Asistenta Socio-psihopedagogica_Metode_tehnici Si Instrumente de Consiliere

PROF. DR. ADRIAN IBIŞ

ASISTENŢA SOCIO-PSIHOPEDAGOGICĂ. METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE DE CUNOAŞTERE A TINERILOR

CUPRINS Pag. 1. Metode, tehnici şi instrumente în consilierea tinerilor……………………………………………… tinerilor……………………………………………… 2. Chestionare pentru cunoaşterea şi evaluarea stării de agresivitate……………………………. agresivitate……………………………. 3. Probă: Strategii pentru conflict…………………………………………………… conflict……………………………………………………………………… ………………… 4. Fişa sociosocio-psihopedagogică………………………… psihopedagogică………………………………………………………… ……………………………………………… ……………… 5. Chestionar Chestionar pentru determinarea gradului de emotivitate………………………………………… 6. Chestionar privind atitudinea faţă de şcoală…………………………………………………… şcoală………………………………………………………. …. 7. Chestionar privind problematica adolescenţilor………………………………………………… adolescenţilor…………………………………………………… … 8. Probă: Tipul de inteligenţă……………………………………………………………………… inteligenţă…………………………………………………………………………… …… 9. Chestionar: Valorile morale şi şcoala……………………………………………………… şcoala……………………………………………………………….. ……….. 1. Chestionar privind manifestările predelincvente ale elevilor……………………………………. elevilor……………………………………. 2. Ghid de interviu : Influenţa agenţilor de socializare……………………… socializare……………………………………………… ……………………… 3. Ghid de interviu pr ivind ivind devianţa juvenilă……………………………………………… juvenilă…………………………………………………………. …………. 4. Ghid de interviu : Cauzele frecvenţei şcolare neritmice…………………………………………. neritmice…………………………………………. 5. Ghid de interviu : Abandonul Abandonul şcolar……………………………… şcolar……………………………………………………………… ……………………………….... 6. Etica profesională în activitatea de consiliere…………………………………………… consiliere…………………………………………………….. ……….. 7. Ghid de interviu : Personalităţi – model pentru adolescenţi…………………………………….. adolescenţi…………………………………….. 8. Metode şi tehnici de realizare a armoniei sufleteşti……………………………………………… sufleteşti………………………………………………

Bibliografie selectivă………………………………………… selectivă………………………………………………………………………… …………………………………….... ……....

1. METODE, TEHNICI ŞI INSTRUMENTE ÎN CONSILIEREA TINERILOR I. Abordări teoretice privind consilierea elevilor  1. Abordări psihodinamice

1.1. Psihanaliza clasică clas ică (Sigmund Freud) Psihanaliza freudiană poate fi abordată din trei perspective ca: metodă de consiliere şi de psihoterapie, metodă de cercetare şi ca teorie t eorie psihologică asupra naturii umane. umane. Procesele psihice din zona inconştientului constituie fundamentul teoriei psihanalitice, diferenţiind motivele inconştiente de cele conştiente care influenţează comportamentul comportamentul uman.  În accepţia lui Freud, structura personalităţii personalităţii conţine trei elemente elemente fundamentale fundamentale psihice: Superego Superego -ul, Ego-ul Ego-ul şi Id-ul. Id-ul. -

Superego-ul r eprezintă eprezintă acea componentă a ego-ului ego -ului care cuprinde sistemul valorilor 

social-morale; -

şi sexuale.

Ego-ul Ego-ul asigură medierea între zona instinctuală şi exigenţele impuse de cadrele sociale; Id-ul Id-ul (sinele) constituie principala sursă a pornirilor instinctuale, îndeosebi a celor violente

Atunci când omul are un comportament normal, pornirile, tendinţele inconştiente ale Id -ului pot fi transformate şi suprimate datorită forţei Ego-ului. Ego -ului. Trăim într -o realitate a polarităţii, şi prin urmare, comportamentul uman are drept trăsătură principală, polaritatea. Din aceste considerente fiinţa umană oscilează între instinct şi gândirea logică, între ură şi dragoste, ea îşi asigură protecţia, dar tinde şi către autodistrucţie (activităţi cu caracter infracţional, consum de droguri, d roguri, alcoolism). Cele două instincte, ale vieţii şi al morţii, coexistă în grade diferite la nivelul fiecărui individ. Comportamentul agresiv uman îşi are sistemul cauzal localizat în lumea interioară a omului, acolo unde există o luptă continuă între cele două instanţe psihice, EgoEgo -ul şi Id-ul. Id-ul.  În situaţia în care apare un dezechilibru în zona polarităţilor (social-personal, (social -personal, realitate-imaginaţie, realitate-imaginaţie, viaţă-moarte) viaţă-moarte) omul trăieşte o stare nevrotică, psihotică. Originile conduitei nevrotice, arăta Freud, trebuie căutate în trecut, în multiplele contexte nefacte din perioada copilăriei. Activitatea de consiliere a adolescentului deviant are rolul de a-l a- l ajuta să descopere cauzele manifestărilor sale indezirabile, iar după cunoaşterea lor, tânărul poate analiza raţional propriile idei, impulsuri iraţionale din inconştientul său, scoţânduscoţându-le la suprafaţă pentru a le suprima sau a le diminua efectele nefericite. 1.2. Teorii psihodinamice moderne (Adler A., Jung C., Sullivan) Adler iniţiază o teorie a responsabilităţii potrivit căreia omul îşi asumă propriul destin, iar căutând sensul existenţial îşi depăşeşte sentimentul de inferioritate moştenit din copilărie. Punerea în valoare a propriilor capacităţi individuale constituie scopul existenţei noastre. Pentru Adler, conflictul fundamental nu este de natură sexuală, aşa cum credea Freud, el nu priveşte spre copilărie pentru a detecta cauzele ci spre viitor, insistând pe ceea ce înseamnă dezvoltarea personalităţii personalităţii umane. Jung C. pune accentul pe relaţiile interpersonale şi pe contextul actual în care fiinţa umană îşi desfăşoară propriile activităţi. El susţinea că, manifestările umane au la bază atât propria experienţă, cât şi experienţa comunităţii cu care interacţionează. Valorile morale influenţează dinamica personalităţii umane.

2. Teorii comportamentale comportamentale

2.1. Abordarea comportamentală clasică Acest tip de abordare operează cu două concepte de bază: întărirea şi controlul comportament ului. Conceptul de întărire comportamentală se referă la modificarea conduitelor indezirabile în conduite dezirabile prin măsuri de recompensare a adolescentului atunci când înregistrează progrese sociosocio -educaţionale.  În acest sens, consilierea este înţeleasă ca o activitate de învăţare, modificarea comportamentului extern al individului conducând la schimbări majore în atitudini şi sentimente. Consilierea, pe de altă parte, este un proces de control al conduitelor care se susţine pe cunoaşterea particularităţilor, contextelor care favorizează modificarea lui. Din punctul de vedere al orientării cognitiv -comportamentale, -comportamentale, conştiinţa, judecata deţin rolul hotărâtor în modificările comportamentale şi mai puţin inconştientul, afectul. Adolescentul se comportă în funcţie de situaţiile imediate şi de modul în care el le interpretează. 2.2. Teoria raţionalraţional -emotivă (Ellis, A.)  În viziunea unea lui lui Elli Ellis A., A., senti sentimente mentele le şşii emoţi emoţiile ile sunt sunt conse consecin cinţe ţe ale gândirii, iar atâta timp cât omul gândeşte negativ, că ceva nu merge bine, bine, el trăieşte o stare de disconfort psihic. Atunci când în viaţă ne ghidăm în conformitate cu o concepţie filosofică sănătoasă, etapizat, putem renunţa la atitudini şi comportamente agresiv -nevrotice. Omul îşi influenţează negativ conduita prin crearea unor convingeri negative, tendinţe catastrofice, iraţionale în lumea sa interioară. Prin consiliere, adolescentul este ajutat să -şi consolideze sănătatea psihică, săsă -şi reechilibreze viaţa personală, să  înveţe prin a depăşii anumite anumite crize existenţiale. Pentru Pentru a avea un psihic puternic, adolescentul trebuie să manifeste următoarele următoarele tipuri de interese: interes faţă de propria persoană; interese sociale; responsabilitate faţă de problemele personale; gândire ştiinţifică şi creativă. 2.3. Abordarea consilierii din perspectiva realităţii (Glasser, W.) Formarea la tânăr a unui comportament responsabil este scopul acestei orientări, iar acest proces de consiliere implică următoarele condiţii esenţiale pe care adolescentul trebuie să le îndeplinească: a) mai poate fi reeditat; b) corect, decent; c) consilier.

să privească realitatea în faţă, să se confrunte cu ea şi să accepte faptul că trecutul nu să fie responsabil de conduitele sale prezente şi viitoare, identificarea unui comportament săsă-şi construiască un proiect de a face lucru rile corect, în colaborare cu profesorul-

3. Teorii umaniste sau experienţiale

Potrivit orientării experienţialexperienţial -umaniste, individul nu se confruntă cu boala psihică ci cu situaţiile limită, problematice, cu blocaje existenţiale şi înstrăinare (detaşarea de lume). Odată cu debutul apariţiei crizei valorilor, îşi face simţită prezenţa anxietatea. Obiectivul principal urmărit de către consilierea experienţială îl reprezintă diminuarea până la dispariţie a alienării umane. Fiinţa umană, dispunând de un potenţial latent, poate atinge un stadiu înalt de dezvoltare a conştiinţei, devenind conştientă de particularităţile şi semnificaţiile lumii sale interne şi externe. Bazându-se Bazându-se pe asumarea responsabilităţilor şi pe libertatea alegerilor, omul dispune d e acea dezvoltare creatoare a propriului potenţial care săsă -i permită să depăşească obstacolele existenţei şi să contracareze stress -ul, alienarea.

3.1. Consilierea centrată pe persoană sau abordarea nondirectivă (Rogers, C.) Abordarea nondirectivă presupune presup une ca profesorul-consilier profesorul- consilier să demonstreze o atitudine permisivă faţă de adolescent, acordându-i acordându-i acel spaţiu de libertate care săsă -i permită prezentarea celor mai importante probleme personale şi relaţionale, pentru ca în acelaşi timp, consilierul să facă efortul de a nu emite judecăţi evaluate. Adolescentul dispune de acea capacitate internă care săsă -i faciliteze dezvoltarea personalităţii sale. Pentru a interpreta just conduita adolescentină este nevoie să înţelegem concepţia despre viaţă a tânărului, influenţele mai mult sau mai puţin conjuncturale legate de viaţa personală, şcolară şi de anturaj. Consilierul nu are menirea de a-i a- i prezenta soluţii, răspunsuri la problemele sale, dar îi poate oferi alternative, şi -l poate  îndruma săsă-şi găsească singur răspunsuri la situaţiile problematice personale cu care se confruntă la un moment dat. Tânărul este lăsat săsă-şi prezinte liber opiniile fără a fi întrerupt, pentru ca în perspectivă, după şedinţele de consiliere, el să înţeleagă că dualitatea constituie normalitatea condiţiei umane. 3.2. Consilierea centrată pe grup Rogers a conceput într-un într- un mod original termenul de “grup de întâlnire”. Scopul consilierii de grup, în accepţie rogersiană, este acela de perfecţionare, estetizare a relaţiilor interpersonale şi o mai adecvată cunoaştere de sine. Dezvoltarea relaţiilor de încredere reciprocă, spiritul coeziv constituie atributele principale ale grupului de întâlnire, la activităţile de consiliere participând 6-7 6 -7 persoane.  În faza de început a acţiunii grupului de întâlnire, fiecare adolescent relatează aspecte legate de problemele sale specifice. Derularea prezentării cazuisticii se desfăşoară informal, fără influenţări din partea participanţilor sau a consilierului. Principalele caracteristici ale consilierii centrate centrat e pe grup se referă la: restructurare atitudinală şi clarificarea sentimentelor; adolescenţii învaţă să acorde şi să primească sprijin emoţional şi înţelegere; tinerii se simt mai dezinvolţi în grup, decât singuri în faţa consilierului; c onsilierului; adolescentului îi sunt prezentate, la nivelul grupului, şi alte moduri de viaţă, alte valori care-i care-i dau posibilitatea să aleagă din mai multe alternative. -

II. Strategii, metode şi tehnici în consiliere 1. Scopul consilierii psihanalitice

Cele două momente esenţiale ale activităţii de consiliere psihanalitică se referă la: a) catharsisul – catharsisul – constituie o descărcare psihică a tensiunii şi anxietăţii ca urmare a retrăirii, în plan mintal, a experienţelor de viaţă trecute; prin aducerea la suprafaţă a faptelor, a momentelor de viaţă şi prin exprimarea sentimentelor, individul se reechilibrează psihic; b) insightul numit şi “iluminarea bruscă” presupune descoperirea instantanee şi intuitivă, de către subiect, a principalelor cauze şi motive voalate care au reprezentat sursa declanşării problemelor şi comportamentelor sale. Prin consiliere, tânărul îşi clarifică problemele personale, personale, înţelegând mai bine raporturile sale cu realitatea.  În principal, stările de anxietate, nevrozele caracteriale, isteria, fobiile reprezintă principalele tulburări ce intră sub incidenţa consilierii psihanalitice. Se ţin 55-6 şedinţe de consiliere pe săptămână, iar durata unei şedinţe este de 50 de minute.

2. Metode şi tehnici folosite în consilierea psihodinamică

2.1. Metoda asociaţiilor libere – libere  – constă în faptul că tânărul este încurajat să prezinte liber problematica sa, fără nici -un fel de reţineri şi fără a face o impresie bună interlocutorului. Tehnica are rolul de a -l elibera pe adolescent de efectele trăirilor, conţinuturilor reprimate ale inconştientului. inconştien tului. 2.2. Analiza Ego-ului  – consilierul trebuie să cunoască prob lematica la zi a adolescentului deviant şi nu numai cauzalitatea anterioară legată de problemele actuale. 3. Metode şi tehnici ulitizare în consilierea comportamentală

3.1. Tehnica stingerii comportamentelor nedorite  În situaţia în carae conduitele deviante nu sunt întărite intens, acestea au tendinţa de a -şi diminua intensitatea până la dispariţia lor. Şi invers, insistând pe manifestările dezirabile, corecte, recompensându -le atunci când când situaţia o cere, conduitele indezirabile îşi restrâng până la dispariţie efectele. Exemplu: Exemplu: cazul elevului N.A. de la Şcoala generală nr.112 din Bucureşti. Problemă: comportament agresiv, violenţă verbală în clasă, marginalizat de colegi. Activitatea de consiliere a demarat, mai întâi, la nivelul părinţilor  săi, consilierul reuşind săsă -i înveţe prin a face o distincţie clară între conduitele demonstrative ale copilului şi cele reale.  În pasul următor li s-a explicat părinţilor să pună un accent mai mare pe comportamentele dezirabile şi să le ignore pe cele puternic demonstrative. În aceaşi direcţie au fost îndrumaţi profesorulprofesorul -diriginte şi alte cadre didactice. După luarea acestor măsuri, ss -a putut observa că în primele zile manifestările agresive faţă de colegi s-au accentuat,  însă treptat ele ss-au redus, deoarece nu mai se insista pe ele de către dascăli şi părinţi.

3.2. Metoda: Paradigma A-B-C A. B. C.

conţine fapte, evenimente din viaţa adolescentului; surprinde aspectele legate de ceea ce gândeşte tânărul despre acele fapte şi evenimente; se referă la trăirile afective şi la comportamentele tânărului ca o consecinţă a lui B.

 În situaţia în care există o consecinţă C care presupune manifestări indezirabile, nedorite ce sunt rezultatul unui eveniment A, acesta acesta apare ca fiind cauza lui C. Realitatea demonstrează că apariţia comportamentelor deviante este generată nu de A ci de B, prin urmare de pornirile iraţionale ale tânărului. Consilierul îl îndrumă pe adolescent să facă o listă cu gândurile sale negative şi, în acelaşi timp, săsă -i abată atenţia prin participarea sa la activităţi deconectante, plăcute. 3.3. Tehnicile consilierii centrate pe realitate. Caracteristici: a) se va pune accentul pe atitudinile şi comportamentele pozitive, dezirabile şi vor fi neglijate neglija te evenimentele negative din viaţa tânărului; b) se dezvoltă la adolescentul deviant capacitatea de a vorbi liber, de a face haz de propriile erori şi greşeli; c) se prezintă în detaliu consecinţele unor conduite negative; d) pentru eşecuri în diferite situaţii sociosoc io-educaţionale educaţionale,, nu se vor aplica pedepse; e) folosirea Angajamentului scris de către tânăr, întocmirea unor proiecte de schimbare comportamentală şi notarea progreselor înregistrate. 4. Tehnici folosite în consilierea centrată pe persoană

4.1. Ascultarea Exprimându-şi Exprimându- şi propriile probleme, fiind ascultat, adolescentul deviant simte că cineva este lângă el. Consilierul manifestă o atitudine deschisă dialogului, atenţie şi solicitutine, încurajare şi sprijin. 4.2. Reformularea Reformularea Consilierul pe parcursul şedinţ elor elor de consiliere va identifica acele cuvinte-cheie prin care va marca ceea ce este esenţial pentru adolescent. 5. Consilierea centrată pe grup (strategii, metode)

5.1. Modelarea sentimentelor sentimentelor de către consilier  Consilierul va încerca să “intre” în per sonalitatea sonalitatea adolescentului exprimându-şi exprimându- şi sentimentele sale despre sine sau despre felul în care ar gândi şi simţii dacă s-ar s -ar afla în locul lui. Mod de exprimare: “Dacă colegii mei mm -ar fi tratat aşa cum ai fost tu tratat, marginalizat, atunci şi eu mm -aş fi supărat”. 5.2. Strategia cercurilor concentrice Această strategie este uzitată în cazul adolescenţilor care îşi maschează propriile sentimente. Sunt desenate cinci cercuri concentrice, notându-se din interior spre exterior cu litere de la A la E, consilierul prezentând subiectului ceea ce reprezintă fiecare cerc în parte. Astfel: -

dezvăluie numănui; -

apropiaţi; -

 în realitatea cotidiană; -

sesiza oricine.

Cercul A – A  – semnifică zona intimă, privată a tânărului, sistemul de informaţii pe care nu -l Cercul B – B – este alcătuit din date pe care subiectul le destăinuie numai familiei şi prietenilor  Cercul C – C – este alcătuit din sentimente s entimente şi gânduri dezvăluite prietenilor; Cercul D – D  – conţine sentimente şi gânduri împărtăşite cunoscuţilor cu care interacţionează Cercul E  – alcătuit din fapte, evenimente despre adolescent pe care le poate vedea şi

După ce a prezentat semnificaţia fiecărui cerc, consilierul îi explică tânărului că baza de date din cercul A conţine, pentru orice individ, informaţii dar şi probleme legate de sex, incorectitudine, supărare etc. Prin această precizare adolescentul devine mai puţin circumspect în dezvăluirea sentimentelor sale despre această problematică, fiind conştient că despre acest subiect se discută în mod obişnuit la nivelul multor persoan e. 5.3. Tehnica stopării negative Mulţi adolescenţi devianţi gândesc că ei greşesc mereu şi că nu mai este nimic de făcut. Consilierul va avea rolul de a stopa acest mod de gândire şi folosind strategii specifice îi va arăta tânărului că are dreptate de cele mai multe ori, urmărind sistematic înlocuirea gândurilor, ideilor negative cu gânduri optimiste, pozitive. 5.3.1. Tehnica de identificare a rolului: în cele mai multe cazuri, adolescentul nu conştientizează efectele distructive rezultate în urma manif estărilor estărilor sale deviante, ceea ce înseamnă un comportament dăunător atât pentru el, cât şi pentru ceilalţi. Consilierul îl pune pe tânăr în situaţia de a -şi imagina ce ar simţi el dacă un coleg i-i -ar fi produs o anumită nedreptate.  Întrebările puse de consilier sunt de felul următor: “Cum ai fi procedat tu în acelaşi context, atunci când colegul ţi -a pricinuit nedreptatea?”; “Dacă altcineva ar trece prin aceleaşi momente nefericite, ce sfaturi i -ai împărtăşi?”. Exemplu: un licean a relatat problema lui în cad rul grupului de întâlnire, referitoare la a pune sau nu capăt unei prietenii de lungă durată, datorită unor aspecte de ordin etic. Deşi membrii grupului i -au acordat întreaga atenţie, punându -i la dispoziţie

mai multe alternative de rezolvare a problemei s ale, adolescentul a avut o atitudine refractară respingând soluţiile colegilor. Atunci, însă, consilierul i-i-a pus întrebarea “Dacă un alt coleg ar fi în aceeaşi situaţie ca tine, ce sfaturi i -ai da?”. Tensionarea şi starea de confuzie prin care trecea tânărul au început să scadă în intensitate devenind cooperant. 5.4. Tehnica dialogării şi inversării rolului  În şedinţa de consiliere o elevă povesteşte că în ultima vreme vr eme are multe discuţii cu mama sa, divorţată recent, şi se  întreabă ce ar trebui să facă facă pentru pentru a stopa aceste certuri. Consilierul îi cere tinerei săsă-şi imagineze şi să interpreteze cea mai recentă dispută, el jucând rolul mamei sale. În acest fel, consilierul poate surprinde trăsăturile comportamentale şi esenţa motivelor legate de atmosfera tensionată pe relaţia mamămamă-fiică. Apoi, rolurile vor fi inversate. Întreaga “dramatizare” va fi înregistrată video, revăzându -se caseta cu rolurile inversate. Această tehnică permite adolescentului să identifice şi să compare comportamentele sale indezirab ile cu cele dezirabile, corecte. 5.5. Tehnica contractului comportamental Modificarea conduitelor adolescentului deviant este uneori extrem de dificilă, ceea ce presupune obţinerea de către consilier, în prealabil, a angajamentului pentu schimbare din partea tânărului. Contractul comportamental va trebui să fie scris şi va specifica: scopul, obiectivele urmărite, acţiunile cu care adolescentul este de acord (locul de desfăşurare), modalităţile prin care vor fi finalizate sarcinile. Recompensele, recunoaşterea recunoa şterea performanţelor obţinute, reacţiile de aprobare ca modalităţi de întărire a comportamentului vor trebi să însoţească contractul comportamental. comportamental. 5.6. Strategia practicii negative Adolescenţii se plâng, nu de puţine ori, de anumite stări de anxietate, de teamă, frică, consilierului revenindu -i sarcina de a le programa scenarii prin care ei vor trebui să vină în mijlocul “răului”, să practice comportamentele cele mai nedorite; dacă le este frică vor trebui puşi în situaţii adecvate; dacă le este teamă când plâng vor fi convinşi să plângă. Atâta timp cât adolescentul va evita “zona” care inoculează teama, anxietatea se va amplifica, iar consilierul îi va explica argumentativ această situaţie. 5.7. Tehnici operante de întărire Acest tip de tehnici presupun presupun întărirea sistematică a manifestărilor dezirabile şi ignorarea premeditată a conduitelor  deviante, concomitent cu aplicarea de recompense, atunci când apar primele comportamente pozitive. 5.8. Strategia modelării indirecte Adolescentul deviant poate f i influenţat benefic observând comportamentul moral al unor personalităţi model (consilier, profesori, părinţi, oameni de ştiinţă şi cultură, sportivi, artişti) şi învăţând din experienţa lor îşi poate schimba conduit a  într-una  într-una dezirabilă. În acest sens pot po t fi folosite: casete audio-video, audio-video, filme, cărţi (biblioterapia). 5.9. Jurnalul personal Jurnalul conţine pe zile (consemnarea se face la sfârşitul zilei), activităţi, situaţii rezolvate pozitiv, număr de comportamente pozitive, dar şi lista cu activităţile şi comportamente c omportamentele le negative.

2. CHESTIONARE Pentru cunoaşterea şi evaluarea stării de agresivitate

Citiţi cu atenţie toate întrebările cuprinse în cele treisprezece chestionare. Aceste întrebări corespund trăsăturilor din structura personalităţii dumneavoastră. După prima lectură globală, recitiţi cu cea mai mare atenţie fiecare întrebare în parte, căutând să stabiliţi dacă stările sau manifestările menţionate vă sunt proprii şi dumneavoastră. Răspundeţi simplu prin DA sau NU la aceste întrebări, luând în consideraţie faptul că nu există răspunsuri corecte sau incorecte ci numai răspunsuri sincere sau nesincere. CHESTIONAR 1 1. Manifest multă suspiciune faţă de cei din d in jur. 2. De cele mai multe ori nu am încredere în ceilalţi oameni. 3. Sunt convins că oamenii vor să mă înşele î nşele sau să mă lezeze. 4. Sunt extrem de atent(ă) în î n depistarea acestor comportamente. 5. Totdeauna iau măsuri pentru a mă feri. 6.  În general sunt foarte foarte reticent(ă) reticent(ă) faţă de oameni. 7. Manifest întotdeauna o discreţie exagerată. 8.  Îmi este greu să accept propria propria mea vinovăţie. 9. Pun uşor la îndoială î ndoială loialitatea altora. 10. Am o preocupare constantă pentru confirmarea supoziţiilor mele. 11. Sunt preocupat(ă) de a găsi semnificaţia şi motivaţia ascunsă. 12.  Îmi place să descopăr faţa faţa ascunsă a evenimentelor evenimentelor sau faptelor. 13. Manifest de regulă o gelozie foarte accentuată. 14. Am tendinţa de a dispreţui pe alţii. 15.  Îmi place să ofensez pe cei cei din jurul meu. 16. Cred că am mai multe dificultăţi în viaţă decât ceilalţi. 17. Când cred că sunt ameninţat(ă) trec imediat la contraatac. 18.  Îmi vine foarte greu să ies din din stările de încordare. CHESTIONAR 2 1. Uneori am impresia că unele evenimente îmi sunt prevestite prin semne. 2. Cred că am capacitatea de a transmite g ândurile mele. 3. Consider că alţii pot săsă -mi trăiască emoţiile şi sentimentele. 4.  Îmi plac faptele, comportamentele comportamentele şi întâmplările întâmplările bizare. 5. Uneori îmi imaginez că am relaţii cu foarte multe persoane importante. 6. Am tendinţa săsă-mi limitez la maximum relaţiile sociale. sociale. 7.  În comparaţie cu alţii, mă consider consider un (o) izolat(ă) social. 8. Uneori am senzaţia prezenţei unei forţe nevăzute sau unei persoane dispărute. 9. Uneori mi se pare că am o altă personalitate. 10. Uneori pun multă grijă în elaborarea exprimării. 11. Când vorbesc, î mi mi plac digresiunile şi bizareriile verbale. 12.  Îmi place să utilizez un limbaj limbaj metaforic. 13.  În relaţiile cu ceilalţi sunt foarte detaşat(ă). detaşat(ă).

14.  Îmi place să mă port cu răceală, răceală, cu indiferenţă afectivă. 15. Am impresia că toată lumea este coalizată împotriva mea. 16.  În societate, societate, simt o nelinişte şi uneori spaimă. 17. Sunt hipersensibil(ă) faţă de orice critică. 18. Mi se pare uneori că trăiesc tr ăiesc uneori într -o lume magică. 19.  În general sunt foarte foarte superstiţios(ă). CHESTIONAR 3 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

Mă simt obosit(ă) fizic sau psihic, fără să fac nici un efort. Senzaţia de epuizare generală este intensă în timpul dimineţii. Memoria şi evocarea îmi sunt slăbite. Am dureri de cap nelocalizate. Emoţiile negative îmi provoacă dureri de cap difuze. La stări emotive puternice îmi amorţesc anumite părţi din corp . Totdeauna am palmele transpirate. Simt că tonusul meu psihic este foarte scăzut. sc ăzut. Am un sentiment de inferioritate în permanenţă. Sunt mai totdeauna trist(ă) şi abătut(ă). Simt nevoia accentuată de somn şi am somnolenţă dimineaţa. Am tulburări diverse, viscero-vegetative. vi scero-vegetative. Mă simt în stare de surescitare permanentă. Mă simt în stare de irascibilitate permaentă. Am crize dese de palpitaţii. De multe ori, am un ritm foarte accelerat al bătăilor inimii. Am dese tulburări gastro-intestinale. gastro -intestinale. Am perioade de foame foam e şi sete paroxistice. Constat o scădere a libidoului şi a sexualităţii. Prezint deseori o instabilitate în mers. Aud zgomote diverse în urechi. Am diverse manifestări supărătoare neuro-musculare. neuro -musculare.

CHESTIONAR 4 1.  În faţa unor situaţii nu mă mă pot stăpâni uşor . 2. Reacţionez întotdeauna prin impulsivitate. 3. Prietenii mă consideră că am manifestări imprevizibile. 4. Când mă enervez, am tendinţa să mă lovesc, să mă muşc, să mă pedepsesc. 5. Manifest o nevoie excesivă sexuală. 6.  Îmi place să mănânc, oricât oricât şi oricând. 7. Uneori simt nevoia să mă distrug fizic prin manifestări agresive faţă de propria mea persoană. 8.  Îmi place să schimb repede repede relaţiile cu celelalte persoane. persoane. 9. Nu-mi Nu-mi place să am totdeauna t otdeauna aceeaşi aceeaşi atitudine faţă de oameni. 10. Cred că oamenii din jur trebuie să-mi să -mi servească servească interesele şi îi determin să o facă. 11. Am deseori crize de mânie şi furie. 12. Mi se pare uneori că mi-am mi -am schimbat identitatea. 13. Mă reprezint uneori altfel decât sunt în realitate.

14. Oscilez foarte mult mult pentru a-mi a-mi alege un scop sau o direcţie. 15.  Îmi fac foarte mu multe lte probleme pentru stabilirea unei legături de prietenie, de muncă, de dragoste. 16. Trec foarte repede de la o stare depresivă la una de veselie. 17. Trăiesc întotdeauna un sentiment de nesiguranţă, de nelinişte. 18. Sunt foarte iritabil(ă) în relaţiile cu mine şi cu ceilalţi. 19. Mă supără foarte des comportamentul comportamentul celorlalţi. 20. Nu pot suporta singurătatea pentru că mă deprimă. 21. Fără voia mea produc scandaluri şi particip la ele. 22.  Îmi place să mă chinuiesc moral moral şi să sufăr fizic, prin actele pe care le comit. comit. 23. Am încercat să să mă sinucid. 24. MiMi-am am produs, uneori, răniri sau mutilări. 25. Uneori mi se pare că am mare gol sufletesc. CHESTIONAR 5 1.  Îmi place să lipsesc deseori de la şcoală. 2. Eram uneori pedepsit(ă) pentru conduita mea protestatară. 3. Am avut tulburări de comportament de natură penală. 4.  Îmi place să falsific adevărul şi chiar să-l să-l ascund. 5. Nu cred că a înşela pe cineva constituie o culpă. 6. Pot avea mai multe tipuri de comportament faţă de aceeaşi persoană. 7.  În copilărie îmi plăcea să fug fug de acasă, de la şcoală. şcoală. 8. Şi astăzi îmi place să umblu pe străzi şi în alte locuri fără vreun scop. 9. Am utilizat droguri ocazional. 10. Am făcut abuz de alcool. 11. Uneori am sustras bunuri, fie din familie, fie f ie de la alţii. 12.  Îmi plăcea să distrug jucăriile. jucăriile. 13.  Îmi place să sparg şi să distrug bunuri. bunuri. 14. Niciodată n-am n-am avut performanţe şcolare şi intelectuale la posibilităţile mele. 15. Nu-mi Nu-mi place să fiu disciplinat(ă). 16. Nu-mi Nu-mi place să ţin seamă de regulile social-morale. social -morale. 17. De multe ori devin brutal(ă). 18.  Îmi plac filmele cu violenţă. 19. Asist cu plăcere la violenţele străzii. străzii. 20. Utilizez deseori violenţe verbale. 21. Am schimbat deseori ocupaţia. 22. Am fost de multe ori în stare de şomaj. 23. Absentez deseori nemotivat de la serviciu. 24. Părăsesc slujbele fără nici un motiv. 25.  Îmi este foarte greu săsă-mi exercit rolul de părinte. 26. Am abandonat propria mea familie. 27. Am abandonat de multe ori partenerii sexuali. s exuali. 28. Mi-am abandonat proprii copii. 29. Cheltuiesc pentru distracţii personale banii necesari întreţinerii familiei. 30.  Îmi place să încalc normele sociale. 31.  Îmi place să schimb cât mai des des partenerii sexuali, pentru obţinerea obţinerea unor avantaje. avantaje.

32. Am practicat traficul de droguri. 33. Am practicat proxenetismul. 34. Am suferit unele arestări. 35. Am fost condamnat(ă). 36. Nu pot păstra legături stabile cu ceilalţi. 37. Am divorţat. 38. Nu mă deranjează promiscuitatea. 39. Sunt foarte iritabil(ă) iritabil(ă) şi am uneori conduite agresive. 40. Am produs de multe ori agresiuni corporale şi am atentat la pudoare. 41.  Îmi place să contractez datorii. datorii. 42. Nu-mi Nu-mi respect obligaţiile materiale faţă de persoanele apropiate. 43.  În relaţiile cu oamenii sunt sunt mai de grabă impulsiv(ă). impulsiv(ă). 44. Nu mă preocupă ce se va întâmpla în viitor. 45. Fac uneori călătorii fără nici-un nici -un scop. 46. N-aş N-aş putea suferi niciodată pentru adevăr. 47. Oamenii care susţin întotdeauna adevărul mi se par suspecţi. 48. Consider că pentru promovarea intereselor mele orice mijloc este es te admis. 49. Când conduc automobilul nu mă gândesc la consecinţele unui accident. 50. Nu mă preocupă niciodată dacă actele mele pot avea consecinţe dăunătoare. 51. Cred că singura libertate este cea pe care o gândesc eu. 52. Uneori manifest cruzime faţă de animale sau faţă de copii. c opii. CHESTIONAR 6 1. Ţin ca tot ce fac eu să fie perfect. 2. Faptul că nu reuşesc îmi provoacă mari insatisfacţii. 3.  Întrucât doresc să ating perfecţiunea, perfecţiunea, ori renunţ la unele proiecte, ori nu nu termin ce am început. 4.  În execuţie, pun accentul accentul pe detalii. 5. Am o pasiune deosebită pentru ordine şi respectarea regulilor. 6.  Îmi întocmesc totdeauna programe anticipate anticipate de acţiune. 7. Insist ca şi alţii să respecte r especte criteriile mele de perfecţiune. perfecţiune. 8. Am permanent o teamă de insucces. 9. Transmit şi altora temerile mele. 10. Sunt pr eocupat(ă) eocupat(ă) permanent permanent de munca şi activitatea mea. 11.  În faţa unor decizii mimi-e frică de eşec. 12. Uneori amân sau prelungesc nejustificat unele acţiuni sau realizări. 13. Ţin foarte mult să mă achit de sarcinile mele în cele mai mici amănunte. 14. Nu admit abateri de nici un fel de la regulile morale. 15.  Îmi exprim greu trăirile afective. 16. Nu cheltuiesc şi nu dăruiesc nimic, dacă nu este necesar. 17. Renunţ greu sau deloc la obiectele fără valoare care îmi aparţin. CHESTIONAR 7 1. Nu accept cu uşurinţă solicitările de îndeplinire a sarcinilor curente profesionale. 2. Nu-mi Nu-mi place să fiu obligat(ă) să răspund la solicitări care nu-mi nu -mi plac. 3.  Îmi place să amân activităţile fără motiv. motiv.

4. Uneori tergiversez mult timp ceea ce trebuie să execut. 5.  Îmi place să stau fără să fac nimic. nimic. 6. Sunt consider at(ă) at(ă) ca o persoană foarte încăpăţânată. 7. Sunt de obicei neglijent(ă). 8. Când nu-mi nu-mi place să fac ceva, “uit”. 9. MiMi-ee greu să aleg şi să întreţin relaţiile obişnuite sociale. 10. Sunt foarte sensibil(ă) la respingerea de către ceilalţi. 11. Nu accept relaţii fără o garanţie că nu voi fi criticat(ă). 12. Prefer să fiu cât mai izolat(ă) de societate. 13. Cred că locul meu este undeva mai spre margine. 14.  Îmi plac locurile de muncă muncă neînsemnate. 15. Doresc foarte mult să fiu iubit(ă) de cei din jur, dar nu sunt. 16. Ţin foarte mult să fiu original(ă). 17. Cred că nu pot să realizez decât lucruri fără valoare. 18. Defectele mele îmi produc teamă. 19.  Îmi place să vorbesc rău despre despre mine. CHESTIONAR 8 1.  În relaţiile cu familia sunt agresiv(ă). agresiv(ă). 2. Utilizez deseori violenţele verbale. 3. Brutalizez persoanele apropiate. 4.  Îmi place să fiu arogant(ă) arogant(ă) cu subalternii sau cu cei mai slabi. 5. Sunt uneori crud(ă), sau violent(ă) pentru a obţine superioritate. 6.  Îmi place să umilesc pe cei din jur. 7.  Îmi place să aplic pedepse pedepse celor care depind depind de mine. 8. Simt plăcere şi satisfacţie când asist la suferinţa altora. 9. Uneori întrebuinţez mijloace imorale pentru a produce suferinţă. 10. Exercit teroare pentru a determina pe alţii să facă ceea ce doresc eu. 11. Impun restricţii celor apropiaţi, chiar dacă ştiu că suferă. 12. Mă fascinează violenţa şi cruzimea. c ruzimea. 13. Rup florile, distrug plantele cu satisfacţie. 14. Maltratez animalele cu plăcere. 15. Sunt pasionat(ă) de artele marţiale, de lupte, de violenţe. CHESTIONAR 9 1. Persoanele cu care sunt în contact îmi provoacă decepţie. 2.  Îmi aleg parteneri care mă mă duc la eşec sau neplăceri. neplăceri. 3. Nu suport să fiu ajutat(ă). 4. După succese, simt o stare depresivă sau de vinovăţie. 5. Fără să vreau îmi provoc suferinţe fizice sau morale. 6. Provoc mânia sau respingerea celorlalţi. 7. Am impresia că mai degrabă resping situaţiile care-mi care -mi produc produc plăcere. 8. Bucuria îmi produce un sentiment dezagreabil. 9. De foarte multe ori eşuez în îndeplinirea î ndeplinirea unor acţiuni sau proiecte. 10. Nu-mi Nu-mi sunt simpatice persoanele care se poartă bine cu mine.

11. Cu cât îmi place mai mult un partener sexual, cu atât simt nevoia să s ă -l resping. 12.  Îmi place să mă sacrific foarte mult, mult, fără să fiu solicitat(ă). CHESTIONAR 10 1. Cred că reacţionez printr -un -un comportament dramatizat. 2. Exprimarea emoţiilor este de cele mai multe ori exagerată. 3. Procedez în aşa fel încât să atrag atenţia celorlalţ i.i. 4.  Îmi place foarte mult să am activităţi şi emoţii tari, puternice. 5. Chiar la evenimentele minore eu reacţionez foarte intens. 6. Uneori am crize de mânie sau furie, pe care c are nu mi le pot stăpâni. s tăpâni. 7. Pot fi foarte prietenos şi pot produce încântare încântare în contactele mele întâmplătoare. 8. Manifest mai degrabă superficialitate în relaţiile şi activităţile mele. 9. Nu cred că sunt aşa cum mă manifest. 10. Simt nevoia ca toate grijile altora să se concentreze pe mine. 11. Sunt foarte îngăduitor(oare) şi chiar milos(oasă) faţă de mine. mine . 12. Nu mă interesează prea mult ce se întâmplă cu alţii. 13. Mi se pare că cei mai mulţi au datorii neîmplinite faţă de mine. 14. Foarte uşor pot să fiu umilit(ă) şi nu suport acest lucru. 15. Am nevoie întotdeauna de cineva care să s ă mă domine. 16. Mă simt neajutorat(ă) şi am o permanentă insecuritate afectivă. 17. Atunci când doresc ceva pentru mine manipulez anturajul chiar prin ameninţări. 18. M-am M-am gândit uneori că ar fi mai bine să mă suprim. 19. Mai tot timpul sunt într-o într-o stare depresivă. 20. Am tendinţa să mă izolez în societate. s ocietate. 21. Cred că nici activitatea şi nici viaţa nu au sens. 22. Cedez cu uşurinţă în faţa eşecurilor. 23. Nereuşitele mele au un ecou afectiv foarte puternic. 24. Prefer evenimentele cu mare încărcătură afectivă. 25.  Îmi plac literatura sau relatările relatările cu eroi nenorociţi sau nefericiţi. nefericiţi. 26. Am preferinţe pentru aspectul dramatic al vieţii. 27. Nutresc o teamă permanentă pentru eventualele îmbolnăviri sau contagiuni. 28. Am senzaţia unei oboseli perpetue. 29. Am un sentiment etic exacerbat. 30. Am un simţ al datoriei exacerbat. 31. Doresc să-mi să-mi exprim devotamentul devotamentul în relaţiile cu persoanele apropiate. apropiate. 32.  Îmi cenzurez cu severitate orice orice gând sau acţiune. 33. Doresc ca aspectele formale să fie întotdeauna îndeplinite. 34. Simt dificultăţi în relaţiile de comunicare verbală cu alţii. CHESTIONAR 11 1. 2. 3. 4. 5.

 Îmi plac substanţele care îmi provoacă provoacă euforie (alcoolul, (alcoolul, parfumurile, drogurile). drogurile). Nu sunt stabil(ă) în relaţiile afective. Doresc săsă-mi schimb în permanenţă modul de activitate. De multe ori nu mai am interes pentru viaţă. Câteodată nu mai simt atracţie faţă de distracţii, relaţii, relaţii , activitate.

6. Am perioade de insomnie chinuitoare. 7. Am perioade în care nevoia de somn este foarte puternică. 8. Mă cred inferior(oară) în faţa multor persoane. 9. Am impresia că activitatea mea nn -are nici o eficienţă. 10. Nu pot să fiu multă vreme atent(ă). 11. De foarte multe ori uit cu repeziciune. 12. Nu-mi plac lucrurile abstracte. 13. De multe ori nu mai simt apetit sexual. 14. Am sentimentul unei vinovăţii difuze. 15.  În legătură cu viitorul sunt foarte foarte pesimist(ă). 16. Uneori, inexplicabil, am stări euforice, expansive. 17. Am perioade când c ând sunt foarte irascibil(ă). 18. Am perioade de mare dinamism, de plăcere de a exista. 19. Uneori am o gândire foarte intensă şi creatoare. 20. Am perioade de hiperexcitaţie sexuală. 21. Sunt epoci în care îmi plac distracţiile distr acţiile şi călătoriile. 22. Am zile în care simt o nelinişte neli nişte (nevoia de a mă mişca în permanenţă). 23. Uneori îmi place să vorbesc mult şi ş i necontrolat. 24. Unele realizări mici mi se par foarte importante. 25. Am accese de râs zgomotos şi nemotivat. 26.  Îmi plac jocurile verbale cu subînţeles. CHESTIONAR 12 1.  Îmi iubesc foarte foarte mult propria fiinţă. 2. Cred că sunt în mare măsură unic(ă). 3. Apreciez că tot ce fac este foarte bine. 4. Am foarte multe abilităţi şi chiar talente veritabile. 5. Frumuseţea mea are ceva de suprareal. 6.  Îmi place să trăiesc imaginar imaginar o dragoste ideală. 7. Cred că am întotdeauna succes şi îmi creez dinainte planuri fantastice. 8. Cred că dispun de o foarte mare forţă de cucerire şi dominare. 9.  Îmi place să mă îmbrac excentric excentric ca să fiu admirat(ă). 10. Manifest indiferenţă şi păstrez distanţa în relaţiile cu alţii. 11. Nu mă interesează suferinţele altora. 12. Realizările celorlalţi îmi sunt indiferente. 13. Mi se pare că foarte f oarte multe persoane sunt mai dotate decât mine. 14. Am un simţ al ruşinii foarte accentuat. 15. Trăiesc uneori sentimentul umilinţei. 16. Critica altora mă face să sufăr. 17. Sunt într-o stare stare permanentă de apărare. 18. Cred că ar trebui să mi se facă favoruri speciale. 19. Când oamenii nu-mi nu- mi fac pe plac, mă înfurii. 20. Nu-mi Nu-mi place să am responsabilităţi de nici un fel. 21. Uneori am tendinţa să abuzez de buna credinţă a oamenilor. 22. Caut pe cineva care să mă ajute să parvin în societate. 23. Consider că societatea are prea multe reguli morale pe care le impune.

24.  Îmi promovez interesele fără să mă intereseze prea prea mult drepturile altora. altora. 25.  În aprecierea celorlalţi, oscilez oscilez între suprasupra-idealizare şi devalorizare. 26. Nu pot participa la suferinţa altora. CHESTIONAR 13 1. 2. 3. 4.

 În anumite intervale de de timp mă simt încărcat(ă) de o tensiune tensiune nervoasă deosebită. Orice încercare de a fi contrariat(ă) mă face să explodez cu multă violenţă. Nu încerc şi nici nu pot săsă -mi stăpânesc izbucnirile. izbucnirile. Uneori furia se amplifică singură şi se manifestă prin comportamente verbale sau fizice agresive. 5. Descărcările de furie şi violenţă violenţă sunt rare. 6. Am foarte dese crize de furie şşii violenţă. 7. Crizele trec de obicei foarte repede. 8. Descărcările explozive sunt de lungă durată. 9. După încetarea furiei simt o stare de destindere şi linişte. 10. După consumarea comportamentului comportamentului agresiv simt o părere de rău pentru ce am săvârşit. 11. Niciodată nu încerc săsă-mi cer scuze sau să-mi să-mi exprim regretul pentru comportamentul meu brutal. 12. Sentimentul de vinovăţie îmi dă o stare de agresivitate faţă de propria mea persoană şi faţă de ceilalţi. 13. Din cauza comportamentului meu mă adaptez greu la condiţiile sociale(prietenie, colegialitate, relaţii de muncă) deşi le doresc foarte mult. 14. Uneori am provocat scandaluri publice. 15. Uneori am produs vătămări sau răniri fizice persoanelor care mi s -a părut că m-au m -au jignit sau mau umilit.

INTERPRETARE : La fiecare chestionar în parte (din cele 13 chestionare) se face totalul răspunsurilor afirmative, apoi rezultatele se compară cu grila tabelului de mai jos, pe tipurile de personalitate cu risc sporit de agresivitate. Principalele caracteristici ale fiecărui tip de personalitate cu risc de agresivitate se pot găsi în Păunescu, Constantin, „Agresivitatea şi condiţia umană”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994.

TABEL- Chestionare pentru evaluarea stării de agresivitate* ( chestionarele, caracteristic ile ile tipurilor de personalitate,evaluarea au fost realizate de către prof. univ. dr. psiholog Constantin Păunescu )

Tipuri de personalitate cu Limite risc sporit de Normale agresivitate 1. Tip Paranoid 2  – 4 2. Tip Schizoid Schizoi d 2-4 3. Tip Neurastenic Neurasten ic 3-4 4. Tip Bordeline 6-8 5. Tip Antisocial 8 - 12 6. Tip Compulsiv Obsesiv 1-2 7. Tip PasivAgresiv 3-4 8. Tip Sadic 1-2 9. Tip Autodistructiv 1-2 10. Tip AfectivDepresiv 1-2 11. Tip Histrionic Histrio nic 5 - 6 12. Tip Obsesiv 6-8 13. Tip Exploziv 2 - 3

Structuri de personalităţi morbide

Agresivitate potenţială

Reacţii agresive Comportamente  în situaţii limită agresive constante

4-8

7-9

10 - 17

18

4-7

8 - 10

11 - 18

19

4-9

10 - 14

14 - 21

22

8 - 11

12 - 15

15 - 24

25

13 - 18

19 - 24

25 - 50

52

3-5

6-9

10 - 16

17

4-7 3-6

8 - 11 7-9

12 - 18 10 - 14

19 15

3-5

5-7

8 - 11

12

3-5 7 - 13 9 - 13 4-7

6 - 11 14 - 17 14 - 17 8 - 13

12 - 32 18 - 25 18 - 25 13 - 14

34 26 26 15

3. PROBA: STRATEGII PENTRU CONFLICT Proverbele de mai jos pot fi considerate descrieri ale unor strategii pentru rezolvarea conflctelor. Citiţi Citiţi--le pe fiecare în parte cu atenţie şi apoi indicaţi cât de tipic este fiecare pentru acţiunile dumneavoastră într -un conflict, folosind următorul sistem de notare: 5 = foarte tipic

4 = frecvent

3 = uneori 2 = rareori 1 = niciodată

….. 1. Este mai uşor să te abţii decât să te retragi dintr -o ceartă. ….. 2. Dacă nu poţi face pe cineva să gândească la fel ca tine, făfă -l să facă ceea ce gândeşti. ….. 3. Cu vorbe frumoase fr umoase se cuceresc inimile. ….. 4. O mână spală pe alta. ….. 5. Hai să ne gândim împreună. …...6. Când doi se ceartă, cine tace primul este mai înţelept. ….. 7. Puterea învinge binele. ….. 8. Vorba dulce mult aduce. ….. 9. Mai bine jumătate decât nimic. ….10. Adevărul stă în cunoştinţe, nu în părerea majorităţii. ….11. Cine fuge din luptă va trebui să mai lupte odată. ….12. Bătălia este câştigată când duşmanii sunt puşi pe fugă. ….13. OmoarăOmoară-ţi duşmanii cu bunătatea ta. ….14. Un schimb drept nu produce nici o ceartă. ….15. Nimeni nu are ultimul răspuns, dar fiecare poate contribui cu ceva. ….16. Stai departe de cei care nu sunt de acord cu tine. ….17. Bătăliile sunt câştigate de cei care cred c red în victorie. ….18. Vorbele bune valorează mult şi nu costă nimic. ….19. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. ….20. Numai cel care nu crede că deţine adevărul absolut poate beneficia de adevărurile altora. ….21. Evită persoanele certăreţe, pentru că îţi vor face f ace viaţa iad. ….22. Cine nu pleacă îi face pe alţii alţi i să place ….23. Vorbele bune asigură armonia. ….24. Cadourile apropie prietenii. ….25. Adu tu conflictele la suprafaţă şi trateazătratează-le direct; numai aşa se pot descoperii soluţiile cele mai bune. ….26. Cel mai bun mod de a trata conflictele este de ale evita. ….27. Bate cu pumnul în masă dacă vrei să obţii ceva. ….28. Blândeţea triumfă asupra mâniei. mâ niei. ….29. O parte din ceea ce vrei ….30. Sinceritatea, onestitatea şi încrederea mişcă şi munţii. ….31. Nimic nu este aşa de important încât să merite să lupţi pentru a -l obţine. ….32. Există două feluri de oameni: învingătorii şi învinşii. ….33. Când cineva te loveşte cu o piatră, loveşte-l loveşte -l cu un fulg. ….34. Când fiecare cedează jumătate se poate ajunge la o înţelegere dreaptă. ….35. Săpând mereu descoperi adevărul.

INTERPRETARE: - Se realizează totalul punctelor pe fiecare din cele cinci tipuri de strategii. Cu cât este mai mare totalul pentru fiecare strategie, cu atât mai frecvent este folosită. Cu cât totalul este mai mic, cu atât mai puţin este folosită strategia respectivă. Retragere …..1 …..6 …11 …16 …21 …26 …31

Forţare …..2 …..7 …12 …17 …22 …27 …32

Reconciliere …..3 …..8 …13 …18 …23 …28 …33

Compromis …..4 …..9 …14 …19 …24 …29 …34

Confruntare …..5 …10 …15 …20 …25 …30 …35

…Total

...Total

…Total

…Total …Total

…Total …Tota l

STRATEGII PENTRU CONFLICT I.

RETRAGERE (Broasca ţestoasă) Broasca ţestoasă se retrage în carapacea ei pentru a evita conflictul. Ea renunţă la scopurile şi relaţiile ei personale. Stă departe de conflict şi evită persoanele ce crează conflicte sau cu care este în conflict. Crede că nu există speranţa în a încerca să rezolvi un conflict, se simte neajutorată. Crede că e mai uşor să te retragi, fizic şi psihologic, dintr -un conflict decât săsă-l înfrunţi.

II.

FORŢARE (Rechinul) Rechinul încearcă săsă-şi domine adversarii prin aa-i face să accepte soluţia lor într -un -un conflict. Scopurile lor personale sunt foarte importante pentru ei în timp ce relaţiile interpersonale sunt de o importanţă minimă. Caută săsă -şi atingă ţelul cu orice preţ. NuNu -i interesează nevoile celorlalţi. Nu-l Nu -l interesează dacă ceilalţi îl plac sau îl acceptă. Rechinul presupune că un conflict se rezolvă când o persoană câştigă şi alta pierde. El vrea să fie câştigătorul. A câştiga îi dă rechinului un sentiment de mândrie şi de realizare personală. A pierde îi dă un sentiment de slăbiciune, neadaptare şi ratare. Încearcă să câştige prin atac, copleşire c opleşire şi intimidare. III. RECONCILIERE (Ursuleţul) Pentru ursuleţ relaţiile interpersonale interpersonale sunt foarte importante importante în timp ce propriile scopuri au o importanţă mică. Ursuleţul doreşte să fie plăcut şi acceptat de ceilalţi. El crede că conflictele ar  trebui evitate în favoarea armoniei şi mai crede, de asemenea, că oamenii nu pot discuta în contradictoriu fără a strica relaţiile dintre ei. Se teme că dacă conflictul va continua cineva va avea

de suferit şi asta va compromite relaţia cu acea persoană. Este în stare să renunţe la scopurile personale pentru a păstra o relaţie r elaţie cu cineva. Ursuleţul spune: “Renunţ la scopurile/interesele mele şi te las să obţii ce doreşti din dorinţa de a mă face plăcut ţie”. Ursuleţul încearcă să aplaneze conflictul din teama de a nu periclita relaţia cu cineva.

IV. COMPROMIS (Vulpea) Vulpea este interesată în aceeaşi măsură de scopurile personale cât şi de relaţiile cu ceilalţi. Vulpea tinde să facă compromisuri; renunţă parţial la scopurile ei, convingând cealaltă tabără să facă la fel. Într -o situaţie conflictuală, soluţia soluţia vulpii va fi ca fiecare parte implicată să câştige ceva – soluţia de mijloc între două extreme. Este capabilă să renunţe parţial la scopurile şi relaţiile ei pentru a ajunge la o înţelegere. V. CONFRUNTARE (Bufniţa) Bufniţa preţuieşte extrem de mult atât scopurile personale cât şi relaţiile interpersonale. Ea vede conflictele ca probleme ce trebuiesc rezolvate şi caută soluţii care să satisfacă atât atâ t interesele personale cât şi cele ale taberei adverse. Bufniţa vede conflictul ca o metodă de îmbunătăţire a relaţiilor prin reducerea tensiunii dintre două persoane. Încearcă să pornească o discuţie ce identifică conflictul ca problemă. Prin căutarea soluţiilor care să satisfacă ambele părţi, bufniţa menţine relaţiile. Ea nu este mulţumită până când nu se găseşte o soluţie care să satisfacă ambele părţi, până când tensiunile şi sentimentele negative nu au fost pe deplin rezolvate.

4. FIŞA SOCIOSOCIO-PSIHOPEDAGOGICĂ Date personale: Numele şi prenumele: Locul şi data naşterii: Domiciliul: Şcoala şi clasa în care învaţă: Date familiale: Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor: Tata___________________________ Mama__________________________ Structura şi componenţa familiei: Tipul familiei     

Normală Tata (mama) decedat Părinţi despărţiţi Părinţi vitregi (unul, amândoi)

Fraţi (surori)

Mai mici  Mai mari Nr. Numele, prenumele crt. 

Vârsta

Ocupaţia

Alte situaţii_______________ situaţii_______________________ ____________Alte ____Alte persoane (rude) apropiate________________________________________________  Atmosfera şi climatul educativ:

Raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii  Raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare  Dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente  Familie destrămată sau pe cale de destrămare Condiţii de viaţă şi de muncă a elevului:  Foarte precare  La limită  Acceptabile  Bune  Foarte bune 

Influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi):  Reduse  Ample  Frecvente   Întâmplătoare Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii Caracteristici ale dezvoltăr iiii fizice:  înălţime_______________  înălţime______________________ _______ greutate______________________ defecte fizice, handicapuri (senzoriale, motorii)_______________________________________________________  __________________________ _________________ ________________ _________________ ________________ _______ Îmbolnăviri: _________________ anterioare anterioare intrării în şcoală_______________________________________________ pe parcursul şcolarizării_________________________________________________ Rezultatele activităţii şcolare Clasa/media

5

6

7

8

9

10

Observaţii

Dificultăţi majore în activitatea şcolară: __________________  ___________________________ __________________ ________________ ________________ _______________  ______  Performanţe obţinute:_____________________________________________  obţinute :_____________________________________________ 

Caracterizare Caracterizare psihologică Nivelul de inteli genţă genţă     

Foarte bună Bună Medie Scăzută Sub limită

Memoria:   

Foarte bună Bună Medie

 

Slabă Foarte slabă

Imaginaţia:  Bogată  Reproductivă  Reproductiv-creativă Reproductiv-creativă  Pentru activităţi literar -artistice -artistice  Pentru activităţi tehnice  Săracă Limbajul:       

Vocabular bogat Vocabular redus Vocabular foarte sărac Exprimare frumoasă şi corectă Exprimare uşoară şi corectă Exprimare greoaie Exprimare incorectă

Stilul de muncă Cum lucrează: lucrează:  Sistematic, ritmic, organizat  Inegal, cu fluctuaţii, în salturi  Neglijent, copiază temele de la alţii  Mari lacune în cunoştinţe  Autonomie, creativitate creativitate:  Inventiv cu manifestări de creativitate  Manifestă uneori iniţiativă, independenţă independenţă  Procedează rutinier, se conformează modelului  Nesigur, Nesigur, dependent, fără iniţiativă

Conduita elevului la lecţii şi în clasă Conduita la lecţie: lecţie :  Atent, participă activ, cu interes  Atenţia şi interesul inegale, fluctuante  De regulă pasiv, aşteaptă să fie solicitat  Prezent numai fizic, cu frecvente distrageri Purtarea în general :  Exemplară, ireproşabilă  Corectă, cuviinciosă, bună  Cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave  Devianţă, abateri comportamentale grave

Conduita în grup (integrarea socială a elvului)  Mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ  Participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat  Este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive  Sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii, vine cu idei şi propuneri  Activ, sociabil, cu iniţiativă, bun organizator al grupului

Trăsături de personalitate Temperamentul  

   

Coleric – impulsiv, puternic exteriorizat, nestăpânit, inegal, uneori agresiv, rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora Sangvinic – energic, exteriorizat , vioi, mobil, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, guraliv, nestatornic Flegmatic – calm, controlat, reţinut, lent, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări repetitive Melancolic – hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios Tip conbinat

Emotivitate   

Foarte emotiv, emoţiile îi perturbă activitatea Emotiv, dar fără reacţii dezadaptative Neemotiv, îndrăzneţ 

Dispoziţie afectivă predominantă  Vesel, optimist  Deprimat, mai mult trist  Însuşiri aptitudinale  Lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare  Rezolvă Rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie  Lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp Trăsături de caracter în devenire  Atitudini faţă de muncă mun că şi învăţare  

Pozitive Negative

 Atitudini faţă de alţii   Pozitive  Negative

 Atit udini udini faţă de sine  

Pozitive Negative

Orientarea şcolară şi profesională  ____________________ ________________________________ __________ aspiraţia elevului: __________________________________________

dorinţele părinţilor:___________________________________________________   ___________________________ ________________ _________  __  recomandarea şcolii:______________  __________________

5. CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA GRAULUI DE EMOTIVITATE StrăduiţiStrăduiţi-vă să răspundeţi cât mai sincer s incer prin „da” sau „nu”: 1. Vă este greu să vorbiţi în public, în faţa unui colectiv? 2. Sunteţi timid în relaţiile cu alte persoane? 3. Vă supără o observaţie, chiar dacă este justă? 4. Tresăriţi uşor în faţa unor evenimente neaşteptate? 5. Vă impresionează puternic necazul altora? 6. Roşiţi uşor sau deveniţi palizi în anumite ocazii mai deosebite? 7. Refuzaţi de regulă să efectuaţi anumite acţiuni mai riscante? 8. Sunteţi cuprins de teamă când trebuie să vorbiţi cu profesorii? 9. Vă ruşinaţi când comiteţi o greşeală? 10. Manifestaţi nelinişte când lucrurile nu merg aşa cum aţi dorit? Cotarea se face astfel: astfel : dacă numărul răspunsurilor afirmative „da” este cuprins între 0 – 5 rezultă că subiectul este puţin emotiv, puţin impresionabil, iar dacă numărul răspunsurilor afirmative este  între 6  – 10 rezultă că subiectul manifestă tendinţă spre hiperemotivitate, fi ind foarte puternic impresionabil.

6. ATITUDINEA FAŢĂ DE ŞCOALĂ CHESTIONAR (pentru elevii de clasa a – a  –VIII-a) VIII-a) 1. Şcoala reprezintă un mediu educaţional de formare a tinerilor pentru a deveni specialişti redutabili într-un într-un anumit domeniu de activitate (încercuieşte răspunsul corect)? A. a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu B. De ce?...................................................... ce?................................................................................................... .................................................. ..... …………………………………………………………………………….. 2. Credeţi că puteţi atenua relaţiile conflictuale conflictuale dintre voi? A. a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu B. Cum?............................................................................................................ ……………………………………………………………………………….. 3. Şcoala constituie un mediu al confruntărilor, agresiunilor agresiunilor verbale şi fizice, al indisciplinei şi a chiulului de la ore (încercuiţi răspunsul corect)? A. a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu B. De ce?..................................................... ce?...................................................................................................... ................................................. … …………………………………………………………… ……………………………………………………………………….. ………….. 4. Ce ar trebui să întreprindeţi pentru a lua note cât mai mari la testele de evaluare, odată cu finalizarea clasei a – a –VIII-a? VIII-a? ……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………… 5. Consideraţi că respectarea principiilor morale morale în viaţa socială mai este de actualitate? a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu 6. Prezentaţi principalele măsuri pe care le puteţi pune în aplicare pentru a vă îmbunătăţii relaţiile cu profesori dvs. ? ……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………… …………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………… 7. Aţi remarcat în rândul rândul profesorilor profesorilor dvs. adevărate modele modele umane umane demne de urmat? a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu

7. PROBLEMATICA ADOLESCENŢILOR* CHESTIONAR PENTRU ELEVI Vă rugăm să încercuiţi răspunsurile alese, luând în considerare faptul că nu există răspunsuri bune sau rele, ci numai sincere sau nesincere. 1. Atunci când te confrunţi cu o problemă, cu o situaţie dificilă, cum procedezi? a) te retragi în trecut; b) visezi la ce va fi în viitor; c) aştepţi să te salveze cineva; d) înfrunţi criza şi o transformi într -un -un lucru pozitiv 2. Aţi remarcat în rândul profesorilor dvs. adevărate modele umane umane demne de urmat? a) da; b) nu; c) nu ştiu 3. Identificaţi cea mai serioasă nevoie sau problemă pe care o aveţi; alege numai două variante: a) financiare; f) teama de criminalitate; b) educaţionale; g) sentimentele; c) prieteni; h) relaţii personale d) relaţii dintre elevi şi profesori; e) relaţii între părinţi şi copii; 4. Dacă ar fi să identificaţi un anumit model uman din ce mediu existenţial l -aţi alege? a) mediul şcolar; e) mediul politic; b) mediul familial; f) mediul de afaceri; c) mediul sportiv; g) personalităţi istorice d) mediul artistic h) alte medii (care?) ……………………. 5. Consideraţi că respectarea principiilor morale în viaţa socială mai este de actualitate? a) da; b) nu; c) nu ştiu 6. În afara comportamentelor dezirabile social, ce tipuri de comportamente deviante aţi manifestat de-a lungul timpului? a) fuga de acasă; h) vagabondaj; b) fuga de la la şcoală; i) contestarea autorităţii profesorilor; c) abandon şcolar temporar; j) indisciplină şcolară; d) consum frecvent de alcool; k) trafic de valută; e) consum de droguri; l) ultraj (huliganism); f) agresiuni asupra persoanei; m) nici unul g) furt;  __________________  _________________________ ________________ __________________ _____________ ____ * Chestionarul a fost conceput de către prof. dr. Adrian Ibiş

7. Care sunt principalele motive ale producerii actelor delictuale? a) avantaje materiale; e) fără motiv; b) vandalism (distrugere) f) alte motive (care?) c) răzbunare; ……………………. d) teribilism; 8. În esenţă, cine se face f ace vinovat de comiterea actelor antisociale? a) climatul familial; d) mass-media; b) şcoala; e) societatea; c) anturajul; f) persoana implicată direct 9. Din ce tip de familie proveniţi? a) familie normală; b) familie dezorganizată; c) descompletată (deces, divorţ, detenţie) 10. Cum caracterizaţi relaţiile dintre părinţii dvs.? a) înţelegere, armonie; b) indiferenţă; c) conflicte ocazionale; 11. Ce tipuri de relaţii dezvoltaţi cu c u părinţii? a) armonie şi înţelegere; b) indiferenţă; c) agresiuni verbale

d) reorganizată e) alte situaţii …………….. d) conflicte, tensiuni permanente; permanente; e) despărţire în fapt fa pt

d) loviri, conflicte ocazionale; e) conflicte permanente

12. Care este structura grupului de prieteni din care faceţi parte? a) colegi de clasă; e) grup stradal; b) vecini; f) gaşcă; c) grup ocazional; g) nu am prieteni d) bandă; 13. Selectaţi principalele activităţi desfăşurate în grup: a) întâlniri, discuţii; d) distracţii (bar, video, disco, b) lecturi, vizionări de spectacole; restaurante, curse de maşini); c) întreceri sportive; e) excursii, turism 14. Ce preferinţe culturale aveţi? a) lectură; b) muzică; c) teatru, film; d) sport; e) biserică f) radio TV

15. Vă consideraţi un om liber? a) da ( în ce sens? )………………………………………………………… )……………………………………………………………. …. .. …………………………………………………………… ………………………………………………………………………………... …………………... b) nu ( de ce? )…………………………………………………………………. )…………………………………………………………………. … ………………………………………………………………………………. 16. Libertatea înseamnă pentru dvs.: a) să fac tot ce doresc, oricând şi oriunde; b) să respect libertatea celuilal celuilalt;t; c) să pot lua decizii care să-mi să -mi asigure prosperitatea d) să pot lua hotărâri care să asigure bunăstarea comunităţii e) alte situaţii………………………………………………………… situaţii…………………………………………………………………… ………… 17. Ce domeniu ştiinţific îl consideraţi cel mai important? a) ştiinţe exacte ( matematică, fizică, chimie); b) ştiinţe inginereşti (informatică, electronică, mecanică, etc.); c) medicină; d) ştiinţe sociale (sociologie, psihologie, pedagogie); e) ştiinţe economice (cibernetică, management, management, comerţ, finanţe -bănci); f) ştiinţe umaniste ( filozofie, filologie-istorie); filologie-istorie); g) ştiinţe juridice; h) ştiinţe agricole; i) arhitectură, artă;  j) sport k) politologie, jurnalism 18. Ce evenimente evenimente ar trebui să se întâmple în viaţa dvs. pentru ca bucuriile, satisfacţiile personale să fie mai numeroase?...................................... numeroase?................................................................... ............................. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… …………………………………….. …….. 19. Vârsta: a) 14 – 14 – 15 ani; b) 16 - 17 ani; c) 18 ani; d) peste 18 ani 20. Sexul: a) masculin; b) feminin 21. Instituţia şcolară:……………………........................................................

8. PROBĂ : TIPUL DE INTELIGENŢĂ Acesta este un test t est care vă ajută să vă identificaţi stilul de lucru. Autorii lui sunt Peter Kline şi Bernhard Saunders ( „Zece paşi către organizaţie ca mediu de învăţare” ). Puneţi un X în dreptul întrebărilor la care puteţi răspunde cu „da”. X=da Nr. 1

2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 1

 ÎNTREBĂRI Gândeşti în imagini  Înveţi făcând Eşti o persoană sigură pe tine Eşti atent la emoţii, vise, idei Cânţi la un instrument sau poate în cor  Scrii corect  Îţi place calculatorul  Înveţi văzând şi observând Te pricepi la tricotat  Îţi place să lucrezi în echipă Ai încredere în propria intuiţie Colecţionezi CDCD-uri, casete şi discuri  Îţi plac jocurile de cuvinte  Îţi plac lucrurile logice  Îţi aminteşti uşor figurile  Îţi controlezi deplin motricitatea Simţi ce gândesc, simţi şi crezi în ceilalţi oameni Trăieşti în propria ta lume Lucrezi ritmat, asociat cu muzica  Îţi place să dezlegi cuvinte încrucişate Memorezi bine teorii şi principii Eşti priceput la rezolvarea puzzle-urilor  Comunici bine non-verbal Eşti un bun mediator de conflicte Ai opinii puternice  Îţi aminteşti mai bine faptele pe fond muzical Ai talent la spus poveşti şi bancuri  Îţi plac romanele SF În timpul timpul liber confecţionezi obiecte artizanale sau de artă plastică Te amesteci în tot felul de lucruri, poate inconştient  Îţi place să te joci, să participi la activităţi de grup Ai un stil propriu şi original de a te îmbrăca şi a te comporta Dai drumul la muzică pentru că te ajută să îţi exprimi sentimentele Eşti un bun scriitor. Îţi place să scrii Se spune despre tine că eşti strălucitor, deştept şi inteligent  Îţi plac filmele, casetele video şi să fotografiezi fotografiezi

2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7

 Îţi plac activităţile fizice Vorbeşti mult cu vecinii Ai un hobby (de ex. colecţionarea timbrelor) Compui cântece pentru ocazii festive Se spune despre tine că eşti isteţ, rapid sau vorbăreţ  Reflectezi adesea la structuri, idei, concepte Respecţi cu minuţiozitate locul lucrurilor din clasă Preferi povestiri cu multă acţiune  Îi înţelegi bine pe ceilalţi Ai o solidă încredere în tine despre care nu pre vorbeşti Se spune despre tine că eşti „ muzical” sau talentat Gândeşti în cuvinte cuvinte  Înveţi mai bine senzorial şi examinând examinând contextul  Îţi plac tehnica şi maşinăriile Când vorbeşti, emoţionezi cu uşurinţă oamenii Ştii cu ce se ocupă colegii tăi în afara şcolii Se spune despre tine că eşti o personalitate, „bine informat” Obişnuieşti să fluieri sau să murmuri pentru tine t ine  Înveţi cel mai bine spunând spunând cu voce tare ceea ce înveţi înveţi Eşti permanent întrebător şi sceptic Citeşti uşor hărţi şi grafice Imiţi bine Se spune despre tine că eşti „un bun ascultător”, „suportiv”  Îţi cunoşti sentimentele  Îţi place să dansezi sau asculţi muzică muzică  Îţi place să scrii  Îţi plac ghicitorile, exerciţiile şi puzzle-urile puzzle-urile logice Adesea visezi cu ochii deschişi Se spune despre tine că eşti ”graţios”, bu n dansator sau atletic  În timp ce vorbeşti, gândeşti gândeşti  Înveţi cel mai bine când înveţi înveţi independent independent de alţii Ai întotdeauna opinii despre muzică  Îţi aminteşti uşor nume şi detalii detalii Gândeşti bine abstract şi teoretic Se spune despre tine că eşti creativ, constructiv sau talentat Te simţi bine când faci mişcare şi îi simţi efectele în tot corpul  Înveţi cel mai bine în grupuri grupuri de studiu Ai o personalitate foarte puternică, şi te simţi s imţi independent Te deranjează zgomotul din cameră Eşti bun la matematică  Îţi place să citeşti cărţi bune

INTERPRETARE: INTERPRETARE: - Există cicluri de întrebări de la 1 la 7. Există Exis tă maximum 11 răspunsuri afirmative pentru fiecare dintre cele 7 tipuri de inteligenţă.

Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7

Tipul Tipul de inteligenţă

Punctaj

Vizual - spaţial Corporal - kinestezic Umanist Introvertit - filosofic Muzical - ritmic Verbal - lingvistic Logic - matematic

Acum se poate identifica în mod relativ tipurile tipurile dominante de inteligenţă şi strategiile preferate de  învăţare. Nu consideraţi această această probă ca fiind un un test de inteligenţă.

9. VALORILE MORALE ŞI ŞCOALA Chestionar pentru elevi 1. Vă rugăm să realizaţi un clasament al celor nouă virtuţi prezentate mai jos(primele cele mai importante, ultimele virtuţi cele mai puţin importante), Luând în considerare faptul că nu există răspunsuri bune sau rele ci numai sincere şi nesincere.

VIRTUŢI ……loialitate ……stăpânirea de sine ……sentimentul responsabilităţii ……bune maniere ……toleranţă, respectul respectul altuia ……onestitatea ……politeţea ……modestia ……consecvenţa în aplicarea normelor  morale

2. Ierarhizaţi următoarele tipuri de comportamente în funcţie de gradul lor de peri culozitate(primele cele mai grave, ultimele cele mai puţin grave)

Tipuri de comportamente comportamente …..indisciplina şcolară …..frecvenţă şcolară redusă …..contestare autorităţii profesorilor  …..consumul …..consumul de alcool …..consumul de droguri …..violenţă verbală …..violenţa fizică …..evaziune familială

3. Vârsta: a) 14 – 14 – 15 ani; b) 16 – 16 – 17 ani; c) 18 ani; d) peste 18 ani

4. Sexul: a) masculin; b) feminin 5. Denumirea instituţiei şcolare :…………………………………………………………

VALORILE MORALE ŞI ŞCOALA Chestionar pentru cadre didactice 1. Vă rugăm să realizaţi un clasament al celor nouă virtuţi prezentate mai jos(primele cele mai importante, ultimele virtuţi cele mai puţin importante).

VIRTUŢI ……loialitate ……stăpânirea de sine ……sentimentul responsabilităţii ……bune maniere ……toleranţă, respectul altuia ……onestitatea ……onestitatea ……politeţea ……modestia ……consecvenţa în aplicarea normelor  morale

2. Ierarhizaţi următoarele tipuri de comportamente în funcţie de gradul lor de periculozitate(primel e cele mai grave, ultimele cele mai puţin grave)

Tipuri de comportamente comportamente …..indisciplina şcolară …..frecvenţă şcolară redusă …..contestare autorităţii profesorilor  …..consumul de alcool …..consumul …..consumul de droguri …..violenţă verbală …..violenţa fizică …..evaziune familială

3. Vârsta: a) 20 – 20 – 29 ani; b) 30 – 30 – 39 ani; c) 40 – 40 – 49 ani; d) 50 – 50 – 59 ani; e) peste 60 ani 4. Sexul: c) masculin; d) feminin

5. Gradul didactic: a) debutant; b) definitivat; c) grad didactic II ; d) grad didactic I 6. Discipline predate : a) discipline reale; b) discipline socio-umane; c) arte, sport; d) discipline tehnice; e) alte discipline

Denumirea instituţiei şcolare:………………………………………………………… şcolare:………………………………………………………………………………….. ………………………..

10. TINERII ΠN CONFRUNTARE ŞI DIALOG CU PROFESORII

GHID DE INTERVIU PENTRU PROFESORI 1. Sunteţi mulţumit de procesul de comunicare cu elevii (studenţii) dvs. Şi în ce măsură comunicarea (dialogul) dintre profesor şi elev (student) poate înbunătăţii performanţele educaţionale şi relaţionale din şcoală (facultate) ? 2. Comunicarea poate fi o sursă serioasă de conflict ? De ce ? 3. Se produc des confruntări (instructiv(instructiv -educative, ştiinţifice, culturale,morale, ideologice)  între profesori şi elevi (studenţi) şi cum se manifestă manifestă asemenea confruntări confruntări ? 4. Cum caracterizaţi problematica conflictului (dezacord, neînţelegeri, discuţii contradictorii, idei şi atitudini diferite) în relaţia profesor profesor -elev(student) şi ce ar trebui întreprins pentru diminuarea lor până la dispariţie ? 5. Confruntarea dintre cei doi actori principali ai sistemului educaţional, profesorul şi e levul (studentul), se poate transforma la un moment dat într-un anumit tip de conflict ? În ce situaţii şi ce efecte poate declanşa această ipostază ? 6. Prezentaţi câteva măsuri ce vin în sprijinul realizării unei comunicări funcţionale în ambele sensuri (profesor-elev/student, elev/student-profesor) ? 7. Aţ i remarcat în rândul elevilor (studenţilor) (studen ţilor) dvs. potenţiale modele umane demne de urmat? Care sunt trăsăturile tânărului privit ca viitoare personalitate creativă ? 8. Consideraţi că respectarea principiilor morale în viaţa socială mai este de actualitate (explicitaţi răspunsul) ? 9. Atunci când vă confruntaţi cu o problemă de comunicare sau de conflict, ce întreprindeţi pentru depăşirea ei ? 10. Formulaţi un Mesaj către Tineri :--------------------------------------------------------------------------

TINERII ÎN CONFRUNTARE ŞI DIALOG CU PROFESORII GHID DE INTERVIU PENTRU TINERI (ADOLESCENŢI)

1. Sunteţi mulţumit de procesul de comunicare cu profesorii dvs. şi în ce măsură comunicarea (dialogul) dintre elev/student şi profesor poate îmbunătăţii performanţele educaţionale şi relaţionale din şcoală (facultate)? 2. Comunicarea poate poate fi o sursă serioasă de conflict? conflict? De ce? 3. Se produc des confruntări (instructiv(instructiv -educative, culturale, ştiinţifice, morale, ideologice) între elev/student şi profesor, şi cum se s e manifestă aceste confruntări? 4. Cum caracterizaţi problematica conflictului (dezacord, neînţelegeri, discuţii contradictorii, idei şi atitudini diferite) în relaţia elev (student) - profesor şi ce ar trebui întreprins pentru diminuarea lor până la dispariţie? 5. Confruntarea dintre d intre cei doi actori principali ai sistemului educaţional, cadrul didactic şi elevul/studentul se poate transforma la un moment dat într-un anumit tip de conflict? În ce situaţii şi ce efecte poate declanşa această ipostază? 6. Prezentaţi câteva măsuri ce vin în sprijinul realizării unei comunicări funcţionale în ambele sensuri (elev/student-profesor, profesor - elev/student)? 7. Aţi remarcat în rândul profesorilor dvs. adevărate modele umane demne de urmat? Cere sunt principalele trăsături ale profesorului privit ca personalitate creativă model? 8. Consideraţi că respectarea principiilor morale în viaţa socială mai este de actualitate (explicitaţi răspunsul)? 9. Atunci când vă confruntaţi cu o problemă de comunicare sau de conflict, ce întreprindeţi pentru depăşirea depăşire a ei? 10. Formulaţi un Mesaj către Profesori:----------------------------------------------------------------------Profesori: -----------------------------------------------------------------------

CHESTIONARE UZITATE ÎN ACTIVITĂŢILE DE CONSILIERE ŞI ASISTENŢĂ SOCIO PSIHOPEDAGOGICĂ

11. Chestionar privind privind manifestările predelincvente predelincvente ale elevilor  (aplicat cadrelor didactice) 1. Din ce tipuri de familii provin elevii cu conduite predelincvente? a) familii organizate; b) familii dezorganizate. 2. Care este nivelul socio-cultural al grupului familial din care provin elevii cu comportamente predelincvente? a) studii superioare; b) 7-8 clase; c) 4 clase. 3. a) b) c) d) e)

Care este situaţia situaţia rezultatelor şcolare (nivelul lor) şi frecvenţa elevilor investigaţi? elevi cu rezultate slabe şi foarte slabe la învăţătură; elevi care au repetat o clasă; elevi care au repetat două clase; elevi care lipseau frecvent de la şcoală; elevi care au abandonat aba ndonat şcoala.

4. a) b) c)

Ce tip de atitudine au avut elevii cu conduite predelincvente faţă de cadrele didactice? atitudine de cooperare; atitudine de indiferenţă; atitudine de respingere.

5.  În funcţie de frecvenţa lor, care au fost cele mai des întâlnite forme de c omportamente predelincvente? a) vagabondaj, agresiuni fizice şi verbale, indisciplină şcolară; b) atitudini de negare, de respingere a autorităţii cadrelor didactice; c) abandon şcolar  6. Sunteţi de acord cu următorul enunţ “atunci când procesul de socializare eşuează , la nivelul familiei şi al şcolii, ş colii, elevul este predispus să adere la grupul stradal”? str adal”? a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu. 7. Consideraţi că multiplicarea comportamentelor predelincvente are loc datorită existenţei disfuncţionalităţilor educativ-socializatoare educativ-socializatoare în zona zona principalilor agenţi educaţionali (familia, şcoala)? a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu. 8. Credeţi că frecvenţa şcolară neritmică şi apariţia primelor “simptome” de abandon şcolar pot constitui premisele apariţiei comportamentelor deviante cu caracter moral sau penal? a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu. 9. Odată cu prelungirea perioadei de şcolarizare, care tip de socializare credeţi că devine mai important: a) socializarea prin familie; b) socializarea prin anturaj.

10. Consideraţi că poate avea loc o ameliorare a conduitelor predelincvente în situaţia în care elevul a conştientizat necesitatea urmării unei anumite rute şcolare şi profesionale? a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu. Vârsta: a) 20-29 de ani; b) 30-39 de ani; c) 40-49 de ani; d) 50-60 de ani. 11. a) masculin;

Sexul:

b) feminin.

12. Specialitatea: a) ştiinţe socio-umane; socio-umane; b) ştiinţe reale şi tehnice. 13.

Grade didactice: a) grad I; b) grad II;

c) definitivat;

d) debutant.

12. GHID DE INTERVIU  INTERVIU 

(interviu de grup nestructurat) Tema: Influenţa agenţilor de socializare asupra comportamentelor predelincvente ale elevilor. Subteme:

1.1. 1.2. 1.3. 1.4.

Disfuncţionalităţi educativeducativ -socializatoare la nivelul principalilor agenţi educaţionali: Disfuncţionalităţi la nivelul familiei; Disfuncţionalităţi la nivelul şcolii: Disfuncţionalităţi la nivelul altor instituţii sociale s ociale (mass - media, instituţii de control control social etc.); Influenţa anturajului la nivelul tinerilor (introducere).

1.5. 1.6. 1.7.

Socializarea prin intermediul anturajului. Subculturile adolescentine: Grupurile de referinţă. Anturajul; Grupurile stradale (bandele de adolescenţ i); i); Subculturile adolescentine.

1.8. 1.9.

Instituţionalizarea comunităţii educative integrative de ameliorare a fenomenului deviant juvenil: Soluţii privind diminuarea fenomenului de devianţă juvenilă; Realizarea proiectului “Centrele educative de consiliere şi de resocializare”.

Organizare:

A. B.

Pregătirea interviului de grup nestructurat – se prezintă scopul cercetării; Constituirea a 4 grupuri de câte 10 cadre didactice:

-

C. -

D.

fiecare grup va participa la 3 dezbateri + o dezbatere concluzivă; durata unei dezbateri: 1 1/2 h – h  – 2 h. Loc de desfăşurare: Centrul Municipal de Asistenţă Psihopegagogică Bucureşti; Casa Corpului Didactic. Interval de timp (dezbateri):………………………………………. (dezbateri):……………………………………….

13. GHID DE INTERVIU INTERVIU PRIVIND DEVIANŢA JUVENILĂ 1.

Sunteţi mulţumit(ă) de comportamentul tinerilor în şcoală, în familie şi în societate? a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu.

2. Ierarhizaţi principalii factori care influenţează comportamentul comporta mentul adolescentului în comiterea actelor  cu caracter delincvent sau deviant la nivelul vieţii de familie: a) deteriorarea climatului conjugal (stări conflictuale); b) deficienţele stilului educativ al familiei, lipsa unităţii parentale şi aplicarea sancţiuni lor sau recompenselor faţă de copil; c) lipsa unui program şi a cunoaşterii activităţilor copilului; c opilului; d) atitudini antisociale ale unuia sau ambilor părinţi (infracţiuni comise, conduite agresive, alcoolism, parazitism); e) precaritatea bugetului, permanentizarea di ficultăţilor materiale şi “nesiguranţa zilei de mâine”. 3. tinerilor?

 În ce măsură consideraţi că şcoala poate contribui la diminuarea manifestărilor deviante ale a) deloc;b) deloc; b) puţin;

c) mult; d) foarte mult.

4. Dacă ar fi să stabiliţi o ierarhie a factorilor care au dus la eşecul şi abandonul şcolar (relaţia elev şcoală) a tinerilor cu comportamente deviante, deviante, care ar fi acestea? a) rezultate slabe şi foarte slabe la învăţătură; b) absenţe repetate la ore (chiul, fugă de la şcoală); c) sancţiuni dure pentru diferite abateri şcolare; şc olare; d) indiferenţă faţă de cadrele didactice, respingerea autorităţii lor; 5. Dintre colegii dumneavoastră profesori, câţi consideraţi că au disponibilitatea şi competenţa necesare desfăşurării unor activităţi educative de prevenire a comportamentului deviant juvenil? a) nici unul; b) puţini; c) mulţi; d) toţi. 6. Ierarhizaţi principalele disfuncţionalităţi care au condus la eşec şi abandon şcolar la nivelul relaţiei şcoală-elev: şcoală-elev: a) atitudini de indiferenţă ale unor educatori faţă de comportamentul elevilor elevilor -problemă; b) reacţia de respingere şi marginalizare a elevilor -problemă în raport cu comunitatea comunitatea educativă; c) ignorarea climatului climatului familial şi a prezenţei factorilor extraşcolari ext raşcolari perturbatori; d) necunoaşterea profundă a problemelor psihologice specifice vârstei; vârst ei; e) tratarea superficială a orelor de dirigenţie f) lipsa insuflării optimismului şi a încrederii în viaţă.

7. Din următorii factori care stimulează stimulează apariţia grupurilor grupurilor de vagabondaj, vagabondaj, alegeţi trei pe care îi consideraţi cei mai importanţi: a) alterarea relaţiilor afective familiale; b) frustrarea copilului de bunurile necesare traiului cotidian; c) lipsa comunicării familiale şi a modalităţilor de petrecere a timpului liber cu părinţii; d) inadaptarea şcolară, eşecul şi abandonul şcolar; e) diminuarea autorităţii corpului profesoral; f) indulgenţa comunităţii locale (vecini, instituţii sociale); g) presă şi programe TV care fac apologia modelelor compo rtamentale agresive, imorale. 8. Care sunt principalele măsuri de prevenire ce trebuiesc luate pentru stoparea proliferării comportamentului deviant juvenil? a) la nivelul şcolii: _______________________________________ b) la nivelul familiei: _____________________________________ c) la nivelul altor instituţii educative (mass(mass -media, centrele de asistenţă psihopedagogică, fundaţii pentru tineret, comisia pentru ocrotirea minorilor): ________________ _________________________ __________________ ___________ Instituţia în care lucraţi: _________________ _____________________ ____ _______  ______________ _______ Vârsta: ____________ ____________ Profesia (specialitatea): _________________ _________________________ _________________ ___________ Sexul: _____________ _____________

14. CAUZELE FRECVENŢEI ŞCOLARE NERITMICE * GHID DE INTERVIU PENTRU PROFESORI 1.

Frecvenţa neritmică la orele dumneavoastră constituie o problemă? a) Da; b) Nu; c)Nu ştiu.

2. Alegeţi principalele motive care determină, după opinia dumneavoastră, o frecvenţă neritmică la ore? a) rezultate şcolare slabe (în general) obţinute de elev; b) suprasolicitarea orarului şcolar în detrimentul timpului liber; c) suprasolicitare informaţională (programe şcolare încărcate); d) lipsa de motivaţie a elevului pentru disciplina respectivă; e) carenţe educaţionale; f) deficienţe în relaţia şcoală-familie; şcoală -familie; g) sistemul paralel de meditaţii particulare h) neîncrederea în perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de absorvire; absorv ire; i) neasigurarea unei baze materiale şcolare viabile (localuri, mobilier  iluminat, căldură, material didactic, aparatură de specialitate etc.);  j) situaţia materială precară a familiei; *

chestionarul a fost realizat şi aplicat în colaborare cu profesorii -cosilieri din cabinetele interşcolare de asistenţă psihopedagogică de sector.

k) teama de corigenţă; l) stilul permisiv al profesorului ( neconsemnarea ab senţelor în catalog, acordarea, cu uşurinţă, a mediei de trecere); m) probleme de sănătate. 3. nesoluţionat?

Din multitudinea de cazuri cu care vă confruntaţi în acest sens, consideraţi că există situaţii de a) Da;

b) Nu;

c) Nu ştiu.

4. Care sunt motivele imposibilităţii de a rezolva aceste cazuri?  _________________  _________________________ ________________ _________________ _________________ ____________ ____ 5. Consideraţi că atitudinea profesorului ar putea determina îmbunătăţirea frecvenţei şcolare a elevilor? a) Da; b) Nu; c) Nu ştiu. Dacă la întrebarea 5 aţi ales varianta “a” de răspuns, treceţi la întrebarea 6. 6. a) b) c) d) e)

 În ce măsură atitudinea profesorului poate poate îmbunătăţi frecvenţa elevilor elevilor la ore? foarte puţin; puţin; moderat; mult; foarte mult (rol determinant).

7. Propuneţi câteva soluţii care consideraţi că ar putea îmbunătăţi frecvenţa şcolară a elevilor la ore:  _________________  _________________________ ________________ _________________ _________________ ________________ ________________ ________________ ________________ _________________ _____________ ____  _____________  _____________ 8.

Sunteţi diriginte? a) Da;

b) Nu.

9.

Disciplina predată: ____________________________________

10.

Gradul didactic: ______________________________________

11.

Vârsta: __________ __________

12.

Sex:

a) M;

b) F.

CAUZELE FRECVENŢEI ŞCOLARE NERITMICE GHID DE INTERVIU PENTRU ELEVI 1. a) b) c) d) e)

 În ce măsură consideraţi consideraţi că reuşita şcolară determină reuşita în viaţă? deloc; puţin; moderat; mult; foarte mult.

2. a) b) c) d) e)

Dar frecvenţa ritmică la ore, condiţionează c ondiţionează reuşita şcolară? deloc; puţin; moderat; mult; foarte mult.

3.

Câte ore de curs aveţi pe săptămână? ____________________

4.

Dintre toate acestea, câte frecventaţi în general (pe săptămână)?  _________________  _________________________ ________________ ________________ _________________ _____________ ____

5. a) b)

De cele mai multe ori absentaţi: o zi întreagă sau mai multe zile la rând; sporadic; numai la anumite discipline, în funcţie de situaţie;

6.

Alegeţi principalele motive care determină, în cazul dumneavoastră, absentarea de la ore: supraîncărcarea orarului şcolar în detrimentul timpului liber  a) b) suprasolicitarea informaţională (programe şcolare încărcate); c) lisa de motivaţie (dezinteres) pentru disciplina respectivă; sistemul paralel de meditaţii particulare; d) e) probleme familiale (conflicte, situaţie materială precară etc.); f) neîncrederea în perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de absolvire; g) neasigurarea unei baze materiale şcolare viabile (localuri, mobilier, iluminat, căldură, material didactic, aparatură de specialitate etc.); teama de corigenţă; h) i) stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absenţelor în catalog, acordarea cu uşurinţă a mediei de trecere); probleme de sănătate;  j) k) “inapetenţa” şcolară datorată problemelor de natură sentimentală; l) anturajul (prietenii pe care-i care- i aveţi); m) colegii de clasă; clasă; atitudinea profesorului (relaţia profesor -elev, -elev, stilul de predare, personalitatea profesorului). n)

7. Ce schimbări ar putea determina, în cazul dumneavoastră, creşterea frecvenţei la ore?  _________________  _________________________ ________________ _________________ _________________ ________________ ________________ ______________________ ______________________ _______________ _______  _________________  _________________________ ________________ _________________ _________________ ________________ ________________ ________________ ________________ _________________ _____________ ____  _________________  _________________________ __________ 8.

Clasa: ______________________________________________

9.

Vârsta: _____________________________________________

10.

Sex:

a) M;

b) F.

15. ABANDONUL ŞCOLAR  GHID DE INTERVIU PENTRU DIRIGINTI,

ÎNVĂŢĂTORI ŞI PĂRINŢI 

1.

V-aţi V-aţi confruntat cu cazuri de abandon şcolar? a) DA b) NU

2.

Dacă da, cu ce formă de abandon şcolar vv -aţi confruntat? (bifaţi căsuţa corespunzătoare): Abandon temporar  Abandon definitiv

 

3. Care consideraţi că a fost momentul din viaţa şcolarului când a intervenit abandonul şcolar? (notaţi clasa şi semestrul): - În clasa a I-a sem.I sem.II ……………… …… …… ……………… …… …… ……………… …… …… - În clasa a XII-a…… XII-a …… …… 4. Alegeţi trei cauze care determină abandonarea şcolii de către copii: a) schimbarea domiciliului; b) distanţa prea mare dintre locuinţa elevului şi şcoală; c) neimplicarea activă a dirigintelui/învăţătorului în stoparea cazului încă de la primele indicii ale apariţiei lui; d) situaţia materială grea a familiei; e) neimplicarea părinţilor în viaţa şcolarului care provine din familii dezorganizate; f) antrenarea copilului în activităţi extraşcolare care îi oferă susţinerea materială materială şi morală (bande, găşti, grupuri); g) atitudinea unor cadre cadre didactice faţă de elevii elevii cu rezultate slabe la învăţătură învăţătură sau cu devieri de comportament. 5. Ce măsuri s-au s-au luat în cazurile cunoscute?  _________________  _________________________ ________________ ___________________ ____________________ ___________

6. Propuneţi cel puţin două soluţii care ar putea fi luate de către şcoală (cadru legislativ, administrativ) pentru diminuarea şi/sau evitarea abandonului şcolar:  _________________  _________________________ ________________ _________________ _________________ ________________ ________________ ________________ ______________________ _____________________ _______  _____________  _____________ 7. Propuneţi cel puţin două soluţii care ar putea fi luate de către familie pentru diminuarea şi/sau evitarea abandonului şcolar:  _________________  _________________________ ________________ _________________ _________________ ________________ ________________ ________________ ________________ _________________ _____________ ____  _____________  _____________ 8. Enumeraţi acele acţiuni întreprinse de tineri pe care le consideraţi a fif i deviante:  _________________  _________________________ ________________ _________________ _________________ ________________ ________________ ________________ ________________ _________________ _____________ ____  _____________  _____________ 9. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă societatea românească?  _________________  _________________________ ________________ _________________ _________________ ________________ ________________ ________________ ________________ _________________ _____________ ____  _____________  _____________

16. ETICA PROFESIONALĂ ÎN ACTIVITĂŢILE DE CONSILIERE ŞI DE ASISTENŢĂ SOCIOSOCIO -PSIHOPEDAGOGICĂ 1. Consideraţii generale Instituţional, activitatea de consiliere şi de asistenţă psihopsiho -pedagogică în România se desfăşoară la nivelul Centrelor   judeţene (Centrul municipal Bucureşti) şi Cabinetelor de asistenţă psihopsiho -pedagogică organizate în municipii, oraşe, sectoare ale Capitalei, în instituţii de învăţământ. Activitatea acestor instituţii conexe ale învăţământului preuniversitar este reglementată prin legi organice (Legea  învăţământului nr.84/1995 nr.84/1995 şi Legea privind statutul cadrelor didactice nr.128/1997) şi prin Regulamentul de funcţionare a C.J.A.P. elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (astăzi M.E.C.T.). Consilierii ce-şi ce-şi desfăşoară activitatea în aceste centre şi cabinete au următoarele titulaturi: profesor -sociolog, -sociolog, profesorpsihopedagog, psihopedagog, profesor-pedagog, profesor-pedagog, profesor-psiholog, profesor-psihosociolog. Procesul de consiliere este reglementat normativ prin legislaţia prezentată mai sus, dar şi p rin norme etice, practici morale la nivelul următoarelor tipuri de relaţii: consilier -elev, -elev, consilier-profesor, consilier-părinte, consilier-părinte, consilier -manager  -manager  educaţional. Pe aceste relaţii se construieşte edificiul moral, etc., cu funcţionalităţile şi disfuncţionalităţile sale.

2. Principalele obligaţii etice specifice profesiei de consilier  2.1. Respectul La baza procesului de consiliere stă respectul pentru adolescent şi dreptul său de autodirijare. Axul c entral în consiliere este reprezentat de triada: autonomia, integritatea şi suveranitatea în procesul de alegere şi de luare a deciziilor. Consilierul va trebui să evite atitudinea de superioritate şi să nu încerce să preia “controlul” asupra tânărului. În acest sens, ni se par sugestive ideile filosofului şi pedagogului Soren Kierkegaard: - “A ajuta nu înseamnă dorinţa de a conduce, ci cea de a servi”: s ervi”: -

Pentru a ajuta pe cineva trebuie neapărat să înţeleg ceea ce înţelege el; Să pătrundem în lumea tânărului pentru a reuşi în a -l aduce la un anumit punct;

-

atitudine etică.

A recunoaşte durerea şi nevoile în ochii celorlalţi şi a acţiona spre alinarea lor reprezintă o

2.2. Independenţa Consilierul trebuie să fie neutru şi independent, făcând abstracţie de interesele politice, ale unor instituţii şi autorităţi. Consilierul trebuie să aibă în vedere numai interesele tinerilor. 2.3. Deschiderea Consilierul va trebui să fie deschis către orice relaţie cu o instituţie sau autoritate. În situaţia în care consilie rul este nevoit să prezinte informaţii sau îndeplineşte anumite sarcini, funcţii care ar putea “controla” acţiunile elevului, toate acestea trebuie făcute cunoscute elevului. 2.4. Confidenţialitatea Tot ceea ce discută în orele de consiliere trebuie să fie confidenţial, iar el va transmite, cu acordul adolescentului, numai fapte şi nu evaluări. 2.5. Empatia Caracterul empatic al relaţiei consilier -adolescent este impus de necesitatea de a “înţelege tânărul”, de a realiza o identificare cu problematica personală p ersonală a subiectului, de a trăi “alături de el”. 2.6. Faptele în sine Informaţiile primite de elev vor trebui să fie corecte şi actualizate. 2.7. Devotament, loialitate, onestitate, încredere reciprocă.

3. Factori care influenţează consilierea Principalii factori sunt: -

personalitate; -

viitor;

crearea unei atmosfere de încredere, grijă şi speranţă; adolescentul primeşte sprijin pentru conştientizarea propriului potenţial aptitudinal, de tânărul primeşte ajutor pentru clarificarea şi vizualizarea scopurilor proprii şi a direcţiilor de

adolescentul primeşte sprijin pentru elaborarea unor proiecte, planuri şi opţiuni alternative, pentru transpunerea lor în practică şi pentru depăşirea obsta colelor din calea atingerii obiectivelor. -

4. Studii de caz 

4.1. Elevul N.P. de la un liceu de artă era pe punctul de a fi exmatriculat ca urmare a numeroaselor absenţe înregistrate  în urma chiulului sistematic de la anumite discipline de învăţământ (matematică, fizică, chimie, biologie, în special), a numeroaselor corigenţe şi a deselor reclamaţii venite din partea unor părinţi ce invocau agresarea copiilor la ieşirea din şcoală, de către acesta, împreună cu un grup “de la marginea străzii”. La solicitarea profesoarei-diriginte, profesoarei- diriginte, adolescentului i se acordă o ultimă şansă fiind integrat unui program de consiliere.  În urma derulării şedinţelor de consiliere (3(3 -4 şedinţe de consiliere/săptămână, timp de 4 luni) profesorul -consilier I.A., prin analizarea cazului, constată că la nivelul instituţiei şcolare o serie întreagă de norme etice au fost eludate sistematic, producându-se producându-se serioase disfuncţionalităţi educativeducativ -socializatoare. Faţă de tânăr se manifesta o atitudine

paternalistă din partea profesoruluiprofesorului -diriginte concomitent cu marginalizarea sa de către alţi profesori (matematică, chimie) preocupaţi mai mult de soarta elevilor buni, proveniţi, unii, din familii înstărite. Problemele de adaptare adap tare şcolară, de supraveghere a timpului afectat studiului în cămin de către pedagogul şcolar au fost ignorate aproape total. Adolescentul “deviant” era etichetat în clasă, dar şi în cancelarie ca fiind “golan”, în timp obişnuindu -se cu această titulatură, ba chiar făcând un titlu de bravură din ea. Lipsa de empatie, em patie, de spirit s pirit altruist, altruis t, de încredere reciprocă, reciproc ă, de încălcare încălcare a princi principiului piului confidenţiali denţialităţii tăţii (introduce ntroducerea rea în cadrul cadrul consilierii de grup a unui elev “ataşat” profesoruluiprofesorului -diriginte şi pedagogului pedagogului cu sarcina de a-i informa cu privire la l a ceea ce spunea N.P. referitor la problemele şcolare), dar şi nepracticarea la ore a unui învăţământ individualizat corespunzător  profilului liceului, manifestarea unei exigenţe exagerate la anumite obiecte de studiu l-au l-au determinat pe adolescent să recurgă la manifestări deviante precum chiulul de la ore, abandonarea pregătirii lecţiilor şi, în final, negăsind prieteni în liceu, un suport emoţionalemoţional -motivaţional adecvat, să fie atras de un grup de “vagabondaj” al căru i lider era un cunoscut recidivist, grup care îi acorda importanţă şi un statut de viitor lider. N.P. participă la o serie de agresiuni fizice, intimidări asupra unor elevi, fără un motiv temeinic anume - “dă “dă--mi o ţigară”. “dă--mi un foc”, “de ce nu ai?”. Pe de altă parte, el este încurajat de grup în a respinge autoritatea corpului profesoral, “dă folosind uneori expresii indecente. Cu toate acestea, adolescentul N.P. avea reale aptitudini, calităţi în cunoaşterea instrumentului muzical -vioara şi manifesta preocupări preocupări serioase în studierea istoriei muzicii clasice. Aspectele enunţate au ieşit la suprafaţă în timpul şedinţelor de consiliere, cadrul educaţional potrivit pentru “impregnarea” tânărului cu valori morale, cu atitudini de  încredere, ajutorare, respect, sinceritate, loialitate şi toate acestea practicate sistematic, pe o perioadă de timp  îndelungată. Au fost consiliaţi părinţii elevului, unii dintre profesori, dirigintele care au înţeles, în grade diferite, să -i acorde o mai mare atenţie. A fost îndrumat să înfiinţeze un grup muzical “UNICEF” şi să participe la anumite serate muzicale. Treptat, N.P. s-a s-a rupt de grupul de vagabondaj pe motiv că “trebuie să -mi pregătesc temele şi să exersez la vioară pentru a evita exmatricularea”. Adolescentul, deşi termină liceul pe muchie de cuţit la disciplinele fundamentale, şi cu note de 5 la bacalaureat, provoacă o mare surpriză şcolii, fiind admis la Conservatorul din Iaşi, secţia muzică-pedagogie, muzică -pedagogie, într-un an în care majoritatea celor intraţi la facultate erau olimpişti. olimpiş ti. 4.2. Tânărul T.B. era elev în clasa a XIII (seral) la un grup şcolar industrial din Bucureşti. Problema sa: era în situaţia de a fi exmatriculat ca urmare a absenţelor repetate de la ore. Elevul era solitar, închis în sine, dar cu unele ieşiri “necontrolate” în faţa unor cadre didactice (discipline tehnice, ştiinţe exacte), avea condiţia unui revoltat. Părinţii săi locuiau în Buzău, el fiind căminist şi de profesie lăcătuş -mecanic. La serviciu, în urma unui accident de muncă de care nu se făcea vinovat, îşi pierduse un deget la strung. “Nu mi se acordă nicinici -un fel de atenţie, ba mai mult şeful meu de echipă, maistrul C.S. îmi reproşează totdeauna că nu sunt bun la nimic” – susţinea T.B., ulterior, în cadrul orelor de consiliere. Maistrul său, autoritar, nu a avut reţineri prezentându-se prezentându -se la liceu, criticându-l criticându-l în faţa profesorului de tehnologie şi a profesoarei-diriginte profesoarei-diriginte A.L. pentru faptele sale de insubordonare la locul de muncă. Întâmplător sau nu, unele cadre didactice aflate în apropierea maistrului-instructor, maistrului-i nstructor, au dat dreptate acestuia şi încălcând principiul confidenţialităţii au completat cu noi informaţii lezând într -un mod evident personalitatea tânărului. Situaţia şcolară a elevului ss -a agravat progresiv, fiind asimilat de către unii profesori (puţini numeric, majoritatea dând dovadă de înalt profesionalism şi ţinută morală) ca un “biet lucrător” care aspiră la statutul de “absolvent cu diplomă de bac”, nimic mai mult. Tânărul se simţea descurajat în toate planurile vieţii sale.  Înainte de a fi exmatriculat, profesoara-diriginte profesoara-diriginte dând dovadă de certe calităţi de consilier îi înţelege problemele, acordându-i acordându-i toată încrederea, şi împreună se adresează consilierului I.A. din Centrul Municipal de Asistenţă Psihopedagogică Bucureşti. După mai multe întâlniri profesionale şi de intervenţii la limita legalului, dar justificate moral, către conducerea liceului, exmatricularea a fost “suspendată”. De ce acest lucru?

Din cauza situaţiei materiale precare familiale, adolescentul a fost nevoit să se angajeze la o întreprindere de material rulant, trecând de la cursurile de zi ale unui cunoscut şi apreciat liceu teoretic (profil uman; specialitatea ştiinţe socio umane) la cursurile serale ale unui grup şcolar industrial. Avea note maxime la filozofie, consilierul său fiindu -i dascăl la această disciplină. “Îi subliniam cu roşu, la tezele de filozofie, ideea că el este făcut pentru facultatea de filozofie sau pentru cea de teologie”, arăta consilierul I.A. “… şi insistam pe acest lucru ştiind că anumiţi profesori îl tratau cu superioritate, cu multă indiferenţă, descurajândudescurajându -l prin notare”. Aşa zisul “chiul în masă” de la ore, însemna pentru T.B. refugiul în Biblioteca Centrală Universitară, acolo unde studia filozofia şi teologia. Disciplinele tehnice şi reale îi punea probleme nu numai legate de atitudinile şi aspiraţiile sale diferite, ci şi de timp, avea un serviciu carecare -l solicita mult. O parte din salariu îl trimitea acasă părinţilor. Indisciplina sa însemna, de fapt, confruntarea cu personalităţi culturale diferite şi cu status-uri status -uri sociale inegale. Era greu să explici tuturor factorilor educaţionali această situaţie, respectând, în acelaşi timp, regulamentele de ordine interioară. Prin eforturile conjugate ale managerului licelui, dirigintei şi consilierului, tânărul şi -a putut finaliza studiile liceale. După doi ani de zile, într -o piaţă agroagro-alimentară profesorulprofesorul -consilier I.A. este salutat spontan de un tânăr ce arăta mai degrabă a călugăr. “Ştiţi, domnule profesor că în primul rând datorită dumneavoastră mi-am mi -am ales o carieră la care ţin enorm de mult”, “Cred că exagerezi!”. Adolescentul de ieri, era astăzi student la Facultatea de Teologie. 4.3. Tânărul I.M. era elev în clasa a X-a X -a la un liceu din cartierul Titan-Balta Titan- Balta Albă. Cazul a fost semnalat consilierului I.A. de către profesoara-diriginte profesoara-diriginte G.N. (specialitatea: chimie). Problemele adolescentului, adolescentului, puse în discuţie, au fost: manifesta agresivitate fizică şi verbală în şcoală şi în afara ei; indisciplină, teribilism, lipsă de respect faţă de cadrele didactice; comportament indecent faţă de colegele sale de clasă. Elevul făcea parte dintr -o familie dezorganizată, tatăl era în închisoare (condamnat pentru violuri repetate), mama era ocupată cu serviciul toată ziua. Unchiul său B.O. se ocupa de educaţia sa, însă e ra alcoolic. Din punct de vedere psihopedagogic, I.M. prezenta un vocabular sărac, o exprimare greoaie, ca stil de muncă era inegal, nesigur, fără iniţiativă, lucra greoi, cu erori şi nu se încadra în timp. În grup era mai mult retras, izolat. Era dezorientat dezorien tat ca orientare a carierei, dorea să urmeze facultatea de chimie, şi apoi să devină avocat “pentru că se câştigă mult”. In urma consilierii individuale socio-psihopedago socio-psihopedagogice gice şi aplicându-se aplicându -se principiile Codului etic în procesul de consiliere au rezultat ur mătoarele mătoarele constatări: a) -

legii penale; -

hiperprotecţie; -

vânzătoare;

 în familie: influenţa nefastă a tatălui, autoritar, paternalist, atitudini imorale finalizate prin încălcarea mama marcată de conduitele antisociale ale soţului a recurs la un stil educaţional de pentru asigurarea traiului cotidian, mama era angajată la două unităţi comerciale, ca

pentru a rezolva problemele legate de studiu şi de o anumită supraveghere în timpul zilei, mama l-a l-a convins pe fratele ei, aflat în şomaj, să se ocupe de adolescent, însă adolescent,  însă acesta era dependent dependent de alcool. alcool. Au fost consiliaţi mama şi unchiul. -

b)  în şcoală: - tânărul nunu-şi cunoştea, la nivel minimal, propria traiectorie şcolară şi profesională, activitatea O.S.P. nerealizândunerealizându -se prin orele de dirigenţie; c) diriginta înregistra, înregistra, în fişa psihopedagogică, date privind comportamentul elevului, însă numai la nivel constatativ, fără a folosi strategii educaţionale adecvate situaţiei dificile prin care trecea tânărul; era

 încălcat principiul autonomiei persoanei, nu era încurajat dialogul şi nu se manifesta spiritul empatic, iar uneori se manifesta, nu foarte intens, un anumit abuz de autoritate. Din acest considerente, au fost consiliaţi alţi trei profesori alături de dirigintă. Datorită comportamentului său, adolescentul a fost izolat de către colegii de clasă, iar la activităţile extraşcolare nu a participat niciodată. “Nu eram luat în seamă de nimeni … Nu mi se acorda nici cea mai mică atenţie de către profesori şi de colegi” – afirma I.M., în timpul unei şedinţe de consiliere individuală. Unii profesori erau indiferenţi şi urmăreau “numai ţinerea sub tensiune şi ameninţarea cu note slabe”. Anterior întâlnirii cu profesorul-consilier profesorul- consilier I.A., tânărul urmase câteva şedinţe de consiliere cu un psiholog, dar demersul psiho-pedagogic s-a rezumat rezumat la o multitudine de testări psihologice reci, impersonale, el simţindu -se ca un pacient cu “mari probleme”.  În urma derulării procesului procesului de consiliere ss-au putut constata următoarele: adolescentul a devenit comunicativ, respectuos, ambiţios, respons abil, atunci când i s-a creat un climat favorabil fiind în centrul atenţiei, simţind că cineva se interesa de problemele lui, primind soluţii alternative din care putea alege; i-au fost dezvoltate hobby-urile hobby- urile sale legate de pescuit, fotbal, creşterea anima lelor; pasiunea pentru istorie şi geografie. -

Toate activităţile enumerate mai sus le făcea cu multă plăcere. În colaborare cu profesoara -dirigintă, consilierul a insistat numai pe latura pozitivă a vieţii sale şcolare, realizându-se realizându -se etapizat orientarea carierei sale. Prin demersuri educaţionale de profunzime, în timp, a fost “acceptat” de către colegi, renunţând la conduitele sale indezirabile.  În viaţa de familie, mătuşa a luat locul unchiului alcoolic, ocupânduocupându -se de educaţia tânărului, stabilindu-se stabilindu -se raporturi normale de respect şi înţelegere. Activităţile de resocializare au fost susţinute cu devotament de mama tânărului. În perspectivă se pune problema revenirii tatălui în viaţa de familie, din închisoare. Apare o nouă provocare. În ce măsură ceea ce s -a întreprins bine educaţional va fi mai puternic decât modelul deviant promovat de părinte? 4.4. Adolescentul E.T., elev la un grup şcolar de poştă şi telecomunicaţii, a devenit un caz problemă ca urmare a săvârşirii mai multor furturi întreprinse în clasă clas ă (bani, stilouri), dar şi acasă, de unde sustrăgea deseori bani de la mama sa. De asemenea, avea un comportament violent în relaţiile cu colegii, bătându -i şi agresându-i agresându-i verbal. El a fost adus la Centrul municipal de asistenţă psihopegagogică în momentul  în care, pe lângă actele sale deviante enunţate mai sus, provocase colegei sale de bancă o dublă fractură, necesitând internarea ei în spital. Şi din acest exemplu ne dăm seama că aspectele etice legate de procesul de consiliere, de relaţia consilier -adolescentconsilier -adolescentpărintepărinte-profesor sunt esenţiale în stoparea sau din contră în proliferarea conduitelor adolescentine deviante. Deşi, era cotat ca fiind un elev inteligent (testul Raven avea să confirme acest lucru) manifesta un randament şcolar foarte fluctuant, eschivându-se eschivându-se deseori de la rezolvarea sarcinilor şcolare. În urma studiului comportamental din punct de vedere socio-psihopedago socio-psihopedagogic gic şi a şedinţelor de consiliere c onsiliere au rezultat următoarele: a) la nivelul familiei  – mama sa (contabil) divorţase de tatăl său natur al al E.V., ca urmare a deselor tensiuni, violenţe, bătăi aplicate ei şi copilului. Între timp, mama se recăsătoreşte cu O.E. (ofiţer M.A.N.) care  însă la rândul său, recurge la l a forme autoritare de educaţie a copilului. În lipsa dialogului familial, a încrede rii reciproce şi a respectului, mama îşi găseşte refugiul într -o sectă religioasă care o “rupe” de realitatea concretă. Copilului i se aplică sancţiuni parentale neunitare şi în discordanţă disc ordanţă cu gravitatea faptelor sale. Ca urmare a programului dificil de serviciu, serviciu, tânărul E.T. este dat sub supraveghere surorii mamei sale care, ulterior, s -a constatat că i-a i-a imprimat un comportament deviant. Aceasta fusese închisă pentru furt şi era alcoolică (destul de des întâlnim acest cuvânt în cazuistica conduitelor deviante). deviante). După un anumit timp, mama este obligată, din nou, să -l aducă acasă rămânând în continuare nesupravegheat. nesupravegheat.

b) la nivelul şcolii – profesoara-dirigintă, profesoara-dirigintă, de altfel admirabilă profesional, nu a solicitat prezenţa sistematică a părinţilor la şcoală, nu a cunoscut în detaliu problemele familiale ale tânărului şi nu a demonstrat o mai bună cunoaştere a psihologiei adolescentului; nu a demonstrat deschidere, nesancţionând prin procedee specifice primele simptome comportamentale deviante ale liceanului; obişnuia să lucreze şi să acorde mai multă atenţie elevilor care nu ridicau probleme deosebite; dirijarea sarcinilor şcolare şi de educaţie către familie, în situaţia în care aceasta se confrunta cu o profundă criză existenţială. Problematica adolescentului a început să se amelioreze atunci când nu numai el a “trecut” prin şedinţele de consiliere, dar şi mama sa, profesoara -dirigintă, colegii săi de clasă.

5. Virtuţile consilierului  Virtuţile, dispoziţiile sau trăsăturile de caracter pe care un consilier trebuie să le aibă şi să le promoveze sunt: devotamentul, onestitatea, integritatea, loialitatea, sinceritatea, discreţia, profesio-nalismul, profesio-nalismul, responsabilitatea, respectul faţă de autonomia persoanei, persoane i, altruismul, spiritul empatic, corectitudinea, sentimentul de încredere (ca fundament fundament al relaţiei consilier -adolescent). -adolescent).

BIBLIOGRAFIE 9. Blackham, G.J.; Silberman, A.  – La modificazione del comportamento giovanile, Roma, Armando Editore, 1974 10. Gilliland, H., et all. – all.  – Theories and Strategies in Counselling and Psychoterapy, Prentice Hall, New Jersey, 1989 11. Hackney, H; Ney, SH. – SH.  – Counselling Strategies and Objectives, New Jersey, Prentice Hall, Inc., Englewood Cliffs, 1973 12. Ibiş, A. – Caietul dirigintelui. Metode şi instrumente de cunoaştere a elevului, Editura Pansofia, Bucureşti, 2001 13. Ibiş, A. – Influenţa agenţilor de socializare (familia, şcoala, grupul de referinţă) asupra comportamentelor predelincvente ale elevilor, el evilor, Editura Pansofia, Bucureşti, 2001 14. Ibiş, A. – Personalităţi model pentru adolescenţi, Editura Pansofia, Bucureşti, 2003 15. Ibiş, A. - Introducere în sociologia devianţei (predelincvenţei) juvenile, Editura Pansofia, Bucureşti, 2005 16. Ibiş, A. – Proiectul Acţiunea Etică, Editura Pansofia, Bucureşti, 2005 17. Tomşa, GH. – Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de Editură şi Presă “Viaţa românească”, Bucureşti, 1999

17. PERSONALITĂŢI – MODEL PENTRU ADOLESCENŢI

GHID DE INTERVIU

Lumea adolescenţilor  1. Lumea tinerilor reflectă cel mai profund noile direcţii şi tendinţe socio-economice, socio -economice, politice şi culturale. Nu poate fi concepută nici o reformă, nici o strategie de dezvoltare durabilă şi nici un proiect societar fără implicarea activă şi creatoare a tinerilor. Ei anunţă de fiecare dată schimbările fundamentale ce au loc în structura unei societăţi în opţiunile, valorile şi idealurile ei. Condiţia tânărului a devenit o prioritate politică numai pe hârtie sau în campaniile electorale, la lipit afişe reci, stranii. Se pare că anii tranziţiei au reuşit să le inoculeze nu atât psihologia învingătorului cât psihologia învinsului, un anumit sentiment al inutilităţii. Succesul reformei va trebui să însemne pentru tânăra generaţie locuri de muncă sigure şi diversificate, studii de competitivitate internaţională şi garanţia asigurării propriei autorităţi într -o societate democratică. La modul concret, ce ar trebui să întreprindă forţele politice responsabile pentru ca tinerii să deţină rolul de promotori ai progresului social? social?

2. O bună orientare a tinerilor şi a adulţilor permite eliminarea risipei de inteligenţă umană şi găsirea locului potrivit pentru talente. România nu -şi poate permite săsă -şi irosească la întâmplare capacităţile intelective şi creative datorită unor abordări nesistematice privind privind informarea, consilierea şi orientarea carierei tinerilor. Ţinând cont de bogata dvs. experienţă de viaţă, ne puteţi preciza care ar fi „secretele” realizării unei cariere profesionale de excepţie? 3. Maurice Debess considera că „nu există o perioadă de creştere în care evoluţia să fie mai sensibilă decât în timpul adolescenţei. Adolescenţa înseamnă creativitate, visare, idealitate, dar ea reprezintă şi o perioadă de achiziţii socio -culturale prin care tânărul este antrenat în conştientizarea limitelor şi barierelor morale ale libertăţii sale şi a exercitării unor raporturi cât mai adecvate cu mediul.  În anumite momente de viaţă, ca adulţi, ne reamintim cu nostalgie de perioada adolescenţei noastre. Adolescentul tânjeşte după prietenie, solidaritate şi ar e ar e cultul prieteniei şi al iubirii care îl fac să învingă asperităţile vieţii şi incertitudinile ei. Adler, afirma prin anii 1960 că generaţia hippy căuta „vârsta de aur” pentru a readuce inocenţa pierdută a copilăriei. Doriţi să descrieţi succint perioada adolescenţei dvs. şi de asemenea să prezentaţi diferenţierile existente faţă de lumea adolescenţilor de astăzi? 4. Mişcarea sportivă românească ss -a situat întotdeauna înaintea performanţelor politice autohtone. Rezultatele excepţionale obţinute de geniali i sportivi români au trezit resorturi patriotice, au stârnit lacrimi de bucurie şi speranţă, atunci când eram cei mai buni, atunci când ascultam imnul de stat, acompaniat de imaginea steagului naţional aflat pe cel mai înalt catarg. Mult din frustrările, suferinţele şi grijile cotidiene au fost şi sunt estompate urmărind asaltul magnific al tricolorilor către zona perfecţiunii umane. Sportivii, cei mai buni ambasadori ai ţării noastre, conferă noi sensuri existenţei noastre,

ne ajută să ieşim din rutina cotidiană şi să devenim puternici atunci când suntem slabi. Depăşirea obstacolelor vieţii este opera voinţei şi raţiunii. Prin sport este realizat echilibrul fizic, mintal şi volitiv. Când lucrurile nu merg bine în societate, este de ajuns în anumite situaţii să ne identificăm cu modelul marilor performeri pentru ca tristeţea să rămână în urma noastră. Ce elemente de substanţă ar trebui să conţină un program naţional de revigorare a mişcării sportive? Cum putem reedita şi potenţa succesele sportive de rezonanţă mondială din anii anteriori?

Problemele globale 5. Există în lume pe lângă procesele şi fenomenele economico -sociale pozitive şi o serie întreagă de probleme ale căror cauze şi semnificaţii nu reuşim încă să le detectăm. Acestea sunt probleme globale şi se referă la explozia demografică, divizarea accentuată între popoare, şomaj, inechităţi sociale, încălcarea drepturilor  omului, violenţă, droguri, degradarea biosferei. Suntem în prezenţa unor fenomene extrem de complexe şi de dinamice pe care unii viitorologi , politologi sau sociologi le consideră ca fiind inerente perioadei de tranziţie prin care trecem.  În ce sens se produce această tranziţie şi spre ce ne îndreaptă la scară planetară? 6.  Începând cu mileniul trei, societatea umană nu va trebui să fie contrapusă fiinţei umane sau unei părţi importante din omenire ci, bazată pe mai multă dreptate şi frumuseţe morală, pe idealurile şi aspiraţiile unor largi categorii de cetăţeni, prin urmare, şi a celor se sunt astăzi defavorizaţi social. - Poate fi abordabil un asemenea model societar care să îmbine progresul economic cu respectarea respectarea principiilor de justiţie justiţie socială?

Sensul vieţii. Nevoia de ideal. 7. Immanuel Kant Kant arăta că temeiul dreptăţii îl reprezintă raţiunea. Aceasta este universală şi toţi oamenii trebuie să respecte legile ei. În Î n situaţia în care dreptatea îşi are temeiul în raţiune, atunci înseamnă că natura omului va fi în armonie cu ea. Sunt oameni care acţionează din înclinaţie(dorinţa de putere, lăcomia, dorinţa de a obţine o plăcere)şi oameni care au simţul datoriei. Problematica raportului dintre putere şi dreptate mă determină să vă pun următoarea întrebare: Sunteţi de acord sau nu cu următoarea afirmaţie „Dreptatea este dreptul celui mai tare”? Doriţi să motivaţi răspunsul?

2. Esenţa demersurilor filosofice o constituie reflecţia asupra omului. Ca urmare a evoluţiei impetuoase a ştiinţelor, cunoştinţele noastre despre om şi societ ate au

-

devenit tot mai exacte şi mai complete. Chiar dacă asistăm la această dezvoltare ştiinţifică fără precedent există mereu zone existenţiale în care apar incertitudini: care este rostul nostru în lume? ce este moartea? care este natura speranţelor  noastre? noastre? Răspunsurile la aceste întrebări rămân încă neformulate. „Misterul reprezintă nota definitorie a existenţei umane” - afirma filosoful Lucian Blaga- el  învăluie existenţa şi constituie un stimul stimul dar şi o frână a procesului procesului cunoaşterii. Consideraţi că putem avea vreodată cunoştinţe sigure asupra „zonelor” existenţiale amintite mai sus (doriţi să detaliaţi răspunsul)?

3. Destinul desemnează un curs fatal de evenimente şi fapte ce poate fi prevestit dar  niciodată preîntâmpinat sau „ceea ce este scris să se întâmple”. Tragediile lui Eschil şi Sofocle, derularea cursului vieţii tragice ale personajelor mitologice ca Oedip sau Agamemnon exprimau convingerea anticilor cu privire la imposibilitatea evitării de către om a destinului. Credeţi în destin? Cum am putea obţine libertatea în faţa autorităţii infailibile a destinului? Dacă admitem fatalismul absolut mai putem justifica existenţa responsabilităţii individului? 4. Pentru a justifica existenţa lui Dumnezeu, Toma din Aquino construieşte în primul rând un concept al dumnezeirii. Prin urmare, în accepţia sa Dumnezeu poate fi conceput ca fiinţă necesară ca primă cauză a lucrurilor şi ca fiinţa cea mai perfectă. Pe baza faptelor pe care le găsim în lume, afirma Toma din Aquino, se poate demonstra că acestui concept îi corespunde următoarele: există o fiinţă care are cea mai mare perfecţiune. Concluzia la care ajunge este că Dumnezeu există. - Credeţi în Dumnezeu? Putem afirma că românul este o fiinţă religioasă? 5. Numai într-o într-o societate în care a fost atins un anumit nivel de dezvoltare şi prosperitate economică, efectiv, libertăţile şi drepturile politice pot deveni operaţionale. Este o iluzie să considerăm ca realizabile pentru toţi drepturile politico -juridice constituţionale într -o societate care nu asigură un minim de subzistenţă, care prezintă revoltătoare inechităţi economicoeconomico -sociale, educaţionale şi culturale. Nu se poate vorbi de consolidarea respectării drepturilor omului atâta timp cât asistăm l a o reală diminuare a demnităţii umane. - Ce ar trebui întreprins pentru renaşterea demnităţii noastre? 6. Dialogul reprezintă o deschidere către lume care presupune acceptarea celuilalt diferit şi respectarea libertăţii lui. Dialogul autentic conduce la înţelegere, participare şi rezolvarea de probleme la toate nivelurile societăţii. - Ştim să dialogăm şi să fim toleranţi cu ceilalţi diferiţi ? 7. Fericirea poate însemna o satisfacţie interioară trăită de personalitatea virtuoasă, ca urmare a impregnării realităţii cu actele şi comportamentele sale morale .  În orice cadru a socialului nene-am am afla, întâlnim acte şi acţiuni umane care ne produc bucurii sau necazuri, întâlnim sofisticate sisteme instituţionale care, în funcţionarea lor, ne produc satisfacţii sau insatisfacţii, revoltă sau mulţumire. În

-

viaţa cotidiană, arsenalul cultural şi elementele civilizatorii ce se înscriu pe linia ideii de frumuseţe morală pot constitui trepte în atingerea fericirii umane.  În societatea post-revoluţionară, post-revoluţionară, crearea unei lumi „a lucrurilor” şi a unei diversităţi a mijloacelor de confort, ne poate face mai fericiţi ?

8. După anul 1990, starea de anomie s -a accentuat continuu. O parte din responsabilii politici susţin că factorii economici au avut rolul decisiv în accelerar ea ea stării anomice, ignorânduignorându -se importanţa factorilor culturaliculturali -educaţionali care nu au fost suficient stimulaţi de către mediul politic. Atâta vreme cât se vorbeşte fără acoperire faptică despre învăţământ, cultură şi ştiinţă ca priorităţi naţionale, iar  leii tranziţiei devorează valorile umaniste tradiţionale, starea de anomie se va amplifica şi va pune în pericol armonia socială, ducând la apariţia unor noi forme de conducere autoritaristă. Ce măsuri trebuie să întreprindă factorii de putere pentru ca ţara noastră să poată depăşi relativ repede starea anomică în care se află ? 9. Nu de puţine ori ne lăsăm influenţaţi de opiniile mediatizate ale unor grupuri de interese, socotind că adevărul şi afirmarea valorilor sunt produsele unei mulţimi de păreri. Realitatea este că procedând în acest mod, începem să trăim nu în acord cu propria noastră raţiune ci imitând pe alţii. Problema este că spiritele imitative sunt influenţate de medii spirituale străine de obiceiurile, de tradiţiile şi de modul nostru specific de de gândire. Este minunat să fim receptivi la modernitate dar când „noul” vine din partea unor culturi puternice, atunci ethos -ul nostru începe să se disloce, devenind un subprodus al altor civilizaţii.  În viziunea dumneavoastră dumneavoastră cum va arăta acel tip de reformă culturală prin care să devină funcţională, atât deschiderea europeană şi universală, cât şi conservarea, valorificarea şi îmbogăţirea tezaurului cultural naţional ? 10. Tehnica este asimilată din ce în ce mai mult cu un mod de muncă artificial care manifestă manifestă tendinţa de a-l a -l transforma pe om într-un simplu mecanism al unui anumit angrenaj maşinist. Pentru Karl Jaspers, civilizaţia tehnică oferă oamenilor din abundenţă produse materiale sau culturale dar, în acelaşi timp, le formează atitudini nonreflexive menţinându menţinându-i-i sistematic într-o într-o agitaţie sterilă prin contribuţia industriei de divertisment. În acelaşi timp, tehnica modernă îl eliberează pe om de eforturile fizice brute şi de automatismele depersonalizante, lăsându -i la dispoziţie numai activităţile intelectuale, capabile de analiză şi previziune. Care ar fi menirea civilizaţiei tehnice în progresul mijloacelor de confort, în dezvoltarea dimensiunilor democratice, ecologiste şi morale ale cadrului societar ? Suntem capabili să depăşim modelul anacronic î n î n care tehnica poate fi şi contra omului ? 11.  În lucrarea sa „Respirări” , Nichita Stănescu afirma că „…. nu trăim decât o singură dată şi numai o singură dată. A avea un ideal înseamnă a avea oglinda. Într -un Într  -un ideal te speli ca într-o într-o apă curată. Într -o -o oglindă oglindă îţi speli chipul obosit, potrivindupotrivindu -ţi-l ţi-l până când te accepţi să fii”. Din punctul dvs. de vedere, cum aţi comenta acest minunat text, şi care ar fi sensul vieţii noastre ?

O politică responsabilă 12.  În prezent, asistăm la o periculoasă izolare iz olare a personalităţilor creative, fără de care progresul şi stabilitatea societăţii nu sunt posibile. Între adevăraţii oameni morali, profesionişti ar fi trebuit să existe canale concrete de comunicare. Răul persistă în lume tocmai datorită lipsei de solidaritate a lor. Ei au lăsat şi lasă în continuare drumul deschis spre putere unor conştiinţe mai puţin sau deloc umaniste. Ce ar trebui întreprins pentru ca aceste personalităţi să iasă din izolare pentru a scoate societatea din multitudinea crizelor cu crizelor  cu care se confruntă ? 13.  În tumultul vieţii v ieţii noastre publice se vorbeşte adesea despre realizarea concordiei naţionale, a consensului sau a pactului social. Aristotel arăta în lucrarea „Etica nicomahică” că nu se poate realiza concordia între oameni vicioşi pentru că ceea ce doresc ei este să obţină profituri şi avantaje personale iar, în acelaşi timp, să -şi reducă obligaţiile şi eforturile lor publice. Fiecare dintre ei urmărindu -şi avantajul propriu şi suspectândususpectându -se reciproc, de fapt, se îndepărtează de l a principiul respectării interesului public. Cum caracterizaţi clasa politică românească ? Este posibilă înfăptuirea concordiei naţionale ? 14. Schimbările politice fundamentale se produc ca urmare a intervenţiilor decisive ale personalităţilor ce şi-au şi-au probat probat forţa morală în împrejurări vitrege şi care stabilesc liniile orientative necesare declanşării progresului social. Adesea, se spune că reforma politică începe, mai întâi, printr -o reformă morală ce are loc în lumea interioară a oamenilor. Credeţi că în România asemenea personalităţi sunt deja în acţiune, şi care ar fi raporturile şi caracteristicile celor două tipuri de reformă, politică şi morală ? 15. Libertatea politică reală nu poate fi apanajul unui grup restrâns de privilegiaţi, pentru că fiecare cetăţean este liber în măsura în care de libertate se bucură şi ceilalţi. Marile convulsii sociale sau acţiunile protestatare de anvergură au avut drept cauză tocmai limitarea libertăţilor individuale ale cetăţenilor şi supralicitarea drepturilor economice şi politice ale guvernanţilor. Omului nu -i pot fi indiferente situaţia politică în care se află ţara sa şi modul în care-i care -i sunt respectate interesele socio-profesionale socio-profesionale sau culturale. A intra în viaţa politică nu înseamnă a accepta numai realitatea politică prezentă, ci a milita pentru schimbări s chimbări politice superioare. Care sunt acele schimbări politice superioare ce pot asigura consolidarea climatului de ordine democratică ? 16. Spiru Haret a fost nu numai un matematician şi pedagog strălucit dar şi un reputat om politic. El enumeră patru condiţii care trebuie îndeplinite de o grupare de oameni pentru a se constitui într-un într- un partid. Prima condiţie se referă la cunoaşterea reală a principalelor nevoi ale ţării şi a modului în care ele pot fi satisfăcute. A doua condiţie condiţie priveşte competenţa şi consecvenţa grupului de a -şi duce la îndeplinire

-

principiile stabilite. A treia condiţie este ca partidul să apere cu devotament „binele public” şi să fie oricând capabil de sacrificii pentru ţară, îndeosebi, liderul său politic. A patra condiţie este ca programul politic al partidului să cuprindă c uprindă interesele  întregii naţiuni, şi să nu se preocupe de interesul unui grup socio-profesional, socio -profesional, nesocotind interesele celorlalte categorii socio-profesionale.  În spectrul politic românesc consideraţi consideraţi că sunt suficiente partide politice care să îndeplinească asemenea condiţii ? Puteţi preciza şi alte condiţii pe care partidele responsabile le pot dezvolta în interesul naţional ?

17.  În politică se observă că sunt acceptate anumite lucruri care în viaţa cotidiană sunt etichetate drept lucruri necinstite şi dezonorante, iar politica făcută în acest mod are drept efect corupţia oamenilor şi alterarea caracterelor. În timp ce politica îl  înalţă pe om, politicianismul politicianismul îl înjoseşte şişi -l degradează. Cum caracterizaţi politicianismul autohton şi ce ar trebui întreprins pentru ca aria sa de penetrare să se restrângă ? 18.  În programele politice şi în sistemul legislativ actual, învăţământul, cultura şi cercetarea ştiinţifică românească sunt considerate drept priorităţi naţionale. În mod real, însă, toate aceste trei domenii importante ale spiritualităţii româneşti au fost neglijate, trecute în planul doi-trei, ele confruntându- se cu nu puţine disfuncţionalităţi şi dezechilibre. Ce ar trebui să se întreprindă pentru revigorare spiritualităţii româneşti pe cele trei paliere: învăţământînvăţământ-culturăcultură-ştiinţă ? 19. Asistăm la multiplicarea cazurilor de cetăţeni care consideră preferabil să nunu -şi mai apere propriile drepturi ca urmare a existenţei unei justiţii lente, ineficiente şi foarte costisitoare. Complicarea mecanismelor procedurale şi avalanşa legislativă au condus la o situaţie contradictorie: cu cât mai multe legi sunt adoptate cu atât mai puţină justiţie. Sunt copiate modele juridice ale altor ţări aflate deseori în dezacord cu cerinţele naţionale. În acelaşi timp, observăm accentuarea practicilor birocratice  în sistemul parlamentar şi în administraţia publică, centrală şi locală, situaţie care are drept efect îndepărtarea cetăţeanului de instituţiile statului şi declanşarea unui consum iraţional de resurse umane şi financiare. Care credeţi că sunt principalele obiective ale perfecţionării sistemului juridic, dar şi ale reformei privind parlamentul, administraţia publică centrală şi locală? 20. Nu se pot asigura asigura drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi nu pot fi puse în funcţiune mecanismele democraţiei reale fără promovarea unei politici riguroase în sistemul ordinii publice. Statisticile instituţiilor de control social exprimă rece proliferarea fenomenului fenomenului de insecuritate a cetăţeanului şi a bunurilor sale, creşterea alarmantă a ratei criminalităţii. Pe de altă parte, în condiţiile internaţionale actuale este necesară elaborarea unei politici coerente de securitate naţională adecvată momentului istoric prin prin care trece ţara. Care ar trebui să fie atitudinea statului dar şi atitudinea partidelor politice responsabile faţă de asigurarea siguranţei naţionale şi a ordinii publice?

Demersuri economice umanizante 21.  În condiţiile originalei tranziţii româneşti, asistăm la fenomenul înstrăinării individului, la tratarea vieţii acestuia ca pe un obiect, iar disponibilităţile economice, atâtea câte sunt în prezent, nu sunt îndreptate spre realizarea autentică a omului. Demersurile economice nu sunt însoţite de fiecare dată de acele elemente spirituale care săsă-i dea omului încredere şi optimism în viaţă. Apare o situaţi şocantă: românul pare a se fi săturat s ăturat de a mai trăi bucuria zilei de mâine. Ce elemente esenţiale ar trebui să conţină, în viziunea dvs. o strategie şi un program economico-social, economico- social, prin care să li se redea oamenilor încrederea în viaţă, prin care ei să devină conştienţi de avantajele unei ordini democratice? 22. De mult timp, mecanismele de protecţie socială nu au funcţionat în mode eficient fiind o consecinţă a subdezvoltării economice. Protecţia socială nu poate însemna nici egalizarea sărăciei, dar nici aplicarea sistemului ineficient al indexării periodice a veniturilor. Este nevoie de o protecţie socială diferenţiată şi activă, direcţionată prioritar prioritar către categoriile defavorizate care nu au posibilitatea de a se susţine prin eforturi proprii. Consideraţi că se poate realiza o reformă socială autentică? Care ar fi acele direcţii reformatoare în domeniu?

18. METODE ŞI TEHNICI DE REALIZARE A ARMONIEI SUFLETEŞTI

Evitarea agresivităţii  Scăderea gradului de tensiune intrapsihică, în primul rând prin înlăturarea cauzelor  conflictualizării, care pot fi obţinute prin:  Adoptarea unei stări afective pozitive, manifestată printr -o vorbire caldă, calmă, convingătoare, printr -o privire surâzătoare dar sigură şi o gestică de bunăvoinţă;  Deturnaţi fluxul de gândire către aspecte sau împrejurări plăcute, sugestionaţi -vă în mod pozitiv. Dacă se măreşte vizibil tensiunea agresivă, se va proceda astfel:  ConcentraţiConcentraţi-vă rapid asupra unei persoane sau unei împrejurări care pot produce bucurie;  Manifestaţi o stare de comprehensiune totală şi necondiţionată; necondiţionată;  Armonizaţi toate segmentele comportamentale şi oferiţi o comunicare de simpatie şi prietenie;  Dezamorsaţi tensiunea printr -un gest de împăcare, acceptare şi recunoaşterea meritelor celuilalt;  Decontractaţi muşchii braţelor, ai feţei;  Adoptaţi Adoptaţi un comportament de cedare;  Utilizaţi o formulă de evitare a tensiunii;  Să nu manifestaţi niciodată frică, teamă sau spaimă;  Zâmbiţi şi păstraţipăstraţi-vă cu orice preţ stăpânirea de sine;   Încercaţi prin conversaţia pe care trebuie tr ebuie ss -o provocaţi, să faceţi adversarul conştient de starea sa agresivă;  Nu ameninţaţi, nu jigniţi, nu vă manifestaţi superioritatea, ambiţia, dispreţul;  UitaţiUitaţi-vă drept în ochii adversarului şi în timp ce vă concentraţi, repetaţi în gând: “eşti om bun, calmeazăcalmează -te, fii vesel” – timp de mai multe minute;  Nu adoptaţi o atitudine atitudine de atac sau apărare;   În cazul în care c are potenţialul agresor este o persoană apropiată, prindeţiprindeţi -i mâinile în aşa fel încât podul palmelor sale să se suprapună cât mai bine cu al mâinilor dvs. şi concentraţiconcentraţi-vă energia interioară pozitivă pe care i-i -o transmiteţi  Executaţi de mai multe ori pase cu vârful degetelor ambelor mâini, pe fruntea persoanei agresive, apăsaţi cu degetele mari pe tâmplele acesteia în timp ce îi vorbiţi calm despre lucruri plăcute;  Nu asistaţi la împrejurări agresive stradale: bătăi, insulte şi alte tipuri de agresiuni;  Evitaţi discuţiile în contradictoriu cu persoane irascibile, enervate, drogate, în stare de ebrietate;  Nu vă angajaţi în dispute chiar dacă sunteţi provocat, în mijloacele de tran sport, la cozi, în aglomeraţiile stradale, etc.;  Aveţi grijă deosebită pentru ţinuta vestimentară: să nu fie prea excentrică, provocatoare sau demonstrativ de luxoasă;  Prin mers, atitudine, gestică nu sugeraţi disponibilităţi ambigue şi obscure. Nu uitaţi! Cel mai calificat paznic al dumneavoastră împotriva agresiunii externe şi interne sunteţi dvs. înşivă. Metodă de obţinere a armoniei sufleteşti (dr. Yves Davrou, Franţa) Principiul de bază al metodei afirmă că : persoana umană este un tot .. Acest tot este format din diferite părţi şi funcţii. Există patru funcţii esenţiale: funcţia raţională, care este cea mai dezvoltată; funcţia senzorială, reprezentată prin cele cinci simţuri şi prin percepţii;

funcţia afectogenă, cea mai puţin cunoscută, dar cea dar  cea mai importantă; funcţia intuitivă cea mai profundă şi cea mai arhaică Pe aceste patru funcţii, metoda îşi clădeşte arhitectura ajungând la câteva recomandări de o valoare excepţională, exprimate prin formule f ormule imperative: mă întotdeauna valoarea vieţii , acordă un sens pozitiv lucrurilor, propriului corp, vieţii în  Afir mă general. Cine nu acordă un sens afirmativ vieţii, nu există. Perceperea în conştiinţă a timpului prezent înseamnă de fapt încredere în sine. Controlează-ţi emoţiile. emoţiile. Sentimentul este latura subiectivă care ne face să simţim valoarea  Controleazălucrurilor şi a vieţii însăşi. Motorul sentimentului este emoţia, care joacă un rol primordial în echilibrul nostru, Dar emoţia este spontană şi scapă controlului raţiunii. Metoda ajută la identificarea regiunilor din corp care reacţionează la emoţii şi la punerea lor sub control.  altor persoane care nu au nimic real, ele trăind în imaginaţia noastră şi produc comportamente agresive, care uneori merg până la suprimarea vieţii. Faptul acesta de multe ori se întâmplă în imaginaţie, dar când starea tensională depăşeşte un prag, imaginea adversarului poate determina actul criminal.  Învaţă să te situezi în timp. Este necesară o proiectare a persoanei  în viitor ceea ce înseamnă construirea de proiecte, pr oiecte, visare, imaginaţie, creaţie. Cine priveşte în viitor poate săsă-şi reconstruiască trecutul şi să se împace cu el.  Nu neglija capacitatea intuitivă. Intuiţia permite sesizarea unor fapte, stări sau adevăruri dincolo de raţiune, uneori fapte de neînţeles, care prin ea îşi găsesc un sens. Intuiţia este o transcendenţă dincolo de experienţa concretă, ea ne oferă posibilitatea să trăim în miracol, în extraordinar.  Vei deveni o personalitate cu noi dimensiuni. Deplasarea centrului vital de la raţiune la un alt centru vital care este Sinele. Mobilizează-ţi conştiinţa.  MobilizeazăSOMNUL  joacă un rol capital în starea de echilibru a sistemului nervos. Orice perturbare a acestui echilibru este precedată şi produsă de o tulburare a mecanismelor de adormire şi de trezire. ImaginaţiImaginaţi-vă că luaţi poziţia de adormire, şi încercând să adormiţi liniştit pronunţaţi în gând un cuvânt cu efect de calmare la fiecare expiraţie. Pronunţarea Pronunţarea cuvântului calm, pace, armonie, linişte vă induce o relaxare profundă. ImaginaţiImaginaţi -vă că vă priviţi cum dormiţi calm, liniştit, întreaga Noapte. Dimineaţa, încetaţi să mai repetaţi cuvântul calmare, şi înlocuiţi -l printr-un proiect pozitiv, la fiecare expiraţie. Însoţiţi acest proiect imaginar gândindu -vă la o vacanţă care urmează. Trăiţi imaginar bucuria bucuria şi satisfacerea proiectului dvs.. Atenţie! Acest antrenament trebuie să se practice în timpul zilei, nu seara. Este nevoie de 15 zile de antrenament, pentru a obţine rezultatele care de cele mai multe ori sunt spectaculoase. Seara ntirea unor întâmplări plăcute. mulţumiţimulţumiţi-vă cu reami ntirea -

 Învăţaţi să vă proiectaţi proiectaţi în viitor  Cei mai mulţi oameni îşi consumă viaţa trăind clipa prezentă, fără să gândească la ce vor face şi mai ales la cum vor fi în viitor. Pentru aceasta, ei sunt expuşi mai mult dezechilibrului neuroafectiv, acumulând toată greutatea vieţii cotidiene. ImaginaţiImaginaţi-vă totdeauna un viitor fericit. Speranţa este motorul vieţii, cine vrea să obţină succese în viaţă, trebuie săsă-şi concentreze o parte din energie pentru clădirea cu grijă a viitorului. v iitorului. Rel ativizarea ativizarea evenimentelor prin acceptarea progresivă. Una din cheile reducerii stărilor agresive este atenuarea sau depăşirea unor evenimente cu sens negativ şi traumatizant . Tehnica de depăşire este următoarea: în primul rând, trebuie să vă imaginaţi consecinţele evenimentului negativ.

Depăşirea evenimentului fatidic. ImaginaţiImaginaţi-vă în continuare unul sau mai multe evenimente

agreabile care vă apropie de evenimentul fatidic. Trăirea lor şi mai ales înmulţirea lor consumă o parte din energia negativă acumulată şi ajută la depăşirea evenimentului negativ. Se produce o acţiune de acceptare şi integrare în cadrul celorlalte evenimente ale vieţii şi ca atare, frica subconştientă, teama, barajul, fobia dispar. Evenimentul negativ îşi pierde treptat importanţa şi devine devine un eveniment eveniment obişnuit al vieţii, astfel că momentul depăşirii sale va fi uşor. Prima atitudine adoptată în faţa situaţiilor conflictuale cotidiene este aceea de a aplica principiul nepăsării în faţa acestor conflicte. Reactivarea amintirilor plăcute. Pentru fiecare dintre amintirile agreabile, plăcute, pe măsură ce se precizează, încep să apară detalii, amănunte, fapte care fuseseră demult uitate. Odată cu aceste detalii apar o mulţime de emoţii, de trăiri plăcute şi de alte nenumărate asociaţii. IMAGINAŢIA IMAGINAŢIA Foarte multe comportamente agresive sunt determinate de reprezentarea imaginativă a unui adversar, a unor comportamente agresive atribuite În nevrozele obsesive, în multe tipuri de psihoze, fantasmele joacă un rol p atogen, primordial. Pentru acest e motive, este extrem de necesar ca fiecare individ să -şi poată controla imaginaţia involuntară.

19. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.

Abercronbie, N.; Bryan, S. – S.  – Dictionary of Sociology, Penguin Books, London, 1988

2. Allport, Gorson, W.  – Structura şi dezvoltarea personalităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 3. Antonescu, G.C. – G.C. – Educaţie şi cultură, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 4. Ausbel, D.P.; Robinson, F.G.  –  Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981 5. Avanzini, G. – G. – Le temp de l’adolescence, Paris, Editions Universitaires, 1965 6. Banciu, D.; Rădulescu, S.; Voicu, M. – Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987 7. Basiliade, G.  – Socializare, integrare socială şi comportament deviant în Integrarea socioprofesi onală onală a tineretului , Bucureşti, C.C.P.T., 1976 8. Baumrid, D. – D. – Early socialization and adolescent competence, în Child development , vol.37, 1966 9. Brânzei, P.; Scripcaru, Gh.; Pirozinski, T. – T.  – Comportamentul aberant în relaţiile cu mediul, Editura Junimea, Iaşi, Iaşi, 1970 10. Carter, B.; McGoldrick, M.  – Discover the career within you, Pac ific Grove, California: Brooks Cole, 1991 11. Chircev, A.; Salade, D. (coord.) – (coord.)  – Orientarea şcolară şi preorientarea profesională, Bucureşti, 1976 12. Ciofu, C. – C. – Interacţiunea părinţi-copii, părinţi -copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989 13. Coleman, J.S.  – The adolescent subculture and academic achievement, în  American Journal of  Sociology nr.654, 1960 14. Cooley, C.H. – C.H.  – Primary groups, în Small Groups, edited by Paul HARE, Editura Bogratta, Robert Bales, New York, Alfred A.Knopf, 1955 15. Crites, J. – J. – Vocational Psichology, New York, McGraw-Hill, Book Company, 1969 o f the National  16. Davies, A. – A. – Socialization and the Adolescent Personality în  Adolescence Yearbook of Society for the society of children for the Study of Education, 1944 17. Debesse, M. – M. – Etapele educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Pedagogică, Bucureşti, 1981 18. Debesse, M. – M.  – Psihologia copilului de la naştere la adolescentă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970 19. Donald, L.; Keller, S. – S.  – Sociology, third edition, New York, Alfred A.Knopf, 1982 20. Dragomirescu, V. – V.  – Psihosociologia comportamentului comportamentului deviant, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976 21. Drăgan, I. (coord. – Sociologia generală, T.U.B., Bucureşti, 1985 22. Drăgan, I. – Socializarea, Socializarea, controlul social şi prevenirea delincvenţei în Buletin documentar, Criminologie, II, Bucureşti, 1981 23. Drevellon, J.  – Orientarea şcolară şi profesională, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973 24. Dumitrescu, I.  – Adolescenţii – lumea lor spirituală spirituală şi activitatea educativă, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1980 25. Elkin, Fr.; Westley, W. – W. – The Mith of Adolescent Culture în  American 26. Erikson, E.H. – E.H. – Identy and Life cycle. Selected Paper, Ps. Issue Monographie, 1, 1963 27. Faure, E. (coord.) – (coord.)  – A învăţa să fii, Raport al UNESCO, P.U.F., Paris, 1973; Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974 28. Freud, J. – J. – Les theories des sciences humaines, P.U.F., Paris, 1973 29. Geseel, A.; I.L.G., F.L., Bates-Amaes – Bates-Amaes  – L’adolescent de dix a seize ans, P.U.F., Paris, 1959 30. Golu, M. – M. – Dinamica personalităţii, Editura Geneze, Bucureşti, 1993 31. Golu, P. – P. – Psihologia socială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978

32. Guilford, J.P. – J.P.  – The Nature of human intelligence, New York, St. Louis, San Francisco, London, Sydney, Hill Book Com. 33. Havin Ghurst, R.J. – R.J. – Developmental Developmental task and Education, New York, McKay, 1972 34. Holban, I. (coord.)  – Cunoaşterea elevului – o sinteză a metodelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 35. Holland, J.L. – J.L. – Making vocational choices: A theory of careers Englewood clifs, Prentice-Hall, 1973 36. Isambert-Imati, V.  – L’orintation des eleves et la liberte des famillies XXX Orientation scolaire et profesionalle dans la monde contemporaine, Paris, I.P.N., 1965 37. Jensen, L.C.  – Adolescence, Theories, Research, Aplications, New York, Los Angeles, San Francisco, West Publishing Co., 1985 38. Jigău, M. – Disfuncţii ale sistemului de învăţământ în Revista de pedagogie nr.4, 1991 39. Kardiner, A. – A. – L’individu dans la societe, Paris, Gallimard, 1969 40. Kingsley, D. – D. – Human society, New York, MacMillan, 1948 41. Lesourne, J. – J.  – Education et societe, Les defis de l’an 2000, editions La Decouverte – Le Monde, Paris, 1988 42. Linton, R. – R. – Fundamentul cultural al personalităţii umane, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968 43. McDaniel, C.; Gysbers, N.H.  – Connseling for Careers Development: Theories, Resource and Practice, San Francisco, Jossez-Bass, 1958 44. McDaniel, H.B . – . – Guidance in the modern school, New York, 1958 45. Mendel, G. – G.  – La crise de generations, Payot, Paris, 1969 46. Merton, R.K. – R.K. – Elementes de sociologie et de methode sociologique, Plon, Paris, 1965 47. Mihu, A. – A. – A.B.C.-ul A.B.C.-ul investigaţiei sociologice, vol.I, Editura Dacia, Cluj, 1971 48. Mitrofan, N. – N. – Cuplul conjugal: armonie şi dezarmonie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1989 49. Moilloux, N. – N. – Jeunes sans dialogue. Criminologie pedagogique, pedagogique, Fleurus, Paris, 1971 50. Neculau, A. – A. – A fi elev, Editura Albatros, 1983 51. Neculau, A. – A. – Grupuri de adolescenţi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976 52. Pamfil, E.; Ogodescu, D. – D.  – Persoană şi devenire, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 53. Parrot, L.  – The Carrer Counselor, Guidance for planning Carrers and Managing Carrer Crises, World, U.S.A., 1995 54. Parsons, T. – T. – Social Structure and Personality, New York, The Free Press of Glencoe, 1964 55. Păun, E. – Cunoaşterea elevului – premisa integrării şcolare optime în Tribuna şcolii , nr.279, 1985 56. Păun, E. – Sociopedagogia Sociopedagogia şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982 57. Păunescu, C. – Agresivitatea şi condiţia umană, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994 58. Piajet, J. – J. – Judecata morală la copil, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980 59. Preda V.  – Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 60. Prună, T. – Conştiinţa de sine la adolescent, Iaşi, C.C.P.T., C.C.P .T., 1974 61. Pufan, C.  – Nonconformismul şi devierile comportamentale la vârsta adolescenţei în Revista de  pedagogie nr.6, 1975 62. Rădulescu, S.M. – Homo sociologicus (Raţionalitate şi iraţionalitate în acţiunea umană), Casa de Editură şi Presă “Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1994 63. Rădulescu, S.M. – Sociologia vârstelor, Editura Hiperion XXI, Bucureşti, 1994 64. Rădulescu, S.M.; Banciu, D. – Introducere în sociologia delincvenţei juvenile, Editura Medicală, Bucureşti, 1990 65. Rădulescu, S.M.; Piticaru, M. – Devianţa comportamentală şi boala psihică, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1989

66. Roman, C. – C. – Mărturii despre tineri şi tinereţe, Editura Didactică şi Pedagogică, Pedagogică, Bucureşti, 1972 67. Roman, M. – M.  – Copilăria, pubertatea, adolescenţa în Colecţia Medicina pentru toţi , Editura Medicală, Medicală, Bucureşti, 1988 68. Rudică, T. – Eu şi celălalt, Editura Junimea, Iaşi, 1979 69. Silverstein, H.  – The Sociology of Youth; Evolution and Revolution, New York, MacMillan, Publishing Co.Inc., 1973 70. Stanciu, S. – S. – Educaţie şi societate, Editura Politică, Bucureşti, 1971 71. Străchinaru, I. – Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1960 72. Super, D.E.  – Career development self concept theory. Princeton, New York, College Entrance, Examination Board, 1963 73. Super, D.E.; Bachrach, P.B.  – Scientific career and Development Theory, New York, Teachers college Bureau of Publication, 1957 74. Sutherland, E.; Cressey, D.R. – D.R.  – Criminology, 10-th Edittion, Philadelphia, Philadelphia, Lippincott, 1978 75. Szczepansky, J. – J. – Noţiuni elementare de sociologie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972 76. Şchiopu, U. – Criza de originalitate la adolescenţi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997 77. Şchiopu, U. – Psihologia copilului (capitolul Pubertatea şi adolescenţa), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970 78. Şchiopu, U.; Verza, E.  – Adolescenţa, personalitate, limbaj, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989 79. Tanner, I. – I. – Growth at adolescence, P.U.D., Oxford Blacket Sci., 1962 80. Teodorescu, S.  – Dinamica personalităţii psihice în lucrarea  Adolescenţă şi adaptare. Studii şi  cercetări. tineretul şi lumea de mâine, Bucureşti, C.C.P.T., 1974 81. Tideman, D.V.; O’Hara, R.P. – Career Development: Choice and Ajustement, New York, College Entrance Examination Board, 1963 82. Tomşa, GH. – Orientare şi dezvoltare la elevi, Casa de Editură şi Presă “Viaţa românească”, Bucureşti, 1999 83. Voinea, M. – M.  – Sociologie generală şi juridică, Editura Holding Reporter, Bucureşti, 1997 84. Widlocher, D.  – Adolescence normale ou pathologique în Revue de practicien, Journal  d’enseignement post universitaire, tome XXVI, nr.43, 1976

CUPRINS Pag. 1. Metode, tehnici şi instrumente în consilierea tinerilor………………………………………………5 tinerilor………………………………………………5 2. Chestionare pentru cunoaşterea şi evaluarea stării de agresivitate…………………………….11 agresivitate…………………………….11 3. Probă: Strategii pentru conflict…………………………………………………………… conflict………………………………………………………………………20 …………20 4. Fişa sociosocio-psihopedagogică………………………… psihopedagogică………………………………………………………… ………………………………………………23 ………………23 5. Chestionar pentru determinarea gradului de emotivitate…………………………………………27 emotivitate…………………………………………27 6. Chestionar privind atitudinea faţă de şcoală…………………………………………………… şcoală……………………………………………………….28 ….28 7. Chestionar privind pr oblematica oblematica adolescenţilor……………………………………… adolescenţilor……………………………………………………29 ……………29 8. Probă: Tipul de inteligenţă…………………………………………………………………… inteligenţă……………………………………………………………………………32 ………32 9. Chestionar: Valorile morale şi şcoala……………………………………………………… şcoala………………………………………………………………..34 ………..34 18. Ghid de interviu : Tinerii în confruntare şi dialog cu profesorii………………………………….37 profesorii………………………………….37 19. Chestionar privind manifestările predelincvente ale elevilor…………………………………….39 elevilor…………………………………….39 20. Ghid de interviu : Influenţa agenţilor de socializare……………………… socializare………………………………………………40 ………………………40 21. Ghid de interviu privind devianţa juvenilă……………………………………………………… juvenilă………………………………………………………….41 ….41 22. Ghid de interviu : Cauzele Cauzele frecvenţei şcolare neritmice………………………………………….42 neritmice………………………………………….42 23. Ghid de interviu : Abandonul Abandonul şcolar……………………………… şcolar……………………………………………………………… ………………………………..45 ..45 24. Etica profesională în activitatea de consiliere…………………………………………… consiliere……………………………………………………..46 ………..46 25. Ghid de interviu : Personalităţi – model pentru adolescenţi……………………………………..52 adolescenţi……………………………………..52 26. Metode şi tehnici de realizare a armoniei sufleteşti………………………………………………59 sufleteşti………………………………………………59 Bibliografie selectivă…………………………………………………… selectivă………………………………………………………………………………... …………………………...