Program Arderea Profesionala Sresul

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Ştiinţe Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie Psihologie şi Arte Arte atedra de !sihologie

,,SPUNE STRESULUI NU!!!! "Progra# la cursul de studiu$ Arderea !ro%esională&

Titular de curs: dr., conf., univ. Priţcan Valentina

A elaorat: oru Arina P"#

%$&alţi, #'$(

Lecturi )re)aratorii '( )a#andesc )a#andescu, u, )( Stresul !sihic !sihic din !ers!ect !ers!ectivă ivă !sihologic !sihologicăă şi so#atică( so#atică( Bucureşti, Bucureşti, Ed()n%o#edia, *++*, ** !*( Briceag, Briceag, Silvia( Silvia( Stresul Stresul .n #ediul #ediul didactic$ didactic$ re#edii re#edii de !ro%ila/ie !ro%ila/ie,, gestionare gestionare şi control,hişinău, control,hişinău, Univers Pedagogic, *++0, 0* !(1( 2orincioi 3( Pro%ila/ia sindro#ului e!ui4ării !ro%esionale sau ce tre5uie de știut !entru a evita evita arderea !ro%esională( 6n$ Studia Universitatis, *+'1( nr "7&( !!( '*'8'*9(

Sco)ul !rogra#ului este de a .nvăţa cu# cu# să ne eli5eră# de stresul acu#ulat acu#ulat !entru a evita a!ariţia a!ariţia sindro#ului de ardere !ro%esională( !ro%esională( Progra#ul ur#ăreşte să asigure asigure .nvăţarea noilor #etode de eli5erare de stres(

*inalit+ţi: :a s%.rşitul training8ului !artici!anţii$ • •

3or !utea schi#5a atitudinile din trecute %aţă de !ro!ria !ersoană3or avea o a!recierea adecvată, .şi vor %or#a o atitudine !o4itivă %aţă de sine care se va răs%r.nge asu!ra co#!orta#entului, !entru a !utea %ace %aţă sindro#ului de ardere

•

!ro%esională3or !utea de4volta o i#agini de sine !o4itivă, a autoacce!tării autoacce!tării şi a senti#entelor de !reţuire

•

!ersonală, !entru !entru a re4ista sindro#ului sindro#ului 5urnout3or cunoaşte noi tehnici şi #etode de eli5erare de stres !entru di#inuarea sindro#ului de ardere !ro%esională(

ru)ul ţint+: adulţi, v.rsta *89+ ani( -escrierea succint+ a activit+ţii: Progra#ul este alcătuit din cinci * sesiuni cu durata a *9+ #inute %iecare( 2ru!ul este %or#at din ;8 '* !ersoane( <)#!ortant este nu ceea ce ţi se .nt.#!lă ci %elul .n care reacţione4i( =ans Sel>e” e/istă #o#ente c.nd ne sca!ă de su5 control şi nu şti# de ce( Si#ţi# că nu ne .nţelege# cu cei din ?ur, ne co!leşesc !ro5le#ele, cau4a8stresul( cau4a8stresul( u# să evadă# evadă# din această această ca!cană, ca!cană, cu# să %ace# %ace# %aţă ei@ :a aceste aceste .ntre5ări şi #ulte altele vo# găsi răs!uns .n !rogra#ul de %aţă(

Suestii )entru for/atori: 

3or5irea clară, li#5a?ul adecvat !entru toţi !artici!anţii-



etodele %olosite să %ie ca!tivante şi diverse-



Să sti#ule4e !artici!area %iecăriu !artici!ant-



Să cree4e o at#os%eră 5inevoitoare şi rela/antă(

Lecturi )re)aratorii '( )a#andesc )a#andescu, u, )( Stresul !sihic !sihic din !ers!ect !ers!ectivă ivă !sihologic !sihologicăă şi so#atică( so#atică( Bucureşti, Bucureşti, Ed()n%o#edia, *++*, ** !*( Briceag, Briceag, Silvia( Silvia( Stresul Stresul .n #ediul #ediul didactic$ didactic$ re#edii re#edii de !ro%ila/ie !ro%ila/ie,, gestionare gestionare şi control,hişinău, control,hişinău, Univers Pedagogic, *++0, 0* !(1( 2orincioi 3( Pro%ila/ia sindro#ului e!ui4ării !ro%esionale sau ce tre5uie de știut !entru a evita evita arderea !ro%esională( 6n$ Studia Universitatis, *+'1( nr "7&( !!( '*'8'*9(

Sco)ul !rogra#ului este de a .nvăţa cu# cu# să ne eli5eră# de stresul acu#ulat acu#ulat !entru a evita a!ariţia a!ariţia sindro#ului de ardere !ro%esională( !ro%esională( Progra#ul ur#ăreşte să asigure asigure .nvăţarea noilor #etode de eli5erare de stres(

*inalit+ţi: :a s%.rşitul training8ului !artici!anţii$ • •

3or !utea schi#5a atitudinile din trecute %aţă de !ro!ria !ersoană3or avea o a!recierea adecvată, .şi vor %or#a o atitudine !o4itivă %aţă de sine care se va răs%r.nge asu!ra co#!orta#entului, !entru a !utea %ace %aţă sindro#ului de ardere

•

!ro%esională3or !utea de4volta o i#agini de sine !o4itivă, a autoacce!tării autoacce!tării şi a senti#entelor de !reţuire

•

!ersonală, !entru !entru a re4ista sindro#ului sindro#ului 5urnout3or cunoaşte noi tehnici şi #etode de eli5erare de stres !entru di#inuarea sindro#ului de ardere !ro%esională(

ru)ul ţint+: adulţi, v.rsta *89+ ani( -escrierea succint+ a activit+ţii: Progra#ul este alcătuit din cinci * sesiuni cu durata a *9+ #inute %iecare( 2ru!ul este %or#at din ;8 '* !ersoane( <)#!ortant este nu ceea ce ţi se .nt.#!lă ci %elul .n care reacţione4i( =ans Sel>e” e/istă #o#ente c.nd ne sca!ă de su5 control şi nu şti# de ce( Si#ţi# că nu ne .nţelege# cu cei din ?ur, ne co!leşesc !ro5le#ele, cau4a8stresul( cau4a8stresul( u# să evadă# evadă# din această această ca!cană, ca!cană, cu# să %ace# %ace# %aţă ei@ :a aceste aceste .ntre5ări şi #ulte altele vo# găsi răs!uns .n !rogra#ul de %aţă(

Suestii )entru for/atori: 

3or5irea clară, li#5a?ul adecvat !entru toţi !artici!anţii-



etodele %olosite să %ie ca!tivante şi diverse-



Să sti#ule4e !artici!area %iecăriu !artici!ant-



Să cree4e o at#os%eră 5inevoitoare şi rela/antă(

Resurse: -

Sală de lucru cu #o5ilă a?ustată la gru!ul de lucru-

-

S!ațiu li5er !entru !entru e%ectua e%ectuarea rea activită activităților .n gru!uri gru!uri #ari#ari-

-

Resurse tehnice 8 !roiector, !roiector, co#!uter, co#!uter, ecran de !roiecție, 5o/e, su!ort %li!8chart-

-

Resurse Resurse educaționale ionale  #ateriale #ateriale #ulti!licate #ulti!licate distri5uite distri5uite !entru !entru %iecare %iecare !artici!ant, !artici!ant, %oi de evaluare-

-

Su!li#entar  %oi color, %oi A9, stiCere, %oar%eci, sta!ler, clei, carioce, #arCere, guaşe, acuarele, creioane colorate-

0

Su!ortul in%or#aţiona, %işele de lucru(

Activitatea

Titlul activit+ţii

Ti/)

Sesiunea $ Activitatea '

Sta5ilirea regulilor

'+ #inute

Activitatea *

unoaşterea

' #inute

Activitatea 1

otivele !ersonale

* #inute

Activitatea 9

Stresul ocu!aţional

7+ #inute

Activitatea 

„Puşculiţa %a!telor 5une”

*+ #inute

Activitatea 7

„Des!re cura?ul de a risca o .ncercare”

*+ #inute

Activitatea 0

1 #inute

Activitatea ;

*+ #inute

Activitatea 

<3iaţa e o lu!tă”

' #inute

Activitatea '+

e a# .nvăţat .n gru!

*+ #inute

Ti/) total, sesiunea $

#1' /inute

Sesiunea # Activitatea '

„Balonaşe de să!un”

*+ #inute

Activitatea *

Paşi către succes

* #inute

Activitatea 1

Prevenirea şi evitarea strsului ca sursă de ardere 9 #inute !ro%esională

Activitatea 9

„Bulgări de 4ă!adă”

*+ #inute

Activitatea 

*+ #inute

Activitatea 7

Schi#5area stării de s!irit

* #inute

Activitatea 0

„Barca goală”

' #inute

Activitatea ;

„e este dragostea@”

*+ #inute

Activitatea 

„iciodată să nu !ier4i s!eranţa”

*+ #inute

Activitatea '+

„Paharul cu a!ă sau #area”

'+ #inute

Activitatea ''

Discuţie de .ncheiere

*+ #inute

Ti/) total, sesiunea #

#1' /inute

Ti/) total

2 ore

I

I sesiune Ti/): #1' /inute Activitatea I Stailirea reulilor ru)ului Ti/) : $' /inute onducătorul$,,Fiecare gru!ă dorind să coo!ere4e .ntotdeauna sta5ileşte un şir de reguli”$ '(să %i# !unctuali *(să %i# sinceri 1(să ne e/!ri#a# !ărerea !ro!rie 9(să %i# con%idenţiali (%iecare !artici!ant să se include .n activităţile ce vor ur#a 7( să ne ascultă# reci!roc, %ără a .ntreru!e(

onducătorul !ro!une .ntre5arile$ <are reguli le !uteţi acce!ta .ndată@”,
Activitatea II unoa3terea Ti/): $( /inute Re4ultate a3te)tate: •

•

Favori4area cunoaşterii reci!roce a !artici!anţiloronsolidarea gru!ului(

%etode 5 te6nici utili4ate$ 

E/!licaţia-



lucru individual-



discuţii(

Resurse: !i/, creioane, 5ileţele, vasGcoşuleţ( Aran7a/ente )ractice: 

s!aţiu !regătit cu #ăsuţe(

Instrucţiuni 5 )rocedura$ Partici!anţii .şi scriu nu#ele şi două calităţi !o4itive !e %oiţe #ici ast%el .nc.t să nu %ie vă4ut de ceilalţi şi le !un .ntr8un vas( odetorul e/trage c.te o %oiţă şi citeşte calităţile şi nu#ele, toţi cei !re4enţi .ncearcă să ghicească cine !oartă nu#ele dat(

Suestii )entru for/atori 5 dificult+ţi antici)ate: 

Se dau voie !.nă la două .ncercări, du!ă care !ersoana care !oartă nu#ele dat se !re4intă singură(

-eriefin 5 refle8ie: 0

u# v8aţi si#ţit .n ti#!ul activităţii@

0

.t de greu a %ost să găsiţi !osesorul nu#elui@

Activitatea III %otivele )ersonale Ti/): #( /inute Re4ultate a3te)tate:

•

sti#ularea co#unicării iniţiale .n gru!, %avori4area cunoştinţele(


desenul-



lucru .n gru!(

Resurse: 

h.rtie .n !ătrăţele !entru %iecare !artici!ant " *'H * c#&, creioane, vo!sele, radiere, ascuţitori, echere şi rigle(

Aran7a/ente )ractice: •

#ăsuţe cu scăunele aşe4ate .n se#icerc(

Instrucţiuni 5 )rocedura$ Fiecare desenea4ă conturul !al#ei sale st.ngi sau dre!te, atri5uind %iecărui deget o .ntre5are( A!oi, co#!letea4ă interiorul cu răs!unsul la aceasta( E/e#!le de .ntre5ări$ 8

#otivul a%lării tale aici-

8

reali4ările ce ai vrea să le %aci .ntr8o !erioadă de ti#! .#!reună cu tot gru!ul-

8

as!ecte ale !ersonalităţii ce le a!recie4i cel #ai #ult-

8

!ro5le#a de care eşti acu# cel #ai !reocu!at,

8

contri5uţiile !e care eşti gata să le %aci(

Idată %oile co#!letate, se reali4ea4ă o interogare co#ună( Pentru %inal, se reali4ea4ă un „!erete al #.inilor”(


Ani#atorul !oate schi#5a .ntre5ările, .n %uncţie de dina#ica gru!ului(


e i#!resii v8a lăsat activitatea@

0

e di%icultăţi aţi .nt.lnit@

0

e conclu4ii aţi %ăcut@

Activitatea IV Stresul ocu)aţional Ti/) 9' /inute Re4ultate a3te)tate: •

•

•

6nţelegerea noţiunilor de „stres ocu!aţional”, „sindro#ul 5urnout”Anali4area cau4elor ce duc la ardere !ro%esională)denti%icarea %actorilor ce de4voltă arderea !ro%esională(

%etode 5 te6nici utili4ate$



E/!licaţia-



:ucru .n gru!-



Braistor#ing (

Resurse: 

)n%or#aţia des!re sindro#ul arderii !ro%esionale(

Aran7a/ente )ractice: 


Instrucţiuni 5 )rocedura$ oderatorul !re4intă .n%or#aţia des!re arderea !ro%esională( Pro%esia si locul de #unca re!re4inta un as!ect i#!ortant in viata %iecaruia dintre noi( )n a%ara de as!ectul evident de a %i !rinci!ala sursa de venituri locul de #unca contea4a si din #ulte alte !uncte de vedere, ca i#agine de sine, ca viata sociala, etc( Din toate aceste #otive un loc de #unca constituie adeseori "si& o i#!ortanta sursa de stres( hiar si locurile de #unca cele #ai 5une au ter#ene8li#ita, evaluari !eriodice si res!onsa5ilitati( :a acestea se va adauga si stresul cores!un4ator acestora((( )n anu#ite li#ite stresul !oate %i un %actor #otivator insa atunci cand de!aseste o anu#ita li#ita !oate sa sca!e de su5 control( A!are ceea ce nu#i# "anxietatea de performanta" si tinde# sa !une# ?o5ul #ai !resus decat orice alte considerente, %a#ilie, viata !ersonala sau viata sociala( ulte din as!ectele vietii co#!aniei, schi#5arile la var%, restructurarile sau si#!lele 4vonuri se adauga la stresul o5isnuit legat de locul de #unca, a#!li%icandu8l( S8au %acut studii care au aratat de e/e#!lu ca accidentele de #unca tind sa creasca in organi4atiile care isi di#inuea4a activitatea( Stresul !relungit la locul de #unca !oate sa a%ecte4e !e ter#en lung, in !ri#ul rand, sanatatea, inducandu8se un stil de viata ne!otrivit$ o5iceiuri ali#entare vicioase , un #ediu social !erce!ut ca %iind ostil, #ulte ore e%ectuate !este !rogra#, etc( Stresul !oate %i co#5atut #ai intotdeauna !rintr8o co#5inatie !otrivita de e/ercitii de rela/are, #iscare, o ali#entatie corecta, o #ai 5una gestionare a ti#!ului si i#5unatatirea a5ilitatilor sociale( )#5unatatirea a5ilitatilor sociale "iar aici a# !utea vor5i #ult si des!re asertivitate& de ase#enea !oate %ace #inuni in reducerea senti#entului de #ediu ostil si i#!licit a stresului( )n Uniunea Euro!eana, stresul in #unca re!re4inta a doua !ro5le#a de sanatate legata de activitatea !ro%esionala, du!a a%ectiunile dorsale, !rintre cele #ai des intJlnite !ro5le#ele de sanatate de la locul de #unca( Acesta a%ectea4a *;K dintre anga?atii UE( Stresul in #unca !oate %i cau4at de

riscuri psihosociale cu# ar %i !roiectarea activitatilor, organi4area #uncii si #anage#ent, de e/e#!lu$ solicitari !ro%esionale deose5ite si !osi5ilitati reduse de control asu!ra !ro!riei activitati sau !ro5le#e cu# ar %i violenta si hartuirea la locul de #unca( Unele riscuri fizice cu# sunt 4go#otul si te#!eratura din #ediul de #unca !ot, de ase#enea, sa cau4e4e stresul in #unca( Prevenirea stresului in #unca constituie unul din o5iectivele %or#ulate in o#unicatul o#isiei Euro!ene !rivind noua strategie in do#eniul securitatii si sanatatii in #unca( e re!re4inta stresul in #unca @ Stresul legat de activitatea !ro%esionala a!are atunci cJnd solicitarile #ediului de #unca de!asesc ca!acitatea anga?atilor de a le %ace %ata sau de a le #entine su5 control( Stresul nu este o 5oala in sine, dar daca este intens si de durata, !oate sa conduca la a!aritia unor !ro5le#e de sanatate #entala si %i4ica( Starea de presiune, !oate sa i#5unatateasca !er%or#antele si sa aduca o anu#ita satis%actie in #unca, !rin atingerea o5iectivelor ur#arite( Dar atunci cJnd solicitarile si !resiunile de!asesc anu#ite li#ite, ele conduc la stres, iar aceasta situatie nu este %avora5ila nici !entru anga?ati, nici !entru intre!rindere(

t de serioasa este )role/a stresului in /unca si cine )oate fi afectat ; Stresul in #unca este cau4a a !este un s%ert din totalul concediilor #edical a caror durata re!re4inta cel !utin doua sa!ta#Jni de a5sente de la locul de #unca( Du!a esti#arile din anul ', costurile datorate stresului in #unca in statele #e#5re UE re!re4inta circa *+ #iliarde de euro !e an( Stresul in #unca !oate genera stari ca$ de!resie, an/ietate, nervo4itate, o5oseala si a%ectiuni cardiace( )n a%ara de acestea, stresul antrenea4a !ertur5ari considera5ile !e !lanul !roductivitatii, creativitatii si co#!etitivitatii( Fiecare dintre noi !oate %i victi#a stresului legat de activitatea !ro%esionala, indi%erent de do#eniul de activitate sau de intre!rinderea in care lucra#(

au4ele stresului la locul de /unc+ u toate ca e/ista nenu#arate ca4uri in care locul de #unca este unul !lacut, in care #ergi cu !lacere, e/ista totusi anu#iti %actori care intervin in activitatea de rutina si !rovoaca, ceea ce s!ecialistii nu#esc 5oala secolului$ stresul( u cat nivelul de stres este #ai #are, cu atat anga?atul ince!e sa se con%runte cu !ro5le#e si la locul de #unca "o5oseala, !ierderea ca!acitatii de concentrare, scaderea !er%or#antelor, iritare, de#orali4are, !ierderea interesului !entru activitatile de la 5irou etc(&( Desi #ulti s!ecialisti considera ca stresul este natural, intensitatea cu care acesta se #ani%esta, in ca4ul #ultor anga?ati, trans%or#a aceasta stare in una negativa, cu e%ecte !uternice in viata !ro%esionala, dar si !ersonala a acestora( De e/e#!lu, orice tensiune !oate genera o stare de stres, cu toate ca nu toate tensiunile sunt negative( Unele dintre ele !ot energi4a cor!ul, !unand sangele in

#iscare si #intea la contri5utie( odul in care individul !erce!e tensiunea res!ectiva si o gestionea4a este cel care %acilitea4a sau nu instalarea starii de stres( :ucrul in conditii de stres conduce la o5oseala cronica sau sur#ena?( Anga?atul isi !ierde ca!acitatea de #unca, iar %ir#a se con%runta cu %eno#enul de a5senteis# cau4at de i#5olnavirile cronice( )ata cateva din cele #ai !re4ente cau4e ale stresului$ 

Schi#5ari #a?ore ale instructiunilor si !rocedurilor de lucru



:ucrul %recvent !este orele de !rogra#



Su!raincarcarea in #unca a anga?atilor si aste!tarile nerealiste "!rea #ult de lucru intr8un ti#! !rea scurt&



Stiluri de conducere de#otivante "de e/e#!lu, %recventa criticare a anga?atului atunci cand greseste si li!sa reco#!ensei cand acesta lucrea4a 5ine&



on%licte intre anga?atii care lucrea4a la !roiecte co#une



Prea !utine sarcini la locul de #unca, anga?atul se !oate si#ti su5a!reciat



:i!sa controlului asu!ra activitatilor intre!rinse



:i!sa co#unicarii inter!ersonale



Activitati ce de!asesc a5ilitatile sau e/!erienta anga?atilor



:i!sa unui #anage#ent e%icient



ediu de lucru nesanatos "te#!eratura neadecvata, 4go#ote, lu#ini deran?ante etc&



on%lictele intre anga?ati

Adiacent, indivi4ii con%runtati cu stresul la locul de #unca !ot %i usor recunoscuti !rin o5servarea e%ectelor stresului asu!ra lor( Printre acestea a#inti# o5oseala si irita5ilitatea, reducerea !roductivitatii #uncii, li!sa sau scaderea ca!acitatii de concentrare, stari de rau la nivel %i4ic "greata, dureri de ca!&, #anage#ent al ti#!ului de%icitar, an/ietate( :a locul de #unca stresul a!are ca ur#are a unor resurse !sihice insu%iciente !entru a %ace %ata solicitarilor si e/igentelor !ro%esionale( Uneori, stresul !ro%esional este considerat ca avand un caracter 5ene%ic !entru !er%or#antele anga?atilor( )n ase#enea situatii ne re%eri# la eustres care motiveaza si mobilizeaza resursele individuale. )n ca4

contrar, cand e%ectele stresului se ras%rang

negativ asu!ra sanatatii !ersoanei, vorbim de distres. )n ti#! ce con%lictele constructive sunt #otivante si generatoare de idei, %avora5ile innoirii si schi#5arii, con%lictele distructive conduc la o risi!a de energie, de ti#! si de 5ani, rareori recunoscute de !rotagonisti(

Efectele )otentiale ale stresului )ot fi ru)ate in: •

efecte suiective$ an/ietate, i#!ulsivitate siGsau agresiune, a!atie, !lictiseala, o5oseala, indis!o4itie, scaderea increderii in sine, nervo4itate, senti#ente de singuratate, senti#ente de cul!a5ilitate-

efecte co/)orta/entale$ !redis!o4itie s!re greseliGaccidente, a5u4 de ca%ea si tutun, tendinta

•

de a #anca siGsau 5ea e/cesiv, consu# de droguri- co#!orta#ent antisocial-

efecte conitive$ scaderea a5ilitatii de a ado!ta deci4ii rationale, scaderea ca!acitatii de

•

concentrare a atentiei, scaderea ca!acitatii !erce!tive, scaderea intereselor, hi!ersensi5ilitate sau intoleranta la critica, 5loca?e #entale-e%ecte %i4iologice$ cresterea !ulsului si a tensiunii arteriale, cresterea glice#iei si a colesterolului, #igrene, trans!iratii reci, dilatarea !u!ilelor, si#!to#e digestive, alergii, tul5urari de so#n, tul5urari de co#!orta#ent ali#entar, scaderea i#unitatii ce deter#ina !redis!o4itie s!re contactarea 5olilor-

efecte orani4ationale$ a5senteis#, !roductivitate sca4uta, i4olare, insatis%actie in #unca,

•

reducerea res!onsa5ilitatii, reducerea loialitatii %ata de organi4atii, de#isii( esatis%acerea nevoilor la un anu#it loc de #unca "de e/( volu# #are de lucru cu i#!osi5ilitate de reali4are sau #otivare& !oate deter#ina relatii tensionate ce duc la #odi%icari in co#!orta#entul anga?atului, la diverse a5ateri, dar si la schi#5area locului de #unca cu unul #ai atragator, #ai #otivant( Pot a!area de ase#enea, reactii negative ce !ot lua diverse %or#e cu# ar %i $ agresiunea "atacul ver5al sau %i4ic asu!ra unei !ersoane sau o5iect&, regresia "revenirea la un co#!orta#ent co!ilaresc8 lacri#i, i#5u%nare&- rese#narea "detasare, a!atie, intar4ieri la serviciu si in luarea deci4iilor&, %i/atia "!erseverenta intr8un co#!orta#ent necores!un4ator&( Poate sa a!ara si un con%lict intre nevoile anga?atilor in diversele roluri !e care acestia le ?oaca( Printre cau4ele s!eci%ice de#otivarii !ot %i$ li!sa consideratiei, res!ectului, dre!tatii, resi#tita de %iecare salariat la %iecare nivel(

%ituri des)re stres $. %unca e8cesiva este )rinci)ala cau4a a stresului Daca acest #it ar %i %ost adevarat, nu s8ar #ai %i e/!licat %a!tul ca unele !ersoane care #uncesc ;+ de ore !e sa!ta#ana reusesc sa ra#ane tonice si active, !e cand altele care #uncesc #ai !utin de 9+ de ore sa!ta#anal, sunt tot ti#!ul e!ui4ate si irasci5ile( Prin ur#are, stresul nu este deter#inat de #unca !ro!riu84isa de!usa de un individ, ci de senti#entele acestuia %ata de activitatea in cau4a( ediul de lucru ne!otrivit, interactiunile sociale ne%ericite si o a5ordare gresita a dru#ului !ro%esional sunt realele cau4e ale stresului(

#. Persoanele instarite sunt /ai )utin su)use stresului )n ti#! ce #ulti dintre noi cred ca gri?a 4ilei de #aine este singura sursa reala de stres in viata, o situatie %inanciara e/celenta nu e/clude !osi5ilitatea instalarii acestei e/!eriente negative( ai #ulte cercetari in do#eniu au desco!erit ca resursele %inanciare 5ogate nu asigura o stare de %ericire si liniste(

)n ti#! ce !ersoanele 5ogate au un senti#ent de sta5ilitate din !ris#a sigurantei su!ravietuirii, au totodata #ai #ulte res!onsa5ilitati %inanciare de satis%acut si un cost #ai !i!erat al vietii, !resiuni care !ot da nastere la %el de 5ine starilor constante de stres(

<. Stresul este resi/tit la fel de toata lu/ea Asa cu# %iecare o# este unic, acelasi lucru se inta#!la si cu i#!actul stresului asu!ra %iecaruia dintre noi( Lrairile negative si angoasa !rovocate de aceasta e/!erienta intensa !ot avea e%ecte di%erite de la o !ersoana la cealalta, in %unctie de re4istenta !sihica, starea de sanatate si te#!era#entul acestora( De !ilda, !lata %acturilor !oate %urni4a o do4a %oarte #are de stres asu!ra unui gru! de oa#eni si sa nu %ie !erce!uta ca o !ro5le#a #a?ora !entru altul(

1. Stresul este )rovocat de circu/stante :a !ri#a vedere, o circu#stanta ne%asta !are a %i ea insasi cau4a !ro!riu84isa a stresului, insa in realitate lucrurile nu stau deloc ast%el( eea ce creierul inter!retea4a si trans#ite de !e ur#a e/!unerii in %ata acestor circu#stante cau4ea4a stresul, acesta %iind si #otivul !entru care oa#enii reactionea4a di%erit in #o#ente stresante( Un e/e#!lu ar %i e/a#enele !e care unii studenti le traversea4a su%erind stari e#otionale negative si solicitante, !e cand altii le !rivesc cu #ai #ulta le?eritate si cal#(

(. Stresul este un factor /otivator Acest #it este doar !artial adevarat, con%u4ia survenind din inter!retarea gresita a stresului si sti#ularilor !ro!riu84ise declansate de acesta( Unii oa#eni cred ca stresul ii deter#ina sa res!ecte un ter#en8li#ita !entru un !roiect sau sa e/ecute e/celent anu#ite sarcini, !e cand in realitate sti#ularea nervoasa !rodusa de stres este cea care #otivea4a cu adevarat un individ sa isi utili4e4e resursele la randa#entul #a/i#( )n #ulte situatii, stresul nu este decat co#5usti5ilul starilor de an/ietate si %rustrare(

9. ea /ai una /etoda de co/atere a stresului este s)ortul Un alt #it !artial adevarat vor5este des!re co#5aterea stresului !rin activitati %i4ice intense, tehnici de res!iratie si rela/are !rin s!ort( )n ti#! ce toate aceste #asuri a?uta in #od su5stantial gestionarea corecta a stresului, ele nu sunt su%iciente !entru inlaturarea lui de%initiva( Pentru o solutie e%icienta !e ter#en lung, #ai este necesara o canali4are !o4itiva a gandurilor si o !ers!ectiva noua de a !rivi situatiile stresante, ast%el incat an/ietatea sa nu se trans%or#e intr8o !er#anenta tensiune !sihica(

=. Stresul )oate fi co/atut )rin vacante )relunite Evadarea din cotidian si de!lasarile in vacante !relungite sunt considerate de #ulti dintre noi singurele cai de co#5atere a stresului( Potrivit unei cercetari dane4e e%ectuate intr8un #ediu !ro%esional

ti#!

de

1+

de

ani,

aceasta

a5ordare

nu

este

corecta(

Ia#enii care sunt a%ectati de stres reusesc sa sca!e de aceasta stare nociva intarindu8si increderea de

sine, iar acest lucru se !oate reali4a toc#ai !rin cresterea !roductivitatii #uncii si o5tinerea de re4ultate satis%acatoare dintr8o activitate( Du!a o vacanta lunga, revenirea la serviciu vine cu o con%runtare noua a res!onsa5ilitatilor si nevoia de ada!tare, ceea ce !roduce desigur o cantitate si #ai #are de stres(

2. Stresul este o aleere Stresul este !rodusul convingerilor su5constiente des!re lu#ea incon?uratoare( Pentru a8l eli#ina, este nevoie de o #odi%icare a vi4iunii des!re viata si a#!loarea o5stacolelor sale( Asadar, stresul nu tine de alegerile %iecaruia, ci #ai degra5a de !erce!tia individuala asu!ra vietii in general(

>. Stresul treuie sa fie tratat doar daca a)ar si/)to/e /a7ore I5oseala cronica si irita5ilitatea constanta nu tre5uie sa %ie #o5ilul ado!tarii de #asuri care sa co#5ata stresul( :a %el ca o a%ectiune #inora, !ri#ele #ani%estari ale stresului tre5uie sa %ie inlaturate cat #ai curand, !entru a nu da nastere unor co#!licatii #a?ore, cu consecinte di%icil de re#ediat(

Activitatea V ?Pu3culiţa fa)telor une@ Ti/): #' /inute Re4ultate a3te)tate: •

•

Să identi%ice o activitate de succes Să a!recie4eGautoa!recie4e o activitate de succes(


:ucru .n gru!

Resurse: 

coli de hirtie, !i/uri(

Aran7a/ente )ractice: 


Instrucţiuni 5 )rocedura$ '( oderatorul solicită !artici!anţilor să8şi a#intească toate %a!tele 5une !e care le8au %acut să!tă#.na aceasta( *( oderatorul cere !artici!anţilor să selecte4e dintre toate %a!tele 5une doar 1 şi să le note4e !e hirtie( 1( oderatorul solicită !artici!anţilor să se laude !e sine !entru aceste eveni#ente( 9( Partici!anţii sunt rugaţi să8şi !re4inte succesele cu voce tare(


Se dă e/e#!lu de %a!te 5une-



Sunt .ncura?aţi totţi !artici!anţii să8şi s!ună %a!tele 5une(

-eriefin 5 refle8ie: -

38a %ost greu să deter#ininaţi %a!tele tale 5une@

-

.t de uşor a %ost să %or#ulaţi !ro!o4iţiile de laudă@

Activitatea VI -es)re cura7ul de a risca o Bncercare@ Ti/):#' /inute Re4ultate a3te)tate: •

•

ecesitatea valori4ării !ro!riilor !uteri de a %ace %aţă stresului 2ăsirea !ro!riilor de resurse de di#inuare a sindro#ului de ardere !ro%esională(


Povestirea-



Discuţii(

Resurse: 

)storioara

S!aţiu cu scăunele(

Instrucţiuni 5 )rocedura$ Se !ro!une !artici!anţilor să asculte istorioara$ Un rege işi !use curtea la .ncercare !entru un !ost i#!ortant( u#eroşi oa#eni !uternici şi .nţele!ţi se a%lau in ?urul lui( M)ntele!ţilor”, s!use regele,
Cdu)a Nossrat Pesec6Dian Suestii )entru for/atori 5 dificult+ţi antici)ate:



Se !oate de citi !e %onul unei #elodii !lăcute(


Aţi avut vreodată o ast%el de situaţie ase#ănătoare@

-

.t de uşor sau c.t de greu ar %i să găsiţi !ro!riile resurse de a%ace %aţă unor !ro5le#e@

Activitatea VII ?Auto)ortretul@ Ti/): <( /inute Re4ultate a3te)tate: •

•

Sti#ularea autoa!recierii !o4itiveAnali4area as!ectelor eu8lui(


:ucru .n gru!-



Discuţii(

Resurse: 

reioane colorate, radiere, carioce, %oi A9, li!ici(



Instrucţiuni 5 )rocedura$ 1.

oderatorul re!arti4ea4ă !artici!anţilor c.te o coală de h.rtie A9, creioane colorate sau carioce(

2.

Fiecare .şi desenea4ă auto!ortretul identi%ic.ndu8se cu ceva( Poate să se re!re4inte !rin inter#ediul unei case, al unui co!ac, al unui ani#al, al unui %ruct, al unei !lante, al unei %lori, al unei localităţi(

3.

Partici!anţii .şi !re4intă !e r.nd desenele şi vor5esc des!re acestea, adică des!re sine(

4.

Discuţii .n gru!ul #are$ ce o5iect ai dori să %ii dacă ai lua viaţa de la .nce!ut@ De ce@ e ani#al ai !re%era să %ii@ De ce@


Se li#itea4ă ti#!ul !entru desen(


u# v8aţi si#ţit c.nd aţi desenat@

0

u# a %ost să vă identi%icaţi cu un o5iect@

0

.t de %le/i5ilă, schi#5ătoare e i#aginea dvs( des!re sine@

0

.nd a avut loc ulti#a schi#5are .n i#aginea dvs( des!re sine@

0

e desen v8a %ăcut să8l !erce!eţi alt%el !e autorul acestuia@

-

Aveţi un ast%el de #odel .n viaţă dvs(@

Activitatea VIII &anca )ersonal+ de conturi@ Ti/): #' /inute Re4ultate a3te)tate: •

•

Să anali4e4e e#oţiile şi senti#entele ce !redo#ină .n viaţa !ersonală ce !ot reduce stresulSă conştienti4e4e necesitatea valori%icării stării e#oţionalecu sco! de a di#inua sau evita arderea !ro%esională(


E/!licaţia-



:ucru individual-



Discuţii(

Resurse: 

Foi A9, stilou sau creion(


ăsuţe cu scăunele(

Instrucţiuni 5 )rocedura$ Partici!anţii tre5uie să scrie !e %oiţe #ici ce „cont” au %iecare .n 5anca !ersonală( „onturile” sunt %or#ate nu din 5ani ci din e#oţii şi senti#ente !o4itive şi negative, care se de!un .n %iecare 4i .n „5anca !ersonală”, cu# ar %i$ dragoste, gri?ă, .ncredere, res!ect, dăruire, ş(a( De ase#enea se !ot %ace „retrageri din cont”, e#oţii cu# ar %i$ ne.ncredere, nelinişte, su!ărare, tristeţe, ş(a( toate %oiţele se adună .ntr8o cutiuţă( Se dau citire la toate %oiţele şi se o5servă care e#oţii !redo#ină #ai #ult şi dacă sunt #ai #ulte de!uneri dec.t retrageri din contul 5ancar !ersonal(


Se !oate de !re4entat o listă cu şir de e#oţii şi senti#ente !o4itive şi negative ca !artici!anţii să .nde!linească #ai ra!id e/erciţiul(


e e#oţii !redo#ină .n „5anca” dvs !ersonală@

8

Aveţi #ai #ulte retrageri dec.t de!uneri@

8

are ar %i cau4a@

8

u# se răs%r.nge aceasta asu!ra serviciului(

Activitatea IF ?Viaţa e o lu)t+@ Ti/): $( /inute Re4ultate a3te)tate: Sti#ularea nevoii de a lu!ta !entru visele !ro!rii

onştienti4area găsirii %orţei !entru a evita sindro#ul de ardere !ro%esională


%il#uleţ video-



discuţii(

Resurse: 

Resurse tehnice 8 !roiector, co#!uter, ecran de !roiecție, 5o/e(



Instrucţiuni 5 )rocedura$ oderatorul !ro!une !artici!anţilor să ur#ărească secvenţa video(

-eriefin 5 refle8ie: ∗ ∗

e g.nduri v8a !rovocat vi4ionarea acestui %il#@ are este esenţaG#orala lui@

Activitatea F e a/ Bnv+ţat Bn ru) Ti/): #' /inute Re4ultate a3te)tate: •

Sti#ularea cunoştinţelor accu#ulate(


:ucru .n gru!-



Braistor#ing(

Resurse: 

Pi/uri, %işe !regătite cu !ro!o4iţiile ne%inisate(



Instrucţiuni 5 )rocedura$ Cuvîntul moderatorului. Finisaţi %ra4ele cu# vă doriţi

atitudinea !e care aţi avut8o %aţă de !rogra#ul dat$ 8

A# .nvăţat(((

ast%el .nc.t g.ndurile voastre să e/!ri#e

8

A# a%lat că(((

8

i8a# con%ir#at o!iniile(((

8

A# desco!erit(((

8

A# %ost ui#it(((

8

6#i !lace(((

8

A# %ost dece!ţionat(((

8

el #ai i#!ortant lucru !entru #ine a %ost(((

Du!ă e/!unerea %ra4elor se discută asu!ra dorinţelor de de4voltare a %iecărui !artici!ant(


Se li#itea4ă ti#!ul(


Sunteţi #ulţu#iţi de cunoştinţele acu#ulate !e !arcursul !rogra#ului@

-

.t de utile vă !ot %i !e viitor@

II Sesiune Ti/) : #1' /inute Activitatea I &alona3e de s+)un@ Ti/): #' /inute Re4ultate a3te)tate: •

6nlocuirea g.ndurilor !esi#iste cu cele o!ti#iste !entru evitarea stresului

•

onştienti4area schin5ării de s!irit !entru a !utea %ace %aţă stresului(


:ucru individual-



Discuţii,



Anali4a(

Resurse: 

Foi A9, creione si#!le, radiere, creioane colorate(



Instrucţiuni 5 )rocedura$ Se !ro!une !artici!anţilor să anali4e4e g.ndurile care !redo#ină !e !arcursul 4ilei( Să co#!are ce acţiune au acestea asu!ra stării e#oţionale( Dacă vă ve8şi g.ndi „ă si#t rău” desigur că

această stare va a!ărea( Dacă vă ve8ţi s!une „ă voi odihni şi totul va %i 5ine” şi starea e#oţională va %i la nivelul aşte!tat( Pe %oaia al5ă desenaţi chi!ul unui o# din care „45oară” 5alonaşe de să!un .n care sunt g.ndurile dvs(.n st.nga vor %i desenate g.ndurile cu conotaţie negativă, .n drea!ta cele !o4itive( Decideţi singuri ce %el de 5alonaşe vor %i şi ce culoare au(


Se !oate de %olosit alt desen şi de re!re4entat .n alt #od(


e g.nduri vă a!ar !e !arcursul 4ilei@

-

are g.nduri !redo#ină #ai des@

Activitatea II Pa3i c+tre succes@ Ti/): #( /inute Re4ultate a3te)tate: •

E/ersarea #etodelor de re4olvare e%icientă a situaţiilor stresante ce a!ar .n viaţă(


:ucru individual-



Discuţii,



Anali4a(

Resurse: 

Foi A9, !i/uri(



Instrucţiuni 5 )rocedura$ '( 6n !artea drea!tă a %oii desenaţi o scară cu tre!te( Pe %iecare trea!tă scrieţi !aţii care vă vor duce s!re succes( *( 6nchideţi ochii şi vă i#aginaţi cu# !arcurgeţi %iecare !as( 1( 6n !artea st.ngă scrieţi ce vă .#!iedică să ridicaţi trea!ta( 9( Anali4aţi aceste situaţii( 2.siţi8le re4olvare sau ocoliţi8le ast%el ca să !uteţi a?unge sus la succes(


Se dau e/e#!le((

-eriefin 5 refle8ie:

-

e a %ost #ai greu de i#aginat tre!tele care duc s!re succes sau situaţiile stresante@

-

Fiind vi4uali4aţi !aşii aţi găsit #ai uşor re4olvarea 5arierilor@

Activitatea III Prevenirea 3i evitarea strsului ca surs+ de ardere )rofesional+ Ti/): 1( /inute Re4ultate a3te)tate: •

unoaşterea noilor #etode de !revenire şi di#inuare a strsului ca cau4ă a a!ariţiei sindro#ului de ardere !ro%esională


discuţii

Resurse: 

scăunele, %oi !entru notiţe, !i/uri(



Instrucţiuni 5 )rocedura$ '( Reduceti !resiunile !e care le !uneti voi insiva asu!ra voastra( Un grad #ai #are de rela/are in tot ceea ce %aci, indi%erent de !resiunea care vine din a%ara, iti !er#ite sa re4olvi #ai usor lucrurile( *( Di#inuati aste!tarile !e care le aveti de la ceilalti( Un %actor su!li#entar de stres vine din !artea aste!tarilor ridicate !e care le ave# de la colegi sau su5alterni( De cJte ori acestia nu !roduc re4ultatele !e care le vre#, ne enerva# inutil( 1( u a#Jnati sarcinile( Senti#entul de a#Jnare ne ur#areste ca o u#5ra a!asatoare( )n !lus, sarcinile a#Jnate se strJng si ne do5oara( 9( Res!ectati !au4ele( intea are nevoie de reala/are !eriodica( E%icienta scade daca #uncesti %ara intreru!ere( ( u va luati de lucru acasa( 3iata !ersonala tre5uie se!arata clar de viata de serviciu, !resiunea de la ?o5 tre5uie sa ra#Jna la 5irou( 7( S!uneti
;( )nce!e8ti 4iua cu un ritual rela/ant ( )n loc sa #ergi direct la lucru, aloca8ti o scurta !erioada de ti#! in %iecare di#ineata !entru a des%asura o activitate rela/anta( Alegerea ei de!inde, desigur, de !re%erintele !ersonale, de ho55>8uri, ti! de !ersonalitate si stil de viata( De e/e#!lu, !oti alege sa asculti #u4ica, sa citesti cateva !agini dintr8o carte care te ins!ira, sa iti 5ei ca%eaua sau ceaiul in ti#! ce #edite4i sau nu te gandesti la ni#ic( '+( ananca regulat si %a8ti un !rogra# de so#n Ado!tarea unei anu#ite regularitati in stilul de viata are un rol i#!ortant in asigurarea sen4atiei ca totul este su5 control( ancand sanatos, i#!licandu8te in activitati s!ortive sau de rela/are si odihnindu8te su%icient, iti vei #entine energia %i4ica si !uterea #entala !entru a %ace %ata !rovocarilor de 4i cu 4i( ''( Sta5ileste niste li#ite Pentru ca #a?oritatea !ersoanelor a?ung la 5urnout din cau4a !rea #ultor res!onsa5ilitati si a cerintelor nerealiste din !artea celorlalti, este i#!ortant sa inveti sa s!ui
'7( Personali4area s!atiului: deli#itati8va 5ine s!atiul de lucru- in%ru#usetati s!atiul de #unca cu o5iecte !ersonale care va a?uta sa va rela/ati si sa va si#titi intr8un #ediu %a#iliari#5racati8va intotdeauna ingri?it la locul de #unca( '0( Evaluarea si autoevaluarea$ ganditi8va daca locul du#neavoastra de #unca este intr8adevar echivalentul a ceea ce !uteti si va doriti sa %aceti- daca ati a?uns la conclu4ia ca U , nu va te#eti sa cautati un alt loc de #unca( )n ca4ul in care stilul de viata agitat al unei !ersoane a devenit de?a stresant, e/!ertii a%ir#a ca tehnicile de rela/are !ot a?uta la redo5andirea echili5rului 8 iar unele dintre ele isi %ac e%ectul chiar si in #ai !utin de cinci #inute( o!ii tre5uie sa #earga la scoala, iar !rietena cea #ai 5una are nevoie dis!erata de a?utorul dvs( si toate se inta#!la in acelasi ti#!( u este de #irare ca nu se !oate gasi un #inut de rela/are( De %a!t, #a?oritatea %e#eilor uita sa se rela/e4e( Si chiar daca unii s!ecialisti considera ca stresul are si !arti 5une "ascute si#turile si #intea&, !rea #ult stres daunea4a sanatatii #entale si %i4ice( )n acelasi ti#!, rela/area %ace #inuni si !oate resta5ili echili5rul in viata unei !ersoane, 5a, #ai #ult, di#inuea4a unele dintre riscurile !entru sanatate asociate cu stresul( )ata '+ tehnici de rela/are $

$. %editatia 8 Daca o !ersoana crede ca a #edita insea#na sa stea in !o4itii inco#ode si sa rosteasca ti#! de o ora Mo####M, se inseala( Irice actiune re!etitiva !oate %i o sursa de #editatie$ #ersul !e ?os, inotul, !ictura, tricotatul 8 orice activitate care !oate cal#a si rela/a( Daca o !ersoana se sur!rinde gandindu8se la tre5urile de la locul de #unca, as!ectele !ro5le#atice ale relatiei sale sau are %el si %el de gri?i, e/!ertii reco#anda golirea #intii de aceste ganduri si reluarea activitatii re!etitive( Sunt su%iciente doar 8'+ #inute de #editatie !e 4i !entru a di#inua nivelul de stres(

#. I/ainati0va rela8at 8 Prin #intea dvs( trec !rea #ulte ganduri !entru a va rela/a@ )ncercati sa vi4uali4ati un ta5lou rela/ant, un !eisa? de vis( Pentru ca totul sa %ie cat #ai concret, se vor crea i#agini #entale ale unor locuri cat #ai inde!artate de realitate$ un loc !re%erat de vacanta, o insula %ante4ie sau orice altceva care ar !utea sa dea nastere la sen4atii !lacute, cu# ar %i atingerea unei 5lu4e din #atase( )deea de 5a4a este ca #intea sa se eli5ere4e de stres, iar tensiunea sa %ie inlocuita cu o i#agine care sa declanse4e senti#entul de liniste si cal#( u cat o !ersoana va reusi sa vise4e #ai #ult cu ochii deschisi "culori, i#agini, sunete, etc(&, cu atat va %i e/!eri#entata #ai re!ede rela/area(

<. Res)iratia )rofunda 8 I !ersoana stresata va res!ira su!er%icial, in ti#! ce una cal#a va res!ira !ro%und( Deci !entru a trans%or#a tensiunea in rela/are tre5uie schi#5at #odul de res!iratie( Se !oate ado!ta ur#atoarea strategie$ se va e/!ira adanc tot aerul din !ie!t, !rin 5u4ele usor tuguiate, ca un o%tat !relung( A!oi se va i#agina ca centrul a5do#enului in%erior este un loc !ro%und, i#!ortant(

Se va ins!ira nor#al si se va e/!ira aerul din nou, tot ca un o%tat, eli#inand tot aerul din !ie!t si ins!irand din ce in ce #ai adanc, !ana cand sto#acul si s!atele sunt contractate( ontrolati8va %iecare ins!iratie si e/!iratie, in ti#! ce #intea dvs( ra#ane %ocusata in 4ona a5do#enului in%erior( Se va re!eta e/ercitiul de '+ ori, iar cu %iecare e/ercitiu sen4atia de rela/are va %i #ai !uternica(

1. Priviti in 7urul dvs ( 8 odul in care o !ersoana este ancorata in !re4ent si traieste %iecare 4i ar !utea sa8i u#!le viata, sa i8o %aca #ai i#!ortanta( Atentia tre5uie sa se concentre4e asu!ra unei singure activitati ci nu asu!ra #ai #ultora in acelasi ti#!( Esential este ca %iecare !ersoana sa vada lucrurile din ?urul ei, #intea sa sa nu %ie tot ti#!ul !reocu!ata cu gasirea a %el si %el de solutii( Atunci cand o !ersoana traieste in !re4ent, va reusi sa evite an/ietatea si de!resia( )n aer li5er, %iecare tre5uie sa se 5ucure de %or#a si culorile %lorilor, sa auda ciri!itul !asarilor sau sa vada %ru#usetea unui co!ac( and #intea cuiva va %i concentrata asu!ra unui lucru din !re4ent, stresul se va di#inua(

(. G cana de ceai fierinte 8 Daca sunteti un consu#ator de ca%ea ar tre5ui sa va schi#5ati acest o5icei si sa il inlocuiti cu o cana de ceai cald( a%eaua creste nivelul hor#onului de stres, corti4olul, in ti#! ce ceaiul verde va o%era sanatate si %ru#usete( eaiul de #usetel este %avoritul traditional !entru cal#area #intii si reducerea stresului( Si ceaiul negru !oate %i o alternativa !otrivita in lu!ta contra stresului( )n ur#a unor studii s8a de#onstrat ca la !ersoanele care au 5aut cu regularitate ceai verde valorile corti4olului au sca4ut, iar sen4atia de rela/are s8a instalat du!a 7 sa!ta#ani de la situatiile stresante, %ata de cei care au consu#at o 5autura !lace5o cu aceeasi cantitate de co%eina(

9. %anifestati0va afectiunea 8 Senti#entul de rela/are !oate %i indus !rin #angaierea ani#alului de co#!anie, !rin i#5ratisarea unui !rieten sau a unui #e#5ru de %a#ilie, de4#ierdarea !artenerului de viata sau discutia cu un !rieten des!re lucrurile 5une din viata dvs( De ce scad nivelurile de stres !rin aceste actiuni@ E/!ertii a%ir#a ca interactiunea sociala a?uta creierul sa gandeasca #ai 5ine, incura?and gasirea de noi !ers!ective si solutii la situatii care !areau i#!osi5il de re4olvat( Studiile au aratat ca si contactul %i4ic "#angaierea cainelui sau !isicii& !oate %i util !entruscaderea tensiunii arteriale si nivelului de corti4ol din organis#(

=. Incercati te6nici de auto/asa7 8 and #uschii sunt tensionati si nu aveti ti#! sa vi4itati un !ro%esionist !entru a va deconecta, !oate %i incercata !entru o5tinerea rela/arii o tehnica si#!la de auto#asa?$ 8 Se vor ase4a a#5ele #aini in 4ona u#erilor si gatului8 Presati cu degetele si !al#ele8 asati riguros, !astrand u#erii rela/ati8 Ase4ati una dintre dintre #aini !e ante5ratul celeilalte8 Strageti si %ra#antati #uschii cu toate degetele #ainii8 asati in acest %el toata 4ona de sus in ?os si invers, de la cot catre !al#a-

8 Re!etati cu celalalt 5rat(

2. Luati0va o )au4a 8 Adultii au nevoie de !au4e, #ai ales atunci cand si#t ca sunt !e cale sa i45ucneasca( S!ecialistii sugerea4a gasirea unui loc linistit !entru odihna si !entru inde!artearea stresului( )n acest loc se va res!ira adanc de cateva ori, atentia va %i concentrata asu!ra eli5erarii tensiunii si a cal#arii 5atailor ini#ii( intea se va rela/a ca si intreg organis#ul iar in #inte tre5ui sa !ersiste ur#atoarea %ra4a$ ti#!ul este intotdeauna de !artea dvs( iar stresul tre5uie sa dis!ara(

>. %u4ica de rela8are 8 u4ica !oate cal#a 5ataile ini#ii si !oate alina su%letul, s!un e/!ertii( Asa incat, atunci cand lucrurile se inrautatesc, va !uteti lasa invaluiti de sunetele #u4icale, iar 5aile ini#ii vor %i cal#ate de te#!oul lent al unui cantec de rela/are( :a %el de !otrivita este si #u4ica clasica( ercetarile arata ca ascultarea ti#! de 1+ de #inute de #u4ica clasica !oate !roduce e%ecte cal#ante echivalente cu ad#inistrarea a '+ #g de valiu#(

$'. Luati o )au4a de atitudine 8 Lrei4eci de secunde sunt su%iciente !entru ca rit#ul alert al ini#ii sa se linisteasca( De aceea, s!ecialistii reco#anda anga?area ini#ii si #intii dvs( intr8o gandire !o4itiva( Se !oate ince!e !rin a vi4uali4a cu ochii #intii orice ar !utea declansa senti#ente !o4itive$ i#aginea co!ilului dvs(, a !artenerului de viata, ani#alelor de co#!anie, o i#agine !lacuta de vacanta sau orice altceva ce v8ar %ace sa res!irati incet, lent sa va rela/ati #uschii tensionati si incordati si sa 4a#5iti( Atitudinea e#otionala !o4itiva !oate cal#a si echili5ra rit#ul ini#ii, contri5uind la senti#ente de rela/are si !ace(

$$. "oac+0te cu un ani/al Potrivit oa#enilor de ştiinţă, cei care au ani#ale de co#!anie se 5ucură de o #ai #are sti#ă de sine şi sunt #ai !uţin singuri, #ai !uţin an/ioşi, #ai a!ţi din !unct de vedere %i4ic şi #ult #ai e/trovertiţi( el #ai !ro5a5il, aceste e%ecte au de8a %ace cu %a!tul că nu e/istă niciun ascultător #ai 5un decJt ani#alul tău de co#!anie şi el chiar te iu5eşte necondiţionat( ' #inute !etrecute cu un cJine, o !isică sau cu un alt ani#al de co#!anie sunt su%iciente !entru a te si#ţi #ai rela/at, !unctea4ă cercetătorii(

$#. A)elea4+ la 4o/otul al u !oţi scă!a de gălăgia din ca!@ Atunci „4go#otul al5< este răs!unsul( 3alurile #ării .n %undal sau !loaia te !ot a?uta să ador#i( Do!urile de urechi sunt o altă #ăsură e%icientă( Dacă iu5eşti, totuşi, 4go#otul !oţi să8ţi asculţi !iesa %avorită !entru a scă!a de stres(

$<. Poart+ o /asc+ ăştile de dor#it sunt o altă variantă la care !oţi a!ela !entru a aluga stresul( Re4ultatele unui studiu au arătat că, du!ă ce şi8au aco!erit ochii !e durata no!ţii, oa#enii au declarat că se si#t #ult #ai odihniţi decJt .nainte(

$1. reea4+0ţi )ro)riul ritual de so/n Pentru ca organis#ul să .nţeleagă că se a!ro!ie ora de culcare şi să se rela/e4e, oa#enii tre5uie să8şi cree4e anu#ite ta5ieturi( Fie că alegi să8ţi .#!achete4i hainele, să citeşti o revistă sau să8ţi a!lici o cre#ă, dacă .ţi vei !lani%ica !as cu !as !rogra#ul, nu vei

%i vreodată „trădat< de !ro!riul ceas 5iologic(

Activitatea IV &ul+ri de 4+)ad+@ Ti/): #' /inute Re4ultate a3te)tate: •

Lehnică de rela/are şi de .nviorare a gru!ului


:ucru .n gru!-



Discuţii(

Resurse: 

Foi al5e(


s!aţiu li5er, la #i?locul sălii 5ancare .#!art sala .n două

Instrucţiuni 5 )rocedura$ Se !ro!une !artici!anţilor să se aran?e4e .ntr8un rind, să se nu#ere de la ' la * ast%el ca să se %or#e4e două echi!e( I echi!ă trece din #!artea drea!tă a 5ăncilor !use la #i?loc şi altă echi!ă de !artea st.ngă( Fiecare echi!ă are un nu#ăr egal de %oi al5e( :a se#nalul #oderatorului %iecare !artici!ant #ototoleşte %oaia al5a .n %or#ă de 5ulgăre de 4ă!adă şi8l aruncă !e teritoriul echi!ei adverse( Se evită lovirea !artici!anţilor( .ştigă echi!a care la %inalul ?ocului are cei #ai !uţini 5ulgări de 4ă!adă !e teritoriu(



-eriefin 5 refle8ie: u# vi s8a !ărut tehnica@ Are e%ecte !o4itive@ u# credeţi aţi !utea arunca situaţiile dvs( stresante ast%el .ntr8un coş cu gunoi@

Activitatea V ?Povestea fluturelui@ Ti/): #' /inute Re4ultate a3te)tate: •

onştienti4area că orice situaţie stresantă are o soluţie, de!inde ce se alege(

%etode 5 te6nici utili4ate$



Povestire-



:ucru .n gru!-



Discuţii(

Resurse: 

Povestirea
Aran7a/ente )ractice: Scăunele aran?ate .n se#icerc(

Instrucţiuni 5 )rocedura$ A %ost odata un 5ar5at caruia i8a #urit sotia, ast%el incat el locuia i#!reuna cu cele doua %ete ale sale, care erau din %ire %oarte curioase si inteligente( Fetele ii !uneau #ereu #ulte intre5ariO la unele stia sa le ras!unda, la altele nuO Latal lor isi dorea sa le o%ere cea #ai 5una educatie, de aceea intr8o 4i si8a tri#is %etele sa !etreaca o !erioada de ti#! in casa unui intele!t( Acesta stia intotdeauna sa le ras!unda la inte5arile !e care ele le !uneau( :a un #o#ent dat una dintre ele a a adus un %luture al5astru !e care !lanuia sa il %oloseasca !entru a insela intele!tul( <e vei %ace@” o intre5a sora ei(

Se !oate de %olosit altă istorioară ce va #otiva !artici!anţii să lu!te cu situaţiile stresante(


Sunteţi de aceeaşi !ărere ca şi .nţele!tul@

-

Aţi avut situaţii de acest gen@

-

.t de uşor v8a %ost să luaţi deci4ii@

Activitatea VI Sc6i/area st+rii de s)irit Ti/): #( /inute Re4ultate a3te)tate: •

onsolidarea tehnicilor de lu!tă cu stresul


:ucru .n gru!-



Discuţii(

Resurse: 

Scăunele sau %oi

Aran7a/ente )ractice: S!aţiu li5er !entru a arn?a scăunelele sau %oile(

Instrucţiuni 5 )rocedura$ 2ru!ul se .#!arte .n două echi!e( Se desenea4ă un „r.u” lat( Echi!ele se !lasea4ă de aceeaşi !arte a r.ului %iecare de4volt.nd !ro!ria strategie de traversare a r.ului .n aşa %el .nc.t să nu se !ăşească .n a%ara „!ietrelor” "%oilor sau scăunelelor&( Se !ro!une o situaţie stresantă şi !artici!anţii tre5uie să găsească soluţii !entru a trece toţi de cealaltă !arte a r.ului %ără ca cineva să se „ude”( .ştigă echi!a care a a?uns !ri#a cu toşi !artici!anţii „uscaţi”(




.t de uşor v8a %ost să găsiţi ra!id soluţii .n această situaţie stresantă c.n ti#!ul vă !resa@

-

Este #ai e%icient atunci c.nd !ri#iţi s%aturi sau a?utor@

Activitatea VII ?&arca oal+@ Ti/): $( /inute Re4ultate a3te)tate: •



Povestire-



:ucru .n gru!-



Discuţii(

Resurse: 

Povestirea
Aran7a/ente )ractice: Scăunele aran?ate .n se#icerc(

Instrucţiuni 5 )rocedura$ Se s!une ca era o data un student care se in%uria %oarte re!ede !e tot ce i se inta#!laOnu ca nu ar %i %ost usor, cand toate ii #ergeau #ai #ult decat !e dos( aestrul lui din !lanul terestru s8a hotarat sa il

conduca s!re intelegerea unui adevar si#!lu care sa il %aca sa treaca #ai i#!acat !rin viata lui si !rin viata celorlalti( Asa ca l8a luat deo!arte si i8a s!us$

Se!oate de %olosit şi alte istorioare(


e aţi si#ţit .n ti#!ul !ovestirii@

-

Aţi !utea !roceda la %el cu# s!une 5ătr.nul@

Activitatea VIII ?e este draostea@ Ti/): #' /inute Re4ultate a3te)tate: •

Rela/area gru!ului


discuţii

Resurse: 

scăunele(



Instrucţiuni 5 )rocedura$ e e draostea; Un gru! de !sihologi a !us unor co!ii cu vJrste cu!rinse .ntre 9 si ; ani ur#atoarea .ntre5are$ <e Bnsea/na draostea;M

Ras!unsurile !ri#ite au %ost #ai adJnci decat ne8a# !utea i#agina( )ata8le$ M8 and 5unica #ea a %acut artrita, nu #ai !utea sa se a!lece sa8si %aca unghiile de la !icioare( Asa ca 5unicul i le %ace de atunci #ereu, desi are si el artrita la #aini( Aceasta este dragostea(M "Re5ecca8 ; ani& M8 and cineva te iu5este, %elul in care iti rosteste nu#ele este di%erit( hiar stii ca nu#ele tau este in siguranta in gura lui(M "Bill> 8 9 ani& M8 Este dragoste cand o %ata se !ar%u#ea4a, un 5aiat se da cu a%ter shave, ies i#!reuna in oras si se #iros reci!roc(M "Qarl 8  ani& M8 Este vor5a de iu5ire atunci cand #ananci in oras si ii dai cuiva cei #ai #ulti dintre carto%ii tai !ra?iti, %ara sa ii ceri in schi#5 carto%ii lui(M "hriss> 87 ani& M8 Dragostea este ceea ce te %ace sa 4a#5esti atunci cand esti o5osit(M "Lerri 8 9 ani& M8 Este dragoste atunci cand #a#i ii %ace ca%ea lui tati si ia o inghititura inainte de a i8o da, !entru a %i sigura ca gustul este IQ(M "Dann> 8 0 ani& <8 Dragostea este ceea ce este cu tine in ca#era de raciun daca te o!resti din deschis cadouri si asculti(M "Bo55> 8 0 ani& M8 Daca vrei sa inveti #ai 5ine sa iu5esti, tre5uie sa ince!i cu un !rieten !e care il urasti(((M "iCCa 8 7 ani 8 ne8ar tre5ui cateva #ilioane de iCCa !e aceasta !laneta& M8 Este dragoste atunci cand ii s!ui unui 5aiat ca iti !lace ca#asa lui, iar el se i#5raca du!a aceea cu acea ca#asa in %iecare 4i(M "oelle 8 0 ani& M8 Dragoste este intre un 5atranel si o 5atranica care sunt inca !rieteni du!a atatia ani, desi se cunosc atat de 5ine(M "Lo##> 8 7 ani& M8 a#a #a iu5este #ai #ult decat oricine altcineva( i#eni altcineva nu #a saruta seara inainte de culcare(M "lare 8 7 ani& M8 Este dragoste atunci cand catelusul tau te linge cand a?ungi acasa, desi l8ai lasat singur toata 4iua(M "ar> Ann 8 9 ani& M8 Stiu ca sora #ea #a iu5este !entru ca i#i da intotdeauna hainele ei vechi si tre5uie sa se duca sa isi cu#!ere altele(M ":auren 8 9 ani& M8 Atunci cand iu5esti !e cineva genele ti se ridica si co5oara si #ii de stelute ies din tine(M "Qaren 8 0 ani& M8 u tre5uie sa s!ui te iu5esc daca nu este adevarat( Dar daca este adevarat, tre5uie s8o s!ui cat #ai des((( Ia#enii uita(M "essica 8 ; ani(

Activitatea IF ?Niciodat+ s+ nu )ier4i s)eranţa@ Ti/): #' /inute Re4ultate a3te)tate:

•

conştienti4area !artici!anţilor că „S!eranţa #oare ulti#a”


video ,



Discuţii(

Resurse: 

scăunele(



Instrucţiuni 5 )rocedura$ oderatorul !ro!une !artici!anţilor să ur#ărească secvenţa video(

-eriefin 5 refle8ie: ∗ ∗

e g.nduri v8a !rovocat vi4ionarea acestui %il#@ are este esenţaG#orala lui@

Activitatea F ?Pa6arul cu a)+ sau /area@ Ti/):$' /inute Re4ultate a3te)tate: •



Povestire-



:ucru .n gru!-



Discuţii(

Resurse: Povestirea
Instrucţiuni 5 )rocedura$ Un o# care se si#tea vesnic .#!ovarat de greutatile vietii i se !lJnse unui #aestru s!iritual vestit( ”u #ai !ot 3iata #i8e un chin” aestrul lua o #Jna de cenusa si o lasa sa cada .ntr8un !ahar !lin cu a!a curata, 5una de 5aut, !e care8l avea !e #asa, s!unJnd$ ”Acestea sunt su%erintele tale(” Loata a!a se tul5ura si se #urdari( aestrul arunca a!a, lua o alta #Jna de cenusa la %el cu cea dinainte, i8o arata o#ului nostru, se a!ro!ie a!oi de %ereastra si o arunca .n #are(

enusa se .#!rastie .ntr8o cli!a, iar #area ra#ase la %el ca .nainte( 8<3e4i@,” .l la#uri .ntele!tul( <6n %iecare 4i tre5uie sa alegi .ntre a %i un !ahar de a!a sau #area(”


Se !oate de %olosit şi alte istorioare(


.t de cunoscută vă este situaţia@

-

u# vă co#!ortaţi dvs( .n ase#enea situaţii@

Activitatea FI -iscuţie de Bnc6eiere Ti/): #' /inute Re4ultate a3te)tate: •

evaluarea cunostintelor acu#ulate


:ucru .n gru!-



Braistor#ing(

Resurse: 

scăunele



Instrucţiuni 5 )rocedura$ oderatorul !ro!une să alcătuiască nişte reguli du!ă care s8ar conduce .n viaţă( Se !ro!une !artici!anţilor să8şi e/!ună variantele sale, a!oi conducătorul .ntoc#eşte regulile$ 

Fii incre4ut in sine, totul se !oate re4olva daca te vei stradui



Fii cura?os( ine e %ricos8 !ierde, cura?ul8 cistiga(



Icoleste oa#enii rai(



)nvata8te sa !rivesti %a!tele tale su5 alt as!ect8 asa cu# doresti tu sa le reali4e4i, cu# vor sa te vada !e tine !arintii



Fii istet si vei o5tine ceea ce vaei dori(



Res!ectate, iu5estete asa cu# esti si in orice 4i as!ira la ceva #ai #ult(



De!une e%ort in o5tinerea succesului, cauta noi solutii in re4olvarea !ro5le#elor(


Se !ot %ace reguli !regătite !e !liante(


Puteţi să %olosiţi 4i de 4i reco#andările %ăcute@

Program Arderea Profesionala Sresul

Recommend Documents