PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU ABCES PULMONAR Prezentare de caz I.
Culegere da date
P.M. în vârstă de 55 ani ,căsătorit, factor poștal, are patru copii, căsătoriți;locuiește cu mama într-un apartament cu două camere.Este cunoscut cu hipertensiune arterială pentru care urmează un regim hiposodat , evită alimentele bogate în grăsimi. Prezintă de asemenea numeroase carii dentare care au fost neglijate, neprezentânde-se la stomatolog niciodată. Nu fumează , nu bea cafea, respectă, conform prescripțiilor medicale, administrarea antihipertensivelor (enap 5mg X2/zi). În urmă cu lună, pacientul acuză apariția unui junghi toracic, astenie , febră, tuse spastică pentru care urmează un tratament antibiotic prescris de medicul de familie. De o săptamână reapare febra ( 38,50 C), durerea toracică, tusea cu expectorație mucopurulentă (aspect de puroi galben-verzui), cu câteva episoade de hemoptizie mică, fatigabilitate ceea ce-l determină, să se adreseze unui medic de specialitatepneumolog. Pacientul este îndrumat să-și facă radiografia pulmonară, în urma căreia este internat în spital cu diagnosticul- Observație Abces pulmonar, pentru investigații suplimentare și conduită terapeutică. II. Analiza și interpretarea datelor Starea generală relativ bună, funcțiile vitale în limite normale. Probleme actuale ale pacientului cu abces pulmonar : - Intoleranță la efort fizic(astenie, fatigailitate) - Alterarea respirației(dispnee) - Alterarea schimburilor gazoase - Alterarea stării generale - Disconfort fizic - Febră ridicată - Alterarea mucusului ciliar - vomica Probleme potențiale - Risc de complicații Ruperea abcesului Insuficiență repiratorie bacteriemie Surse de dificultate - hipoxia - durerea toracică - scăderea capacității de expansiune pulmonară - proces pulmonar infecțios Manifestări de dependență - junghi toracic - astenie - scădere ponderală - tuse cu expectorație mucopurulentă, - halenă fetidă - febră
- hemoptizii mici repetate, vomica Diagnostice de îngrijire posibile - Alterări ale percepției sinelui favorizate de boală/spitalizare manifestate prin anxietate,descurajare, neajutorare - Alterarea funcției repiratorii determinată de deficitul e eliminare a secrețiilor aeriene - Risc crescut de alterare a perfuziei tisulare favorizat de hemoptizie, de tulburări de ventilație - Risc crescut de alterare a funcției respiratorii , de aspirație, favorizat de hemoptizie - Imobilizare la pat datorită constrângerilor fizice(palga operatorie sonde, perfuzii), manifestată prin poziție în decubit dorsal- mobilizare redusă- durere și impotență funcțională. - Posibile modificări ale parametrilor funcțiilor vitale și apariția eventualelor complicații, datorită durerii, anxietății, constângerilor fizice și stării generale ale pacientului, după actul operator și anestezia generală, manifestată prin variații ale tensiunii arteriale, pulsului, respirației, diurezei III. Planificarea îngrijirilor Obiective de îngrijire - corectarea alterării ritmului respirator - prevenirea suprainfecției - remiterea febrei - prevenirea complicațiilor postoperatorii - prevenirea asfixiei, obstrucției bronșice(prin cheag intraluminal) - asigurarea confortului general - supravegherea pacientului(funcții vitale și vegetative, reflexe) - restabilirea/asigurarea unei nutriții echilibrate - rezolvarea chirurgicală și pregătirea preoperatorie - rezolvarea problemelor dentare - educația pacientului în privința regimului de viață după intervnția chirurgicală Intervenții delegate și autonome Constau într-un complex de măsuri terapeutice aplicate, pentru obținerea independenței pacientului. Se vor recolta probe biologice(sânge, urină, spută) pentru examenele de laborator și se va pregăti pacientul pentru explorări, eventual asistarea tehnică a efectuării acestora şi se va administra medicaţia(antibiotică, bronhodilatatoare, hemostatică, expectorantă, antalgică) prescrisă de către medic; respectându-se orarul, dozajul și ritmul administrării, măsurile de asepsie și antisepsie în ceea ce privește administrarea medicației. Intervenţiile autonome sunt rezultatul parcurgerii ordonate, critice şi responsabile ale celor patru etape obişnuite ale procesului de îngrijire, sub imperativul timpului şi deciziei corecte, impuse de natura şi severitatea urgenţei. Pacientul va fi plasat într-o cameră aerisită, asigurându-se confortul și supravegherea atentă,permanentă a stării generale. Se va asigura poziția de drenaj postural pentru a favoriza eliminarea secrețiilor; se vor aprecia cantitatea și aspectul acestora. Asistenta medicală va asigura monitorizarea funcțiilor vitale, comunică, liniștește și încurajează pacientul să respire.Va administra în caz de nevoie oxigen pe mască facială intermitent sau continuu; va asigura o hidratare și alimentație corespunzătoare pentru a preveni dezechilibrul hidro-electolitic și pierderile datorate puseurilor febrile. Pacientul va fi învățat să se autoevalueze, ajutându-l să-și cunoască afecțiunea, să facă gimnastică respiratorie pentru a -și înbunătăți funcția respiratorie.Pacientul va primi toate informațiile necesare legate de eventuala intervenție chirurgicală, riscurile, avantajele ei, va fi ajutat să treacă peste anxietatea
determinată de intervenție.Asistenta medicală va efectua pregătirea preoperatorie a pacientului(măsuri igienice uzuale, pregătirea colonului,recoltarea de produse biologice) Asistenta medicală va aplica măsurile de prevenire a complicațiilor postoperatorii, se vor urmări drenurile(să nu fie cudate, înfundate), cantitate de lichid drenată(culoare, aspect, dacă este sânge va trebui să se reintervină); va urmări aspectul general al pacientului(dacă apare paloare cu transpirații reci și răcirea extremităților stare de șoc), pansamentul (pentru a nu fi deplasat, îmbibat cu secreții sau sânge) și plaga operatorie. Evaluare Pacientul este liniștit datorită diminuării durerilor, colaborează cu asistenta înțelegând necesitatea pozițiilor adecvate, pansamentul nu este îmbibat cu secreții sau sânge, nu sunt modificări la nivelul drenurilor Funcțiile vitale sunt în limite normale, reflexe prezente . Debit urinar normal, pacientul nu a vărsat și a încercat să se mobilizeze parțial, s-a întors în decubit lateral drept, are un somn liniștit. S-au efectuat ușoare mișcări pasive la nivelul membrelor inferioare, pentru a preveni eventualele complicații tromboembolice.
