relaţiilor noastre. Viaţa personală, viaţa profesională şi o măsură considerabilă a fericirii noastre depind de felul în care comunicăm. Cu cât reuşeşti să comunici mai bine, cu atât e mai probabil să ai succes în relaţiile cu familia, cu prietenii sau în cele de afaceri. Pentru că eşti nevoit să intri în contact cu oamenii, trebuie să te faci înţeles, să încerci să înţelegi ce doresc alte persoane pentru a te putea relaţiona cu ele şi pentru a putea rezolva anumite situaţii de viaţă. Oricât ar părea de ciudat, chiar şi rezolvarea unei probleme tehnice presupune bune abilităţi de comunicare. Spre exemplu, pentru a construi un pod, trebuie să negociezi cu diverse instituţii, cu proprietarii terenului, să discuţi cu furnizorii, să organizezi echipa cu care vei lucra etc. Achiziţionarea unor abilităţi de comunicare înseamnă mai mult decât  învăţarea şi aplicarea strictă a unor reguli. Nu există o reţetă, o formulă magică. Nu devii un dansator mai bun desenând nişte paşi pe o podea, în ordinea corectă şi petrecându-ţi restul vieţii păşind pe acei paşi. Pentru a fi bun, trebuie să te adaptezi ritmului muzicii, dar şi ritmului partenerului tău. Similar, o bună comunicare presupune stăpânirea solidă a cunoştinţelor despre comunicare, dar şi capacitatea de a te adapta caracteristicilor mereu în schimbare ale partenerului de comunicare (receptivitate, deschidere). Ai nevoie, aşadar, de cunoştinţe, dar şi de abilităţi de comunicare. Comunicarea dă o formă vieţii noastre. Înainte de a afla cum funcţionează comunicarea, trebuie să ştim ce este comunicarea. 13

Comunicarea este procesul de trimitere, receptare şi interpretare a mesajelor prin care noi ne relaţionăm unii cu ceilalţi şi ne adaptăm la mediul înconjurător. ACTIVITATEA NR. 1 “GHICEŞTE HOBBY -UL!” Obiective: - Folosirea întrebărilor deschise pentru a ghici hobbyul mimat - Comunicarea nonverbală, cât mai expresivă - Conştientizarea importanţei comunicării nonverbale Concepte-cheie: - comunicare nonverbală - autocunoaştere - intercunoaştere - atitudini Durata: 20 min. Scenariul activităţii: Participanţii se împart în grupuri, după componentele comunicării: emiţătorii, receptorii, canalele, feedback-urile, mesajele, contextele. Fiecare participant din grup se gândeşte timp de un minut la hobbyul personal, pe care-l va mima în faţa celorlalţi într-o manieră cât mai originală şi plină de umor. Ceilalţi membri vor încerca să ghicească ceea ce s-a mimat. Se face o listă comună cu hobbyurile grupului. Apoi, timp de şapte minute, se discută despre istoriile acestor pasiuni. Rezultatele se comunică grupului mare. Se analizează punctele comune şi diferenţele dintre membrii grupului. Analiza activităţii : - Cum ţi-ai descoperit hobby-ul? - Ţi-a fost greu sau uşor să mimezi hobby-ul? - Cum te-ai simţit exprimându-te nonverbal în faţa grupului? - Cum a fost să descoperi că şi alţi colegi au acelaşi hobby ca şi tine? - Ce elemente ale exprimării nonverbale te-au ajutat să-ţi construieşti jocul de mimă? ACTIVITATEA NR. 2

“SPATE ÎN SPATE” Obiective: - Conştientizarea comunicării nonverbale de tipul “face to face” în alegerea carierei - Optimizarea comunicării verbale şi nonverbale Concepte-cheie: - comunicare nonverbală - mimică, gestică - comunicarea faţă în faţă - atitudine - comportament Durata: 20 min. Scenariul activităţii: Participanţii se împart în diade, se aleg persoane care nu s-au cunoscut foarte bine până atunci. Aceştia vor sta pe două scaune, spate în spate şi fiecare va povesti, timp de cinci minute, cea mai frumoasă experienţă a lui: un film drag, o întâmplare sau ceea ce doresc membrii diadei. Apoi, timp de cinci minute, scaunele se vor aşeza faţă în faţă şi se va repeta „povestirea” reciprocă despre cea mai reuşită 14

experienţă trăită din ultima săptămână. Analiza activităţii: - Cum te-ai simţit în cele două situaţii? - Care tip de comunicare ţi-a plăcut mai mult? De ce? - Ce consecinţe are primul tip de comunicare? În familie? La şcoală? La viitorul loc de muncă? - Care sunt avantajele comunicării “faţă în faţă”,faţă de comunicarea spate în spate? - Ce este mai important în comunicarea dintre doi sau mai mulţi oameni? - Care sunt punctele tari ale comunicării în alegerea unei cariere? - Cum poate fi antrenată comunicarea “faţă în faţă” pentru a fi eficientă? - În ce situaţii de viaţă se întâmplă să întâlneşti comunicarea “faţă în faţă”? Dar celălalt tip de comunicare? ACTIVITATEA NR. 3

“CE POATE FACE UN ZÂMBET ?” Obiective: - Conştientizarea importanţei modalităţilor de comunicare interpersonală - Optimizarea comunicării verbale şi nonverbale Concepte-cheie: - comunicare nonverbală - mimică, gestică - mesaj - atitudini -imagine de sine Materiale necesare: oglindă, un coşuleţ, coli de hârtie Durata: 10 min. Scenariul activităţii: Formatorul activităţii are o oglindă ascunsă  într-un coşuleţ. Acesta se plimbă pe la fiecare membru al grupului şi îi solicită să privească în interiorul coşuleţului în tăcere şi să observe ce vede acolo, să constate cum este ceea ce vede. Timp de 2 minute fiecare scrie pe o foaie de hârtie ce a văzut în coşuleţ, dacă îi place ce a observat. Apoi este rugat să zâmbească la colegul din stânga şi din dreapta sa, dar şi la colegul din el însuşi. Remarcă efectul pozitiv produs de zâmbetul tău asupra celorlalţi. Spune un banc, o glumă grupului mare! Analiza activităţii: - Am făcut acest exerciţiu şi am constatat că … - Ce poate face un zâmbet în cariera ta? - Ce modalităţi putem folosi pentru a armoniza starea noastră interioară cu cea exterioară pentru a fi cât mai autentici? ACTIVITATEA NR. 4 Chestionar de autoanaliza Urmatoarea lista a fost construita cu scopul de a te ajuta sa iti evaluezi calitati  personale care ar putea fi vizate de o persoana care doreste sa te angajeze. Aceste calitati au fost alese pe baza atributelor considerate importante de catre angajatorii din diverse domenii. Citeste intrebarile şi alege una din variantele: slab, mediu sau bun. Calitati personale Slab Mediu Bun Capacitatea de a lucra singur. Iti planifici singur munca. Poti munci cand nu sunt alti oameni in jurul tau  Energic . Esti energic in sarcini şi actiuni. Iei deseori initiative. 15

 Ambitios .

Esti la curent cu ultimele tendinte din profesia pe care vrei sa o alegi. Te implici in sarcini suplimentare care sa te ajute sa progresezi. Iti planifici pasii urmatori in cariera.  Analitic . Percepi cu usurinta relatiile- Ai rezolvat sarcini care altora le-au ridicat  probleme  Exprimare clara. Iti poti verbaliza usor ideile. Dar sa le exprimi in scris. Esti inteles cu usurinta cand dai instructiuni.  Buna dispozitie. Esti in general bine dispus. Te intelegi bine cu colegii tai. Competent . Reusesti sa respecti termenele limita. Dobandesti usor deprinderi in domeniul ales.  Munca in echipa . Lucrezi bine cu ceilalti. Ai facut parte din grupuri de lucru in cadrul scolii sau al comunitatii. Constiincios . Esti constiincios in realizarea sarcinilor. Poti sa dai exemple de sarcini neplacute pe care le-ai facut pentru ca nimeni nu se oferea sa le faca. Calitati personale Slab Mediu Bun Cooperant. Iti indeplinesti intotdeauna rolul intr-o sarcina de echipa- Iti oferi voluntar  ajutorul- - Curajos. Raspunzi rapid la provocari- Ti-ai aparat vreodata cu fermitate principiile in ciuda opozitiei- - Respect. Iti tratezi colegii cu respect- Dai atentie regulilor de conduita in societate - Abilităţi decizionale. Poti lua hotarari sub presiune- Se intampla sa te razgandesti apoi- A trebuit vreodata sa iti asumi responsabilitate pentru o decizie de-a ta - Responsabil. Pot ceilalti sa conteze pe tine cand e mult de lucru- Poti sa iti continui munca fara sa ai nevoie de supraveghere - - Diplomat. Te poti descurca cand e vorba de situatii dificile ce implica alti oameni- Ai restabilit vreodata armonia intr-un colectiv- Ai rezolvat neintelegeri intre colegi- - Discret. Poti pastra un secret- Pastrezi cu grija materialele confidentiale- Respecti intimitatea altora - - Eficient. Iti planifici bine timpul- Incerci in mod constient sa te  perfectionezi- - Stabil emotional. Esti stapan pe tine in majoritatea timpului- Ceilalti te considera o  persoana agreabila- - Entuziast. Te pasioneaza munca sau studiile tale- Ii poti motiva pe ceilalti- Lucrezi suplimentar in domeniile care te intereseaza - - Onest. Esti atent cu bunurile altora- Accepti  propriile greseli - - Imaginativ. Iti vin des idei noi- Ai contribuit vreodata la o idee care s-a dovedit profitabila - - Silitor. Poti sa te mobilizezi singur pentru a face ceva- Lucrezi constant la o sarcina pana la finalizarea ei- - Calitati personale Slab Mediu Bun Rational. Poti ajunge la o concluzie clara pe baza dovezilor- Iti poti separa sentimentele de ratiune- - Abilităţi de lider. Ceilalti iti urmeaza de buna voie sugestiile- Ai detinut pozitii ce implica responsabilitate in scoala, cluburi sau comunitate- - Loial. Poti ignora nemultumirile personale pentru a duce o treaba la bun sfarsit- Ai fost in situatia in care sa continui o colaborare doar din simtul responsabilităţii, chiar daca existau neintelegeri - - Spirit de observatie. Iti amintesti cu usurinta nume, locuri, intamplari şi chipuri- Te descurci usor in locuri noi- - Deschis. Poti sa accepti idei care le contrazic pe ale tale- Te adaptezi usor la schimbari- - Ordonat. Pastrez lucrurile la locul lor- Te pricepi sa aranjezi lucrurile intr-o ordine logica- Iti place munca de detaliu- - Rabdator. Iti poti pastra calmul- Te plictisesti des de munca pe care o faci- Iti 16

 pastrezi calmul in activitati de rutina- - Persistent. Te poti angaja intr-o sarcina chiar daca entuziasmul şi rabdarea te-au cam parasit- Ai realizat vreodata ceva in ciuda unor obstacole ce pareau insurmontabile- - Persuasiv. Ai succes in impunerea propriului tau punct de vedere, in a vinde lucruri sau idei- - Potentialul personal. Realizezi singur ceea ce trebuie facut şi actionezi fara sa ti se spuna- Explorezi toate solutiile posibile ale unei probleme- Te-ai descurcat vreodata in situatii ce pareau imposibil de depasit - - Perspicace. Esti capabil de o apreciere pertinenta a tendintelor viitoare asa incat sa gasesti ce e de facut in prezent- - Calitati personale Slab Mediu Bun Sincer. Ai o atitudine onesta fata de tine şi ceilalti oameni- Cand iti exprimi entuziasmul sau interesul o faci din toata inima- - Cumpatat. Esti echilibrat in ceea ce faci - - Empatic. Incerci sa intelegi problemele celorlalti- Oamenii ti se destainuie des- Ii ajuti- - Econom. Incerci sa nu risipesti resursele de orice fel- Stii ce sa pastrezi şi ce sa arunci- - Tolerant. Ai relatii cu oameni provenind din alte medii sociale. Te-ai implicat in sprijinul oamenilor de alta rasa sau religie- Ai pledat vreodata in favoarea unei idei straine oarecum de gandirea ta- - - Fisa de evaluare Analizeaza raspunsurile tale la chestionar şi ierarhizeaza calitatile cu care te simti confortabil şi pe cele la care simti ca ar trebui sa te mai dezvolti. Sunt confortabil cu: Trebuie sa-mi dezvolt: 1. 1. 2. 2. 3. 3. 4. 4. 5. 5. 6. 6. 7. 7.

II.2. SOLUTIONAREA DE CONFLICTE Fiecare persoană a trăit o situaţie conflictuală sau poate chiar acum o trăieşte. Ceea ce este normal. Chiar dacă majoritatea dintre noi nu recunoaştem acest lucru. Auzim de multe ori „eu nu am nici un conflict, nu am nici o problemă...”, dar vedem comportamentul care contrazice. De asemenea, cunoaştem prieteni, membrii ai familiei, vecini care mai tot timpul sunt în conflict cu cineva şi la fel de bine, sunt persoane pe care nu le-am văzut implicate în conflicte. Aminitiţi-vă că uneori aţi fost aduşi întrun conflict iar alteori, aţi provocat un conflict. Dar de fiecare dată v-aţi implicat. Ce anume ne face să intrăm în conflict cu cineva, care sunt cele mai frecvente motive pentru care ne trezim deja implicaţi în miezul unui conflict? Ce anume predispune şi chiar generează conflictele ? - interpretarea diferită a realităţii, subiectivismul - insuficiente informaţii sau chiar lipsa lor, confuzii - prejudecăţile, stereotipiile preluate necritic - neimplicarea efectivă în clarificarea ideilor - dezinteresul manifestat faţă de cineva - comunicare defectuoasă 17

- frustrări repetate - lipsa de încredere în sine şi în ceilalţi - insuficientă răbdare cu ceilalţi - toleranţă scăzută - presiunea timpului, - situaţiile stresante, de criză - diferenţe de temperament, de ritm sau stil personal - diferenţe de valori - invadarea spaţiului personal Într-o situaţie conflictuală mă simt... - surprins, luat prin surprindere de reacţiile cuiva - vinovat pentru că din neatenţie am iscat o neînţelegere, un conflict - vulnerabil, la dispoziţia celuilalt/ celorlalţi - nepregătit să fac faţă -puternic, gata să rezolv o situaţie dificilă ACTIVITATEA NR. 1 „BUCHETUL” Obiective: - Identificarea modalităţilor personale de rezolvare a conflictelor - Experimentarea lucrului în echipă şi a unei atitudini deschise, pozitive, faţă de opiniile celorlalţi Concepte - cheie: - analiza conflictelor - soluţii - oportunitate - conflict pozitiv - atitudini Durata: 10 min. Scenariul activităţii: Se ştie că uneori sau de cele mai multe ori conflictele pot fi şi pozitive. Cu toate acestea, puţini dintre noi conştientizăm acest lucru. Să descoperim împreună la ce este bun conflictul? La ce ajută el? Suntem într-o grădină a soluţiilor, unde conflictul poate fi şi pozitiv. Fiecare floare reprezintă o modalitate personală de a spune: „Conflictul este bun pentru că ajută la…”. Completaţi pe floarea pe care aţi primit-o la ce este bun conflictul pentru voi. Apoi se discută în grupul mare ideile notate, „florile”. Sau într-o altă variantă, fiecare participant face parte dintr-o echipă (soluţii, negociere, mediere, comunicare, compromis, câştig) şi primeşte câte o floare din carton. Individual se dă câte un nume florii, prin care să arate că şi conflictul poate ajuta la ceva. Apoi se formează buchetul fiecărei echipe, care se discută în grupul mare. Analiza activităţii: - La ce poate fi bun conflictul? - Din ce situaţii de viaţă aţi observat că uneori conflictul poate avea şi o latură pozitivă? - Ce calităţi ale tale pot transforma un conflict într-o şansă sau o oportunitate? - Cum poate deveni un conflict personal, interpersonal o oportunitate  în cariera ta? 18

ACTIVITATEA NR. 2 „FLUTURII. ÎMPREUNĂ VOM ZBURA ” Obiective: - Identificarea modalităţilor comune de rezolvare de a conflictelor - Înţelegerea propriilor valori şi a celorlalţi. Importanţa lor în rezolvarea conflictelor Concepte- cheie: - modalităţi de rezolvare a conflictelor - imagine de sine - stimă de sine - lucru în echipă Materiale necesare: coli de hârtie colorată în formă de aripi de fluture, creioane colorate, carioci, markere Durata: 20 min. Scenariul activităţii: În fiecare diadă unul este A, şi celălalt va fi B. Fiecare primeşte o bucată de hârtie colorată, care reprezintă o aripă de fluture, fără să ştie acest lucru. Pe bucata de hârtie colorată primită, care are forma unei aripi de fluture, scrie un paragraf, un scurt eseu în care să te descrii pe tine şi situaţiile tale conflictuale, care te fac să te simţi inconfortabil, în nesiguranţă, chiar furios. Începe prin a-ţi da numele şi continuă cu „este o persoană care …”, la persoana a III-a, fără a folosi pronumele „eu”. Aceasta îţi va da o distanţă obiectivă şi o libertate de a scrie cât mai sincer. În timp ce scrii, poţi desena, pe foile colorate primite idei referitoare la modalităţile personale prin care poţi rezolva conflictele, le poţi transforma în şanse de progres. Simte-te liber în a scrie sau a desena aşa cum îţi doreşti. După ce ai scris povestea, te rog să schimbi foile şi să găseşti pentru colegul/ colega cu care ai lucrat în diadă metodele comune de rezolvare a conflictelor, pentru ca împreună să puteţi zbura! Pe corpul fluturelui, pe care îl veţi primi ulterior, puteţi nota punctele comune de soluţionare a situaţiilor conflictuale. Analiza activităţii: - Ce a fost dificil/ uşor? - Cum v-aţi simţit în această activitate, de la început până la sfârşit? - Ce corelaţii se pot face între ceea ce sunt eu, imaginea mea de sine şi modalitatea de a rezolva un conflict? - Ce soluţii aţi găsit împreună? Activitatea se încheie cu o sarcină pentru grupul mare: ce gândeşte un grapefruit despre tine în situaţii conflictuale, în situaţii limită? Dar un trecător de pe stradă, un călugăr tibetan, o broască ţestoasă? ACTIVITATEA NR. 3 „FERESTRELE CONFLICTULUI” Obiective: - Explorarea tuturor aspectelor care intervin în analiza conflictelor - Identificarea cauzelor care generează un conflict, dar şi a modalităţilor de rezolvare - Exersarea unei atitudini conciliante, deschise, de parteneriat Concepte- cheie: - Cauze, efecte în conflict - Rezolvarea conflictelor - Modalităţi de rezolvare Materiale necesare: fişe de lucru Durata: 20 min. 19

Scenariul activităţii: Fiecare participant va primi o fişă de lucru cu „ferestrele conflictului”. Acesta va completa cele patru ferestre, după ce sa gândit în prealabil la ultimul conflict din viaţa personală, familială sau socială, rezolvat sau pe cale de a se rezolva. Cele patru ferestre sunt: - Cu ce am generat eu conflictul? - Cu ce a generat celălalt conflictul? - Cu ce am contribuit eu la rezolvarea conflictului? - Cu ce a contribuit celălalt la rezolvarea conflictului? În final, fiecare va da o sugestie celor ce trăiesc stări conflictuale şi vor desena conflictul rezolvat! Analiza activităţii: - Încearcă să analizezi cauzele conflictului nu numai din perspectiva ta, ci şi din perspectiva celeilalte persoane implicate! - Cum a fost să identificaţi cauzele care au generat conflictul şi din propria perspectivă? - Dar să vedeţi contribuţia celuilalt în rezolvarea conflictului? - Cum se întâmplă de cele mai multe ori: să generaţi un conflict, să contribuiţi la rezolvarea lui, să aşteptaţi ca celălalt să găsească soluţii, etc.? - Ce stil abordaţi în rezolvarea conflictelor? Renunţare, compromis, negociere, rezolvare de probleme, câştig-câştig? II.3. LUCRUL IN ECHIPA ACTIVITATEA NR. 1 „ARANJAREA NUMERELOR” Obiectiv: să se recunoască faptul că pentru a funcţiona eficient   îndeplinindu-şi obiectivul, o echipă/ un grup trebuie să găsească şi să stabilească o regulă de comunicare şi un limbaj propriu. Cuvinte cheie: - comunicare - necesitate - limbaj nonverbal - regulă Durata: 10 min. Scenariul activităţii: Jumătate dintre participanţi sunt observatori, iar ceilalţi voluntary sunt rugaţi să extragă dintr-o urnă câte un număr de la 1 la 30 pe care să nu-l comunice celorlalţi. Timp de 1 minut, participanţii la joc se plimbă unul lângă celălalt prin spaţiul încăperii, după care, la   îndemnul formatorului: ”Acum aşezaţi-vă în ordinea numerelor extrase, dar fără să vorbiţi între voi”, încearcă să-şi găsească locul printre ceilalţi, căutând un mod - nonverbal, de a se face înţeleşi. Analiza activităţii: - Cât de greu a fost până aţi găsit modalitatea de comunicare cu ceilalţi? - Aţi fost originali sau aţi imitat limbajul celor de lângă voi? - Cum v-aţi simţit în timpul exerciţiului? Comunicarea este una dintre cele mai importante dimensiuni ale lucrului în echipă. Când membrii unui grup au de îndeplinit un scop comun, încearcă să devină o echipă, care pentru a fi eficientă îşi creează o regulă proprie de comunicare, un stil. 20

ACTIVITATEA NR. 2 COLAJ – “IATĂ DE CE SUNTEM IMPORTANŢI !” Obiectiv: experimentarea lucrului în echipă în condiţiile unei motivaţii legate de stima de sine ca rol şi statut, a unei comunicări optime datorate aceluiaşi nivel social al participanţilor (de vârstă, profesional etc). Concepte - cheie: - egalitate - diferenţiere - comunicare - motivaţie - stimă de sine - echipă Materiale necesare: foi de flipchart, markere, hârtie colorată, reviste, foarfece, adeziv Durata: 15 min Scenariul activităţii : “Vă rugăm să formaţi cinci echipe omogene grupându-vă în funcţie de statutul vostru social (două echipe de câte 15 elevi, o echipă de 10 profesori, două echipe de câte10 părinţi). Realizaţi cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie, un colaj în care să exprimaţi importanţa socială a grupului din care faceţi parte. Analiza activităţii: - Ce anume -a motivat să lucraţi ? - Aţi simţit că sunteţi în competiţie cu celelalte echipe? - Cum v-aţi simţit lucrând împreună? - Cum aţi comunicat cu cei din grupul vostru? - Aţi recunoscut în comportamentul vostru unul din cele opt roluri distincte prezentate mai sus? Asemenea comunicării, motivaţia este un vector foarte important al cooperării dintre membrii grupului, coeziunea ducând la convergenţa părerilor, ideilor originale, necesare atingerii onorabile a scopului propus. ACTIVITATEA NR. 3 “DISCUŢII de… ŞCOALĂ” Obiective: - observarea modului de funcţionare a unei echipe: responsabilităţi, comunicare, motivaţie etc. - identificarea rolurilor membrilor în cadrul unei echipe Concepte - cheie: - joc de rol - rol în echipă - comunicare - responsabilitate - dezbatere Durata: 15 min. Spaţiul: se va încerca reproducerea cabinetului unui director (birou şi scaune) Scenariul activităţii : cinci voluntari vor participa la un joc de rol având ca temă situaţia la învăţătură şi posibilităţile de viitor pe care le are un elev cu multe absenţe, şi în pragul corigenţei, din clasa a VII-a a unui liceu. Cele cinci personaje care discută sunt: directorul liceului, elevul, mama, tata (părinţii lui), dirigintele clasei a VII-a, un coleg - şeful clasei. Ei vor constitui o echipă care încearcă să găsească soluţii pentru reabilitarea elevului. Observatorii sunt rugaţi să discute observaţiile făcute, la sfârşitul exerciţiului. Analiza activităţii: 21

- Cum a decurs discuţia? - Care a fost maniera de comunicare? - Cine a fost liderul echipei? - Cum s-au distribuit rolurile membrilor? - Au reuşit ei să fie o echipă care lucrează împreună pentru atingerea unui scop? Concluzii: ……………………………………………………………………………………………. (fiecare observator este rugat să-şi noteze propriile concluzii în urma observaţiilor făcute) I II . E X P L O R A R E A T R A S E E L O R E D U C A TŞIIOPNRAOLFEE  S I O N A L E   Decizie şi dezvoltare personală Fiecare om îşi înţelege cel mai bine propria existenţă. Pe parcursul vieţii, evenimentele cu care ne confruntăm ne pun în situaţia de „a alege”, de cele mai multe ori, dintre mai multe alternative. În timp, se formează „capacitatea de a lua decizii”, trăsătură care defineşte personalitatea. Bazele formării personalităţii se pun în perioada adolescenţei, etapă de viaţă când are loc o intensă dezvoltare pe mai multe planuri (fizic, intelectual, socio-afectiv), care va duce la conturarea identităţii de sine. O componentă a identităţii de sine este identitatea vocaţională care presupune alegerea, opţiunea, decizia privind parcursul educaţional şi profesional. Persoana ajunge să planifice şi să acţioneze astfel încât să meargă  înainte în propria sa viaţă. În alegerea şcolară şi profesională persoana ia în considerare o multitudine de factori posibili interni şi externi care îi pot afecta reuşita. El alege acele studii şi profesiuni despre care crede că îi vor asigura  în cel mai mare grad succesul şi îi vor produce cele mai mari satisfacţii. Procesul de consiliere privind cariera facilitează dezvoltarea personală pentru luarea unor decizii, în concordanţă cu cerinţele personale şi realităţile sociale. Etape în luarea deciziei 1. Determinarea alternativelor - Cine sunt eu? - Unde sunt acum? - Unde vreau să ajung? - Care sunt resursele mele actuale (calităţi, cunoştinţe, abilităţi) pe care mă pot baza? 2. Explorarea alternativelor - Care sunt posibilele căi de acţiune? Câte alternative sunt? - Ce voi găsi la capătul drumului? - Cât/ce mă costă (timp, efort) să pun în aplicare aceste alternative? - De ce cunoştinţe şi abilităţi voi avea nevoie? - Care sunt dificultăţile pe care le voi întâmpina? - Cine mă susţine? - Care e calea optimă pentru mine? 3. Luarea deciziei şi întocmirea planului de acţiune 22

- Care este obiectivul meu? - Ce pot să fac pentru a-mi atinge obiectivul? - De ce am nevoie? - Ce dificultăţi anticipez? - Ce pot să fac pentru a le preveni sau minimiza? - Care sunt paşii concreţi pe care îi am de parcurs? - Ce voi face dacă planul va eşua? ACTIVITATEA NR. 1 „O SCURTĂ RETROSPECTIVĂ” Obiectiv: conştientizarea factorilor determinativi interni şi externi ai alegerii şcolare şi  profesionale Concepte - cheie: - alegere şcolară, - alegere profesională - influenţe - factori determinativi Durata: 15 min. Materiale necesare : coli flipchart, markere Scenariul activităţii: Participanţii se împart în grupuri mici, mixte (părinţi, profesori, elevi). Se propun spre dezbatere următoarele întrebări: - Ce m-a determinat să aleg profesia pe care o am? Cine m-a influenţat? - Ce m-a determinat să aleg acest liceu, acest profil? Cine m-a influenţat? Participanţii vor nota pe colile de flipchart cât mai multe „influenţe” ale alegerii şcolare şi profesionale. Fiecare grup va prezenta grupului mare factorii găsiţi. Analiza activităţii: - Care sunt factorii care influenţează luarea deciziei privind cariera? - Care sunt pe termen lung efectele preponderenţei unuia sau mai multor factori? - Putem controla aceşti factori? ACTIVITATEA NR. 2 „CAREUL DE AŞI” Obiectiv: conştientizarea resurselor personale în relaţie cu viaţa profesională. Concepte - cheie: - carieră - resurse personale - calităţi Materiale necesare: aşi de hârtie sub forma unor cărţi de joc, markere Durata: 30 min. Scenariul activităţii: Participanţii se împart în grupuri mici, mixte (părinţi, profesori, elevi). Fiecare grup primeşte „un pachet de cărţi de joc special, numai cu AŞI”. Unele cărţi au înscrise în centru anumite calităţi considerate „importante” în viaţa profesională: competenţă, punctualitate, onestitate, spirit de echipă, creativitate, comunicativitate, loialitate, spirit de iniţiativă etc. Există şi cărţi libere, care nu au nimic înscris pe ele. Fiecare participant trebuie să aleagă patru calităţi pe care consideră că le are şi care îi asigură/ i-ar asigura succesul în carieră. Toţi participanţii prezintă grupului mare propriul „careu de AŞI”. Analiza activităţii: - Care este legătura dintre calităţile personale şi orientarea spre o/ un anumit(ă) loc de muncă/ profesie? - Există abilităţi, speciale care trebuie dezvoltate pentru carieră? Care este relaţia dintre calităţile personale şi succesul în carieră? 23

Este important să găsesc o slujbă care să mi se potrivească? ACTIVITATEA NR. 3 „LA RĂSCRUCE DE…CARIERĂ” Concepte - cheie: - valori - alegere - alternative educaţionale/ ocupaţionale - autoevaluare - costuri/ beneficii Materiale necesare: coli de hârtie, săgeţi, indicatoare de hârtie Durata: 15 min. Scenariul activităţii: Se aşează în mijlocul sălii un indicator cu săgeţi în diferite direcţii. În colţuri diferite ale sălii sunt „plăcuţe” pe care sunt înscrise: - Independenţă/ iniţiativă - Putere/ autoritate - Siguranţă/ stabilitate - Ajutorarea celorlalţi - Dezvoltare personală Participanţii sunt rugaţi să se îndrepte spre acea direcţie care răspunde nevoilor/ aşteptărilor lor privind viitorul loc de muncă, cu precizarea că este vorba de o alegere în condiţiile în care veniturile sunt relativ egale. Analiza activităţii: - Care sunt valorile spre care mă orientez în viaţa profesională? - Ce pericole pot să apară? (indecizie, conflicte de alegere) - Îmi este uşor să iau o decizie? ACTIVITATEA NR. 4 Chestionarul de autoevaluare (Holland ) Mai jos aveti un tabel cu cele sase tipuri de personalitate identificate de Holland şi caracteristicile lor. Incercuiti acele adjective care va caracterizeaza, fara a tine seama de incadrarea lor in tipurile respective. Calculati totalul pe fiecare coloana (numarul de cuvinte incercuite) şi notati initialele tipurilor pentru care ati obtinut cele mai mari trei scoruri. Astfel veti obtine un cod pe baza caruia puteti afla ce profesii vi se potrivesc. Realist Investigativ Artistic Conformist Analitic Complicat Sincer Precaut Dezordonat Onest Critic Emotional Umil Curios Expresiv Materialist Independent Idealist  Natural Intelectual Imaginativ Persistent Introvert Nepractic Practic Metodic Impulsiv Modest Modest Independent Timid Precis Intuitiv Stabil Rational Noncomformist Econom Rezervat Original Social Intreprinzator Conventional Convingator Aventuros Conformist Cooperant Ambitios Constiincios Prietenos Atrage atentia Atent 24

Generos Dominant Conservator  Saritor Energic Inhibat Idealist Impulsiv Obedient Ofera sfaturi bune Optimist Ordonat Amabil Cautatori de placeri Persistent Responsabil Popular Practic Sociabil Increzator in sine Controlat (calm) Cu tact Sociabil Neimaginativ Intelegator Vorbaret Eficient Cele sase tipuri de personalitate ale lui Holland descriu preferinte in ceea priveste educatia, cariera şi mediile de munca. Urmatorul tabel ofera exemple de interese, abilităţi, activitati şi valori caracteristice pentru fiecare din cele sase tipuri. Aceste exemple sunt totusi generalizari şi nici un tip nu va descrie in totalitate o persoana. De fapt cele mai multe persoane se pot regasi in mai multe tipuri. Care dintre ele te-ar descrie cel mai bineTipuri Interese Activitati de munca Abilităţi potentiale Valori Realist (R) Instrumente, utilaje, activitati in aer liber Opereaza cu echipamente, foloseste unelte, construieste, repara Ingeniozitate tehnica, dexteritate, coordonare fizica Traditie, simt practic, bun simt Investigativ (I) Stiinta, teorii, idei, date Munca de laborator, rezolvare de probleme abstracte, cercetare. Matematica, scris, analiza Independenta, curiozitate, invatare Artistic (A) Autoexprimare, aprecierea artei, Compozitii muzicale şi scrise, arte vizuale Creativitate, talent muzical, capacitate de exprimare artistica Frumusete, originalitate, independenta, imaginatie Social (S) Oameni, munca in echipa, bunastare umana, servicii in favoarea comunitatii Predare, explicatii, ajutorare Abilităţi de comunicare, verbale, de ascultare, intelegere, ghidare Cooperare, generozitate, servicii in favoarea celorlalti Intreprinzator (I) Afaceri, politica, conducere, influenta Vanzari, management,  persuasiune, Abilităţi verbale, de motivare şi directionare a celorlalti Asumarea riscurilor, status, competitie Conventional (C) Organizare, date, finante, Stabilirea de proceduri, organizare, operare PC, Matematica, analiza datelor, inregistrare, atentie la detalii Acuratete, stabilitate, eficienta

ACTIVITATEA NR. 5 Inventarul valorilor Marcheaza cu „+” valorile importante şi cu „-;” pe cele neimportante: Varietate in viata mea Activitati de rutina Ajutarea celorlati Independenta (autonomie la slujba Prietenie (colegialitate) Implinire morala Afiliere (recunoastere ca parte a grupului de munca) Securitate Putere şi autoritate Echilibru intre rolurile detinute (in familie, profesie, societate) Creativitate artistica Stabilitate Senzatii tari, risc Profit bani 25

Ambianta, mediul inconjurator (clima) Statut social Statul intelectual Competitie Influenta asupra celorlalti Altruism Realizeaza un top 5 al valorilor marcate cu „+”

1. 2. 3. 4. 5. Realizeaza un top 5 al valorilor marcate cu „+” 1. 2. 3. 4. 5.

ACTIVITATEA NR. 6 Interese Sortarea fiselor ocupaţionale Se confectioneaza niste cartonase pe care se vor scrie numele diferitelor ocupaţii insotite de o descriere sumara. Elevii vor sorta fisele in 3 categorii: 2. as allege 3. poate 4. nu as alege Dupa aceea va avea loc o discutie in care elevii vor motiva alegerea facuta. Evaluarea intereselor prin modele de viata Elevii vor alcatui o lista cu modelele pe care le au in viata (personaje reale, imaginare,   personalitati mass-media). Dupa intocmirea listei urmeaza o discutie colectiva al carei obiectiv principal este evidentierea legaturii dintre model şi interesul persoanei şi a modului in care poate fi identificat interesul cunoscute fiind modelele unei persoane . ACTIVITATEA NR. 7 Genograma Genograma este o reprezentare grafica a carierelor membrilor familiei (bunici, parinti, unchi, matusi). Vizualizand genograma va puteti da seama in ce masura sunteti influentati sau exista vreo legatura intre optiunile voastre şi optiunile membrilor familiei. Cum se realizeaza genogramaTreceti initialele fiecarui membru al familiei in rubrici şi identificati cariera actuala a fiecarei persoane. Dupa ce ati identificat numele profesiei marcati cu ”N” persoanele care nu au avut succes şi cu ”S” persoanele care au avut succes in cariera, in functie de perceptiile voastre subiective. Rudele materne Tu Rudele paterne Bunici Bunici vitregi (daca e cazul) Unchi şi matusi 26

Veri Parinti Parinti vitregi (daca e cazul) Frati Frati vitregi (daca e cazul) • Traseaza linii continue de la tine la persoanele pe care le placi • Traseaza linii punctate de la tine la persoanele pe care nu le placi.

ACTIVITATEA NR. 8 Construirea liniei vietii Aceasta este un procedeu care te va ajuta sa privesti lucrurile pe care le-ai facut in trecut şi totodata sa te orientezi asupra viitorului. Deseneaza o reprezentare a experientelor tale care sa includa evenimente importante despre care tu crezi ca te-au format şi ceea ce planuiesti sau speri sa ti se intample in viitor. Desenul tau poate fi creativ sau poate fi o simpla linie cu date marcate pe ea. Linia vietii este un instrument vizual care iti va permite sa-ti privesti dezvoltarea carierei. Te poate ajuta sa inveti din trecut, sa faci planuri pentru viitor, sa identifici anumite decizii care tu crezi ca trebuie luate. Ce poti include in linia vietii: - evenimente majore din viata ta - educatia primita, slujbe - evenimente care au influentat opinia ta despre cariera pe care vrei sa o urmezi - persoane semnificative in viata ta (familie, prieteni, mentori, supervizori, profesori etc) Dupa ce ai trasat linia vietii e bine sa adaugi: -; pentru evenimente care au avut loc ca urmare a unor decizii luate de tine + -; pentru evenimente rezultate din decizii luate de altii 0 -; pentru evenimente care nu au fost rezultatul unor decizii • Incercuieste evenimentele rezultate in urma celor mai bune decizii luate. • Incercuieste de doua ori deciziile importante pe care le vezi in viitor  • • •

 IV. MARKETING SAU PROMOVARE PERSONALĂ  Fiecare dintre noi este liber să muncească acolo unde valorile sale personale sunt respectate. Deşi pare dificil, demersul angajării sau obţinerii unui loc de muncă satisfăcător depinde de hotărârea şi de munca depusă în acest scop. Totodată, informarea, cunoaşterea specificului domeniului de interes şi a strategiilor de căutare a unui loc de muncă sunt câteva aspecte esenţiale de care trebuie să ţinem seama. Orientarea în carieră este expresia unor talente personale sau aptitudini dominante. Pe măsură ce ele se intersectează cu interesele, motivaţiile şi valorile personale ale individului şi ale mediului extern, social şi economic, se poate ajunge la modelarea unui traseu profesional optim. Cauzele eşecului primilor paşi în carieră sunt : 27

- necunoaşterea potenţialului personal şi a competenţelor în vederea abordării unui anumit traseu în carieră - lipsa unei forme de asistenţă individualizată sau de grup în orientarea profesională - lipsa unei comunicări eficiente între familie, tineri, profesori - un nivel redus de informaţii privind sursele de dezvoltare profesională - o slabă putere de decizie în planificarea viitorului Ne pregătim să păşim în viaţă! Ne e teamă să ne gândim la ce ne aşteaptă? Cunoaştem motivele pentru care muncim? - un stil de viaţă mai bun (să ai un standard de viaţă aşa cum îţi doreşti) - a lăsa ceva bun în urma ta (opere intelectuale şi de artă) - o viaţa socială mai bună - oportunităţi financiare ACTIVITATEA NR. 1 „DORESC SĂ MUNCESC !” Obiectiv: scurtă reflecţie asupra motivelor şi nevoilor individuale pentru care fiecare adolescent, părinte, profesor ar dori să muncească. Concepte cheie: - muncă - nevoi - individualitate - diferenţe - obiective Materiale necesare: hârtie, pix Durata: 10 min. Scenariul activităţii: Individual, fiecare va face o listă cu trei profesii (meserii, slujbe) preferate. Cei care în prezent au o slujbă, o pot trece printre aceste activităţi numai dacă ea corespunde caracteristicii cerute de exerciţiu. Apoi, pentru fiecare din acestea, vor fi găsite trei motive pentru care ar practica acea meserie. Analiza activităţii: - Care sunt motivele pentru care ai practica cele trei profesii alese? - Dacă ar fi să renunţi la unul dintre motivele enumerate, care ar fi acesta? - Care ar fi singurul “compromis” pe care l-ai face vis-à-vis de profesia ta? Atunci când ne alegem meseria, o facem la întâmplare sau avem anumite criterii, preferinţe, dorinţe, vise? De ce credeţi că nu ne alegem toţi aceeaşi profesie? Este foarte importantă împărtăşirea experienţelor adolescent – profesor - părinte şi îmbogăţirea listei cu posibile motive pentru care cineva ar practica o anumită meserie. Ştii ce tip de loc de muncă urmăreşti?

Locurile de muncă se clasifică în: 1. loc de muncă de supravieţuire 2. loc de muncă de intrare în profesie 3. loc de muncă de tranziţie 4. loc de muncă ideal Cine mă poate ajuta să-mi găsesc un loc de muncă? Cum să obţin 28

informaţii despre posibile locuri de muncă? Surse: - Reviste de orientare profesională - Presă: ziare, reviste cu oferte de angajare - Agenţii private de recrutare şi de plasament a resurselor umane - Agenţii de ocupare şi formare profesională (centre de consiliere privind cariera pentru şomeri) - Internet - Târguri de locuri de muncă ACTIVITATEA NR. 2 ZECE MOTIVE PENTRU CARE SUNT ANGAJAT! CONVINGE-L PE ANGAJATOR! Formează-ţi deprinderile de lucru încă din şcoală! Ai aceste deprinderi? Verifică! 1. deprinderi de comunicare (prezinţi informaţiile bine atunci când scrii sau vorbeşti) 2. deprinderi de a lucra în echipă (colaborezi cu alţii în cadrul unor activităţi) 3. deprinderi de a rezolva probleme (găseşte soluţii) 4. deprinderi de organizare a timpului (organizează-ţi proiectele pe termen scurt, mediu sau lung) 5. deprinderi de învăţare (caută experienţe noi şi învaţă din greşeli) 6. deprinderi de creativitate (foloseşte-ţi imaginaţia şi caută soluţii noi) 7. deprinderi de conducere (coordonează proiectele şi motivează-i pe ceilalţi) 8. deprinderi de a utiliza calculatorul 9. deprinderi de ascultare 10. deprinderi manuale şi mecanice Bilanţul COMPETENŢELOR PROFESIONALE

A face un bilanţ profesional înseamnă a identifica toate competenţele pe care un individ le deţine şi le poate pune în valoare. Bilanţul se bazează pe activitatea trecută şi prezentă a individului; serveşte ca punct de plecare pentru definirea sau validarea proiectului profesional. Răspunde la întrebările: - Ce ţi-ar plăcea în mod deosebit? - Ce activităţi tratezi fără entuziasm? - Ce ştii să faci? IV.1. SCRISOAREA DE INTENŢIE

Anunţ din ziarul “O carieră de succes” …pentru postul de analist programator. Trimiteţi un CV însoţit de o scrisoare de intenţie până la data de 25 mai 2002, la adresa…”. Citeşti un astfel de anunţ şi, fie că te tentează postul, fie că nu,  începi să te întrebi: dar ce este oare o scrisoare de intenţie? Este ea acelaşi lucru cu scrisoarea de motivaţie? Şi cum să înceapă o astfel de scrisoare? Cu “dragă domnule X…”? Şi cât de lungă…? Şi ce ar trebui să scriu în ea?

29

Este util de ştiut că cele două sintagme se referă la unul şi acelaşi lucru. O astfel de scrisoare reprezintă “cartea mea de vizită” pe care o trimit, precum buzduganul zmeului, înaintea citirii CV-ului. Scrisoarea de intenţie reprezintă modalitatea prin care angajatorul  îşi formează prima impresie despre tine, este o primă luare de contact, chiar dacă numai pe hârtie. Dacă scrisoarea este curată şi bine redactată, vei da impresia că eşti o persoană bine organizată şi pregătită. Scrisoarea trebuie să fie adaptată   în funcţie de compania/ instituţia respectivă şi de postul pentru care doreşti să aplici. Nu trebuie să depăşească o pagină - Să conţină paragrafe scurte şi concise - să fie tehnoredactată pe computer - să se aleagă un font uşor de citit - să se verifice ortografia şi punctuaţia - să se evite hârtia colorată - să nu se trimită fotografie, decât dacă se cere - să fie consultat un prieten pentru sugestii şi eventuale corecturi Scrisoarea de prezentare nu are un conţinut standard, ci exprimă interesul candidatului pentru postul vizat, chiar dacă nu este declanşată recrutarea de personal. Scrisoarea va fi adresată persoanei care se ocupă de angajări sau direct la departamentul de resurse umane, dacă nu ai informaţii complete. Dacă firma este mică, scrisoarea va fi trimisă către directorul general sau preşedintele acesteia. Precizează postul vizat şi sursa din care a fost obţinută informaţia (anunţ publicitar, cunoştinţe, prieteni etc.). Dacă nu ai informaţii exacte despre un anumit post, îţi poţi exprima opţiunea pentru un domeniu de activitate. Oricum, este bine să subliniezi domeniul în care te-ai făcut remarcat sau ai avut performanţe deosebite. Exprimă-ţi clar dorinţa de a candida pentru respectivul post, arătând, pe scurt, motivele pentru care eşti interesat şi calităţile care te recomandă. Arată că experienţa ta profesională este compatibilă cu cerinţele firmei/ instituţiei căreia i te adresezi. Nu uita să menţionezi că ai mai lucrat  în acel domeniu sau, dacă nu este cazul, că eşti familiarizat cu activităţile lui specifice. Menţionează disponibilitatea pentru un interviu de angajare, cât şi faptul că respective scrisoare este urmată de un CV. Mici TRUCURI Este acceptabil şi uneori ţi se solicită să incluzi date privind salariul tău actual, dar niciodată să nu menţionezi salariul pe care doreşti să îl ai. CONCLUZII - O scrisoare de intenţie necorespunzătoare te poate scoate din competiţie, deşi ai abilităţile necesare. - Scrisoarea de intenţie este citită înaintea CV-ului, iar impresia pe care o formează este de primă importanţă. De aceea, unele erori sau lucruri necorespunzătoare îi pot face pe cei care angajează să renunţe la a mai citi CV-ul. Pe de altă parte, o scrisoare bine concepută şi atrăgătoare poate adesea să îi determine pe reprezentanţii firmei să te treacă direct pe lista pentru interviu. Acest lucru nu este o regulă, dar este bine să foloseşti avantajele indiferent de situaţie. 30

- Scrisoarea de intenţie nu are o formă fixă, ea este personalizată şi trebuie să răspundă cerinţelor firmei la care vrei să lucrezi. De asemenea, trebuie să fie scurtă, concisă şi atrăgătoare. Scrisoarea de intenţie nu trebuie să contrazică informaţiile din CV, dar nici nu trebuie să conţină lucrurile din CV. Scrisoarea de intenţie este un liant între tine şi firma respectivă. CV-ul este amănunţit şi descriptiv. ACTIVITATEA NR. 3 „SCRISOARE…CĂTRE ANGAJATORUL MEU” Obiectiv: Elaborarea unei scrisori de intenţie, pentru slujba preferată (una dintre cele trei profesii descrise la exerciţiul 1). Se recomandă găsirea formei, culorii, design-ului, mărimii potrivite pentru a exprima cât mai bine calităţile şi personalitatea posesorului! Concepte - cheie: - scrisoare de intenţie - sinteză - convingere - să ştiu să mă “vând” Materiale necesare : hârtie, pix Durata: 20 min. Analiza activităţii: - Care au fost argumentele prin care ai încercat să îl convingi pe angajator? - Care sunt punctele forte ale scrisorii tale? - Care este punctul slab al scrisorii (dacă există) şi cum ai putea să îl îmbunătăţeşti? - Care a fost formula cu care ai început? Dar cea de încheiere? - Crezi că e suficientă scrisoarea de intenţie pentru prezentarea ta în detaliu? (se face trecerea la necesitatea însoţirii scrisorii de intenţie cu un CV) Un model de scrisoare de intenţie Scrisoare de intenţie

Serban Teodor Str. Peincipala Pietrari, Valcea, România  Tel: (0747) 941282 INFO COMPUTERS B-dul Bălcescu nr. 4 Bucureşti, România 20 mai 2002

În atenţia domnului Andrei Popescu, Stimate domnule Popescu, Ca răspuns la anunţul dumneavoastră din ziarul „O carieră de succes” pentru postul de analist programator, anexez un curriculum vitae care reflectă o foarte bună pregătire de specialitate, dobândită în urma absolvirii Liceului de Informatică Matei Basarab din Rm. Valcea (media 9,87). Aş dori să lucrez la Info Computers, deoarece sunteţi o companie în plină dezvoltare pe piaţa românească. Consider că entuziasmul, pregătirea de specialitate şi capacitatea de a lucra cu calculatoarele şi programele de ultimă generaţie sunt câteva dintre calităţile care mă recomandă pentru postul de analist programator din firma dumneavoastră. 31

Aş fi încântat să mă contactaţi pentru un viitor interviu şi o discuţie despre postul de analist programator din cadrul Info Computers. În speranţa unei viitoare întâlniri, vă mulţumesc pentru timpul şi atenţia acordate. Cu sinceritate,  Teodor Serban Un alt model de scrisoare de intenţie

Iată un model de scrisoare de intenţie/prezentare , după care vă puteţi ghida, spaţiile punctate completându-le d-voastră. D-lui/D-nei:......... Adresa:............. Data: ................ Stimate(a) Domn/(Doamna), Vă contactez în legatură cu posibilitatea de angajare în cadrul firmei ......... . Recent am observat anunţul dvs. pentru un post de ......... . Am absolvit de curând facultatea de ........ din cadrul ............. Interesul meu în ........... rezultă nu numai din faptul că am studiat această disciplină în cadrul facultăţii, dar şi din experienţa mea de .... ani în timpul studiilor. Din câte puteţi vedea în CV-ul alăturat, am lucrat în calitate de .......... la ......... O parte din responsabilităţile mele erau să ......... . Mi-ar făcea plăcere să am un interviu cu .........pentru acest post sau orice alt post diponibil  în acest domeniu de activitate (........... ). Sper că veţi considera pregatirea mea potrivită şi aştept cu nerabdare să fiu contactat la un număr de telefon ...... pentru a discuta această posibilitate. Al (A)Dvs.,............ IV.2. “CURRICULUM VITAE”

CV-ul reprezintă un element foarte important al marketing-ului personal. Dacă scrisoarea de intenţie a fost convingătoare, angajatorul va trece la citirea CV-ului. De aceea, trebuie acordate timp şi răbdare pentru conceperea acestuia. Şi, nu în ultimul rând, e importantă abilitatea de a ştii cum să redactezi un CV. Se poate întâmpla ca persoanele care nu au abilităţile necesare pentru un post, dar ştiu foarte bine să conceapă un CV, să aibă mai mult succes (să fie chemate la interviu) decât cele care îndeplinesc toate condiţiile, dar fac greşeli în redactarea unui CV. Ce conţine un CV Numele şi prenumele Adresa şi telefonul la care poţi fi contactat Data naşterii Obiectivul Studiile Experienţa profesională Abilităţi şi deprinderi Limbi străine cunoscute şi nivelul de cunoaştere 32

Cunoştinţe de utilizare a calculatorului (dacă este cazul) Premii speciale şi realizări profesionale sau şcolare Hobby-uri Recomandări ! CV-ul este mai dificil de conceput în cazul persoanelor care nu au nici un fel de experienţă profesională, adică în cazul tinerilor absolvenţi de liceu sau facultate. Strategia, în acest caz, este următoarea: pe lângă coordonatele obişnuite (nume, adresa, telefon, data şi locul naşterii, studii) se menţionează: - medii foarte bune - cursuri relevante - premii obţinute - burse - eventualele slujbe din timpul verii Nu menţiona orice laudă sau compliment primit, nu trebuie să creezi un fel de “odă” la adresa propriei persoane. Prezintă numai acele realizări care au legătură cu postul pe care candidezi şi se integrează în contextul respectiv. Erori în redactarea unui CV : - Absenţa unor date esenţiale: adresa şi telefonul la care poţi fi contactat. - Scrisul de mână. Încearcă să redactezi CV-ul pe computer. - Prezenţa unor date inutile. Nu specifica chestiuni care nu au legătură cu serviciul (În nici un caz nu-şi au locul orientarea politică sau religioasă; culoarea ochilor sau a părului). - Nu trimite fotografia decât dacă se cere. - Datarea inexactă a anilor în care ai făcut liceul sau ai avut alte activităţi. Erorile de cronologie arată că nu ai abilităţi de a lucra cu detaliile sau că eşti neatent. - Nu folosi adjective la superlativ la adresa ta sau despre activităţile pe care le-ai îndeplinit. Cum NU trebuie să fie un CV - mai lung de 2 pagini - pe hârtie colorată - cu ilustraţii - pe hârtie de proastă calitate - fotocopia unei fotocopii - cu greşeli gramaticale Concluzii: - Un CV trebuie să fie sincer. Nu afirma că ai diplome sau abilităţi pe care nu le ai. Cel care angajează va verifica lucrurile care îl interesează şi poţi chiar să capeţi o reputaţie proastă, dincolo de faptul că nu vei obţine slujba respectivă. - Un CV trebuie să fie adecvat postului pentru care candidezi. Nu orice CV este bun pentru orice situaţie. De aceea, este bine să ai mai multe tipuri de CV-uri şi să trimiţi, de fiecare dată, tipul de CV potrivit pentru firma la care vrei să te angajezi. - CV-ul trebuie să fie exact, inteligent conceput şi să arate impecabil, astfel încât să îi demonstreze celui care angajează că eşti persoana potrivită pentru slujba respectivă. ACTIVITATEA NR. 5 33

„SPOTUL PUBLICITAR” Obiectiv: Prezentarea succintă a punctelor tari care recomandă o persoană pentru slujba preferată, în condiţiile simulării unei situaţii reale. Concepte - cheie: - putere de convingere - asertivitate - umor şi spontaneitate - creativitate Materiale necesare: hârtie, creioane, camera de filmat Durata: 10 min. Scenariul activităţii: e va redacta o scurtă prezentare. În scopul angajării, conform competenţelor fiecăruia, pentru o firmă de recrutare de personal. Se va lucra individual, textul va fi prezentat cu limită de timp în faţa unei camere de filmat improvizate. La sfârşit se analizează spoturile şi se va urmări impactul lor asupra publicului. Analiza activităţii: - Cum se exprimă autorul spotului? Care este mesajul spotului? - Captează atenţia? - Este relevantă prezentarea spotului pentru scopul propus? ACTIVITATEA NR. 6 „PORTOFOLIUL INDIVIDUAL” Obiectiv: Întocmirea unei mape unitare cu toate exerciţiile şi abilităţile descoperite în urma cursurilor din Proiectul „Vreau o carieră!”  Concepte - cheie: - portofoliu - abilităţi - competenţe Materiale necesare: mapă, materiale elaborate Durata: 15 min. Scenariul activităţii: Participanţii la curs vor aduna într-un dosar personal toate exerciţiile şi analizele acestora pentru a crea o imagine unitară a structurii de personalitate şi a scopurilor vizate. Se vor include Cv-urile, recomandările şi scrisorile elaborate, precum şi planul strategic de a găsi un loc de muncă optim. Analiza activităţii: - Este important să avem un portofoliu cu “abilităţi şi competenţe”? De ce? - Se propune completarea individual ă a portofoliului şi după terminarea cursului „Vreau o carieră!” 

ACTIVITATEA NR. 7

„CV-UL, CHEIA SUCCESULUI MEU” Obiectiv: Redactarea unui CV pentru locul de muncă preferat (CV-ul va fi o continuare a scrisorii de intenţie redactate anterior). Concepte - cheie: - curriculum vitae - claritate - abilităţi - responsabilitate Materiale necesare: hârtie, pix, calculator, imprimantă Durata: 20 min. Scenariul activităţii: Individual, fiecare îşi va elabora propriul CV pentru 34

profesia preferată, ca o continuare firească a scrisorii de intenţie redactată la exerciţiul anterior. 38 Cei care doresc, pot tehnoredacta documentul la calculator, după modelul dat şi îl vor putea scoate la imprimantă. Analiza activităţii: - Care au fost fazele cele mai uşoare ale redactării CV-ului? - Unde ai întâmpinat dificultăţi în conceperea CV-ului? - Care consideri că sunt calităţile CV-ului tău prin care încerci să îl convingi pe angajator? ACTIVITATEA NR. 8 „DIPLOMA CARIEREI MELE” Obiectiv: Realizarea unei diplome personalizate, în funcţie de calitatea dominantă a fiecărei persoane participante la cursurile din Proiectul „Vreau o carieră!”. Concepte - cheie: - feedback pozitiv - valorizare - încredere în sine - viitor - optimism Durata: 15 min. Scenariul activităţii: Fiecare adolescent/ părinte/ profesor va realiza câte o diplomă pentru unul dintre colegii săi, în funcţie de calitatea dominantă a acestuia. Numele pot fi notate pe bileţele şi apoi extrase. Analiza activităţii: - Calitatea reprezintă o surpriză pentru tin? Ştiai că ai o astfel de calitate? - În ce situaţie ai confirmat calitatea pe care colegul tău a văzut-o la tine? Un model de curriculum vitae

35

Curriculum vitae Europass

i personale

Informaţi

Nume / Prenume Adresă(e) Telefon(oane)

Mobi l:

Fax(uri) E-mail(uri) Naţionalitate(-tăţi) Data naşterii Sex

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional Experienţa profesională Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului  Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului  Tipul activităţii sau sectorul de activitate

36

Perioada Funcţia sau postul ocupat

Educaţie şi formare Perioada Calificarea / diploma obţinută Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul instituţiei de  învăţământ / furnizorului de formare Perioada Calificarea / diploma obţinută Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul instituţiei de  învăţământ / furnizorului de formare Perioada

Activitatea Didactica şi stiintifica

Aptitudini şi Limbi straine competenţe Cunostinte de limba romana, istorie şi geografie, arta personale culinara Cunostinte PC Ambitie, vointa, curiozitate, perseverenta, rabdare, punctualitate, seriozitate, devotament şi daruire

Limba(i) maternă(e) Limba(i) străină(e) cunoscută(e) Autoevaluare

Înţelegere

Vorbire

Scriere

37

Nivel european (*)

Ascultare

Citire

Participare la conversaţie

Discurs oral

Exprimare scrisă

Limba engleza Limba franceza Limba spaniola (*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale Competenţe şi aptitudini organizatorice Competenţe şi aptitudini tehnice Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului Competenţe şi aptitudini artistice Alte competenţe şi aptitudini Permis(e) de conducere

Informaţii suplimentare Lista documentelor cuprinse in dosar IV.3. SCRISOARE DE MULŢUMIRE După interviul de angajare se recomandă să trimiţi o scrisoare prin care să mulţumeşti  persoanei care te-a intervievat sau echipei de evaluatori pentru oportunitatea oferită de firmă de a participa la interviul de angajare. Printr-o astfel de scrisoare intervievatorul îşi va reaminti mai uşor de tine în momentul luării deciziei pentru ocuparea locului de muncă. După interviu, pentru a vă spori şansele de reuşită, este bine să trimiteţi o scrisoare de mulţumire. Exemple de scrisoare de mulţumire:

Scrisoare de multumire

Domnului PETRE ANDREI, Şef DEPARTAMENT ..RESURSE UMANE “ABC Advertising” – Bucureşti 38

Str Petre Ispirescu nr. 6, tel 01)210578923 Stimate domnule Andrei, Vă mulţumesc pentru amabilitatea de care aţi dat dovadă acceptând scrisoarea mea de prezentare şi aprobându-mi cererea de participare la concursul pentru ocuparea postului de „designer - spoturi publicitare scrise". Sper, din tot sufletul, că răspunsurile mele la întrebările dinncadrul interviului să vă fi creat o imagine de ansamblu asupra pregătirii, aptitudinilor, abilităţilor practice şi disponibilităţilor mele pentru această meserie, în cazul contrar, vă rog respectuos, nu ezitaţi să mă contactaţi pentru lămuriri! De asemenea, vă rog să nu uitaţi că m-aş simţi onorat de încrederea dvs. în cazul acceptării candidaturii mele şi angajării pe post. În speranţa unor veşti de la compania dumneavoastră, închei cu respect, Al dumneavoastră, Scrisoare de multumire

Domnului Director Horia Marchis Firma X - Com Strada Vântului nr. 30 Bucureşti, România Stimate Domnule Marchiş, Va mulţumesc pentru ocazia pe care mi-aţi oferit-o să vă întâlnesc luni, 30 aprilie 2000, pentru a discuta despre postul de agent vânzări din cadrul departamentului dvs. Consider că interviul a fost interesant şi aş dori să vă informez că aş fi bucuros să am ocazia să răspund acestei provocări. Dacă doriţi informaţii suplimentare despre mine, vă rog să mă contactaţi. Aştept cu nerăbdare veşti de la dvs. Al dumneavoastră,

Chestionar. 2 Chestionar de evaluare a workshop-ului 1. Cum ati evalua workshop-ul per ansamblu? 2. Cum ati evalua consilierul ( trainer-ul)? 3. Cum vi s-a parut munca in grup? 4. Ati fi preferat un alt stil de lucru? 5. V-a fost de ajutor sa vorbiti despre interesele şi abilităţile implicate in alegerea unei cariere? 6. V-a fost de ajutor sa discutati despre valorile voastre implicate in alegerea unei carierei? 7. V-a fost de ajutor sa va descoperiti tipul de personalitate? 39