Mineralele
Mineralele sunt substanţe naturale solide, naturale solide, mai mai rar fluide fluide, alcătuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intră în componenţa rocilor şi minereurilor . După conţinutul lor ele se pot împărţi în minerale metalifere şi ş i respectiv nemetalifere (sare, gips,azbest, gips,azbest, mică, feldspat), feldspat), iar cele metalifere se pot împărţi la rândul lor în feroase şi neferoase.
Determinarea unui mineral se face prin cunoaşterii proprietăţilor lui fizice: - culoare luciu - spărtura (proaspătă neoxidată) - duritatea - clivajul (modul de spargere), greutatea specifică, proprietăţi magnetice şi radioactive etc. Duritatea mineralelor este o proprietate importantă, aceasta determinând forma de exploatare a zăcământului). Mineralogul austriac Carl Friedrich Christian Mohs a stabilit o scară a durităţii 1.talc, 2 2.gips, .gips, 3 3.calcit, .calcit, 4 4.fluorina, .fluorina, 5 5.apatit, .apatit, mineralelor după cum urmează: 1.talc,
•
6.ortoza, 7 .ortoza, 7..cuarţ, 8.topaz, 8.topaz, 9 9.corindon .corindon 10.diamant. 10.diamant. •
s parge, Clivajul este d enumită tendinţa intalnita la minerale sau cristale de a se sparge, despica paralel cu reţeaua structurii cristaline.Clivajul este de fapt o formă aparte de spărtură. Suprafaţa clivajului este netedă în general cu o reflectare bună a razelor luminoase. Clivajul se poate prezenta diferit, având diferite grade de clivaj. •
•
Spărtura este fenomenul de spargere, fărămiţare, produs la un mineral ca urmare a unei loviri sau presiuni efect uate asupra lui. Aspectul spărturii poate oferi indicii ajutătoare la identificar e. e.
Laborator nr. 1 Minerale FISA NR. 1 Denumire: HEMATIT
Clasa mineralelor: oxizilor
Proprietăti fizice
Duritatea : 5,5 – 6,2 Clivajul: inexistent Spărtura: neregulată Greutatea specifică: 4.9-5.3
Proprietăti optice
Culoarea mineralelor: nuanţe de gri, maronie-roşiatică, roşie Culoarea urmei: rosu inchis Luciul mineralelor: metalic, mat Plecroism: bicromism roşu gălbui – roşu maroniu
Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – greu solubil in acid clorhidric Minerale asemănătoare - ilmenit, goethit, lepidolit Radioactivitate – --Magnetism – la temperatura ambianta inexistent
De retinut: - se utilizează pentru fabricarea de pigmenţi, în industria
vopselelor. - Hematitul lustruit a fost considerat ca piatră preţioasă şi utilizat pentru realizarea de ornamente
FISA NR. 2 Denumire: Pirita
Clasa mineralelor: sulfurilor
Proprietăti fizice Duritatea : 6 - 6,5 Clivajul: absent Spărtura: concoidală - neregulată
Proprietăti optice
Culoarea mineralelor: gălbui-arămie cu reflexe verzui Culoarea urmei: : neagră-verzuie sau neagră - brună brună Luciul mineralelor: metalic Plecroism:
Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – se dizolvă în acid azotic concentrat Minerale asemănătoare :calcopirita Radioactivitate – --- Nu este radioactivă radioactivă Magnetism – paramagnetică
De retinut:
Din punct de vedere eco nomic este importantă pentru obţinerea acidului sulfuric, fierului şi cuprului, sau ocazional la obţinerea aurului.
FISA NR. 3 Denumire: Orthoclase
Clasa mineralelor:silicate
Proprietăti fizice
Duritatea : 6 Clivajul: la 90° Spărtura: Greutatea specifică: 2.55-2.63
Proprietăti optice
Culoarea mineralelor: roz,
opac, alb, verzui
Culoarea urmei: albă
Luciul mineralelor: metalic
Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – Radioactivitate – --- inexistentă Magnetism – inexistent
De retinut:
Unele variante Orthoklas sunt folosite ca giuvaeruri.
Feldspatul, împreună cu caolinul şi cuarţul, sunt folosite la fabricarea porţelanului, sau la confecţionarea protezelelor dentare.
FISA NR. 4
Denumire: Microclin
Clasa mineralelor: silicate
Proprietăti fizice Duritatea : :
6 – 6,5 Clivajul: perfect
Spărtura:
Proprietăti optice
Culoarea mineralelor: roz,
Culoarea urmei: albă
Luciul mineralelor: vitros
galben, roşiatică sau verde
Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – Minerale asemănătoare Radioactivitate – ---
De retinut:
Microclin este identică cu orthoclase în multe proprietati fizice, ea poate fi disting prin raze X sau examinare optică; vizualizat sub un microscop de polarizare , exponate microcline un minut mai multe înfrăţire care formează o structură asemănătoare grilaj, care este inconfundabil.
FISA NR. 5 Denumire: Calcic
plagioclase
Clasa mineralelor:
Proprietăti fizice
Duritatea : 6 Clivajul: la 90° Spărtura: Greutatea specifică:
Proprietăti optice
Culoarea mineralelor: gri,
Culoarea urmei: absentă
negru sau albastru
Luciul mineralelor: sticlos Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – Minerale asemănătoare Radioactivitate – ---
De retinut: În afară de a fi cele mai abundente minerale şi pe scară largă a crustei, sau o parte ultraperiferice, a Pamantului, feldspat sunt, de asemenea, componente majore de roci lună l ună
Feldspaturile sunt utilizate la fabricarea de ceramică şi glazuri ceramice si ca abrazive uşoare. Feldspat sunt aluminosilicaţi, care conţin siliciu şi ioni de aluminiu legate împreună de către ionii de oxigen pentru a forma un cadru tridimensional de atomi. Alti ioni, în principal de potasiu, sodiu, calciu şi, ocupa site -uri în cadrul.
FISA NR. 6 Denumire: Sodic
plagioclase
Clasa mineralelor:
Proprietăti fizice Duritatea : 6
Clivajul: la 90°
Spărtura:
Proprietăti optice Culoarea mineralelor: albă,
gri
absentă Luciul mineralelor: nemetalic
Culoarea urmei:
Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – Minerale asemănătoare Radioactivitate – ---
De retinut:
În afară de a fi cele mai abundente minerale şi pe scară largă a crustei, sau o parte ultraperiferice, a Pamantului, feldspat sunt, de asemenea, componente majore de roci lună l ună Feldspaturile sunt utilizate la fabricarea de ceramică şi glazuri ceramice si ca abrazive uşoare.
Feldspat sunt aluminosilicaţi, care conţin siliciu şi ioni de aluminiu legate împreună de către ionii de oxigen pentru a forma un cadru tridimensional de atomi. Alti i oni, în principal de potasiu, sodiu, calciu şi, ocupa site -uri în cadrul.
FISA NR. 7 Denumire:
Amphibole
Clasa mineralelor: silicate
Proprietăti fizice Duritatea : 5 - 6
Clivajul: perfect (60° - 120°) Spărtura: neregulată Greutatea specifică: 3 - 3,6 Proprietăti optice Culoarea mineralelor: foarte variată Culoarea urmei: verde deschis Luciul mineralelor: absent Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – Minerale asemănătoare :Pyroxene Radioactivitate – --De retinut:
Ca mineralele primar îl prezintă ca hornblende în roci vulcanice , cum ar fi granit , diorite şi andezit . Ca minerale secundare sunt amfibol, fie dezvoltat în calcar de metamorfism de contact.
FISA NR. 8 Denumire: Pyroxene
Clasa mineralelor:
Proprietăti fizice Duritatea : 6
Clivajul: două direcţii la 90° Spărtura: Proprietăti optice Culoarea mineralelor: verde
spre negru Culoarea urmei: albă, verde, maro Luciul mineralelor: nemetalic Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – --Minerale asemănătoare :Amphibole Radioactivitate – --Magnetism –
De retinut:
Unii piroxeni sunt folosiţi ca pietre preţioase, ca de exemplu varietatea verde Enstatit sau Diopsid, ca şi Hypersthen de culoare roşie - brună. brună. Pe când când din Jadeit se pot pot prelucra bijuterii cu linii fine, datorită structurii sale compacte.
FISA NR. 9 Denumire: Quartz
Clasa mineralelor: Oxizi, Hidroxizi, silicaţi Proprietăti fizice
Duritatea : 7
Clivajul: nu are
Spărtura: sidefie, neregulată, sfărmicioasă Greutatea specifică:
Proprietăti optice
Culoarea mineralelor: incolor,
alb sau toate culorile
Culoarea urmei: alba
sticlos pe feţele prismei, gras pe suprafaţa de spartură
Luciul mineralelor: Plecroism: nu are Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – solubil in acid fluorhidric şi în soda
caustică
Minerale asemănătoare Azurit, Chrysokoll Radioactivitate – inexistentă Magnetism – inexistent
De retinut: la fel utlizat la producera instrumentelor instrumentelor de precizie ca de exeplu cântar cu fir de torsiune. folosit în acustica electronică, sau lampa de cuarţ. foarte frecvent folosit ca bijuterie, sunt varietăţile colorate ale cuarţului . o varietate a sa a fost si inca este folosit in societatile umane primitive ca si unealta. în amestec cu caolin şi feldspat este folosit la obţinerea porţelanului. •
• • • •
FISA NR. 10 Denumire:
Olivine
Clasa mineralelor:
Proprietăti fizice Duritatea : 6,5
-7 Clivajul: imperfect
Spărtura: sidefie, sfărămicios Proprietăti optice Culoarea mineralelor: auriu-verzui,
gălbui brun
Culoarea urmei: albă Luciul mineralelor: sticlos Plecroism:--Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – --Minerale asemănătoare Liebenbergit,Monticellit,Kirschsteinit,Glauchroit Radioactivitate – --Magnetism – --De retinut: Alcătuiesc o serie de cristale mixte. Olivin în natură conţine canităţi mici de Nichel, (Ni) Magneziu (Mg) respectiv Fier (Fe) substituit.
Minerale cu duritate mai mica decat sticla(<5,5)
FISA NR. 11 Denumire:
Calcopirita
Clasa mineralelor: sulfură, (Raport metal/sulf = 1:1 )
Proprietăti fizice Duritatea : 3,5-4
Clivajul: imperfect Spărtura: sidefie, neregulată, sfărmicioasă Greutatea specifică: 4,1 - 4,3 Proprietăti optice Culoarea mineralelor: galben-auriu Culoarea urmei: verzuie-neagră Luciul mineralelor: metalic Plecroism:--Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – :pirita, marcasit, aur Minerale asemănătoare pirita, Radioactivitate – inexistenta Magnetism – inexistent De retinut: Datorită prezenţei în cantităţi mari în zăcăminte şi datorită conţinutului ridicat de cupru (ca. 25%), calcopirita este unul din principalele minereuri de cupru de pe glob. Este utilizată şi la producerea celulelor solare (în amestec cu alte sulfuri de cupru).
FISA NR. 12 Denumire:
Muscovit
Clasa mineralelor: Silicati
Proprietăti fizice Duritatea : 2
– 2,5 Clivajul: perfect-1
Spărtura: Micaceu Greutatea specifică: 2.76-3 Proprietăti optice Culoarea mineralelor: alb,
gri, argintiu
albă Luciul mineralelor: sticlos Culoarea urmei:
Plecroism: slab atunci când sunt colorati Alte caracteristici
Reactivitatea chimica:– Minerale asemănătoare : Radioactivitate – --De retinut:
Numele vine de la moscovit moscovit leşeşti-sticla, un nume folosit anterior pentru minerale datorită utilizării sale în Rusia, pentru ferestre .
FISA NR. 13 Denumire: Biotit
(Mica neagră )
Clasa mineralelor: silicati
Proprietăti fizice Duritatea : 2
-3 Clivajul: perfect-1
Spărtura: Micaceu Greutatea specifică: 2.7-3.1
Proprietăti optice
Culoarea mineralelor: neagră ,
Culoarea urmei: albă
Luciul mineralelor: sticlos, Plecroism: puternic
cenuşie-verzuie
perlat
Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – Radioactivitate – ---
De retinut:
Biotit este, de asemenea, util în evaluarea istoriile temperatură de roci metamorfice, deoarece partiţionare de fier şi magneziu între biotit şi granat este sensibil la temperatura. Biotit are niciun fel de utilizări comerciale.
FISA NR. 14 Denumire:
Halit
Clasa mineralelor: Halogenuri Proprietati fizice
Duritatea : 2
- 2,5 Clivajul: perfect-3
Spărtura: Predominant în cuburi şi paturi masive sedimentare, dar, de asemenea, granulară, fibroasă şi compact Greutatea specifică: 2.17
Proprietăti optice Culoarea mineralelor: alb, Culoarea urmei: alba
albastru, roşu, roz,galben
Luciul mineralelor: vitros Plecroism:
(sticlos)
Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – Radioactivitate – ---
De retinut: Halitul este adesea folosit atât rezidenţiale şi municipalitate pentru gestionarea gheţii. Prin urmare, prezenţa de halite în soluţie de apă topeşte gheaţa.
FISA NR. 15 Denumire: Calcit
Clasa mineralelor: ditrigonal-scalenoedrică
Proprietăti fizice Duritatea : 3
Clivajul: perfect-3
Spărtura: sidefie, neregulată Greutatea specifică:
Proprietăti optice
Culoarea mineralelor: :
frecvent incolor, alb lă ptos,cenuşiu,
roz
Culoarea urmei: alba
Luciul mineralelor: sticlos Plecroism: incolor; pleocroism de relief Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – reacţie spumantă cu acidul clorhidric Minerale asemănătoare Aragonit, Dolomit Radioactivitate – --- inexistentă Magnetism – inexistent
De retinut: Marmora este un material de construcţie foarte preţuit, calcitul mai este folosit, la fabricarea cimentului, la producerea îngrăşămintelor şi amendamentelor chimice, sau ca înveliş protector al metalelor. La fel în industria i ndustria optică este utilizat cristalul de calcit
FISA NR. 16 Denumire:
Dolomit
Clasa mineralelor: carbonat anhidru
Proprietăti fizice Duritatea : 3,5
-4 Clivajul: perfect-3
Spărtura: sidefie Greutatea specifică: 2,9 Proprietăti optice
Culoarea mineralelor: :
Culoarea urmei: albă
incolor,alb,galben,brun
Luciul mineralelor: sticlos,
perlat
Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – se dizolvă greu în acizi Minerale asemănătoare Calcită, Magnezit Radioactivitate – --Magnetism – ---
De retinut:
Roca dolomit este folosit la pavare, piatră decorativă, sau la fabricarea cimentului în construcţii, în metalurgie la obţinerea unor oţeluri dure, în industria sticlei. La accidentul produs cu reactorul reactorul nuclear de la Cernobil Cernobil s- a folosit dolomită la acoperirea reactorului pentru diminuarea radiaţiilor după accident.Mineralul mai este folosit mai rar ca bijuterie din cauza clivajului bun şi durităţii reduse.
FISA NR. 17 Denumire: Gips
Clasa mineralelor: sulfati
Proprietăti fizice Duritatea : 1,5,
-2 Clivajul: perfect
Spărtura: sidefiu
Proprietăti optice Culoarea mineralelor: incolor, Culoarea urmei: alba Luciul mineralelor:
alb
Alte caracteristici
Minerale asemănătoare :--Radioactivitate – --Magnetism – ---
De retinut:
Prin calcinare pierde apa de cristalizare; pulberea obţinută absoarbe din nou apă, solidificându-se. Această proprietate este folosită în industria de construcţii. Creta folosită în şcoli provine la fel din gips. În medicină este utilizat pentru fixarea fracturilor de oase, ca bandaj de gips, în stomatologie ca mulaj. În arheologie, paleontologie şi în artă, ca statui din gips curat sau în amestec cu alte minerale.
ROCILE
ROCILE MAGMATICE
ldspați
Originea - provin din magmă (topitură din silicați)
Proprietățile magmelor
Vâscozitatea Temperatura
g
Compoziția chimică
Procese magmatice Deplasarea magmelor Consolidarea magmelor Devolatizarea
Chimismul rocilor
Roci bogate în silica ți > 30 % -Roci acide (SiO2 > 63 % -Roci neutre (52 < SiO2<63 %) -Roci bazice (45 < SIO2<52 %) -Roci ultrabazice (30 %
Mineralele constituiente - minerale leucocrate sau salice (cuar țul,
feldspații, feldspatoizii, muscovitul)
- minerale melanocrate sau femic e (culori închise, silicaților feromagnezieni - piroxeni, amfiboli, biotit, olivina)
olivina amfibol
- minerale accesorii (magnetitul, ilmenitul, granații, apatitul, zirconul, sfenul)
-
graniti min erale secund secund are (caolinitul, cloritul, serpentinitul, calcitul, limonitul, calcedonia)
-
Calcit
Structura
Textura
- este dat de modul de aranjare al mineralelor, ordonate după gradul de cristalizare, formă și mărime
- modul de aranjare al mineralelor în spațiu în rocă
Dupa gradul de cristalizare:
holocristaline hialine (vitroase – sticloase) hipocristaline
În funcție de dimensiunea absolută -Afanitică -Faneritică
În funcție de gradul de compactare -Compacte -Poroase
În funcție de dimensiunea relativă a cristalelor -Echigranulare -Inechigranulare -Gigantocristaline (pegmatitică)
Textura masivă -fluidală vacuolară sau scoriacee
o
Tipuri de roci magmatice
FISA ROCA NR.1 ANDEZIT Tipul roci:magmatica-vulcanica Chimism: bazic Alcatuirea mineralogica: mineralogica: calcic
plagioclas,piroxen,amfibol plagioclas,piroxen,amfibol Structura: porfirinică Textura: masiv-compactă, uneori fluidă Ambientul geometric: geometric: Localizare: Munţii Gutâi, Bârgău,
Căliman, Gurghiu, Harghita, Metaliferi.
FISA ROCA NR.2 GRANIT
Tipul roci:magmatica plutonica Chimism:acid Alcatuirea mineralogica mineralogica : predomină cuarţul, feldspatul şi minerale de culoare închisă ca : glimer, biotit, muscovit mai rar amphibol.
Structura: Textura:masiva Localizare: Alpi; numai în zona centrală Fichtelgebirge Galicien, Spania Austria Pădurea Neagră
• • • • •
FISA ROCA NR.3 BAZALT Tipul roci:magmatica-vulcanica Chimism: Alcatuirea mineralogica: mineralogica:calcic
plagioclas,piroxen,olivina plagioclas,piroxen,olivina Structura: structură porfirică, compactă Textura:masiva Localizare: Bazaltul poate fi întâlnit pe fundul mărilor
FISA ROCA NR.4 RIOLIT Tipul roci:magmatica roci:magmatica efuzivă, Chimism:acida Alcatuirea mineralogica: mineralogica: cuar ț feldspați,biotit ,
Structura: Textura: porfirică Localizare: Munţii Gutâi,Munţii Vlădeasa,Munţii Metaliferi •
în Germania: o
•
Pădurea Turingiei,Munţii Pădurea Neagră
în alte ţări: o o
Vogesen, Franţa de est Islanda
Mineralele Minera lele roc rocilo ilo r metamofice metamofic e Minerale comune Minerale tipomorfe cuar ț, feldspat, mice, amfiboli, piroxeni,distenul, andaluzitul, silimanitul, staurolitul sericitul, cloritul, serpentinul, talcul, granații, andaluzitul, silimanitul, staurolitul, epidotul Minerale des întâlnite
Structuri granoblastică - propor ție mare de cuar ț și feldspat lepidoblastică f oiase, solzoase, dispuse în ”pături” - minerale care au forme foiase, nematoblastică - minerale în forme prismatice, fibroase, aciculare, dispuse liniar-paralel
Texturi - șistuase - texturi specifice rocilor care au fost supuse la streess - for țe unidirecționale (presiuni
Metamorfismul este condi ționat de: - presiunea litostatică (verticală) - stressul (presiunea laterală) - temperatura (variază cu adâncimea)
Grade de metamorfism Epimetamorfismul: Mezometamorfismul: Catametamorfismul Epimetamorfismul: - T joase de maxim până la 200 gC - presiunea litostatică (stressul) rol secundar, iau naștere: sericit clorit serpentinit talc - umiditatea - rocile caracteristice: filitele ș isturi i sturi le cloritoase ș isturi i sturi le sericitoase
Mezometamorfismul: -T între 200 - 400 gC - presiunea litostatică - stressul în mică măsură Minerale caracteristice o biotitul o muscovitul o epidotul o hornblenda o granații o distenul o staurolitul Rocile caracteristice o micaș isturile i sturile o amfibolitele țitele i tele o cuar ț
Catametamorfismul - T 400 - 700gC - presiunea litostatică - are o loc o recristalizare completă a rocii preexistente - minerale predominante: feldspații piroxenii amfibolii cuar țul biotitul andaluzitul silimanitul - rocile formate sunt: gnaisele eclogitele marmorele
TIPURI DE ROCI METAMORFICE
FISA ROCA NR.1 MICASIST Tipul roci:metamorfica roci:metamorfica Chimism: Alcatuirea mineralogica: mineralogica: biotit, muscovit, cuarţ, câteodată şi paragonit.
Structura: epidoblastică (solzoasă), rar porfiroblastică.
Textura: şistoasă, uneori rubanată Localizare: sunt foarte răspândite în faciesurile mezometamorfice din diferite zone ale globului: Italia I talia (Airolo în Sasso Rosso), Rusia, România.
FISA ROCA NR.2 MARMURA Tipul roci:metamorfica roci:metamorfica Chimism: Alcatuirea mineralogica: mineralogica: Structura: zaharoidă, masivă, Localizare:. marmura alba de Carrara" sau "verde de Alpi",sau la noi marmura de Ruschita
ROCILE SEDIMENTARE
Sunt for mate la suprafața terestră Roci for mate rezultate rezultate din depunerea în medii lacustre, bazinale, oceanice a unor particulelor rezultate din distrugerea unor roci primare, prin acumulări organogene, prin procese de precipitare (evaporite) sau prin alterare rezultând roci reziduale.
Mineralele Mineralele rocilor sedimentare - minerale allogene (fragmente sau chiar cristale întregi decuar ț, mice, feldspați, piroxeni, amfiboli) - minerale autigene (singenetice, care au luat na ștere în timpul procesului de sedimentare și diagenetice . Acestea dinurm ă formându-se dup ă ce s-a realizat sedimentarea. Caolinitul Limonitul Calcitul Dolomitul Anhidritul Gipsul Sarea Gemă Glauconitul
Alcătuirea chimico-mineralogică
Roci carbonatice – carbonatice – roci bioconstruite (calcare recifale) şi bioacumulate bioacumulate (crete, marne cu globigerine sau bioclastice (calcarenite rezultate din amestecul bioclastelor cu epiclaste) Roci argiloase – argiloase – alcătuite din alumosilicaţi alumosilicaţi hidrataţi: caolinul, bentonita, diferitele argile,illitice, montmorillonitice Roci aluminoase – aluminoase – formate prin acumulare reziduale Roci clorurice – clorurice – rezultate în urma precipitării din soluţii suprasaturate (sarea
gemă, silivină)
Roci sili cioase – cioase – constituite prin acumularea acumularea testelor unor organisme organisme silicioase
(diatomite,radiolarite, (diatomite,radiolarite, menilite, jaspuri, concreţiuni silicioase
Roci sulf atice – atice – rezultate prin precipitare din ape ape marine sau lacustre din zone aride (gips,anhidrit) Roci feruginoase – feruginoase – reprezentate mai ales din limonit şi hematit Roci manganoase – manganoase – în special cruste de psilomelan psilomelan Roci fo sfatice – sfatice – mai rare fosforitele
Ponderea onderea princi palelor palelor tipuri tipu ri de roci sedimentare sedimentare
Roci argiloase
66 %alterarea chimică feldspaţiilor
Roci cuarţoase
33 nisipuri, gresii, conglomerate
Roci carbonatice
4 %precipitaţie chimică, calcare
recifale Dup Du p ă modul de formare Roci detritice (epiclastice) – (epiclastice) – formate prin acumulării în bazine sedimentare a materialului detritic provenit din dezagregarea fizico- mecanică a rocilor primare (magmatice, sedimentare, metamorfice) . Ele sunt clasificate în func ție de gradul de cimentare (cimentate, necimentate) și în funcție de dimensiunea clastelor
Roci carbonatice
recifale
4 %precipitaţie chimică, calcare
Dup Du p ă modul de formare Roci detritice (epiclastice) – (epiclastice) – formate prin acumulării în bazine sedimentare a materialului detritic provenit din dezagregarea fizico- mecanică a rocilor primare (magmatice, sedimentare, metamorfice) . Ele sunt clasificate în func ție de gradul de cimentare (cimentate, necimentate) și în funcție de dimensiunea clastelor
Loess - fragmente fine de cuar ț - prinse într- o masă argilo-calcaroasăgalbenă - aspru la pipăit, poros efervescență cu acizii -
FISA ROCA NR.1 GRESIE Tipul roci:sedimentara Chimism:argiloasa Alcatuirea mineralogica:60%fel mineralogica:60%feldspat dspat Structura: nisipoasa Textura: psamitica
FISA ROCA NR.2 ARGILA Tipul roci:sedimentara Chimism:argiloasa Alcatuirea mineralogica:silicati mineralogica:silicati de Al si Mg Structura: nisipoasa,clastice nisipoasa,clastice Textura: pelitica
FISA ROCA NR.3 MARNA Tipul roci:sedimentara Alcatuirea mineralogica: mineralogica: alcătuite în proporţii practic egale din din minerale argiloase şi carbonaţi la care se adaugă alte minerale autigene,
Structura: masivă sau stratificată Textura: pelitică fină şi structură mecanică mecanică sau chimică
Localizare: In Romania-Ramnicu Valcea
FISA ROCA NR.4 CONGLOMERATE
Tipul roci:sedimentara,detritica roci:sedimentara,detritica Alcatuirea mineralogica: mineralogica: felspat,cuart,calcit,hematit felspat,cuart,calcit,hematit Structura: mecanica Textura: psefitica
FISA ROCA NR.5 LOESS
Tipul roci:sedimentara,prafoasa roci:sedimentara,prafoasa Alcatuirea mineralogica: mineralogica: Structura: mecanica Textura:aleuritica
FISA ROCA NR.6 BRECIE Tipul roci:sedimentara,detritica roci:sedimentara,detritica Alcatuirea mineralogica: mineralogica: alogeni Structura: mecanica Textura:mecanica
An exa 1: Scar a ti mp ul ui geo geoll og ogic ic .
