CUPRINS
Capitolul
I
-
Asezarea
geografica
si
potentialul
de
comunicatie..................................2 Capitolul II - Potentialul turistic natural......................................................... natural......................................................................3 .............3 2.1 Fondul morfoturistic................................ morfoturistic............................................................. ....................................................3 .......................3 2.2 Fondul climato turistic............................................ turistic......................................................................... .....................................4 ........4 2.3 Fondul turistic hidroenergetic............................. hidroenergetic......................................................... .........................................4 .............4 2.4 Fondul turistic biogeografic............................... biogeografic............................................................ ..........................................5 .............5 2.4.1 Rezervatii.......................................... Rezervatii....................................................................... ..............................................5 .................5 Capitolul III - Potentialul turistic cultural......................................... cultural....................................................................7 ...........................7 3.1 Elemente etnografice si folclorice...................................... folclorice...............................................................7 .........................7 3.1.1 Mestesugurile taranesti 3.1.2 Casa si gospodaria taraneasca 3.1.3 Portul popular 3.1.4 Folclorul autentic 3.1.5 Monumentele de arhitectura, portile si bisericile maramurese 3.2 Obiceiurile..................................... Obiceiurile.................................................................. ......................................................... ...............................12 ...12 Capitolul IV – Infrastructura turistica............................................... turistica........................................................................14 .........................14 4.1 Unitatile de cazare.............................................. cazare........................................................................... .......................................14 ..........14 4.2 Unitatile de alimentatie publica............................................................ publica.................................................................15 .....15 Capitolul V – Tipuri si forme de turism............................................................. turism.....................................................................16 ........16 Capitolul VI – Concluzii........................................ Concluzii.................................................................... ....................................................21 ........................21 Anexe Bibliografie
2
Capitolul I – Asezarea geografica si potentialul de comunicatie
Judeţul Judeţul Maramur Maramureş eş este situat situat în extrem extremita itatea tea de N-NV N-NV a Români României, ei, la graniţ graniţaa cu Ucraina. Ucraina. Maramureşul are o suprafaţǎ de 6 304 km adicǎ 2,37% din suprafaţa ţǎrii şi o populaţie de 535 000 locuitori (2005) şi se întinde în partea de nord a Carpaţilor Orientali, acolo unde aceştia se desfac în douǎ ramuri: Rodna şi şi Munţii Munţii Maramureşului, închizând închizând depresiunea cu acelaşi nume. Maramureşul - situat în cursul superior al râului Tisa-formează în privinţa topohidrografică un teritoriu închis din toate laturile, de dealuri mari şi munţi înalţi, ca o cetate, având ca poartă locul îngust lângă Hust, unde Tisa părăseşte locul său natal. Caiile de comunicatie ale Judetului Maramures sunt diversificate , dupa cum urmeaza : Reteaua rutiera - drumurile spre Maramures sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini.
Drumurile Drumurile urmeaza în general firul vailor vailor principale principale si secundare secundare pe care sunt dispuse dispuse asezarile asezarile omenesti omenesti cu toata frumusetea frumusetea si pitorescul lor. Caiile Caiile rutiere ale judetului sunt reprezentate reprezentate de drumul european E60 care strabate traseul Bucuresti – Cluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. Centrul de convergenta convergenta al tuturor tuturor drumurilor drumurilor rutiere rutiere este municipiul municipiul Sighetu Sighetu Marmatiei. Marmatiei. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua nationala nr. 18, care trece prin pasul Gutâi (989 m), una din ,,portile" ,,portile" de intrare în zona . O alta ,,poarta" ,,poarta" a Maramuresului Maramuresului este pasul Prislop, Prislop, care leaga între ele asezarile de pe Valea Marei, o parte din asezarile de pe Valea Tisei si Rodnei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei. Drumul care se constituie si într-o axa etnografica a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeaza firul Vaii Izei, cuprinzând toate asezarile de pe aceasta vale, precum si cele de pe vaile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeaza firul Vaii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre Tara Oasului. Caiile ferate ofera o alta posibilitate de acces spre Maramures.. Începând din 6 decembrie 1996 s-
au dat în folosinta noi trasee, trasee, pe calea ferata, înspre Ucraina. Calea ferata însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000,cu o densitate de 40 km/1000 km, structurata pe doua directii: •
Satu Mare – Baia Mare – Bucuresti, cu mai multe ramificatii;
•
Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Salva – Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus – Borsa. Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tautii –
Magherausi situat la 10 km de Baia Mare.
3
Capitolul 2 – Potentialul turistic natural
2.1 Fondul morfoturistic
Zona se caracterizeaz caracterizeazǎǎ printr-un printr-un relief destul destul de variat, care presupune creşteri şi descreşteri - între douǎ li limi mite te extr extrem eme, e, de la lunc luncil ilee râur râuril ilor or la cres creste tele le munţilor, punc unctul cel mai jos car care se aflǎ în Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este situat la 204 metri, iar înǎlţimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Ca suprafaţǎ, suprafaţǎ, ponderea principalǎ principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse cuprinse în Carpaţii Orientali: Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului, Carpaţii Vulcanici de Nord şi Depresiunea Maramureş. În Maramu amureş reş se aflǎ doar parte rtea nordi rdicǎ a Munţil Vârfull Piet Pietros rosul ul Munţilor or Rodnei Rodnei cu Vârfu (2303m).Caracteristica generalǎ a Munţilor Rodnei sunt şisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene,circuri şi vǎi glaciare. Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m). În partea de sud, sud-vest se desfǎşoarǎ grupa nordicǎ a lanţului muntos de origine vulcanicǎ, care închide Depresiunea Maramureşului pe aceastǎ laturǎ. Munţii vulcanici ai Maramureşului, dintre valea Tisei şi valea Sǎlǎuţei, Sǎlǎuţei, cu altitudine altitudine redusǎ (în medie 600-l000m), 600-l000m), se prezintǎ prezintǎ sub formǎ de platouri platouri cu conuri vulcanice deasupra. Construcţia petrograficǎ şi formele de relief dominante justificǎ împǎrţirea acestor munţi în douǎ grupe: Munţii Oaş-Gutâi sunt formaţi din lave şi din piroclastite, pe substrat sedimentar (marne, argile
şi gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice, deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. constituiti, ti, în cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen paleogen (îndeosebi (îndeosebi marne şi Munţii Ţibleş constitui gresii), care dau culmi teşite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite şi prioclastite, care alcǎtuiesc proeminenţe de relief, adevǎrate mǎguri conice, între care cel mai înalt este vârful Ţibleş de 1839 m altitudine. Depresiunea Maramureş este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde
dealurile dealurile şi piemonturil piemonturilee şi alta în care intra vǎile, bazinetele bazinetele şi micile depresiuni.Înt depresiuni.Între re piemonturile piemonturile Maramur Maramureşu eşului lui
aminti amintim m Piemon Piemontul tul Mara-Sǎp Mara-Sǎpânţ ânţa,Pi a,Piemo emontu ntull Gutâiu Gutâiului lui,Pi ,Piemo emontul ntul Vǎrate Vǎratecul cului ui şi
Piemontul Piemontul Botizei,Vale Botizei,Valeaa Vişeului Vişeului cu afluenţii sǎi a permis în timp dezvoltarea dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borşei,Vieşului, Ruscovei şi bazinetele Bistrei şi Valea Vişeului.Culoarul Izei cuprinde,de asemenea,serie de bazinete şi mici depresiuni favorabile aşezǎrilor,amintind în acest sens bazinetele Sǎcel,Sǎliştea de Sus,Dragomireşti, culoarul Rozavlea,micile depresiuni Bârsana şi Vadul Izei.Râurile şi afluenţii au dat naştere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara, Cosǎu,Rona şi desigur Sighet, 4
depresiune situatǎ la confluenţa Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase şi lunci; râuleţul Sǎpânţa a creat Depresiunea Sǎpânţa, în care s-a dezvoltat aşezarea cu acelaşi nume, de mare faimǎ în ţarǎ şi în lume. 2.2 Fondul climato-turistic
Clima zonei Maramureş este moderatǎ de tip temperat continental. continental. Iernile sunt destul de geroase, geroase, cu zǎpadǎ abundentǎ, lapoviţǎ şi ploi reci şi se întind pe o perioadǎ lungǎ. În munţi, precipitaţiile sunt mult mai abundente, iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm şi se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. În cova covata ta din din vers versan antu tull nord nordic ic al Piet Pietro rosu sulu luii Rodn Rodnei ei,, vara vara se vede vede stra stratu tull gros gros de zǎpadǎ.Temperaturile medii ale aerului variaza între 00C în regiunile montane înalte şi 9,40C în depresiuni. Temperatura Temperatura maximǎ maximǎ absolutǎ absolutǎ 39,40C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni, iar temperatura minimǎ absolutǎ -31,60C la 26 ianuarie 1954 la Vişeul de Sus.În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare, precum şi invaziile de aer rece. Vânturile sunt moderate şi bat în general din nord şi vest (dinspre munţi); nu sunt viforniţe şi vijelii. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului, ea favorizând drumeţia şi turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât şi iarna pe trasee marcate.Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement, de recreere sau tratament. 2.3 Fondul turistic hidroenergetic
Regimul precipitatiilor determina, la nivelul judetului Maramures, o retea hidrografica bogata si densa, însumând o lungime de peste 3100 km, în medie 0,5-0,7 km/km2. În zona alpina scaderea debitelor se datoreaza perioadelor îndelungate de înghet (6-7 luni pe an), prezentei circurilor si vailor glaciare datorita carora pe suprafete întinse se dezvolta numai cursul principal al râului, cât si efectului cumpenei de apa, unde se resimte lipsa unei retele de râuri cu scurgere permanenta. În zonele mai joase, cu depozite de versanti mai groase, ploile bogate contribuie la o fragmentare mai intensa a reliefului. Aici exista ape freatice din abundenta, care asigura alimentarea cu apa a râurilor mici. Alimentarea pluviala este caracteristica mai ales în lunile mai – iunie, când în regiunile depresionare au loc viituri destul de mari.Reteaua hidrografica se înscrie în doua bazine hidrografice distincte - Tisa si Somes – separate de lantul muntos vulcanic Gutâi – Tibles si muntii Rodnei, care formeaza o axa ce strabate judetul pe directia NVSE, respectiv V-E.
O mare bogǎţie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât şi al rezervei de apǎ sunt lacurile. Mai numeroase,dar mici, sunt cele glaciare din Munţii Rodnei şi cele de tip periglaciar din Munţii Maramureşului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu),lacurile de sub abrupturile Gutâiului (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Tǎul lui Dumitru).Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare,Iezerul Pietrosului (18 lacuri). În minele de sare de la Ocna Şugatag s-au format opt lacuri, cel mai întins lac de minǎ din 5
România fiind lacul Gavrila, iar restul Tǎul fǎrǎ Fund, Lacul Bǎtrâna, Lacul Roşu şi încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. Apele sǎrate şi lacurile care s-au format la Ocna Şugatag şi Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎţi a unor staţiuni de agrement şi balneare, cu largi posibilitǎţi de tratament al bolilor reumatismale. 2.4 Fondul turistic biogeografic
Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane şi depresionare, care determinǎ vegetaţia şi fauna caracteristi caracteristicǎ cǎ acestora. acestora. În general vegetaţia Munţilor Rodnei şi a Munţilor Maramureşului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere şi pajişti alpine. (la pest pestee 2000 2000 m) cupri cuprind ndee o florǎ florǎ Etajul Etajul alpin alpin (la bogatǎ bogatǎ şi cu multe multe raritǎţi raritǎţi,, rogozul rogozul,, urechel urechelniţ niţa, a, azaleea azaleea piticǎ etc. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. pǎstoritului. Etajul subalp subalpin in se încadreaz încadreazǎǎ în general general între între 1900 m şi 1700 m altitudine, coborând uneori pânǎ la la 1400 m. Coniferele, Coniferele, cu preponderenţǎ molidul, ocupǎ zone întinse în în Munţii Maramureşului, Gutâi şi Ţibleş. Pentru foioase distingem rǎşinoase, fag, gorun, stejar.Vegetaţia variatǎ şi bogatǎ a Maramureşului a determinat şi prezenţa unei faune adecvate.Pentru zonele alpine, capra neagr neagrǎǎ ( Rupicapra Rupicapra rupicapra rupicapra )a fost una din bogǎţiile şi mândriile Maramureşului, cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. Se mai gǎseşte marmota(Marmota marmota ), apreciatǎ pentru blana şi pentru grǎsimea folositǎ în medicina medicina popularǎ. Pǎsǎrile Pǎsǎrile alpine şi subalpine subalpine sunt prezente într-un mare numǎr, peste 30 de specii. Amintim acvila acvila de stâncǎ, brumǎriţa, raţa, cocoşul de munte, vântureţul roşu. În pǎdurile de rǎşinoase gǎsim specii de animale şi pǎsǎri într-un mare numǎr, urşi, lupi,ciocǎnitoarea cu trei degete, forfecuţa galbenǎ, piţigoiul de brǎde brǎdet. t.
Pǎdur Pǎduril ilee de foio foioas asee adǎpo adǎpost stes escc o mare mare vari variet etat atee de anim animal ale:c e:cer erbul bul carpa carpati tin, n,urs ursul ul
brun,râsul,cǎpriorul, mistreţul,lupul, vulpea, iepurele, jderul de pǎdure, jderul de piatrǎ,veveriţa, bursucul. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ, peste 60 de specii cuibǎresc aici. Apele de munte (Tisa,Vişeu, Ruscova şi Vaşer) sunt bogate în peşti ca:lostriţa, pǎstrǎvul curcubeul, ţiparul, ştiuca, cleanul, mrana, scobarul etc. care însumeazǎ peste 23 de specii. specii. 2.4.1 Rezervaţii Rezervaţia Pietrosul Mare cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste
1500 ha sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎţilor Borşa şi Moisei.Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin subalpin considerate considerate ca rare şi protejate protejate amintim: Guşa porumbelulu porumbeluluii (Silene vulgaris) sau 6
Garofiţa(Lychnis nivalis) ,Clopoţelul(Campanula carpatica) ,Ghintura (Gentiana punctata ), Floarea de colţ ( Lentopodium Lentopodium alpinum) si Crucea pǎmântului ( Heracleum Heracleum carpaticum) etc. Zona este bogatǎ şi în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ ( Rupicaprarupicapra ), marmota (Marmota marmota ), râsul ( Lynx lynx), cerbul carpatin (Cervus elaphus ), ursul brun (Ursus arctos ), acvila de stâncǎ ( Aquila Aquila chrysaetos), cocoşul de munte (Ttrao urogallus ), vipera (Vipera berus ) etc. Toate sunt puse sub protecţia legii. este situat situatǎǎ în Munţii Munţii Maramu Maramureş reşulu ului,c i,cupr uprind indee Rezevaţi Rezevaţia a Cornu Cornu Nedeii Nedeii-Ci -Ciungi ungiii Bǎlǎsin Bǎlǎsinii ii este golurile de munte şi s-a creat special pentru ocrotirea cocoşului de mesteacǎn. Mai sunt declarate rezervaţii ale naturii, şi puse sub ocrotire prin lege, Mlaştinile Vlǎsinescu, Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Izvoarelor, Poiana Brazilor Brazilor şi Lacul Morǎrenilor Morǎrenilor la hotarul satului satului Breb. Cheile Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Lacul Morenilor Morenilor din hotarul satului Breb, s-a format în urma unei alunecari de teren,având o
forma circulara, cu un luciu de apa de 4300 mp si o adâncime de 20 m.Este alimentat de un pârâu în Valea Mare, afluent al râului Mara.Mai mult de jumatate din suprafata lacului este ocupata de trifoiul de balta.În jurul lacului, pe o suprafata suprafata de 20 ha se întâlneste întâlneste o interesanta asociatie asociatie vegetala, care include specii de crin, alun,plop, specii de alge de origine nordica. Rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervatia se
întinde pe o suprafata de aproximativ 450 km. Specia de castan comestibil comestibil se dezvolta între 240 si 700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta râului Sasar si si pe prima treapta a muntilor care sunt formati formati din roci vulcanice.
7
Capitolul III Potentialul turistic cultural
3.1 Elemente etnongrfice si folclorice
Diversitatea formelor de relief, întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic,specificul etnografic şi folcloric,prezenţa unor monumente istorice şi de arhitecturǎ,mulţimea izvoarelor minerale şi prezenţa staţiu staţiunui nuilor lor climat climateric ericee confer conferǎǎ judeţu judeţului lui Maramu Maramureş reş un valoros valoros potenţ potenţial ial turist turistic. ic.Din Dintre tre toate toate acestea,cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turiştii prin frumuseţea şi diversitatea caselor,porţ caselor,porţilor ilor tradiţional tradiţionale,unelt e,uneltelor,ţ elor,ţesǎtu esǎturilor,c rilor,ceramic eramicii,bi ii,biserici sericilor,dat lor,datinilo inilorr şi folclorului folclorului,, unice prin semnificaţie, vechime şi desfǎşurare. Privitǎ în ansamblu,aşezarea maramureşeanǎ are ca dominantǎ biserica, care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrţi ,,susani" şi „josani". Biserica, în general este amplasatǎ pe un patrimoniu, de unde dominǎ satul. În jurul bisericii este cimitirul satului. 3.1.1 Meşteşugurile ţǎrǎneşti
Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului, în special în perioada când satele erau ,,închise", guvernate de un sistem autarhic. Odatǎ create, ele s-au perfecţionat, pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. a-Torsul, ţesutul şi cusutul Ambian Ambianţa ţa interi interiorul orului ui casei casei din Maramur Maramureş eş este este armoni armonizat zatǎǎ de prezenţa prezenţa textilelor textilelor care, prin varietatea lor, bogǎţia bogǎţia formelor, formelor, motivelor decorative decorative dau o notǎ specificǎ zonei.Tehnicil zonei.Tehnicilee de confecţiona confecţionare re a ţolurilor ţolurilor şi covoarelor sunt in „ciur” şi in „prinse” sau fire intrepătrunse.Se lucrează la războiul de ţesut orizontal (numit „tiară”), distanţa intre stative fiind in funcţi funcţiee de lăţime lăţimeaa covorul covorului.D ui.Dupǎ upǎ funcţi funcţiaa ţesǎtu ţesǎturil rilor or în cadrul cadrul casei casei se disting:ţesǎturi de uz curent (cerga, ţolul, ţolinca, lepedeul, lepedeul, faţa de perinǎ, ştergarele, faţa de masǎ); ţesǎturi cu caracter decorativ;ţesǎturile de ritual . b-Prelucrarea lemnului Meşteşugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎţia pǎdurilor de foioase şi rǎşinoase, pǎduri care şi astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului.Viaţa de azi a impus în Maramureş noi tehnici şi materiale de construcţie.Meşteşugarii de case şi porţi, porţi, prezenţi în toate satele zonei, folosesc şi astǎzi vechile tehnici tradiţionale:cioplitul lemnului cu securea, fǎtuitul cu barda, tǎiatul şi crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul 8
şi joagǎrul,securirea pentru drǎnitit,rindele,dǎlţi,sfredele. În cadrul Maramureşului,comuna Sǎpânţa face o notǎ aparte în privinţa artei lemnului. c-Olǎritul Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramureşenilor piese vechi de ceramic ceramicǎǎ proveni provenite te din zona Sǎcel, Sǎcel,
Sighet Sig het,, Ieud Ieud asemǎn asemǎnǎto ǎtoare are cu
ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma şi culoarea roşie nesmǎlţuitǎ.Ceramica de Sǎcel Sǎcel a avut avut o largǎ largǎ rǎsp rǎspân ândi dire re,pi ,pies esee de mare mare rafin rafinam ament ent arti artist stic ic pǎtrunzând în colecţiile muzeelor zonale,naţionale şi în multe colecţii particulare..O importanţă deosebită in tehnica olăritului de la Săcel o are cuptorul cuptorul de ars oalele oalele,car ,caree este este de formă formă semisf semisfero eroida idală-o lă-ovoi voidal dală,c ă,cuu vatră neorganizată,sim neorganizată,simplă plă şi care se incadrează in categoria categoria cuptoarelor cuptoarelor de tip roman. d-Cojocaritul Una dintre dintre ocupatiile ocupatiile principale principale ale maramuresenil maramuresenilor or fiind cresterea animalelor,este firesc ca materiile prime oferite de acestea, respectiv lâna si blana de oaie, sa fie folosite la confectionarea pieselor de îmbracaminte. Pentru tabacitul pieilor de oaie sau de miel se folosesc tehnici simple si efic eficie ient nte.D e.Din in piei pieile le tabac tabacit itee se conf confec ecti tion onea eaza za cojoa cojoace ce si „cuj „cujme me”” (caciuli). Broderia se face cu lană fină,colorată in diverse nuanţe de roşu, avand ca motive specifice „pana păunului” şi „cizma cucului”. e-Opincaritul Încaltamintea traditionala a maramuresenilor a fost înca din cele mai îndepartate timpuri opinca.În general,opincile se confectionau din piele de porc sau de vita. Ceea ce a impus mestesugul opincaritului a fost cererea foarte mare de produse si imposibilitatea satisfacerii acesteia în cadrul gospodariei. Spre deosebire de opincile din alte zone etnografice ale ţării,cele din Maramureş au ca specific gurguiul mic şi lateral.Partea din faţă a opincii are pe margine şi la imbinare elemente decorative realizate din cureluşele subţiri care incheie opinca, precum şi creţuri şi chiar „colţi”. Gasim opincari în satele Bârsana, Bocicoel, Dragomiresti, Breb, Strâmtura etc. 9
f-Fieraritul Atestarile arheologice pe parcursul mileniilor II si I î.e.n. dovedesc ca Maramuresul era un important important centru de productie a uneltelor uneltelor si armelor din bronz.Cercetarile arheologice au evidentiat si prelucrarea fierului ca o îndele îndeletni tnicir ciree specif specifica ica loculu loculuii înca înca din vremuri vremuri îndepa îndeparta rtate. te.În În resedi resedinta nta Bogdanestilor de la Cuhea s-a descoperit un mare numar de obiecte obiecte din fier, prelucrate rudimentar în ateliere satesti: piroane, cuie, tâtâni de usa. În fiecare sat din Maramures exista si mai exista si astazi cel putin un fierar pentru deservirea populatiei comunitatii,în anul 1972 existau în satul Poienile Izei sase tarani care aveau fierarie si care o foloseau foloseau numai pentru nevoile nevoile familiei familiei (eventual îi mai serveau si pe vecini);în vecini);în general,astazi general,astazi exista exista în fiecare sat fierari specializati.O buna parte dintre obiectele confectionate de fierarii satelor maramuresene sunt gratiile de ferestre („rosteie”), care apar mai ales la casele vechi. 3.1.2 Casa şi gospodǎria ţǎrǎneascǎ
Privitǎ în ansamblu, gospodǎria ţǎrǎneascǎ tradiţionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ.Fi dublǎ.Fieca ecare re spaţiu spaţiu din gospodǎ gospodǎrie rie este este ocupat ocupat de o constr construcţ ucţie ie cu destin destinaţi aţiee specia specialǎ. lǎ.Gos Gospodǎ podǎria ria maramureşeanul maramureşeanului ui cuprinde cuprinde douǎ componente: componente: gospodǎria gospodǎria propriu-zisǎ propriu-zisǎ (grǎdina, (grǎdina, livada, livada, grǎdiniţa, grǎdiniţa, curtea cu casa şi ocolul vitelor) şi terenurile din afara gospodǎriei (fâneţe, pǎmânt arabil, pǎdure). Satul Satul maramu maramureş reşean, ean, pânǎ pânǎ în primel primelee decenii decenii ale secolu secolului lui nostru nostru era pus sub semnul semnul "civilizaţi "civilizaţiei ei lemnului".Toat lemnului".Toatee componentele,de componentele,de la poarta de intrare intrare pânǎ la casǎ, erau confecţionate confecţionate din lemn, la fel ca şi morile, pivele, vâltorile şi uleiniţele, uleiniţele, dar şi construcţiile administrative.Din administrative.Din lemn erau şi semnele de mormânt - crucile - şi troiţele de hotar şi ca o sintezǎ a geniului creator ţǎrǎnesc tot din lemn erau construite şi bisericile maramureşene. 3.1.3 Portul popular
Maram Maramur ureş eşul ul,s ,sub ub aspe aspect ctul ul creaţ creaţie ieii popu popula lare re,es ,este te o zona zona unit unitarǎ arǎ cu caracteristici specifice de necontestat.Un loc important în domeniul acestei creaţii îl deţine portul popular. Costumul Costumul
din Mara Maramu mureş reş,, cu mult multee elem elemen ente te spec specif ific icee femeie femeiesc sc din
locale.Găteala capului este mai simplă decat in alte zone etnografice,dar implică elemente elemente deosebite deosebite cand este purtată de mireasă.Fet mireasă.Fetele ele şi femeile căsătorite căsătorite poartă basmale basmale din panză colorată,iar colorată,iar bătranele bătranele basmale basmale negre.Diferenţ negre.Diferenţele ele constau constau in modul cum se innoadă basmaua.Cǎmǎşile femeieşti,confecţionate din pânzǎ albǎ ţesutǎ în casǎ.La femeile 10
tinere şi fete, decolteul şi mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare mare migalǎ şi cu fire divers colorate.O cǎmaşǎ bogat ornamentatǎ este cǎmaşa de Sǎpânţa.Croiul cu mâneca încreţitǎ prinsǎ din umǎr şi decolteul pǎtrat.Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ şi cojocul din blanǎ de miel, brodat cu lânǎ finǎ, divers coloratǎ.Diferenţieri apar şi in funcţie de varstă;de exemplu,cămăşile purtate de bătrane au ornamentele lucrate cu alb pe alb, uneori cu discrete infuzii de galben.Cămaşa femeilor căsătorite este şi ea sobră,dar fire de culoare accentuează decorarea decolteului şi a manecilor.La cămăşile purtate de fete,culorile folosite frecvent sunt galbenul,roşul,albastrul,portocaliul şi mai rar verdele. Costumul
bǎrbǎtesc
ar e
cateva
elemente
specif specifice ice.Var .Vara,ac a,acoper operăman ămantulcapul tulcapului ui il cons constit tituie uie pălări pălăriaa („clopul”),palariile din paie cu borurile mai largi si cu pana.Iarna se purtau căciuli cu fundul rotunjit,aşa-zisele„cuşme rotilate”, confecţionate din blană de miel. miel. Cǎmaşa Cǎmaşa tradiţ tradiţion ionalǎ alǎ bǎrbǎte bǎrbǎteasc ascǎ, ǎ, confec confecţi ţionat onatǎǎ din cânepǎ cânepǎ şi in,astǎzi din bumbac ţesutǎ în doua ite.Chimirul avea rolul de a proteja mijloc mij locul ul in ti timpu mpull muncil muncilor or grele. grele. „Gati „Gatiile ile”” (pantal (pantaloni onii) i) fac parte parte din costumul de vară (se poartă şi iarna, sub cioareci).Sunt largi (de lăţimea ppanz anzei ei)) şi au jos jos ornam ornament entee simp simple le.L .Laa mijl mijloc oc se stran strangg cu brăci brăcinar nari. i. Iarna,bărbaţii poartă cioareci confecţionaţi din pănură albă,ţesută in patru iţe şi dată la piuă.Croiul este drept; in partea de jos au o manşetă lată de 15—20 cm. Pieptarele sunt căptuşite cu panză industrială,au un buzunar mare inăuntru şi două buzunare mici in afară, in partea de jos. 3.1.4 Folclorul autentic
O
privire
ret retros rospec pectiva
asupra
folclorul rului
maramuresean releva viata oamenilor de pe aceste locuri, cu bucuriile si necazurile lor. Folclorul maramuresean este un act sincret sincretic, ic, textel textelee versifi versificat catee fiind fiind însoti însotite te de melodi melodiee încântece si de ritm în strigaturi. Zona Maramuresului este dominata dominata de asa-zisa asa-zisa „hore”(cântec „hore”(cântec versificat) versificat) sau de „horea lunga” care se cânta si din frunza. Specifice zonei sunt, alaturi de horea lunga, si alte hore de dragoste, de dor si jale, precum si În cadrul folcloru folclorului lui coregrafic coregrafic distinge distingem m în Maramures Maramures jocuri jocuri barbatesti, barbatesti, femeies femeiesti ti si mixte. mixte. Dintre cele barbatesti barbatesti amintim: amintim: „Barbatescu „Barbatescu”, ”, „Feciorescu” „Feciorescu”,, „De sarit” sarit” , „De batut în palme”, palme”,
11
dintre dintre jocuri jocurile le femeie femeiest sti: i: „De-a „De-a babelor babelor prin casa” casa” si „Jocul „Jocul druste drustelor lor”, ”, iar dintre dintre jocuri jocurile le mixte mixte „Invârtita”. 3.1.5 Monumentele de arhitecturǎ, bisericile şi porţile maramureşene
Maramureşul şi-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin construcţiile de lemn,case şi biserici, mori şi semne de mormânt,acareturi gospodǎreşti şi unelte.Prezenţa, în toate satele Maramureşului, a bisericilor de lemn,este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viaţa şi spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri. Din punct punct de vedere vedere al planim planimetri etriei, ei,la la biseri bisericil cilee maramu maramureş reşene ene se constat constatǎǎ unitat unitatea ea de concepţ concepţie, ie, edific edificii iile le fiind fiind ridica ridicate te pe siste sistemul mul de plan plan folosit de întreaga arhitecturǎ arhitecturǎ medievalǎ medievalǎ româneascǎ şi caracteristicǎ cultului ortodox.Caracteristic arhitecturii bisericilor maramureşene este supraînǎlţarea bolţii naosului,ce se sprijinǎ nu pe pereţii clǎdirii,ci pe un sistem de grinzi şi cons consol ole. e.El Elem emen ente te de deco decorr vin vin sǎ susţ susţin inǎǎ arhi arhite tect ctur uraa maie maiest stuo uoas asǎǎ a constru construcţi cţiei. ei.Înca Încadram drament entele ele uşilor uşilor masive masive de la intrare intrare,, precum precum şi ale
ferest ferestrel relor,p or,poart oartǎǎ însemn însemnee
decorative pe care le gǎsim frecvent şi la casele tradiţionale şi care, sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat, având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ, astǎzi trecutǎ în planul artisticului. Între Între monum monument entel elee Mara Maramu mureş reşul ului ui,un ,un loc loc apar aparte te îl au troi troiţe ţele le de hota hotar, r,at atât ât de spec specif ific icee sate satelo lorr
româ române neşt şti. i. În Muze Muzeul ul Etno Etnogr graf afic ic al
Maramureşului din Sighetul Marmaţiei se mai pǎstreazǎ elemente componente sculpt sculpturi uri ca "Sf. Ioan", Ioan", mai multe multe rǎstign rǎstigniri iri "Iisus "Iisus Hristo Hristos", s", "Sf Maria Maria cu Pruncul Pruncul"" recupera recuperare re de la troiţele troiţele din secolele secolele al XVII-l XVII-lea ea şi al XVIII-l XVIII-lea. ea. Maramureşul are puţine monumente vechi din zid (de piatrǎ, pǎmânt, cǎrǎmidǎ). Print Printre re aces aceste tea, a, cetǎ cetǎţu ţuia ia daci dacicǎ cǎ cu supra suprapu pune nere re medi mediev eval alǎǎ de la Once Onceşt şti, i, aşezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎţii din muncipiul Sighetul Marmaţiei, datatǎ la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului. Un elemen elementt import important ant al gospodǎ gospodǎrie rieii maramu maramureşe reşene ne îl constit constituie uie porţile, adesea cu o înfǎţişare înfǎţişare monumentalǎ. Poarta maramureşeanǎ "clasicǎ" "clasicǎ" şi cea mai des întâlnitǎ întâlnitǎ este alcatuitǎ alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ, confecţionaţi confecţionaţi din lemn de stejar, dispuşi paralel şi în acelaşi plan. Poarta maramureşeanǎ este, în afarǎ de atributele deja descrise, şi o marcǎ de identitate culturalǎ, zonalǎ şi localǎ. Poarta rǎmâne ca un simbol al Maramureşului, reînnoindu-se an de an pe aceeaşi structurǎ, pe acelaşi model.
12
3.2 Obiceiurile
Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existenţial al oamenilor şi constituie un sistem de viaţǎ care s-a statornicit statornicit în timp,în cadrul cǎruia s-au produs şi se produc schimbǎri, schimbǎri, de sens şi funcţionale, funcţionale, dar care se menţin şi în zilele noastre,pǎstrându-şi funcţiile funcţiile esenţiale. 3.2.1 Obiceiurile de nastere
In toate comunitatile maramuresene nasterea avea loc in prezenta moasei ce va sta alaturi de lehuza dandu-i sfaturi.Prima baie a noului nascut se facea de moasa cu apa adusa de la rau sau din fantana inainte de asfintitul soarelui.Baia se facea cu apa calduta in care se punea unsoare de vaca,flori de pe cununa de mireasa a mamei,lapte de mama si banuti.Apa apoi se va arunca in gradinita cu flori.Daca copilul era bolnav mama il “vindea” pe fereastra unei femei cu copii multi si sanatosi cu aceasta ocazie se schimba si numele acestuia dupa o perioada fiind crestinat.Daca copilul se nastea mort era considerat strigoi. 3.2.2 Obiceiurile de nunta
Nun Nunttiil iile din din zona zona acea aceast staa nu au ceva ceva apar apartte de cele celela lallte zone. zone.Ca Cara racte cteri rist stic ic zone zoneii Mara Maramu mures resul ului ui este este Stega Stegarul rul alca alcatu tuit it din din naframe,batiste,cipci colorate si un clopotel ce este carat de un var al mirelui ce il insotea permanent,sa aseze nuntasii la masa.Seara dinainte nuntii feciorii merg la mire pentru a se prinde toti in roata la Jocul Steagului.
O
atentie
deosebita
la
nunta
se
acorda
gatelii
capu capulu lui. i.Ve Vest stim imen enta tati tiaa mire mirese seii era era alca alcatu tuit itaa dint dintrr-oo cama camasa sa alba alba scurta,poale albe.Peste camasa se purta un pieptar din panura, iar deasupra guba din lana alba.Apoi duminica inaintea nuntii mirii mergeau la biserica. 3.2.3 Obiceiuri de inmormantare
Moartea era anuntata întregii comunitati în mai multe moduri:se trageau clopotele,barbatii din familie umblau cu capul descoperit si nebarbieriti,la casa mortului se punea un steag negru, femeile purtau naframa neagra si-si despleteau parul. În camera în care era depus mortul se luau oglinzile si podoabele de pe pereti; mortul era depus pe masa sau pe lavita, în sicriu deschis, Hainele cu care urma sa fie înmormântat se pregateau înca din timpul vietii.La capul lui ardea tot timpul o lumânare din ceara (numita „lumina sufletului”). sufletului”). Tot din ceara se mai facea o lumânare lumânare de dimensiunea mortului („lumina trupului”). Timp de doua nopti, feciori si barbati vin la casa mortului pentru a nu-l lasa singur.Ei joaca diverse jocuri distractive,fac glume amintesc de trecutul mortului. La înmormântare participa, într-un fel sau altul, întreaga comunitate.
13
3.2.4 Obiceiurile de iarna
Tot ce se face pe parcursul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă se pune sub semnul binelui, bucuriei, optimismului care se manifestă prin colinde de o rară frumuseţe, ce se incheie cu urări de sănătate pentru oamenii casei,belşug şi roade roade bogate bogate in agricul agricultur tură.Re ă.Repert pertori oriul ul colind colindelo elorr includ includee colind colindee specifice copiilor, grupurilor de feciori şi fete, bătranilor. In satele Maramureşului circulă colinde care aduc in prezent rituri dispărute in negura vremurilor.In casă,colindătorii sunt cinstiţi cu mancăruri şi băuturi specifice.Se mai colindă cu gazdele impreună şi apoi grupul pleacă mai departe. Un alt obicei de iarna este ca in noaptea de Anul Nou,pentru feciorii şi fetele nemăritate să confecţioneze o mascoidă care poartă denumiri diferite de la sat la sat (moş-babă,domn-doamnă,metehăumetehoaie,ciufuri).In această noapte se produce un act de provocare a fetelor nemăritate şi a feciorilor tomnatici.Mascoida este de dimensiunile unui copil de 10-12 ani, pe un schelet de lemn,costumată in haine uzate-in portul specific zonei,dar foarte caricaturizat .In confecţionarea mascoidei se folosesc calţi, morcovi, sfeclă roşie, ceapă, păr de cal, piele şi bucăţi de blană de oaie.In noaptea Anului Nou in dreptul casei unde locuieşte cel vizat se caută un loc greu accesibil şi se agaţă mascoida in aşa fel incat să nu poată fi luată in eventualitatea că ar fi descoperită.Adevăratul spectacol se petrece a doua zi, cand populaţia iese pe stradă, se dă jos mascoida, se citeşte textul, se face mult haz. Jocurilor cu măşti specifice Maramureşului dar mai desprindem„jocul caprei” şi „jocul ursului”. Jocurile sunt practicate de toate categoriile de varstă (copii,adolescenţi,feciori şi maturi),dar numai de cei de sex bărbătesc.Jocul caprei,bazat numai pe acompaniament de fluier si „jocul ursului” este prezent la sărbătorile de iarnă dar şi la nuntă (in amintirea bătranilor, chiar la priveghi). 3.2.5 Obiceiurile de primăvară
Primăvara se anunţă odată cu apariţia primilor muguri şi a primelor frunze de mesteacăn.Porţile maramureşenilor se impodobesc la „Sangeorz” cu ramurii de mesteacăn infrunzite, semn al marii sărbători a primăverii. Obiceiul „Sangeorzului” (23 aprilie), generalizat in toate satele din Maramureş,are ca element esenţial stropitul cu apă,incadrandu-se in categoria riturilor de fertilitate şi fecunditate.Dacă de Sangeorz, in toate satele Maramureşului, fetele sunt stropite pentru „a da roadă”. Alte sarbatori: 13-15 feb. Serbarile Zapezii (Borsa), 23 apr. Spalatul Fetelor, 28 mai Sarbatoarea Narciselor, 30-31 mai Sarbatoarea Cireselor, 24 iunie Obiceiuri de Sanziene, 19 iulie Festivalul Gulasului, 20-27 iulie Sarbatorile Fanului, Fanului, 13 sept. Targul Cepelor, 26-28 sept.Sabatoarea sept.Sabatoarea Castanelor, Castanelor, 10 oct. Balul Strugurilor,18 oct. Sarbatoarea Pacurarului etc.
14
Capitolul IV Infrastructura turistica
Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎţi de cazare şi alimentaţie, mijloace de transport, instalaţii de tratament tratament sau agrement agrement şi este condiţionatǎ condiţionatǎ în primul primul rând de dezvoltarea dezvoltarea şi modernizarea modernizarea bazei tehnicotehnicomateriale existente.Volumul fluxurilor turistice este determinată atât atât de cerere cât şi factorii acesteia, dar şi de gradul de dotare tehnică a teritoriilor. Unită Unităţi ţile le de caza cazare, re,in indi dife feren rentt de apart aparten enenţ enţaa la sector sectorul ul comerc comercial ial sau noncom noncomerci ercial, al,sunt sunt diviza divizate, te,după după modul de obţinere/oferire a serviciilor în unităţi cu servicii prestate( prestate( hoteluri, hoteluri, hanuri, ferme, ferme, case de oaspeţi)şi oaspeţi)şi unităţi unităţi cu autoservire în care se asigură doar găzduirea propriuzisă zisă,s ,serv ervic icii iile le de cură curăţe ţeni nie, e,
prepa preparar rarea ea hrane hraneii fiin fiindd
procurate independent sau reliazate de turişti (campingcaravaning,vile, apartamente închiriate,etc). 4.1 Unitatile de cazare Hotelul: reprezintă unitatea de cazare destinată în principal turismului automobilistic.Categoriile sale de
clasificare se încadrează între 1 şi 5 stele şi poate fi de capacitate mare, mică şi mijlocie.În judeţul Maramureş sunt întâlnite hoteluri ce se încadrează din punct de vedere al clasificării între 1 şi 4 stele.În privinţa structurii, aceaste unităţii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unităţii, categoria de confort,forma de propietate,perioada de funcţionare, amplasarea în spaţiu, importanţa, etc. Motelul: este o unitate de tip hotelier de dimensiuni mici, amplasată deobicei de-a lungul şoselelor şi care
oferă posibilităţi posibilităţi speciale speciale de parcare,cazare, hrană, servicii, carburanţii. In judeţul Maramureş, motelurile sunt construite construite lângă resursele resursele antropice antropice sau naturale deoarece turişti turişti să beneficieze beneficieze de cât mai mult de ele. Complexul turistic: sunt unităţi de mari dimensiuni şi specific lor este faptul că oferă toată gama de
servicii servicii sub aceleşi aceleşi adăpost:s adăpost:servicii ervicii de cazare, cazare, de aliment alimentaţie, aţie, de de tratament tratament şi şi de agrement agrement.. Cel mai mai important compex turistic din judeţul Maramureş este Compexul turistic Şuior (Baia Sprie), acesta având categoria de 3 stele. Acesta Acesta este este amplas amplasat at la altit altitudin udinea ea de 688m la poalele poalele Munţil Munţilor or Gutâ Gutâ si dispun dispunee de multip multiple le atracţ atracţii ii turistice, sportive şi de agrement. El este compus din trei unităţi hoteliere: •
Iza cu două camere single, opt camere duble şi patru cu pat matrimonial; 15
•
Mara cu două camere single, opt camere duble şi patru pat matrimonial;
•
Igniş cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun şi de saună.
Facilităţi Facilităţile le oferite oferite de Complexul Complexul Turistic Şuior sunt: resturant, resturant, sală de conferinţe, conferinţe, room service, service, telefon, telefon, fitness, salon pentru servirea micului dejun, organizarea de petreceri, fax, saună, televizor, minibar, internet, terenuri de sport sport (tenis de câmp, handbal, fotbal, baschet), şi cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m şi o diferenţă de nivel de 550 m, spălătorie, etc. Pensiunile turistice: sunt o structura de primire turistică cu o capacitate de cazare de până la 10
camere,totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural şi până la 20 de camere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură, în spaţii special amenajate, cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei.Datorită numeroaselor atracţii turistice, a celor peste 100 de izvoare minerale,peste 60 de terenuri de vânătoare, multitudinea de lacuri naturale şi artificiale, cultura şi tradiţiile fac din Maramureş un căutat centru turistic si din acest motiv s-au înfiinţat foarte multe pensiuni urbane şi rurale. Pensiunile agroturistice: sunt pensiuni turistice ce pot asigura,cazare şi alimentaţie,dar însă,o
parte din alimentaţia turiştilor este realizată cu produse din producţia proprie a gospodarilor. Amplasarea lor trebuie să fie în locuri ferite de poluare şi de orice elemente care ar pune viaţa sau sănătatea turiştilor în pericol. Pe teritoriul judeţului Maramureş sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice.Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unităţi de cazare din judeţ,iar evoluţia numărului lor este într-o continuă creştere. Agroturismul dă posibilitatea cunoaşterii mai bine a spaţiului rural cu toate valorile sale naturale, spirituale, şi ocupaţionale, de către populaţia din mediul urban. 4.2 Unitatile de alimentatie
Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica,
desi sunt foarte variate, variate, însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile pensiunile agroturistice. Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni
( frantuzesc, Italian, chinezesc, etc.), servind o gama diversificata de preparate culinare, bauturi
alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures sunt: Crama Veche- Baia Mare, Hexali Hexalitt - Târgul Târgul Lapus, Lapus,Cas Casaa Veche, Veche,Res Restau tauran rantt Doi Pauni, Pauni, Restau Restaurant rant Union,R Union,Rest estaura aurant, nt,Pla Plazza zza Rebel. Pe lânga lânga unitatile unitatile amintite amintite mai exista exista si fast-food-ur fast-food-uri,i, pizzeria, pizzeria, unitati unitati de tip expres, expres, braserii, braserii, cofetarii, patiserii, etc.
16
Capitolul 5 – Tipuri si forme de turism
Dezvoltarea turismului în Judeţul Maramureş este axată pe următoarele tipuri principale de turism: Turismul balnear
Apele din aceste locaţii pot fi folosite în scopuri curative şi de agrement. Minele de sare închise şi lacurile sărate de la Ocna Şugatag, Coştiui prezintă un potenţial excelent de atragere a turiştilor din Maramureş. În profil profil terit teritori orial al se remarcă remarcă staţi staţiuni unile le balneot balneoturi uristi stice ce din Depresi Depresiunea unea Maramur Maramureşu eşului lui,, una binecunoscută, cu potenţial de dezvoltare: Ocna Şugatag. La fel de importantă este staţiunea de iarnă Borşa. În localităţile urbane mari este localizată o infrastructură alcătuită din unităţi hoteliere numeroase de diferite dimensiuni. S-au dezvoltat pensiuni mici care folosesc oportunităţile atracţiilor mediului în care sunt localizate. În conformitate cu prevederile HG 867/2006 anumite localităţi ar îndeplini condiţiile necesare declarării lor ca staţiuni de interes local. Acest aspect a fost adus la cunoştiinţa autorităţilor locale, iar demersurile începute de către Consiliul Judeţean Maramureş s-au materializat în parcurgerea primei etape de atestare şi obţinere a avizului ANT pentru următoarele locaţii cu profil turistic: Cavnic, Izvoarele, Mogoşa-Suior, Valea Vaserului. Urmează ca autorităţile locale să elaboreze documentaţia de urbanism pentru finalizarea atestării. În judeţul Maramureş mai există o serie de zone turistice balneare cu potenţial de dezvoltare: Coştiui- ape sărate, Stoiceni-ape minerale, Dăneşti-ape sulfuroase. Turismul montan
Practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare datorită potenţialului oferit de cele două catene muntoase ale Carpaţilor Orientali, cu caracteristicile şi peisajele sale. În munţii Maramureşului, Rodnei şi Tibleşului se pot practica drumeţiile montane, alpinismul, escalada, etc. prezentând oportunităţi excelente pentru dezvoltarea acestui tip de turism. La acestea se adaugă potenţialul cinegetic. Zona Borşa, situata în Maramureşul istoric, este una dintre cele mai frumoase zone ale României, daca nu cea mai frumoasă, aşa cum o consideră localnicii.
17
Principalele zone din Maramureş unde se practică turismul montan în judeţul Maramureş sunt – M-ţii M-ţii Gutin: Gutin: Baia Baia Mare, Mare, Baia Baia Sprie, Sprie, Cavnic Cavnic,, Deseşt Deseşti,i, Băiuţ; Băiuţ; Ţibleş Ţibleş:: Târgul Târgul Lăpuş; Lăpuş; M-ţii M-ţii Rodnei: Rodnei: Dragomireşti, Moisei, Borşa; M-ţii Maramureşului – Vişeul de Sus, Vişeul de Jos. Turismul ecologic
În judeţul Maramureş există: - 3 rezervaţii ştiinţifice: Pietrosul Mare, Rezervaţia fosiliferă Răzvan Givulescu Chiuzbaia, Piatra Rea; - un parc naţional: Parcul Naţional Munţii Rodnei - Rezervaţie a biosferei; - un parc natural: Parcul Natural Munţii Maramureşului; - 18 monumente ale naturii: Creasta Cocoşului, Iezerul Mare, Rozeta de piatră de la Ilba, Lacul Albastru Baia Sprie, Turbăria Iezerul Mare – Munţii Gutâi, Cheile Tătarului, Peştera de la Vălenii Şomcutei, Peştera cu Oase, Stâncăriile Sâlhoi Zâmbroslavele, Mlaştina Vlăşinescu, Tăul lui Dumitru, Cheile Babei, Peştera Peştera Boiu Mare, Coloanele de la Limpedea, Limpedea, Peştera din dealul Solovan, Solovan, Mlaştina Tăul Negru, Peştera Ponorul Jitelor, Ponorul şi Peştera Izei. - 13 rezervaţii naturale: Pădurea Crăiască, Pădurea Bavna, Rezervaţia Arcer-Ţibleş, Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsânii, Lacul Morărenilor, Mlaştina Poiana Brazilor, Pădurea de larice de la Coştiui, Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare, Defileul Lăpuşului, Pădurea Comja, Farcău-Vinderel-Mihăilescu, Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu. Turismul cultural
Conform informaţiilor Centrului de studii şi cercetări în domeniul culturii din Bucuresti, care analizează produsele culturale, Judeţul Maramureş se clasează primul între judeţele ţării în termeni de obiective de patrimoniu, număr de monumente Unesco (în anul 2004). În topul primelor 10 de destinaţii culturale din România. Cele mai importante atracţii culturale sunt: - Cetăţile medievale: Baia Mare –Turnul Măcelarilor, transformat în timpul lui Iancu de Hunedoara şi cel mai repreze reprezentat ntativ iv monume monument, nt, Turnul Turnul Sfântu Sfântului lui Ştefan Ştefan;; Monetăr Monetăria ia Imperi Imperiulu uluii (actual (actualmen mente te Muzeul Muzeul Judeţean Maramureş); - Muzee de istorie şi arheologie, muzee de etnografie în aer liber - Sighetul Marmaţiei şi Baia Mare; - Monumente Unesco, biserici de lemn: Bârsana 1720, Budeşti-Josani, Deseşti, Ieud, Biserica din vale, Siseşti, Plopiş; - Monumente de arhitectură: Baia Mare (Maramureş); - Aşezare fortificată din epoca medievală, Cetatea Chioarului -Maramureş; - Oraşele- târg: Baia Mare, Somcuta Mare, Sighetul Marmaţiei; - Muzee de istorie şi arheologie: Muzeul de istorie Baia Mare, Muzeul de istorie şi arheologie Maramureş, Muzeul Rezistenţei Rezistenţei Anticomunis Anticomuniste; te; Muzeul Memorial al Victimelor Victimelor Comunismului Comunismului şi al Rezistente Rezistenteii din 18
Sighetul Marmaţiei figurează în agenda majorităţii turiştilor care se îndreaptă spre Maramureş- instituţia a ajuns la fel de căutata ca şi Cimitirul Vesel din Săpânţa, specialiştii europeni au confirmat că ocupă locul trei în topul muzeelor de istorie recentă de pe continent; - Atracţii urbane: Centrul istoric Baia Mare, clădiri de patrimoniu şi Centrul istoric Sighetul Marmaţiei; - Zonele etnografice şi meşteşugăreşti: centre meşteşugăreşti în domeniul olăritului: Săcel, Baia Sprie; în domeniul textilelor de interior: Săpânţa, Târgu Lăpuş; porţile maramureşene – Ţara Maramureşului, văile Cosău, Iza, Mara, Vişeu; troiţe, artizanat; - Alte meşteşuguri practicate: sculptura, icoane pe lemn şi sticlă, realizarea de podoabe populare. Există câteva evenimente culturale deosebite care reunesc o gamă largă de activităţi muzicale, dansuri, şi alte manifestări culturale: Sărbătoarea Castanelor de la Baia Mare. În judeţul Maramureş, manifestările culturale tradiţionale, festivalurile folclorice şi târgurile se desfăşoara pe tot parcursul anului după un calendar stabilit în fiecare an şi atrag o multitudine de turişti. Amintim dintre cele mai importante: Festivalul Lenkerului Cavnic, Udătorul-Şurdeşti, Târgul Cepelelor – Asuaju de Sus , Măsurişul oilor – Târgu Lapus, Sânziene – Borşa, Festivalul Nunţilor Vadu Izei şi Onceşti, Festivalul Stuparilor- Cernesti, Roza Rotalinda zilele culturii culturii din Rozavlea, Hora de la Prislop Borşa, Sărbătoarea Sărbătoarea castanelor castanelor Baia Mare, Festival Internaţional de poezie Sighet. Turism rural şi agroturismul
Areal Arealel elee cu turi turism sm rural rural semn semnif ific icat ativ iv sunt sunt zonel zonelee etnog etnograf rafic ice: e: Ţara Ţara Mara Maramu mureş reşul ului ui,, Ţara Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Codrului; aceste zone au ajuns să se distingă, treptat, prin specific folcloric, prin mărturii, tradiţii, meşteşuguri. Meşteşugurile, în trecut foarte bine reprezentate, se mai păstrează înca mai ales în zona rurala a judet judetulu uluii astfel astfel:: olărit olărit (cerami (ceramica ca alba alba şi rosie) rosie),, lădări lădărit,t, mobili mobilier er ţărăne ţărănesc, sc, ţesătu ţesături-c ri-cusă usătur turi-br i-broder oderii ii populare, pictură de icoane pe sticlă şi lemn, rotărit, împletituri din papură şi nuiele, cioplit în piatră şi marmură, cojocărit, confecţionat de obiecte de podoabă, sculptură în lemn. Turismul religios şi monahal
Există în regiune multe areale încărcate de spritualitate şi locuri de pelerinaj: Zona Munţilor Mara Maramu mure reşu şulu luii (mai (mai ales ales bise biseri rici ci de lemn lemn), ), Cimi Cimiti tiru rull vese vesell de la Săpâ Săpânţ nţa, a, Zona Zona depr depres esiu iuni niii Maramureşului, cu manifestări religioase de tradiţie, Mănăstiri – zona Lăpuşului (Rohia, Rohiiţa, Habra) zona Maramureş istoric (Bârsana, Moisei, Peri-Săpânţa). Bisericile de lemn Peste 100 de biserici de lemn, adevărate opere de artă, sunt răspândite pe teritoriul Marmureşului; 8 dintre acestea fac parte din patrimoniul Cultural UNESCO, mărturie a valorii lor deosebite. În timp s-a ajuns la o adevarată artă a îmbinărilor în lemn ce reprezintă o tehnică specifică de îmbinare a lemnului fără cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn în anumite situaţii impuse de locul şi rezistenţa îmbinărilor. 19
La aceste locaţii turistice şi monumente se adaugă o dimensiune specifică ethosului local şi transilvan, în general: multiculturalitatea, care valorificată turistic devine un element de potenţare şi unicitate a atractivităţii. Turismul de afaceri şi evenimente
Turismu Turismull de afacer afacerii este este conside considerat rat princi principal palaa sursă sursă de venitu venituri ri pentru pentru indust industria ria hoteli hotelieră eră autohtonă. Condiţiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, întâlniri sunt asigurate în prezent de hotel hoteluri urile le şi inst instit ituţ uţii iile le din din oraşe oraşele le mari mari:: Baia Baia-Ma -Mare re - Mill Millenn enniu ium m Busi Busine ness ss Cent Center er (pest (pestee 80 de eveni evenime ment ntee organi organiza zate te în prim primel elee 8 luni luni ale ale anulu anuluii 2006) 2006),, Cent Centru rull mark market etin ingg şi expoz expoziţ iţii ii al CCI CCI Maram Maramure ureş, ş, Bibl Biblio iote teca ca Jude Judeţe ţean anaa cu spaţ spaţii ii gene generoa roase se de conf confer erin inţe ţe,, dota dotate te cu apara aparatu tură ră tehn tehnic icăă multimedia şi cu facilităţi de nivel european. Alte forme de turism
Ar mai fi câteva tipuri de turism cu potenţial de dezvoltare în regiune, dintre care merită menţio menţionat nate: e:
- Alpini Alpinism sm - trasee trasee / Zone unde unde există există trasee trasee cu posibi posibilit litate ate de practi practicare care a
alpinismului în Judeţul Maramureş, Creasta Munţilor Rodnei, parcursă iarna, este un traseu alpin destul de dificil, recomandat numai sportivilor avansaţi sau Creasta Cocoşului – arie protejată din Maramureş, cariera Limpedea Baia Mare; - Parapantism Parapantism - se practică în zonele montane, mai ales pe Creasta Creasta Cocoşului şi Ignis; - Vânătoare şi pescuit - datorită diversităţii şi faunei cinegetice, întregul judeţ poate fi considerat un mare parc de vânătoare (vânătoarea de capre negre din Munţii Rodnei a fost drastic limitată până la refacerea numărului de exemplare minim pentru protejarea speciei); pe câmpie se vâneaza ţap, vulpe, fazan, iepure şi mistreţ; Turismul de vânatoare poate fi practicat în Munţii Oaşului, Gutâi, Tibleş şi dealurile Codrului unde se poate vâna mistreţ, căprior, fazan; - Se găsesc o mulţime de iazuri pişcicole şi heleştee, iar râurile încă nepoluate sunt bogate în peşte satisfăcând pofta de pescuit a sutelor de pescari amatori din judeţ; - În Maramureş există mai multe lacuri şi râuri unde se poate practica pescuitul : Ariniş, Ariniş, Firiza, Săcălăşeni, Săcălăşeni, râurile râurile Lăpuş, Someş, Iza, Mara, Vişeu, de asemenea asemenea o salbă de păstrăvării pe cele mai importante râuri din zona montană (Lostriţa – Firiza, BlidariBaia Mare); - Fotosafari - observarea animalelor sălbatice şi a plantelor, mai ales a rarităţilor, monumente ale naturii, şi capturarea unor imagini inedite în aparatul fotografic este o activitate turistică la fel de palpitantă şi pasionantă ca şi vânătoarea. Mai ales rezervaţiile naturale şi cele două parcuri naţionale/naturale oferă subiecte deosebite pentru camerele foto sau video ale iubitorilor naturii; 20
- Rafting şi canioning - debitele constant crescute de pe unele cursuri de apă din zona montană, Someşul, Bistriţa, Rebra, Sălăuţa, oferă condiţii bune pentru plutire cu obstacole şi turbulenţe. Încă de la început, acest sport câstigă tot mai mulţi adepţi. În Maramureş la Cheile Lăpuşului şi Săpânţa se poate de asemenea practica Raftingul; - În ultimii ani, a apărut în România o modă a aşa numitelor „sporturi extreme“ organizate de agenţii specializate pentru angajaţii firmelor cu bani, care îşi petrec toată ziua la birou şi simt uneori nevoia de mişcare, de acţiuni colective. Aşa că piaţa este deschisă; - Cicloturism - o reţea vastă şi densă de drumuri şi poteci de munte oferă variante infinite de parcurs pentru bicicliştii dornici de aventură şi încercarea virtuozităţii; - Automobilism de teren şi motociclism off road - pe un traseu din Munţii Rodnei sa organizat, în anul 2001, prima etapa a Campionatului Naţional de Motociclism Off Road. Numeroasele drumuri forestiere şi de căruţă care străbat munţii nostrii oferă condiţii ideale pentru practicarea sporturilor cu motocicleta sau maşina de teren; - Motocros - o Etapa din Campionatul Campionatul naţional naţional de automobili automobilism sm – Raliul Raliul Gutin (Siromex) - se desfăşoară în judeţul Maramureş şi de asemenea Raliul de teren Eurocarpatica - Baja pentru motociclete şi maşini; Forme de turism încă neexploatate, dar cu potenţial de dezvoltare sunt turismul de recreere, drumeţiile, turismul ecvestru, mai cu seama în ariile protejate, turismul academic şi ştiinţific, turismul de divertisment (parcuri tematice, parcuri de distracţii).
21
Capitolul VI- Concluzii generale
Judeţul Judeţul Maramur Maramureş eş este situat situat în extrem extremita itatea tea de N-NV N-NV a Români României, ei, la graniţ graniţaa cu Ucraina. Ucraina. Maramureşul are o suprafaţǎ de 6 304 km adicǎ 2,37% din suprafaţa ţǎrii, printr-un relief destul de variat, care presupune creşteri şi descreşteri - între douǎ limite extreme, de la luncile râurilor la crestele munţilor, cu ierni destul de geroase, cu zǎpadǎ abundentǎ, lapoviţǎ şi ploi reci, cu un cadru etnografic ce atrage
în
mod
deosebit
turiştii
prin
frumuseţea
şi
diversitatea
caselor,porţilor
tradiţionale tradiţionale,unelt ,uneltelor,ţ elor,ţesǎturi esǎturilor,cer lor,ceramicii amicii,biser ,bisericilo icilor,dati r,datinilor nilor şi folclorului folclorului,, unice prin semnifica semnificaţie, ţie, vechime şi desfǎşurare.
22
ANEXE
23
Bibliografie
Golopentia Golopentia Sanda, Ana Olos - ,, Folclor din Maramures “, Editura Editura Ethnologica, Ethnologica, Baia Mare, anul 2004 Calinescu Raul, Bunescu Alexandra - ,,Biogeografie” Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, anul 1972 Baltaretu Andreea – ,, Amenajarea turistica durabila a teritoriului”, Editura Sylvi Bucuresti, anul 2003 Snak Oscar, Baron Petre, Neacsu Nicolae – ,, Economia Economia Turismului”, Editura Expert Bucuresti, anul 2003 www.muntiimaramuresului.ro
24
http://www.estradamaramureseana.ro
25