DR. GOGU PARVU
MICI EN Cl C LOPE DII I DICTIONARE I LUSTRATE
MNERALE Sl ROCI
EDITURA TIINTiFICA I ENOCLOPEDICA Bucureti, 1983
Redactare i coordonare lexicograficä: ing. DINU-TEODOR CONSTANTINESCU
Supracopertä si coper: GH. MOTORA
CUT1NT 1NAINTE
Diqionarul de rainei-ale 8i roci conci-etizat In h4crarea de fatd cuprinde descrierea a circa 500 Lipuri fi specii de niinerale ji circa 150 Lipuri qi variec4i de roci dintre cele mai importante mineratogic i perografic, mai uile qi mai frecent inIlni1e In naturá ,i pe leritoriul fdrii noastre. Fiecare mineral sau tip de roi este ilustrat prim una sau rnai multe fotogra/li (color sau alb regru) care faciLUeaza identificarea operativà a acestor substane utile. Descrierea mineralelrn i rocilor este redatg in online alfabeticd; unele varietafi mineralogice, respectip petrografice, litologice, pot /1 gSsite in cuprin.sid IucrSrii, cu ajidorul indexului alfabetic suplirnentar de La finds acesteia. Lucra.rea este prefaJati de o scurtii introducere pri'ind uncle noiuni de bazd asupra mineralekr fi rocilor. In cadrsej descrierii fiecdrui mineral s-a specificat grupa de clasificare chimicii din care face porte jar pentru roci, tiput de rocâ, intàturtnd a8tfel posibilitatea ivirii unor con fuzii. Din dorina ca lucrarea *5 aib4 an caracter practic, pentru fiecare mineral sau tip de rocS, cc specificS, in a/eu-a fornudei chimice, cistern de crisiatizare etc, fi modul tie prezentare in naturS pro priek4ile /izice, rospindirea pe glob i in lara noa.strEY, precum fi dorneniite de utilizare. Lucrarea constiluje si an material didactic ajutiUor pentru pregStirea *tudenilor geologi, geografi, chimiçti, conslruclori, naturali$i, biologi etc. La este canceputS ci strucuratS intr-o mamierd cc o face, de asemenea, utihi fi specialitilor geologi, consiructori, ehimiti, geografi fi a celor cc lucreazS in agricutturd, metalurgie, siderurgie etc., precum p ynarelul public dijritor de a cunoacle curiozildiile si frumuseçile noturii. Avind in vedere noutatea tcznaticii abordater ete posibi! ca Iucriirii sit i cc uducd uncle oliservaf ii care ne apor inerente. Adresdm pc aceastit cale mulfumirile ,,oasti-e cci ridueerii Inslilutuluj de geologic fi geofizicit 0 Inlreprinderii geologice de prospecçiuni pentru substanfe minerals so tide (laboratorul ele geotehnicd) pentru sprijinul acordat in obfinerea unor esantioane do minerals ii roci necesare ilusirlirri dicfionarultii. tie asemenea inulfumim leetorilor universitali Ana ri Dan Mercus, precum fi Ichnicianuhei Cornelia Marinescii, pi in bzeiiitcioinfo citruia am efectuat majoritalca ilustre4iilor folografice.
CUVINT INAINTE
De an real fobs ne-au fost coleqille de minerale fi roci ale Acad. prof. N Peru.lian si Al. Codarcea existente In laborakarele Facultdf ii de geologic din BuurcU, In mod deosebif rnu4umirn prof. dr. doe. L. Payelescu, prof. dr. doe. Gh. Mastacan pi ing. lulia Mastacan prof. di. S. Pauliuc, dr. geol. M. Bleahu, lectorului Joan Alexe, geol, Al, Vasilescu, geol. R. Mutiu, geoL Florica Negoit., prof. I. Pduna care n---au pus In dispozif Ic coleqiile personate de minerale fi rod. Mu4umirn tuturor acelora care au a'u2 arnabililatea de a ne ajata la elaborarea acestei bucrdri, Aatoru
SIMBOLURI I PRESCURTARI rN TEXT I FIGURI
= 1e1dspai alcalini = indite de culoare = feldspa# plagioclazi = cuarç = feldspatoizi = axele cristalograflce = indicil de refraeie ai mineralelor biaxe = indicii do refrace ai minoralelor uniaxe RX = analiza in raze (d, 1) = distaz4a reticularã (A) qiintensitatea piculul pe diagrama RX gr. ap = greutat.ea specificã gr. vol. = greutatea volumetricä Oa roci) ATD = analiza termiert diferenain TG = analiza termogravimetricä IR = spectroscopia do absorbie In infrarou (—) sau (-4-) = optic negativ zau optic pozitiv 2V = valoarea unghiului axelor optice engi = donuroirea mineralului In Jiruha englezá Sin = siiionim = micron N If = nicoli paralei N+ nicoli in truce a, 9,y = tmghiurile dintre axelo crista1ografic. A Al P Q F a, b, a X, y, a
NOflIJNJ GEN ERA kAA
1. Mitierale Miaerakk sint, din pullet. de vedere ebirnic, substance naturale solide, mat tar lluide, alefituite din unul sau mel multe elemento cliimice. In naturä nu exiso niinorale absolut ornogene chimic. Sint rare cazurile In care un mineral poate fi conaiderat ,,un nediu omogen". Din punet de vedere. miserakgic-petrografic mincralele sint defithta ca ptrti componente ale roestos Vi uunereurilor1 cue so deosebisc mntre ele prin eompozmi Thimii Si piopitetái fiziec Cu alto cuvrnte mineralele repr&zhiWmaterialul e)cmnentar dat eseiicial, din care slut alcii.tinte roesle si ruinereurije scoarçei terestre i ale unor corpuri extraterestre pe care omul le-a etudiat i le-a analizat practic (meteci1iii i luna). Do ragu1, tAe au engine auorganicii, thu aceasta flu este caraetenstieä tuturor mmeralelor; existii minorale care sint generate prin procese biologke. Spre exemplu caItiuJ din uncle bionsicrite, biosparite, reeffi etc, este considerat mineral doarece este ideutic cu ealcitul format prin proceso anorgaimice §i Sc supune prcicesclor diugeuetice de recristalizare a znitniitor cakitulni anorgarne ; calcedania din uncle siuicolite organice se cotapoitri lizic i ehimia ca Ceo din sili'olitele anorganwe etc. MiniaIek ohfiiiuie CintetIe do om pe cain organicá sau anorganici nu %int ruxisidiate niincrale. Totu.i, dacii acesto miuierale Suit intilnite mi in natura l tuiici ek slid cuprinse In grupa minorallor i Ii se dii un nume, dr regulli uce1aj Cu al mineralelor naturale similare. Uninineral este catactejizat prin pro.pzietAi flzice omogene; un fragment detaat dinar-un atitliul va oven aceleai propnieti fizice on nuneralul dirt came a fnst cletaiiit. Totui aceste propnieUii pot vane dupii ci direcie in cñstat Spre exemplu un mineral poate fi mci dur pe ci fail deelt pe alta, dat aceastTl rliferentitire va fl aceeqi pentru Loate fragmentele detaate dirt mmeralu I reiectiv. Fiecarc mineral are o carrlpziie ohimioA CaracteiiStie.i Cc poate varia mintnor in mnurnite limite, dan ca minnie totdeauna put Is si dat difinita Dupã Cuil) s-a amiutit minerelele sint constituite din unul cau.umn.i niulte alementchjjice. Sti]iul (S), aurul (Au), carbonul (C) etc slut Coflstituite dintr-un singur elen-wtit; cua4ul esto_alcAluit din .douã elemente: Si qi 0, imp muscovitul conine Si, C), K, Al, (Fe, Mg), etc. In natunA mineralele .M tuite dinir-un ekmeui'I?mie i care apar Jiben, necombinate Sint numite minerale sau Clemente native. Din accastii grup. fee pane mole èlémento metalic.c (Au, hg ate), gemimtaIiee (Ac, Sb eta) sau nemnetcdice (C, S ete), Prezena aceCtor miuierale ai a altora, In conoentratie mare In roci, duce Jo formauca de zãciminte cc pot fi exploatate efleient. Muneralele art Stiucturi cristaline caracter sLice: atoulu care eOflstituie un mineral sint aranjai intr-o relrta regulati si cu sepetare (di8punere) tiidimensionali. Aceastä repetare rcgulatd dupd ce]e trei direccil esen;iahm ale spatiului deflnete a ro- ea i ccinstituiO condicua de bazi a unei stiiti
NOTIUN! GENERAL
10
cristaline, Aadar a reca cristalinã va avea ca elemenje compononte iruri i plane reticulare a cror dispunere omogenà in spauu corespunde unni sistem de cristalizare specific. Sistemul de eristalizare in care poate fi incadratA reeaua cristalini este deterrninat do trci perloado do translatic a particulelor elementare, spocifice flecrui ir (a, b, c) i do unghiurile intre iruri (tc: 3: y). In cadrul reelei cristaline, unitatea de v'olum on flu inchide in intoriorul su un alt punct material identic cu cele din coFuri poartà numebe do paralelipiped primitiv sau clementar (unitate celularli, sau mai uzual, celulä elementarä), caracterizat de asexnenea prin parametrii a: b o i ungliiurile ; : 'r In naturä so lntilnesc frecvent cazuj,i in care dispunerea (aranjamentul) generala a atoinilor este aceeaçi in minerale diferite, deli atom ii constituenj flu smnt do acelaii tip. Acest fonomen este cuflOsdut su. numole do izolipism (izotipie). Daca in donA sninerale izotipe unii din atomi tint similari in dimensuune i propriotai chimice atunci ei pot Iua locul unji altora fara a produce deformAri insemnate in structura cristalului. In most mod mineralele pot forma solulii solide. Dcci soh4iile solicle Sau arnestecurile izomorfe reprozinta ameetecuri omoorio ca stnucturá cristaliná i In once proporii do doua san niaj multe substane care nu so combina chimie. tJneJe minerals cu acéeai compozilie chjmjca (cu aceiai atonii combinali in ace]eai proporii) pot cristaliza in douà sau mai multe Forme cristaline. Accst fenomen este cunoacut sub numele do poiimor/lsin. Pollmorfismul unci substano depinde de temperatura ji presiunea La care a-a format anineralul. Do aici posibilitatea ca mincralele polimorfe sa fie considerate ca indicatori ai condijibor geoloice in care s-a format mineralul, sau uncle ruinerale (rod). Fiecare forrnA cristalinä a Uflui mineral polimort va ft stabilitá inir-un anumit interval do temperaturä. Dacä litnitele acestui interval sint dcpAite, mincralul is altä forma cristalinL Mineralele care au douA structurj cristaline so numese dimonfe jar fonomenul este eunoscut sub dersuniirea de dimorfisrn ccle cu trei, trimorfe (tnimorfism) jar cole cu mai mult do trel stnucturi cristaline so numese polimorfe (polimorfism). Spre oxemplu earbonatul do calcuu cristalizeaza in sistomul rombic pentnu aragonit 9i in sistemiji romboedric pentnu calcit; sulfura do for este cubicri In pinità §i rombicit in marcasità; carbonul pun este cubic in diamant p hexagonal in grafIt sulfura do zinc este cubica in blonda ji bexagonala in wurtzit. etc. Fiecare din ceeste forme minerale este stahilà la o anumita temporatura Vi presiunc fapt pentru care polimorfismul esto consulerat en un indicator preios al cnndiiilor do presiune §i tcmporaturä existente la fonmarea minenahulul sau rocii respective. Spre exomphi cole trei star polimorfe ale AISiO5, andaluzit, disten §i silimanit ant indicatni do joasa presume, reapedtiv do inaltit presiune qi tcmperatura; carbonul, care Is presiune malta cris4lizoaza in sistemul tetragonal forrnmnd ens tale transparonto Cu dunitate foarte mare i cu propnietfi dielectnice, la presiune joasa fonmeazil cristale extrem do mid, perfect apace §i cu duritate foarte slab. avid ptoprlelàtt excolente do conducator do eleetnicitate (graliiul). Reiese astlel CA propnetäi10 fizice ale snineralcior polimorfe diferà do la a formA la alta. Trecerca do Ia a iormà a unni mineral polimonl la alta, poate fi rapida sau inceatä reversibila sau ireversibila §i este facilitata de tcmperaturà p presiune. Dar condiiiIe chimice pot influenta apariia polimoifismului, lana aportul temperatunli 1i presiunii (condiii metastabile), Do aiei trebuin trasa concluzia ci aprecierea condit.iilor geologice do lormare a mineralclor pa bazapohmoriismuhui trebuie facutil cu mare gnija ponti'u a evita unele mter1pretani eronate. Prin schimbarea temperatunii i prasinnii ininoralole pot Jouferi trawforw5ri polimorfe fãr a-i modifies forma extenioará a eiistalulni. Exeniplu
NOTIVNI GENERALE
12
fe%ele care se dezvoltii rapid slat cele luai mid, PC cind cele care an un ritm lent de cretere slat larg dezvoltate reductud partial sau total posibilitatea dezvoltii altor Dezvoltarea poate avea toe sub farina de paturi (strata) sau sub Iormä de sohelete cu adäugare de reele intr-o direcie preferen%ialà ducind Ia forme dcndritice.
Fig. 1. Dezo1korea felelor do crisia. sub farina do piUu.ri (srate) parable
Fig. 2. Dezvoltarecm crisialebor I nfr-o dire.-fie preferen;iaia (dendrite).
Prezenta impurithilor din snediul de dezvoltare influei4eaz6 sinflitor habitusul mincralelor. Uncle dintre impurit(tti depunIndu-se pe fe%ele cristalefor, opreso dczvoltarca. acestora; altele slat ingiobate in cristal devenind ineluziuni (v. fig. I) Ingbobarea este inss posibith numai pe o anumità direcie de dezvoltare a fe%ei cristalului. Uncle impuritAti chiinice pot Ii inglobate chij in structura critalului (soh4ie solidb) producind sebimbari in coloritül fI In modul de dezvoltare a mincralului. Un alt factor care izdluenteaza forma mincralelar este temperulura: slut udnerale care se dezvoltü rapid Ia temperaturi ridicate, ji myers. In fine, forma mineralelor mai este delerminatá i de presiune. In natura mizicralele solitare §i bine dezvoltate slat mai mr Intlinite. racvent ole apar in goupuri ecu agregate si asociai care due la alcàtuirea mocilur. Agregatele pot fi priematic-aciculare (stibirifi, epidot, azbest, turmaUnà etc), lamelaro (muscovit, elorit, biotit Me), radiaie (fosfaii), tabulare (gips, anhidrit, baritinã). In rocile intrusive, mai icr in cele efusive l cu totul exceptional In cele sedimentare, uncle crüpàturi si cavitai (lnchise sau desebise) numite drum,, sau geode sint urnplute ecu càptuite Cu agregate san usociaii de cristale. Asociemea a doi can mci inulti indivici ci aceleeaii specii minorala, dupá log1 geometrice striete, earacteristice minemahilni in Cauz.ä, duce La forruarea macid. Macla cc forinazii fie in timpul cristalizrii mineralului, fie prin deformare ultrioarii formubrii mincmalului (macMi xnecanic). Macla%ia are toe dealungul unui plan sau ci unui ax i niciodatà nu poate coincide cu elementelo de simotrie ale color doi indivizi asoeia%i. Mineralele asociate cc pot prezenta sub lemma unui cuplu simplu dupà o falmi. planà sau so pot intrepatrunde. Macla mci poate fi multipla sau polisintetic. Dupb modul de asociere al indivizilor ceistalirmi cc deosebesc macic de omitropie (de alipire sau juxtapunere), macic do Intrepatrundere §i made mimetice formate prin asocierea mai mulLer cristale ale aceluiai mineral on simetrie inerioarà intr-imn ansamblu cristalin Cu Simotrie suporioarA. Uncle macic slat caracteristice anumitor specil mhrmerale: macla in cruce a stausolitului (v P1. 1, fig. 1), macla in genunchi a rutilului, macla in viziera a easiteritului, macla poli-
MINERALE
13
sintetiert a ealcitului si feldspa%ilor, macla de Karishad Baveno (v. P1. 1, fig. 2), si Manebach (la ortoz), macla Dauphin, brazilian ji japonez, la cuall, macla cic1ic, la aragonit (v. P1. 1, fig. 3) i crisoberil (v. P1. 1, fig. 4) ile fizice Proprietdfile fizice ale mineraetor. La mincrale - pro I pot fi separate In direcionaIe i nedir iona1c. Cele diracc,iiaIe mai sint
Fig. & Macla in genuncht a rutilului_
Fig. 5. Macla tip Karisbad.
Fig. 1, Macli In vizicrà a casiteritulur.
Fig. 6. Macla tip Manebach.
nwnite §i veetoriale, pentru determinarea ]or find necesar sá se cunoascà i direcia in care se e-fectueaz5 mäsuràtoarea. Psopriat4iie fizice nedirecionale, sau scalaro, pot fi expriniate eantitativ, sau pot fi evaluate prin aimtunic omului; Ie suit: grutatea specific (Icrn) i densitatea (gf cm2). In functie de greutatea speciftc 1 s-au separat minerals foarte uoare cu gr. sp. mai mica decIt 2, uoare gr. sp. 2-3, grele gr. ap. 3-5, foarte grele gr. sp. 5-10 i extrem de grele Cu gr. sp. mai mare de 10. Printre prineipaicle propriet%i vectoriale ale minera1e1ir amintim.: talc, 2 = gips, dunitatea (determinatA frecvent dupä scara Moha): I 3 = calcit, 4 = fluorinã, 5 = apatit, 6 = ortoclaz, 7 = cua4, 8 = topaz 9 = corindon si 10 = diamant; coe.ziunea; proprietatea magneticã; radioactivitatea; proprietaçile optice, proprietaile electrice, mcmi, culoarea maleabiitatea, clivajul, ap.rtura, solubilitatea mirosul eta.
NOTIUNI GENEBALE
14
Principiiie de claeificare ale mineralelor. Literatura inineralogica curentA citeazá paste 3000 do specii minerale; in afaia acestora so mai cunoate un mare numr de specii i sinonimii (peste 10.000) cu caracter de strictà specialitate asu Cu importanta cornercialfi. Pentru operativitatea identificfirii acestora s-a impus crearea unui siatem de clasifica,e sub forma do catalog, jar principiile fundamentals cave an stat is baza acestei clasiflefiri au lost de naturâ cliimicà, fizicl, geneticà, structural i cristaloci3imioA. In lucrarea de lalä s-a jinut scaina do clasiflcarea cristalochimicä dupA care inineralele slut imprçite In noufi clase 1) elomonte native 2) sulfuri, seleniuri, telinuri, arseniuri, antimoniuri §i bismutinide; 3) halogenuri; 4) oxizi i hidroxizi; 5) nitrati, carbona%i Vi borai; 6) sulfati, crosnai, molibda%i §i wolfraxnai; ZL fosfai, arsenia%i i vanada; 8Jsfficati; P) substante organice. Pentru silicai se foloseso urinStoarele subgrupo: a) nesoriUcai = siicai cu grupariITraedrice izolato do Si0, Ei cuprind silicati Cu anionul complex reprezentat prin tetracdri do (SiO4)4 le ai in relea prin intermediul catiMn S+, A18+, FeS+ etc. (exemplu onilor alter elemonte (Mg2 , Fes+, olivina, zirconul, gra1iaii, andaluzitul, staurolitul etc.); b) .sorosilicafi = si1icai cu grupe de doi tetraedri de SiC)3, acetia fund legai printr-un ion de oxigen comun situat intre doi ioni de siljciu; radicalul este reprezentat prin [(Si07)s-,)1 (exemplu ilvaitul, hemimorfitul, molilitul etc); c) cidosWcali = silicai cu grape inclare de 3; 6, 6 tetraedri do SIC)4, tetraedri de siliciuoxigen find legali prin doi ioni de oxigen comuni. Anionii aparlinhnd inelului constituit din trel tetraedri slut do Lipid (S'104)6— Intilnili Ia wolastonit, benitoit etc. Cci aparinind inelului de 4 tetraedri prezintà radicalul anionic de tipul (S13015 )8 intlinit la axinit., apofilit etc, jar inelul constituit din 6 tetraedri so prezintfu sub forma (Si5018)12 ca Ia beril; d) inosilicali = silica%i cu tetraedri do Sb 3 legaçi sub formfl de 1anurj infinite simple sau dubie, prin intermediul unor ioni do oxigen (exemplu amfibohi ji piroxenii); e) filosWc4i = silicaj constituij din tetraedri 1egai prin 3 ioni comuni do oxigen, formind reeIo plane infinite Cu ochiuri hexagonalo. Complexul anionic al acestui tip de retea se prezintá sub forma (S405) ci oste intilait la pirofilit, mice, talc, ciorite, montmorilonit, sorpontinà etc.; f) tettosilicali = silicai formai din reele tridimensionalo do tetraedri Si,AT) 04,tetraedri do siliciu aluminiu §i oxigen find Jegati Intro ci prin toato cele patru col;uzu ale tetraedrului. Un ion do oxigen aparline Ta doi tetraedri (exemplu nofelinul, leucitul, ortoza, microclinul, anortitul, cancrinitul, zeolilii etc). Geneza mineralelor. Mineralele ian nactere prin: a. cristalizarea topiturilor magmatice (cuaruI, fcldspaii, amflbolii, piroxenii etc); sublimaroa produselor gazoase (sulful; b. cristalizarea din solu%iile apoase concentrate (urea genii, gipsul etc); c. recristalizarea mineralelor preexistente sub acliunea factorilor metamorfIci (staurolitul, distenul, grana%ii, formarea cua4ului din calcedonità ci opal otc); d. procose de alteraro sub aciunoa agenilor externi: apa, aer, etc. Dupt timpul in care s-au format se disting minerale primaTe care an luat nactere in timpul formàrii rocilor respective (vnineratele rocior magmatice i metainoi'fice) §i minerale secundare care s-au format pe seama color primare
15
ML'EHALE
Dupà participarea procentualã la aleStuirea rodior Sc disting: Fninerai8 principale predominante in alcätuirea roi]or (cuarul, feldspa%ii, mic1e ate) i minerale accesorii care se tnttlnesc mai rar (zircon, turnialinà, ruti], epidot, zoizit etc). In condiçiile cristalizàrii rnagmatice, lente a racier, mineralele principals cc se formeazzi aint silicaii (feLdspai, olivine, piroxeui, mice); ilicea (cuartul) ; fosfa;ii (apatit) ; sulfurile (pirita, pirotina) ; oxizii (maguetit, dromit); uncle clemente native (platina, diainant etc.). Pegmatitele eonfin freevent minerale rare, uneori Cu dezvaltare gigantic, creterca br fund ajutatä si de conditiile de temperatura si presiune ale fazei fluidc (topaz, ben], turmalinA, apatit, monazit, casiterit, tonianit ate). In faza hidrotermalá, respectiv in filoanele hidroterniale cc au rezultat pnin depunene (cristalizare, precipitare) din aolutii magrnatiea apoase subentice, so hLtilhicsc siica;i, silica, sulfur (motibdenit, galenä, blendã, piriti, cabcopinitti, arsextopinitá), suliai (banitinà) carbonai (calcit, ankenit, rodocrozit), oxizi (ilmenit, ruth, uraninit). In fumarobe, rezultate din sublimarea gaze]or vulcanice, se formeaza sj1icai (zeolii), sulfi4i, oxizi, sulfuri (einabru, realgar, bismutinà, stibinà), ejeniente native (suif, arsen, n.lercur). In condiii sedimentare, geneza mineralebor este mult subordanatá eantitativ, condiii1or amuntite mai sus. Aceasta se datoreazl faptului cà mineralele prezente in rode sedimentare sint in inane parte remaniate din roile preexistente si numai cu totub subordonat apar ca denivate ale acestora prin transforzniàri chimiec. 0 parte din mineralele sedimentare mai pot precipita direct din sOhi%ii. Minera1ele rezultate din alterarea rocibor preexistente se numese minerabe sccundare snu de neoformalie. Dintre acestea isis1 importante sint cele asociate cu depozitele de altorare. In funcie de adincimea la care so produce alterarea, se Impart in minerals do oxidare (din zona de oxidaie) i de reducere (din zona de cemcataie). Printre mineralele ce se formeazã in astfel de con,Jjii sint: siicaii (hernimorfitul, cnisoeolul etc), sulfaii (anglezit), 1 osfi4ii si vanadai (carflotit, vanadinit, piromorfit), carbonaii (malachit, azurit, cenuzit, smithsonit). oxizii (eupnit), uncle elemente native (aur, anglirt, eupru). Dintie mineralele precipitate direct din 5o1uii prin evaporare (produse de evaporare) se pot mençiona: subfatii (gips), carbonai (calcit, dolornit), borai (borax), nitraçi (trona), habogenuri (sarea gemã, silvina). Din grupa niineralebor sedimentare mai fac parte Ei cele rezultate din activitatea organismelor animale si vegetale (suif, aragonit, apatit, oolite limonitice, ciinbuth ate). In condilii specifice mctamorflsinului, mineralele rezubtate ian nattere pnin -tnansiorrrd.ri In stare solidà In temperaturi i presiuni difanite do cele din timpul forrntinii iniiaIe a mineralelor supuse procesebor metamonfice. Nuxnai un nunir redus de minerale sint caracteristice metaxnorflsmului: serpentunele, cboritele, granaii, distenul, andaluzitul, silhiinanitul .i spinelu), grafltub. In istunile eristaline mai slat frecvente §i pirita, pirotina i, foarte ran carbonaii (magnezit) care nu sint caracteriatice inetamorflsmului. .Nomenclatura mineralebor. Na existg enitenii stabile care sA seivcaseä la etnibuirea unor nume mineralebor. Uncle denumiri Ii au origini foarte vchi din antichitatea greacit, Iatin, arablt, hinduiA san a altar popoare; abt.ele din evul mediu, iar altele (majoritatea) an primit numele dupA local wide an fast g1Asie prima datfi, exeroplu: vezuvianit de Ia Vezuvin, aragonit
NOTSUNt GENERAL}
16
do Is, Aragon - Spania, caolinit do la dealul Kaoling -China, Antigorit do a valea Antigoria •EIve%ia etc.; dupá localitatea undo au fost prelucrate; andaluzit do la Andaluzia, chessylit de Ia Choosy -Frant.a etc., sau denumirile au lost dedicate unor savei4i: wornerit do la A. G. Werner, smithsonit do la Smithson, goethtit de Is Goethe etc. Unora dintre minerale Ii s-a dat numele dupt earacterele chimice si fizice. Spre exemplu polihalit, do Is grecescul polius = mult §i halos oars; pirargirit, do Ia cuvintul compus pyros foe Vi argiros = argint; albit, de la latinescul albus = alb; rnelanit, do la cuvintul grecesc melanos = negru etc.
2, Rod Rovilo.sint-agregata fasociaii) naturale do until sau mai mutte minerale cristalizate, ntai rar neeristalizate. Ele formeazä mase sau corpiiri Cu volume, uneori imonso, indepeudente geologic, putind fl reprezentate cartografic pe hàri geologice i structurale. Majoritatea rocilor slut heterogone din punot de vedere mincralegic §i numai o mica porte sint omogene sau monominerale (calcarele pure, gipsurile, unele argue montmorilleziitice, unil crbunf, sarea etc.) Concomitant cu analiza minora1ogioa-petrografle a racier, so stabile1te i raportul dintre componenii xninerali qi modul do dispunere a br in roc, adicà se dotorminã struetura i textura rocii. Structura define.te márimea forms i aranjamentul mineralelor sau granuielor, in timp ce textura deflneto modalitatea dispunerii in spaiu a acostora, precizInd in ace1ai tirnp raporthrile dintre componenti. Aceti parametrii (structura si textura) In unele jeoli englezo sit utiizai cu semniflcaii inverse semnificaiiIor date in lucrarea do fatá. Procesele care au condus la formarea rocilor sCoarei tercotre slut procese endogeno (magmatisut §i metarnorflani) i procose exogene (sedimentare, implicit litifleatia qi diageneza). MagmatismuL Cupriuda totalitatea proeesolo.r magmatice care au condus Ia formarea rocilor eruptive (sau magmatice) prin consolidarea nuag. mci. Magma este o masà topita eompusã in principal, din silicati,. bogaii in elements volatile §kformatA la adincimi mari In scoarta terestrã (prin topirea maselor crustale solide preexistente). Se apreciazA cä topilurile do silicai ce iau naltero in partea infenioar a seoartei tones tre, in veeinàtatea contaetului crustei cu mantaua, rcprezintá magmele pniniare. Acestea nil do regula o compoziie bazalticà qi Ii foe apariia 15 suprafaa pämIntului prin crupii, dind natere is roci vulcanice sau extrusive, sau prin injocfli in cràpãturile crustei, Ia adincimi variate, dar destul do man, dind natcre rocilor hipoabisale. Teonia clasic9i presupunea cà din magma bazaltic, prin procose de thferençierc magmatic se separ6 o topiturii cu viseozitate ridicat, bogat in componeni volatili ji cii mobiitate scAzutä uwnitA magma graniticá. Aceasta cristalizeazã in condiii speciflee adinoimilor Mari Vi dA natere la noel intrusive sau plutonice. In aceastA accepiune, din punet do vedere geologic, procesele magmatice genereaza douä marl tipuni de mci: bazaltice (vulcanice), cu o mare ráspindire in zonele do fund ale oceanelor, 4i granitice (plutonice) care formeazA corpuni imone numite batolite. In cadrul acestor douà tipuri do Foci 50 Intilnese noel cu compoziie intermediará (hibride).
17
ROCI
Concepiile antuitla cu privire la magmatism slut diferite de cele clasice. Frineipalele produse ale proceselor licMd-magmatice Sint grupate, in sistematica contemporaná (dar an generalizate), In urmAtoarele asociatii de roci (dupà Rãdulescu D, 1981): 1. asociatii de roci din regiunile de expansiune a litosrerei legate a) de expansiunea domeniulul oceanic: asocia%ii bazaltice actuale de pe fundurile oceanice, asociatii ollolitice, asociatii spilitice, asociaii peridot.itice-serpentiaice si, b) de expansiunea din - domeniul continental asociatii de Foci bazice alcaline din niarile fose continentale i asocia%ii bazaltice de platou, 2. asociatii de roci din regiunile dc comprimare a Iito sferei: a) asociatii andezitice. b) asociatii granitice; 3. asociaii de roci cu poziic tectoetructuralã neclarificatil in care slat cuprinse asocialiile gabroice, sienitice, anortozitice, ignimbritice, carbonatite, lamprofiriOe. Din punet de vedere chimic, rocile magmatice slat Constituite In principal, din Si05 (35-87%), A1503 (10-0%), oxizi dc 11cr (sub 15%, MgO (0-20%), O(r-13%), Na30 i K50 (sub 10%) '.a. Din punct de vedere mineralogie rocile maginatlec dc tip granitic (acide) Sint alcatuito in principal din minerals kucoerate (cuall feldspali sodo calcica ci potasici fliuscOvit) ci Cu totul subordonat din minerale melano crate (biotit., amfiboi, piroxeni) pe dud cele dc tip bazaltie (bazice) slut constItuite predominant din minerale melanocrate §i feldspai ealco-sodiet. Structura rocilor magmatice, dupà gradul dc cistalinitate, poate- 11; flt din sticla) ho10 crin tah alcatuita exclusiv din cristale) i sticloasa (aleuit In general, rocile plutonice (intrusive) slut •holoeristaline, lar cele vuleanice (extrusive) pot 11 holocristalrne, hipocristahue i sticloase Structura hipocristalinA so intIlneite la rocile aIctuite din cristale §i stielli, respectiv la vulcanite. Roeilc au strueturA faneritich (fanerocristalint) cInd cristalele cc vild Cu ohiul ITher sau cu lupa si aianitieá dud cristalele sint mai mici de 0,01 mm. Duel poutru cicterminarea stricturii se ia In cousideraie forma crietalelor atunci rocile pot avea Structurl idiomorfI (cristalele an coutururi qi fee blue dezvoltate, propzii), sau xenomoruii (cristalele an contururi carecare). Dacã predomin cristalele idiomorfe San slut in exciusivitate, structura se numcte panidomorf; daca prcdminh cristalele xenoniorfe structura se numete allotriomorfil, icr eind roca este aleltuitl din ambele forma cristaline atunci structura devine hipidiomorfà (eec mai freeventA). So mai Intlineso structurile; porfiricI, fluidall, pilotaxicfi, grafleL hyalopiliticä, poikiliticL ofltic, subofitiel, intergranulará, intersertalá etc. In coca cc privete textura, rocile magmatice au, do regull, texturl masivI. Foarte rar cc dieting tuxturile: orbicularfi, in §lir vàrgatá, vezicularl, sferOliticä. Procesele sedimentare. RocHe sedimentare acovera aproximativ doul treimi din suprafaa pi mill IiJL 11Th an rezultat din transformarea rocilor preexistente ca urmare a transportului gravitat1ional, a aciunii agenibr atniosferici 1i a activitäii organismelor vieuitoare. Cu alto cuvinte rocile sedimentare s-au format pe seama acumulárii in bazine dc sedimentare a fragmontelor fine sau grosiere dc roci si minerale (sedimente clasice sau detritice) i a consolidrii acestora, sau prin precipitarea din so1uii, cu san lath intervenia organismelor (depozite ehimice anorganice sau organice. Seilimentele detritice in forrnarea br tree prin patru etape: - prima ctapä ineepe on eroziunea, abraziunea, ablaiunea (elterarea propriu zisa) materialului primal- de eltre agex4ii atmosferici, gravitaionaIi i do catre organisme. Se produc astlel primele sedimente dc deasupra rocilor primare a cãror grosime eate detcrininatà dc intensitatea proceselor de alte-
NOTIUNI GENERALE
18
rare, de particularitatea si durata acestora, de)natura rocilor supuse altcrárij precum si de posibilitatea levigarii sedimen.telor de anumiti componeni; a doua esto caraoterizatà prim .aciunea agenilor de transport ai materialului detritic care smL ape aerul (transport cohn) ghearn gravitatia Si organismele vietuitoare Transpoitul ac atie (fluvial a'iu mann cuneni, valuni) se face prin suspensie, rostogolire si iirr. —..etapa a treia cupninde totalitatea proceselor de depunere a sadimenteJar. Du$ locul i condiiile de depunere acestea sint Impdrtite tin continentale i marine. Depozitele contnentale pot ft subaerale (pe suprafala pAmintului): grohotiuri, nisipuri do detert dune, nisi.pnni glaciane, loessuri; sau suhacvatice: fluviatile, lactistre (nisipuni, miluni, argite qi evaporite), gi deltaice. Un caracter intermediar Cr avea depunerile conurilor de de,jecie, In majonitatea icr sedimenteIc marine sint aIetuite dintr-un arneiec de material, elastic (detritus) fin sau grosier, provenit din depozite continntaIe preenistente, cu material provenit din precipitarea chimic5 sau biochimicà a sàrunilor conl,inute in ape mini1or i cu resturi ale activitaçii orgarsice din aceste ape: sehelete, eociulii, coprolito, pellete etc. Dupa disLana do coast (rm) i tlupá adincimea apei (bazinului) in care sau depiis ole se separá aetfel: sedimente pelagice Cu gramilaiea ccc mci fin (pelite sau lutite); neritic, cu granu1aia grosienil si cu tetura complext din cariza nhicàrii detritusului do ctre enrei4ii marini i activitatea organisnielor. Fle slut depuse la distanià mci redusA do la trm; i, ware-ice depuse in delta, lagune i recifi coralieni avind tin procent nidicat de material organic (cochilii, schelote si sfrIinturi). Depozitele sedimentare de origine chimici i biochimieg provin din precipitarea anorganic a strnnilor din ape i, respectiv a substanfelor rezultate din aetivitate.a organismelor (plante ci aniniale). Rocile i'czultate sint ca1ai, gipsuni, silieoliie, hidroxizi de her, fosfai. Carhonatul do calciu (calearele) confine adesea carhonat do niagneziu ri cube (opal, calcedonie, mai rat cuar; in faz6 ineipientà do formane). Tot In aeeastft categoric do sedimen-te Ant induce i evaponitele (sAruri halogenc, sulfai, eleniente alcalimc etc., - a patra etapA a proceselor de sediinent;are este litificatia: transirmarea sedimentelor in roci coerente, Cu eliminarea pania1ã can totnlá a fluidelor eoninute qi en clesilintarea partiahui ran totalA a ponilor intcrgrannlan. Se produce asifel compactarca sedime.mtelor lie prin simpla lcgrtuea fizic5L fie prin-tr-un liant chimic (calcit, silice, sulfati, hidi'oxizi do for etc) demunit ciment, sau printr-o mnatniee do naturä argiloasa ran argilo-detnitic, depusa odata en stdin'ientiil Liantul poate aver §i o oiL,ine mixi akttu argilos, argilo-teruginos, calcitic silidios etc. Etapa a patra a proceselor do sodimontare OsLo dominatli do proese diagene-tice: crigtajizäni i rccnistalizäri, schimbuni do catiocli etc, cane adesea due la lormarea do noi 'tipuri do rod: dolomite cnlcai'oase, calcare ankenitico etc. In diagenezii so loerneazil o eerie de ruinerale secunciare: piriL, tuaIcasiti, zeoIii, glauconi L, dlonit, SOjicit etc. o caractecisticg geneicla a rocitoi sedimxitare rainine stiiLifxviti prezena unor bioclaste (Iragmei-Lte ci form-ic organice). Metaniorfismut. ?ri!1. nintamonfism cc hrçelcge totalitatca proceselor fizice i chirnice, in stare sohdü, prin care o roci sau mineral an trecut i apoi s-au adaptat la eioi eoadiii geOlogicc do teniperaturã i presiuno, tractsformmndu-se in roci sau mineraic aoL (cs alto cuvinte, prim rnetamorfism Inelegent rspunsul mineralogic §i structural-textural al ünei noel .faä do noile condiii impuse do tomperatuift §i presiune, altelo decit acelea care mu condus Ia geneza acestor rod.
19
ROD
J1c.i1a sedimentare si magxnatieo dupA formarea br se gflscsc intr-un echiibru stabil de presiune §i temperaturà. Dacá àcesta este achimbat asociatiile minerale coniponenLe se vor transforma in noi asoeinii minerale care cc vor adapta noior condiii de presiune si temperaturà. Deci rocile vor recristaliza. Asttel dacá o roc. magmaticà (bazalt) li usia sedimentaril (mama) sfnt. ingropate (geologic) sub o stivt de sedimente groasa dc mci multe roil de metril (peste 3000 in) acestea vor de.zvolta o presiune de aproxinxati' 1000 atmosfere q1 temperature find peste 400T amindoud rocile vor recristaliza. Bazaltul care eoi4ine minerale feldspatice, piroen cc s-au format In temperaturi man (peste 1000°C) in noile condiii, acestea se vor tmansfosma in minerale stabile de joasà ternperaturã (00°C), in timp cc in mama care couine minerale formate la teniperaturi foarte sczute (sub 30°C) acestea vor ii transformate In minerale stabile la temperatura de 'iOO°C. in final 80 va forma an list cloritos ci un flit en clorit, muscovit, cuar;. in eazul bazaltului ne aflam in prezenta unul metamorfism retrograd (retromorlism), icr In eaziil manuel se produce on rnetarnorflam progreri' (prograd). Dupa procesele metamorfice compoziia chimieá a mcii nou formate poate râmIne, In mare, nemodilicat (metam.orfism izothimic), san cc poate snodiuica substania1 (metwnorfirm allochimic) (sau melasomatic). In pnmuJ can se produc numni reeristalizàri ale mincralelor veehi §i treecrea acestora In minerale noi; in ci doilea caz compoziia este modificatä lie prin Indeptrtaroa unei piu'i din mincraicbo veohi, lie prin aport de minerale noi. In funcie tie eonditiile geologice li tie cauzebe care ii produc metamorfismul este sepanat (in concepia clasicá) in: tneamorflsm de contact, mctanwrfism dina,n.ic (de disbocare) §i metamorfisni regional. Metamorfismul do contact are be in zona tie contact a maselor magmatico (In aseensiune) cs rocile iconjurfitocre Tmansformrile cc produc Bub influana temperaturli (metamorfism tommie san piromet&momtlsm), sub influenla unor fluide lichide fierbisri (metamorfism hidrolerraal) sac fluide gazoase (snetamorfism pneuinatolitic); ambele fluide provin din niagrnfi. Metamoifismnl dinamic este rezultatni procesc'lor tie dileaiie aic scoartei torestre. Metamorfitmul regional (general) Ctte protiusu] micäriJor orogenice ale eeoarei piImintuiui. In I uncçie tie adIneimea Ia care so produce metamoruismul regional cc cepari tri zone earacterizate fiecare prin anumite condi;ii fizice, anumite minerale tipomorfe i prin anumite roci. Aceste zone Sint: epizona, snezozorLa §i catazona. In epizou. rocile eruptive stat sti'ivite i laminate jar mineralele Ion suferfi uncle transformiiri: plagioclazul so saussuritizeazA biotitul §i amulbolii tree in clorite, ortoza se scrieitheazii. Uncle granite pot trece total in isturi sericitoase jar gabrourilu tree in jisturi verri amfibolice (homnblendà asociatá en epi clot 9i zoizit). Rocile argiloase tree in listuri eloritoase Vi sericitoase, greciile In cuar%ite etc. In mezozonfi, In afara fe!dspailor mineralele frecvente Ant amfibohil, biotitul, muscovitul, zoizitul, epidotul, starolitul, distenul. Rocibe eruptive acide tree in ortognaise jam cole bazice In ortoamfibolite, istuniIe nigiloase tree In m ealisturi jar cole mamnoase In 1isturi paraamfibolitice; calcarele tree in marmure cu eristalinitate pmonur4atfl. In catazonä se pastreaza feldspatii; piroxenii abundul in 4etxhnentul amfibolilor; apcn :sillimanitul §i cordieritul. Concep%ii modemne, contemporane impart metamorfiamul §i faciesurile care rezulta in urma pmoceselor lid astlel: - mezamorfism regional can dinarnotermic ale culrui procese sint activate in regiunile tie convcrgena a placilor scuba contactebe convergeute ale acectora
N0TIrJNI GENERALE
29
unde, din cauza subcIuciei si a existenoi unor mase magmatice extrem de fierbinti ji In aecensiune so dezvolt5. tomperaturi i presiuni foarte marl care produe transformri radicale asupra cornponenior rocilor afectato. In caziil acestui metamorfism se deosebeso zone ne dominare a strassuluj in imediata vecinätate a subduciei Vi zone cu conthii do dominare a temperaturii situate in pofli iinilo limetrofe ale magmelor ascensionale generate do subducie. Faciesurile caracteristice acestui metamorfism sint: faciesurile zeolitice i prehnit-pumpellytice, faciesul isturilor versi, faciesurile arnfjboitice i faciesurile qisturilor en glaucofan. - moarorfi.nnu1 dinamic sau cataclastic care acioneazä In zona de fricuiie i zdrobire a marilor falii. Cu alte cuvinte metamorfismul dinamic so referä In procesele mecanice pe care le suferA rocile In ursa acIiunii streasului din proajma faliilor majore. In acest eaz, in componentele rocilor afeetato Be pro(Luo deformiiri, flsurri qi zdrobiri, jar procesul, In ansamblu, este nurnit milonitizare (rooi inilonitice). Uncle transformri mineralogice sint favorizate de prezena apei. Cuar%uI capátà extin4ie ondulatorie jar calcitul si feldspa.ii sint afectai de fenomenul de transIaie. Rocile rezultate In urma Thetamorfismului cataclastic (dinamic) sint grupate In rod oataclastice n000erente (eel maj pulin afectate de metamorfism); rod catacIastce stricto sensu in care incep unelo recrista1izri lath orientare prefereniala i folialie; milonitele care sint rozultatul unui metamorfism dinamic puternic, stat coerente, au foliaie prin prezena aa sisei texturi do curgero; si, gnaise milonitlee la care procesul do recristalizare, foliatie 9i cataclazà estc foarte avansat. - inanorflsmul funduritor oceanice, in titnpul câruia acionoaz temperalura qi soluiiie ffidotermaTc, cii dezvoltare in imediata apropiere a rifturilor suboceaniec. Sc presupune dcci cà are bc in ursa reactiibor cc se produe mire rocile preexistente §i solut,iitc hidrotcrmale on COfl1pOziia apelor marine. Rocile rezultate slat din grupa metabazalte, metagabrouri, metaperidotite, serpentinuic, nictaamfibolite etc. - rnetamorfi.sniul metasonuztie, i n care actioneaza presiunea, temperatura i fluidebo; cste asociat Cu metamorflsmul regional, in zonele adiuci ale aceetuin, undo temparatura este foarte mare. Metasomatoza sau metasornatismul deterrninl schimbarea eompouoi4ibor rocil ca urmaro a introducerii In cornpoziia acestora a unor substanie fbi, strains. Reaciie metazornatice Be produc in condiij de volum constant, jar transferul de substantA so realizeaza in mod diferenijat datoritil aciunii diferentiate a strssului Vi earacterelor propru fiecãrui tip de particula. So separà: metasomatism asociat metainorfismulut terinie (pirometasomatosza); asociat rnetamorfismului regional; metasomatoza asoeiatä metamorfisniului fundurilor oeeanice i, automotamorfiarnul. In cadrul acestor procese se produe feldspatizari, granititiri, bioiitizàri, piopilitizàri, spiitizari etc. - :neianiorfisniul i:zcipient scu do ingropare in care slat separate trei faciesuri: laciesul iz zeoli1i rol)IeZentat prin roci netistoase pastrindu1i structwa iui%ialä; faciesul cu prehnit si pumpellyt in care componentele rocilor prezinta 0 orieniare prefereniah slabã si faciesul tisturilor verzi, in care rocile au o listozitate evidentä. Majoritatea cazurilor de metamorfism do ingropare an lost semnalate In arii goosinelinalo, unde ingroparea depozitcior so face rapid, cu schimbare rapid&i do presiune §i temperaturã. - melanwrfisrnul ana1ectc (anatexia) can migmatizarea, ceracterizat Fin teinperauri bane ridicate care (tetermlnà materia topitá s& so infiltreze in rod adiacente solide, roaciionmnd en compcnenii acestora sau cristalizInd far! rea4ii. Este asociat metamorflsmului regional In zonebe cole md adtnci ale regiunilor In care acesta acioneazà. Rocile rezultate so numesc miginatite.
21
UOQ
In eadrtd rocilor metamorflcc mai este IncaciraL i kciesul granulite1oz considerate a 11 do -virstà pvecambrian. Granulitele au structurA granular i slat conctituite predominant din cuar, feldspaii, piroxcni (otto §i clinopiroxeni), jar mai tar graiaai, hornblendA si biotit. Sc considerä ca procesele inctamorfice cc produc la temperaturA inaIt (foarte mare) capaMI sA provoace topirea componenilor rocilor, de asenienea presiunile au fost foarte man. In cadmul granulitelor se disting granulite Jeucocrate provenite, probabil, din transformarea ortognaiselor §i a depozitelor politico i psainitice Vi, granulite meJanocrate provenite din gabrouri sau enarne. pokrneiarnorfzamul, so reIerA la rocile care sint suspectate de a Ii sufenit mai multe faze repotate de nietamorfism, astfcl et uncle caractere potrografice impuse de o I'azã metamorficä precedentà an lost dcs6inate de noile procese- metamoruice. Sint citate foarte rare cazurile ce am ft rezultat In urma acestor procese repetate, deosrece este foarte greu do stahilit parametrii do baza ci aCestor roci. Sint citate uncle faciesuni din Scotia care at mutruni condiiiJe unui polimorfism. tIn alt fades incadrat in grupa rocilor metarnorfice este ccl al eclogitelor, dat despre acesta, ca si despre faciesurile polinietamorfismului cc cunose bane puiiie date. In coca cc pnivete structura -rocilor metamorlice aceasta oorespunde Ia trei procese esenia1e dilerite: - sLructurcs catadastith, care rezultA prin efecte inecauice do zdrobfre i mAcmare, adicA prin metaniorfismul distructiv-dinaxnie sau catadastic numit, pe scunt, cataclazà. Ea cuprinde structuri heteroclastice reprezentate prin aristale mirunte, iriechigranulare, structuri homeoclastice Cu cristale ecl}igrakTulare i, structuri porfiroelastice, in care fragmentele larg dezvoltate slut prince intr-un agrcgat mrunt homeo sau heteroclastic; - strucfwa cris1aleb!nstith se formeazA pun procese do reacie in stare olid, in conditiile unor noi valori de temperaturA i presiune. ,Aici intrA strueturie tipice pentru metamnorfismul constructiv prim recnistalizarea roc'ii. 1)upli dimensiunea componenior so diaLing: structuri homooblastice i lieteroblastico, jar dupA forma componenIiIor minerali struetura borneoblasticA so subdivide in: granoblasticA, cu indivizil granulani rotunjii sau caluroi, indintai (sinonime stnt structurile in pavele); lepidoblasticA sau solzoasa caracteristieA rocilor cu mimerale lamelare; nernatoblasticA specificA rodilor formate din minerale pnismatice (amfiboli, piroxeni eta, dispue subparalel) i, fibroblasticA, IntilnitA la rocile cu minerale aciculare (sillimanit, crizotil etc). Structura heteroblasticA Sc subdivide in: porfiroblasticA §i poikiloblasticA Ia care mineralale granulare stat ciuruite do incluziuni idiomorfo. struclura measoma1icd lormatA prin reactia rocii cu soIuii1e cc difuzeazA in maca ca Ea cc recunoatte dupA uncle umpleni do goluri Vi inlocuiri do minerale. Studiul fi c1asiflcaiea rocilor. Studinl rocilor so bazeazA pe metode complexe cc denivA din mineralogie, geologic, chiniie §i lizicA, Loate avInd ca seep final ideatiflearea componenlilor minerali. S-a mentionat cA rocile slat agregate minerale. Dcci pentru a recunoate o rood trebuic mai intli sA determinAnt enineralele coniponente, propor%ia In care do iau pane la alcAtuirea rocil respective i raporturile dintre dc. De asemenea trebuic detenminatA dispuxiorea ]or In spatiu. Pc scurt trobuie determinate: compomitia ehimicà-miueralogicA, struetura i textura rocli. EJaeoni este suilcientA numai doterminarea inineralelor si a structurii cu ajutorul microseopului
r55Y4'IVNI GENERAtE
22
optic (fotonic) sau petrografie. Aceastã metodä so aplicA satisfacator Ia rocile consolidate §i cu un grad sporit al dimcnsiunii particulelor componente > I ). Pentru pelite rezultate buno se obin prin analize roentgen i chimice care pot Ii aplicate si celorlalte tiputi de roci, dacä cerintelc o impun. Acestor analize Ii se mai adaugà, uneori, determiuäri do densitate, culoare, miros, coeziune, duritate, radioaetivitate, conductivitate etc. care slut considerate en parametrii tebnici necosari stabilirii unor calitàti telixiologico ale rocilor. Nu toate rocile cu aspect plãeut i rezistente aparent pot fi utilizate In aceIeai scopuri. Spin exemplu alabastru este o rocà compactã, pl6cutg ca aspect, so prelucreazil foarte bins dar nu poate 11 utilizatà in lucrAri extericare hind uor atacatá de agex4ii atmosferici. Rocile. Cu concen*aii niinerale feroase i noferoase sint supuse unor analize CU totul deosohito color destinate luorArilor de construe%ii. Dcci studiul unei roci este impus de scopul urmArit i de destinalia ce urmeazä sA I so dea rocli in cauz, ca materie prima. Clasificarea inciter. Dupa modu] do forinare rocile sint impArite in trei marl grupe: magmatice san eruptive, sedinientare i metamorfice. iecare grup este subimpAr;it, dupá diverse eritcrii care nu slut universal acCeptate, cu exceptia criterntlui mineralogic cuntitativ aplicat rocilor magmatice. Recite inagnu-aice, dupa condiiile geologice sint inipär%ite in: intrusive, lllpoabLsale qi extrusive. Roche intrusive sau plutonice sin t cristalizate lent, la mari adIncimi si la presiuni mari permi%ind evacuarea gazehr mnagmnatice. Rocile hipoabisale slut cristalizate Ia adincirni mijiocil i presiuni man care permit do asemenea eliminarea gazelor. Cristalizarea insa so face mai rapid diud iaItere Ia corpuri goologice limitate ca dimentiuni (lacolite, apofize, siluri). Rocile extrusive sau vulcanice sint cristalizate La suprala%a scoarei, la presiunea atinosfericà, prin rãciro bruscA sau In timp foarte scimrt, prezentind structuni foarte fine, chiar amorfe sau sticloase. Rocile intrusive qi extrusive mai slut clasificato i po pnincipiul modal. Recite sediinenlare. Posibilitaçile multiple i variate do formare a rocilor sedimentare flu permit cuprinderea br intr-o clasifleare hazata pe un criteriu unitar, cum. OsLo cazul color magrnatice. Rocile detritice, ca §i cole de prodpitaic sau do ovaporare slut roci sedimentare dan criteniile do elasificare sint net deosebite: poutru rocile detritice so utilizeazä cniterii granulemetnice §i morfonietnice in tirnp cc pentru rocile do precipita%ie so face apel La cniteniul clumico-mmeralogic. La rocile detritice consolidate mai iatCrVifle i natura liantului care pooLe fi sub forma do cinient sau matrice. Din aceste motive In clasificarca rocilor sedimentare so face us do un complex do e,niterii: genetic, granulometric, chimic etc In scopul cupninclerii a cIt mai multe tipuri do roci. Clasificarea elasicil a rocilor sedimentare cuprinde trei clase: roci detritice (elastice), argitoase i do precipfaçie. Clasificarea modornA include rocile argiloase in class color detritice, dei o buna parte din argue se forrneazá pe cale ahiniica prin regruparea unor ioni existei4i in solulie. Un parametru do bazii utilizat atit in elasificarea rocilor detritice cit §i in a color de pI'ecipitaie cute dimensiunea particulelor componente. Scara dimonsiunii particulelor este urmatoarea: (in mm) 0,001-0,004 domeniul argilcior; 0,004-0,016 domeniul silturibor (prafului) sau aleuritcior; 0,016—I domeniul nisipunilor 1-2 domeniul nisipurilor grosiere; 2-8 domeniul pietniunilor; ji, peste 8 mm domeniul bo1ovniunior. In funcie do aceste tUniensiuni rocile detritice (clastico) se impart in: pse/ite sau rudite cu dia-
BOCL
23
metrul granulclor paste 2 mm. Aici intrà pietriuri1e, conglomeratele, grohotiurile si breeiile; p8amite sau arenie cu diametru granulelor cuprins intre 0,016 i 2 mm, incIuznd nisipurile §i gresiile aleurite sau silturi (prafuri) bitre 0,016 ji 0,004 mm cuprinzind praful grosier la fin §i seria gresiilor flue; i, polite sau tuf lie en diametrul particulelor sub 0,004 mm cuprinzind argUe, argilite, listuri argiloase.
:100 :10-
Fig. 7. Ctasificarea moda1a r rocilor magmatice. ROCI INTRUSIVE: 1-cua4olite; 2-granite elcalizie; 3-granite; 4-granodiortc tonalite; 6-senite ii1iline; 7sienits 8-monronite 9-diorite i gabrouri uonzonWce 10dioHte, gabrouii; 11-sienite feldspatoiiIe; 12-moiuonitt reidspatods; 13-essexite; 14-thez-alite; I 5-totdit.
ROW EXTRUSIVE 1. —; 2-riotitc al ne; 3 riolite; 4-dacite 5-plagiodacito; 6-trahite alcaline; 7-trahite; Blatite; 9-latile nodezitice, mugearite; 10-antlezite; I 1-fonoIiLe 12-fonoite tefrilka; 13tefrite fonolitice; 14-tefrite, bazanite; IS-foidite, leucilite.
'0
Din eombinaia aestor grupe de roci rezultA o gamA larga de tipuri i varietii litologice. In fune;e de heat, rocile detritice pot II grupate in: nisipuri argiloase i gresii cu matrica argiloasA; nisipuri marnoase i gresii cii matriec marnoasA, gresii CU ciment calcitic, gresii Cu ciment sihios, anlndrztic etc. Aceste coznbmaVu slat valabile i pontru psefite (rudite): conglomerate Cu matrice argiloasL conglomerate CU ciment calcitic etc. D LIP ã locul de formare roche detritice slat clasificate In: /hwiatile, deltaice, marine, jitorale. Dupä caracterul mineralegic pot 0 nisipuri (gresii( cuarfoase, psefite cuartoase, calcaroase etc. Daci conlin ua singur mineral (monominerale) sau mai multe (politninerale sau palirnictice) etc. facile de precipitatie chinicA i biac.himicA dupA compozilia minera]ogic se Impart in: carbonaiLce, sitieioase, ei'aporilice, fosfalotitice ji sutfiditice. AsemAnAtor rocilor detriiig pot fi subimpArlite dupil seara dimensiunilor care se aplicA indeoehi rocilor carhonatice: criptocristaline (0,00t-
NO1IUNI GENERALE
24
0,004 mm); microcxistallne (0,004-0,016 mm); fin cristaline (0,0100,1 mm); mezocristaline (0,1-1 mm) qi maciocristaline, poste 1 mm. Aga cum am amintit, clasificarea rocilor detritice face uz do un complex de criterii pa care, lavind in vedere volumul restrins at lucrArii ji scopul acesteia, nu-] vom putea aborda in Intregimo aici. Rocile piroclastice cuprind fragmento do lavA ji cenui vulcanicil, depozitate in strata consolidate in coudilii subaeralc san suhacvatice dind natere la tufuri (cinorite) ji tulite (cind au Vi material detritic). Aceste roci au earactare mixte, in sensul cA au compoziia asemAnAtoare rocilor eruptive jar modul de depunere este asemAnAtor rocilor sedimentare. Rocile rnetamorfice. - Clasilicarea dc bazA a rocilor met arnorflceutilizeaz4, crjterjul genetic clasic. Uncle dintre ale so disting dupA tipul do roeA di care au derivat. Peatru cole derivate din rocile eruptive so adaugA prefixul brto (orognaia) jar pentru cole provenite din roci sedimentare, preuixul pare (paragnaise, paraamfiboW). Deosobit de aceasta prolixele epi, rnero i caia defineso gradul do metamorlism, spre exemplu epiamfibolite, mesaamfibolite, caaamfibalits, etc. Culoarea rocilor. Culoarea rocilor prezintA importantA prin laptul cA poate da unele informalli asupra compoziiei ]or minerabogice, a mediulni do formare, a paleoclimatului (In cazul rocilor sedimentare) etc. Culoarea reprezintA o caracteristicA esenalA a rocilor ji nu trebuic neglijata. In funcie do etapa In care u -a impus prezcna in rock so deosebete o culoare primarA ji una secundarA. Culoarea primarA se formeazA odatA en roca gi ea este determinatA de compozi%ia mincralogicA a rocii respetive. In cazul unor roci sedimentare (detritice spre exemplu) culoarea primarA este nceea pe care rocile o moutenese do is rocile do origine (sursA), spre exemplu arcozele, gresille cuartoase tip Kliwa, gresiibe cu biotit etc. Culoarea secundarA opera In urma proceselor diaganetice, indeosobi alterAri superficiale (epigenezA): oxidAri, reduceri, adaosuri de substane noi, recristalizAri etc. S-a remarcat o evidentA corelare Intre climA §i culoarea unor soluri en produsa do alterare continentalA, spre exemplu: in condilii de umiditate mare predominil culorile Inchise sau .negre, Intr-un regim climatic uscat produsele do alterare prezinth nuant1e roucate Vi brune (ruginli). In cazul depunerilor bazinale marine culoarea este impusA de mediul oxidant sau reducAtor: bruise, respeetiv cenuuii negricioase. In general culoarea albA este impusA de prezenla dominantA a cuarubui si siliclor hidrataçi do eluininiu. In cazul rocilor sedimentare ea mai depinde ji do con;inutul in bioclaste si de liant. De asemenea rnai depinde do unele procese do alterare: oxidarea marnelor brune bituminoase care Ia suprafa;A devin abbe. Culoarea gathenbruná Cu nuane roii-ruginii osLo impusA do prozenta compuilor feroi Ie este datA de prezena sulfalior fero i sau a unor i ferici. Culoarea minerale din grupa anafibolilor, cloritebor, glauconi e or gi illitelor. Culoarea neagrA este impusA do prezenla unor minerale femice (biotit, magnetit ate) sau de prezentn mono ci bisulfuribor de for (cazul rocilor sedimentare). La rocile sedimentare culoarea neagra mci poate B datoratA prezenei materiei organico (mediu anaerob) sau a unor oxizi §i hidroxizi de mangan (media aerob). Culorile albastre ale unor roci pelitice sint date do prezena hidrotroilitulul in asociere cu substanla organicA, sau ole se datoreazA prezen%ei sArurilor de mangan In care manganul prezintA valene auperloaro 1i, do cobalt. Uneori culoarea indicA #i impune specialitior domeniile de utilizare en maximum do eficienA.
ActinQt\(engl. actinote): silicat (moi11i din grupa amfibolilor). Ca (Mg, Fe)5Si5O (011)5 = silicat bidratut de calciu, magnealu Vi fier. NumBle mineralului este tie origine greaca: aktis = raz, referind u-se la dispune.rea radiarà a cristaiclor de actinoL Sistern de crista!i.zare: monoclinic. Mod de prezentai-e: cristale pusmlatice a]ungite, adesea formind agregate fibroase, radiare ji c.hiar masive; uneori se prezintä cu aspect de pfsl (cazul amiantului actinotitle). Culoare verde deechis pinã Ia verde Inchis (v. PL. 2, fig. 4 §i 2). Proprietafi fizice: duritate mare (56); gr. sp. 34-3,3; cJivaj perfect, pare let cu Tata tie prismt; transpareuL, cu luciu sticlos; insotubil; slab pleocroic, cu birefriugenã ridieatii; x = 1,599-1,683; y = 1,612 —1,679; z=1,622-1,705; 2V= 86° (—); RX: (d, 1) =2,715100, 2,155 —80, 1,432 —100. Actinotul este on mineral intermediar intre tremolit Vi senile feroactinotitului, cu predominarea magneziului asupra fierului. VaneIdea verde este CUIIOSCULb sub numele de ne nt Condi;ii de 15ninare: mineral comun rcilov magxnatiee hazice metaotorfozate Mdroteiyrnal; faciesului tie 5sturi verzi i celui amfibolitic; ca produs tie alterare a piroxenilor in mci bazice i i.iltrabaziee. Asociat i-u opidot, zoizit, clorit, talc, cuar etc. RtIsptndire qi utilizdni: cnistale marl, frumoase, sint intilnite Ia Zillertal (Austria); Vat Malenco (Italia).
Varietatea nefnit este intllniL freevent in Asia Centraill, Canada, R. F. Germanic, Polonia, U.R.S.S. (Siberia), Wyoming (S.U.A.). In România este intilnit In istuni1e cnistaline tie epizonn din Carpalli Onientall, Meridionali si Apuseni, Zr'
V
Fig. 8. Crisgal de acinot. undo formeaza lentile tie amfibolite actinolitice (Senia de Leaota, Locva i Biliaria). In masivul Bihor §i Ia contactul banatitelor apare ca produs tie alterare. Actinot asbestifer se intihiete la Buru, Cerior, Ghelar, Greci, Rudlnia si PAltini. Nelinitul este folosit ca pie Lr ornamentalã §i aclesea ca piatra semipre%ioasà, find asemátor on jadu].
ADAMT
Amiantul (varietatea pisloasä) este folosit la fabricarea jesMurilor rezis. tente la foe i a filtrelor, garniturilor de etanaTe, izolant Ia conductele cu aburi fabricarea eáràmizilor izolante etc. Adainit (engi, adamite): arseniat din grupa arseniaiIor. Zn5(As04)(0iI) - arseniat hidratat de zinc. Denumirea mineralului provine de la nurnele savautuluj francez J. F. Adam (1832-1891). Sistern de cristi.iljzare: rombie (ortorombic). Mod dc prezentare: cristale u.or alungite, relativ mid, do rogulã forinind agregate marnelonare sau sleroidale. Culoarea verde strälucitor sau ineolor; rflai rar roz, galben 9,i violet (v. P1. 2, fig. 3). roprietdfi fizice: semidur (3,5-1s); gr. sp. 4,3_4,5; fragil cu civaj atisfeAtor; transparent Is transslucid, cu Iuciu sticlos; urma albà; solubil In acizi di1uai; mieori fluorescent in raze ultraviolete (galben). Gonditii do for,nare: apare ca mineral secundar in zonele de oxidare ale unor zAcàminte de cupru i zinc, asociat CU olivenit, malachit, azurit scorodit i Iimonit. Rdspndire i utilinlri: forme enstaline slat intilnite la Tstimeb (Namibia) i la Launiiun (Grecia), jar cristale larg dezvoltate an intIneec la Mapiini (Mexic) Vi Chanarcillo (Chile). La Cap-Garone (Frana) se inti1ncc cristale solitaro colorate roz (conine urine de cobalt) ji verde (Contine urine de cupru). Mai este citat la Tin Lie-Utah (S.U.A), Devonshire (Anglia) 9i Cehoelovacia. PrezintA importanlà tiini1ic-minera]ogieA. .uj(fngL adukwia) silicat (tectosi'Iit din grupa feldspaior, soria ortolazi). KAISi3O8 = sihoat do aluminiu §i potasin; varietate de ortoz. Denuniirea mixierahilni provine do La
26 localilatea Adoula -Alp i (Elvetia), day mineralul a fast g.sit pentru, prima data in Sri Lanka. Sistenz do cristalizare: monoclinic (dupä miii triclinic).
Fig 9. Adamit pe mart (Arizona S. U.A.).
Fig 10. Adaniit in ec'antai (Arizona, S.LLA.). Mod do prozenlare: cristale Cu habiust pseudoroixilioedric, prismatic scurt, adesea elniate, contuimnd ineluziuni do cloriL sau fluide. Culoare albà sau incolor; uneori prezintä nuante slab verzuL PropnieMi fizict': duritate 6-6,5; gr. sp. 2,5-2,6; civaj distinct la 90°; transparent La transIuid, cu lucin sticlos; unma alb&; soluhiL in HF. Yanielatea translucid, opalasL'entã este cunocotii sub nuniebe de moonstone (piatrá do ILina) care prezintà slab reflexe alinslrui. RX: (d, I) = 3,313 —100, 3,227 —80, 1,490 —60. Condilii do /'ormare: In ffloane hidrotenmale do joasá teinperaturà; vine si geode. Rdspindiro si utilithri: cristale bine deavoltato so intllnsc In ALpi (Austria ji E1ve1ia; la Val di Vizze
AGLOMERATE %1JLCN4CE
27 (Italia) insula Elba (in granite i aplite). Varietatea piatra de lung este citat5. in Sri Lanka. In Remania este intilnit In Munii Netaliferi, In zona vulcanica a Mararnure-
Fig. 11. Gristal do adular.
rolul de liant. Struotura psefiticA. lextura niasiv-compaetä sau masivvacuolarli. Cinci elemenLele sint slab rulate sau co1urase i consolidate roca este nurnit brecie vuloanicä. Slat colorate negru, bran, verde Inchis, verzui, bran. La componen%ii de tip , ,bombe" so remarcá formele de tip ,,fus" rezultate in urma räsucirii lavei in timpul zborului acestcia prin aer sau, formelor do ,,piinc" cu coaja crapata. Cornponer4i: sticla yulcanic, fragsnente do roci din craterul yu1 canului sau din pereii acestuia, plagioclazi, piroxeni, olivine, magnetit, ilmenit. Dc regula componen%ji sint asemànätori lavelor din care provin deosebindu-se: aglomerate dncitice, trahitice, andezitice, bazaltice etc. Pro prietd.çi fizice: cind tint coerente (consolidate) §i omogene petrografic prezintà coeficient de trie pina la 6-7. PoroziLatea i permeabilitatea sint influenate intent de texturã; porozitatea poate avea valori mici 0,2-0,5 mu poate atinge valori do 20-25%, iar permeabilitatea poate oscila de Ia zero mD pinã la 500600 mD. Sint rezistente Ia internperil.
Fig. 12. Aciular, varietatea moonstone (Val di Vizze, Italia).
ului (Baia Mare, Cavnic), in Dobrogea de Nord, in uncle filoane din Carpai Meridionali i In zona Oravia. Adularul esta folosit ca piatrà semiproioasä (indcoehi varietatea moonstone) §i pentru obicote decorative. Aglomerate vulcanice (bombe vulcarnce) (engi. volcanic bombs): roci piroclastice. Chi,nism: intermediar sau bazic. Mod do prezentaro: aeumulari haotice, rar stratificate, ale produselor -vulcanice grosiere: Iapill, bombe, blocuti, cu Un coninut rodus do cenula vulcanicà cc joacá, adosea,
Fig. 13. Bombd vulcanied in formd do pfine ()V[a1na, Romdnia).
Gondijii do formaro: materialul vulcanie do cliferite dimensiuni (bombe, lapilli, blacuri, cenub) acurnulat flu in cuprinsul conului vulcanic fib In zoncle inconjurätoare ale aeestuia.
AIE1IMAr1T
Adesea in materialul provenit din exploziile vuloanice Sint inglobate fragmente do roci rupte din peretii vuleanulul Uneorj materiaul vu!canic este transportat de ape qi curgeri do noroi Ia bare conului vulcanje si consolidat cu cenu vulcanio. fldapindire fi utilithri: asemntor cineritelor, aglooneratele vulcanice Insc4csc zonele de intensä ac-tivitate vulcanic (paleo i neovuIcanic). Aglomeratole vulcanice smnt utilizate ca piatrS de con8trucçie, indeosebi la Intretinerea drumurilor i pavarea strzilor. Akerinanit longl. akermanie): silicat (sorosilicat). Ca2MgSi2O, - sheet de calciu, magrieziu si aluminin. Denumirea rnineralului provine do In Iocalitatoa Aker -Norvegia, undo a lost tutilnit ci descris pentru prima data. Sistein do cristalizare: tetragonal (patratic). Mod do prezentare: crista1 prismatics mArunte, tabulare, albe, gri, gãlbui, roscat-brune sau gri-verzui, cind este alterat. Proprieti fizice: duritate 5; gr. sp. 2,94; clivaj Blab dupã 001; transparent Is, translucid, cu luciu sticlos sau gras; sohibi] in acizi puternici; greu fuzibil; bireIringrzia 0,08; n= 1,632; n0 =1,660; (—); RX: (d, I) = 2,87e —100, 2,089 —70, 1,763 —80. Condif ii do formare; in calcare qi dolomite xneiamorlozate (la coniactul Cu erup%iile vukanice, exernplu Ia contactul lavelor Vezuviulul); prodos Frocvent a1 zgurilor metalurgice do fume), indoosebi al color bazice. lAsociat cu meliW i gehienit. Cu gehenitul formoazâ o seriO do spacii minerala avind en termen intermediar molilitul, care conlInc ci ceva sodrn. Getilenitul este un produs tipic a] rocilor calcaroase do contact (skamne) ulind alb sau vcrde-oenuciu cu Iuciu gras. Melilitul este Intilnit freevent
28 In roci vulcanice subsaturate, in skarne calcaroase, In kiraberlite; .Rdrpfndire i uiilizdri: akormanitul este Intilnit in efuziunile vulcanice de la Monte Some - Vezuvju (Italia); peninsula Kola (U.R.S.S.); Colorado (S.U.A.); Aker (Norvegia). Mineralul prezinta intei'es ctiin1ifiomineralogic.
CED
/X Fig. 14. CrisLal do akermanit.
Fig. 15. Akermanit (Val di Fassa, Ilalia). Aibit (engl. albite): silicat (tectosilicat din grupa feldspailor, seria plagioclazilor). NaA1Si908 = silicat de ahiminiu §i sadiu. Numele mineralului este de origine IatinLi aThus alb, relerindu-se Ia euloarea acestuia. Sist.ein do cristalizare: triclinic. Mod do prezentare: cristale prismatice, do regulä lamelare, cu made polisintetice i prezenla unor strialil fine pe faa bazalA. Varietatea Jamelara este denumitk clepelandit jar cea pismaticà alungitA dupti axe cu macic polisintotico este denumit periclin. Este Incolor sau alb (v. P1. 2, fig. 4).
ALLANIT
ProprieLi fizice: duritate 6-6,5; gr. sp. 2,62; civaj baa1 perfect, mai pu1in bun dupã 1aa de pinacoid; transparent la tranalucid, Cu Juciu sticlos ; urmà alb; insolubil in acizi, cu excepia acidului fluorhidric in care forme&zS o gelatinli. Se topete greii colorInd flacàra in gathei (sodiul). Birefringena scäzuti; x =1,527; y =1,531; z =1,538 QV =75°% (.—); RX: (d.I) =44160, 3,21-100, 2,9655-60. In amestee au anortitul formeazA speeii mineraic intermediare ca oligoclaz (10-30% An), andezim (30-50% An), labrador (50-70% An), bytowni (70-90% An).
/
/7
((/
Fig. 16. Cristal de olbiL
Fig. 17. Albit pe cuar (S.tT.I). Cndi(ii de formurc: component principal al multor roci plutonice acide granite, sienite, pegmatite); adesea intIlnit In roci vulcanice acide sau
subsaturato (riolite, trabite), in roci ruetamorlIce (gnaise, micaisturi), en produs din aIi feldspai prin procesul de albit.izare. Re'ispuuiire i uiiliza?: eri.stale curate (pure) au fost Intiluite in unele filoanedin sisturfle cu glaueofan din Cazodere - California (S.IJ,A.) si in Aipii de vest — Piedmonte (Italia). Cristale fine slot intflnite In granitul de Ogradena §i in masivul banatitic (România); In granitul de liaveno — Novara (Italia). Varietat.ea clevelandit este citatA Ia Amelia Court }Iause — Virginia (S.U.A.) §i in unele liloane pegmatilice la Rio Grande do SW (Brazilia). Remaniat apare iii unele nisipuii aluvionare ji in roci psamitiec mal tinore. Albitul este considerat im important mineral industrial, fund iitilizat in industria ccraniicA finS, en fondant i Ia prepaiarea glazurilor brute pentru poreIanuri si faian(e; la produse mfractare etc. .,XIIUiL .-(engl. alianite, sin. orliLl siIiat (sorosilicat din grupa epidoiului). (Ce, Ca, Y),(AI, Fe)3(SiO4)5)OH) = pAminturi siliratice iar.e. Denumirea niineralului provinc 'Ida numele savantulul T. Allan cave iden1;ifiat en specie mind-n lii. Sistern de criIaliza.re: nionocli.nic. Mod de prezentare de regulil granule cu Iorzne neregulate; rar eristaic p115niatice scurte, mase compacte san agregate fibroase; colorat brun sau Cu nuante negre en arnoala. (v. P1. 3, 6g.!) l'roprietafi fizice: duritatea 5,5-6; gr. sp 3,5-4,1; fragil, elivaj nedistinct; translucid In opac cu luciu rSinos sau slab metake; usor radioactiv ineSlzit expandeazA. Se topete uor, formirid o stilS neagrA magneticS. Sol ubil In IICI; birefringena = 0,024 — 0,032; x = 1,727 —1,788; y =1,739-1,810; z =1,715-1,820; (—) ; 2!' =70°-90°; 1?X (d,1) = 2,915-100; 2,74-80; 2,65-60. Cond.i(ii de forma;e: mineral acessoriu al rocilor magmatice (pegma-
ALMANDP
'Lite, greizenc), in isturi cristaline vi roei calacroase ale rnetamorfismului de contact (skarne). fldspindire si utiiizari: cristale idjomorfe sint intilnite la Adarnello, Novara si Baveno (Italia); Minsk Ural (U.R.S.S.); Ytterbergi Fauna (Suedia); Monroe, Edenvi1l New York, New Jersey, Virginia, Texas (S.U.A.). In România a fost Intilnit in qisturi cristaline (Muriii Ffigilra,
Fig. 18. Cristot do allanil. Lotru, Godc.anu), in roci granitoide paleozoicu (I)itru, Paring, Rotezat, Petreanu, Munntele Mic), fri banatite (Ocna do Fier), i in aluviuni la Ditriu si Ocna do Fier. Mincralul 1,jezintji iliteres itiinlificininaralogie. Almandin (engi. ol,aitduje) si]icat (csosihcat din grupa grnnalilorpiraispite). Fe3A 2(SiO)4 = silicat. do aluminiu i her. L)enurnire.a niineraluhii u'ovine do In voehea regiuzie Alabanda din Asia Mica, oraiul Caria, undo era prelucrat cu prioritate. Sistem do cristalizare: cubic (izometric). Mod de prezentare: cristale dodecaedriec sau trapezoedrice bino dezvoltate, coIorat rou cu auane pur-
80 purii sau intunecate, uueori violate i brune, in fuuc%io do coninutul in her; granule rotunjite cu fccie adesea alterate. ProprioW4i fizice: duritatea 6,5-7; gr. sp. 4,32; fragil; fàrá clivnj: spiirturà concoidal; transparent la translucid, iuioori opac, cu luciu stiolos-gras (adamantin); urma alhà. So tope1te ulor, insolubil in acizi birefringenta puternicli. Condf ii do fornzare: caracteristie rnetar.uorflsmu]ui do ntezozonà; prim aciunea magmelor acide asupra rocilor metamorlice bazioe; prin motamorfoza rocilor bogate in Al i Fe. (pirometamorfIsm); foarte jar in granite si pegmatite. Ro.ep7.ndire ii utiiizdri: Ciistalo remarcahile apar in California, Idaho, Colorado, Michigan, Pennsylvania i Connecticut (U.S.A.); Norvegia; Stickon River (Alaska); Zillertal (Austria).; Australia do Stid; Cehoslovacia; Bavaria (R. F. Germania); Groenlanda; Spanin; 01giata §i Bo]zano (Italia). In riisipuri amvionare este Intilriit In Sri Lanka, India, Brazilia (Mina Gerais i Mina Nova). In România este Iritilnit in isturile cristaline din Muni,ii Preiuca, Bistriiei, Rodnoi, Cibiji, Lotru, Godeanu, Sebe i in Dobrogea, in Caniena. Este folosit cm abraziv i ca piaträ se1nipre1oasä pentru bijuterii.
Fig. 19. Alrnandia incuar (S.O.A.) Aitait (engl. czltaile): tclarurà do plumb din grupa galenei. PbTe = telururà de plumb.
AMBLIGONIT
31 Dcii inivn ruiucrolului provinc de la M-.ii Altai i,iide a fust lutlinit pritru pdtua dati. - ateru th (,'isa1izare: cubic. ijod de preenZuie: sub foNilti de ;"regate i'rsta1iric eniii pacLe; rar -ill) fcrmñ de ej'jstle cuhico. (i.tloama este alb-argintic ru Inialite n 38°, fe. ?ulhui. ('untine
Fig. 20. AIfqi Piupie(d(i fizi.e: Juritate 2,5-3; rr. sp. 8,1-82: qiArtur5 concoidal elivaj lurt; luiu nietalic ptunitflat ;itin5 al}i-g5lliu cc dizolvA In acid r/_l) tiC.
l,idrotermal la Irrperaturi uiiiiii Si sczute, in tiI;I1e di' au, asociat en- telururi .itvauit, sihuiiitibit, Fieccit, cu sultIIIL (blend!, galena, piritâ etc) i u cuOiI ci oalcit. Ji'aspwdire fi utiiithri: ean1 inane frumoasc sint intflnift in M-ii Altai. 11cIui este intibu I la Red Cloud Mine - Carolina (S.U.A.); Chile; Canada Australia. In Romnia este ititilnit hi S5cirimb, flurla Barza, SiSuija, Iita Ilibor, Baja de Arie. Este coiicideiut en stitsA de plumb i tnhn'.
(widi(ii de fwiinre:
Airinit iigi. uliuilte): sulfat, gL-apii irIfailur ile Cr, Mo, W etc. I'ZAI2(SO4 )21OiI)5 sulIai hidratat dii aluxniniu ci potaSiu. Denuinit'ea niineraiuluj esi.c de onglue fiancezä: alun i so iefciã In compozi ia chiiiiicA a mincralnlui. .ic(ein de cri8talizare: hexagonal. Mod de prezen&s1e: eristale pseudoeubice mici, aWe, adesea in mase gianuhare, compacte colorat alb-
gàlbui, rocat sau gIi-eenuiu (v. P1. 3, fig. 2). Pro piieldi Thice: duriate 3,5-4; gr. sp. 2,75; spi.rturä neicgulatà sau concoidalá; clivaj slab; Linusparent sau translueid, en Iuciu sticlos; urniti albá; soluhil in E26304 ; reu l'uzibil, la tamperaturi man Polnrea7l fiaera in rutu-purpunin 1,592; (potasi tit) ; it,, = 1,572; (+). Gondiii tie (urmczre: produs ale alterare hidrotcirnalA a rocior bogate In feldspati potasici (pegmatite, sienite, trahite}, prin aeiunea soluilor incuLcate cii acid sulfuric piovenit din alterarca pirite. In rocile aloe Late do procese hidrotermale apane en filoane. i impiegnai. Uneori este Intilnit cc piodus de alterare pe searna serkitului (scricito-tisturi) i in produse fumarolienti. Rdspndire. .i utilizdri: arhipelagul Greek (Australia); Lazio. Tulfa i Toscana (italia); Franta; Rosita Hills - Colorado, Nevada (S.U.A.); U.R.S.S. In Rornâuiia apare en mineral supergen asociat cu nuiaeralizaii de cobalt iii sisturi eristaline la BAdeni. mu in roci magnet-ice neogeni ne Ia }Iondol, Rosin MaiaIan Tunic.
Fig. 21. CrisUci de alUnij. Alunitul este fuloit Ia extragenea aluminiului i la uncle ingrAminte Cu potasiu (amendament in agriculturfi). Anthligonit engl. arnblyenite): Insfa t.
AMFTaOU
(Li, Na)Al(PO)(F,OIJ) = fosfat hidratat do aluminju qi litiu. Numelo mincialulul este do origine greacA: amblygon + ite i se referA is forma obtuzà a unghiurilor de clivaj. Sjiem de cristatizare: trie1iajc. Mod de prezentare: agrogate cristaline, adosea formeazä mase compacte (en rugozitäi) colorate alb, gAibnibrun, albastru, roz, mai rar maclore. (v. P1. 3, fig. 3). Proprictii;i fizice: duritate 5,5-6; gr. sp. 2,9-3,1; clivaj perfect; urm alhà; transparent, cu Iuciu sticlos-sidefos; greu soluhil in acizi; coloreazà flac5ra in rou (litiul). Cond4ii de formare: in filoano pegmatitice mu prteumato]itice granitice, asociat cu alto minorale de litiu Ca: spodumen, lepidolit, turma]in, apatit etc. Rdspfndire fi uiilithri: cristale man, frumoase se Intilnose In Estremadura (Spania) i Custer - Dakota (S.U.A.). In agregate sau mace granulare esto intilnit la Minas Gerais (Brazilia); Penig (Saxonia); Now Mexico, Arizona Maine 7i Yauapa County - Arizona (S.U.A.); Franta; Italia,
Fig. 22. (Jristal de ambligonit. Ambligonitul cate uWizat Ia prepararea eSrutilor do litiu, jar cristalee clam si frumoase, bine dczvoltate
82 sint folosite in uncle lucrAri do artt. Prezintä 9i un deosebit intcreg tiin1ific-mineralogic. Ainfiboli (cagi. amphibots); silicali (inosilIeaii). Compoziio cbimieà complezA in care grupele Si05, T1021 MnO, MgO, CaO, ICO ji Na20 participS in diverse proporii. Sistom de c'istatizara; monoclinic (horablenda, treniolitu I, actinotul arfvedsonitul, glaucofanul, niebekitul barkevicitul, cummingtonitui, arccidolitul); rombic (antofilitul). Mod de prezentarc: cristale prismatice alungite, clivaj perfect dupA dmtä djceii (vezi descnierea ficcárui mineral in parte). Proprict4i fizice: duritate mare (5-6,5) cu execpia riebekitului care are (luritatea ti; gr. sp. 3-4; clivaj perfect ; transparenti sau translucizj; inOIubjii In acizi. Condilil de formare: Coniponeni pnincipali ai unor roci inaginatice §i secundari ai unor roci motainorfice; cc produce de allerare in serpentine; in uncle corneene ji skarne; prin automcl.amorfisunij bidroternial al unor inaginalite. Rcpiiidic si utilizthi: vezi doacijenile mineralelor, in parte. Amfibolit (engi amphibotite): roeS a inctamorfismului regional. Grad do znelamorfenn: mediu; teniperatura porte 7000 (facie amfibolilie). Chimism nnafle (basic). Mod do p?ezenLaJ'e: atruaturS vansMS: nomatoblasticli, rareori perfiroblastich (dud coninegranai) can lopidoblactica (elM confine biotit mu inuscovit); te,tura masivS sau rubanatA (mci ran). Culoare verde cenuie, verde inehis on nuan;e gSlbui-albicioaee. (v. P1. 4, fig. 1) Corn poneni: principali = amfLboli (horablendS, antofilit, cumiagtonit), plagioclazi (andezin, bitownit); accesorii = cuar, epidot, magLletit, ilinenit ; accidentali = biotit, diepski, gnanai, liniecovit.
33
AN4LcIM
Propriehif.i fizice: coeficient de trie 13-20; gr. vol. 3000-2200 kg/m3 ; ap?rturii achioasã sau drcaptS; porozitatea 1,5-2,5%; relativ rezistent la intemperii. Rezistena de rupere ha compresiune 1300-2000 daN/cm 2. Se lucreazA foarte irumos.
Fig, 23. Paraamftholit Rorrufnia).
(Bucegi,
Fig. 24. Ortoamfibolit (Banat, Rorndnia). Cond4ii de formare: din lave baaallice, tufuri, roci inagmatice din seria gabrouri ci diabaze (ortoamuibolite), din roci sedirneutare indeosobi marne dolomitice (paraamfibolite) transformats in eondiliile metamorfisrnului regional. Gnaisele arnuibolitice si uncle leucoamfibolite provin din metamorlismul unor roci maginatice intermediare (diorite, tonalite) sau a unor roci tufacce. In functie de participarca procetuala a mineralebr cc deosebsec: amfibolite plagiodazice, amfibolite Cu epidot, amfibolite on granai etc.
Jspnthre i utitizdri: in fundartientul pre-alpin al Alpilor centrali si de set (amflbolite Cu granat i diopsid); in fundamentul prehercinic i hercinic din Anglia, R. F. Germania i Franca; sutul baltic (Norvegia) i Canada; Austria, U.11-S.S. In Roinânia sint intilnite in sistiirile cristaline din Carpatii Orientali, Meridionali si Dobrogea. Ainfibolitul este ulilizat en precãdcre In eOnstruccii pentru lucräri ornamen Late interioare; uneori In lucràri de drurnuri, inai rae ca mesa de cupru (cInd an concinut corespazator). Aualcim (engi. a1einw): silicat (tectosilict cliii grupa fcldspatoizibr). Na(A1S 2O,) 2H20 = silicat do aluntiniu §i sodiu Jiidraiat. I)enumirea tnjneralului este de ongine gveacft: analkee = slab, relerindu-se la uncle. proprieta%i fizice foarte slabs ale mineralubni. Sistem de crirtatizare: cubic (izometnic).
13
Fig. 25. Cristal de analcim.
Fig. 26. Anatcim. Mod de prezentcrc: agregate cristaline sau cristale trapezoidale i cuhicc, incolore sau coborate alb cu nuane galbui sau roz; uneori cc
ANATAS
34
prezintit in agtegate granulare radia'e. ProprehI;i /iicc: duritato 5-5,5; gr. sp. 2,2-2,3; fragil, f6rrt dllvaj; spi'turà nereguIat; transpartent Ia translucid, cu Iuciu sticlos; solubil In acizi puternici; se topete prin ardere colorind flacSra In galben (sodiul); n 1,479-1,493; RX: (d,I) =3,45-100, 1,735-100, 2,923 2,923-100. Cond4ii do formare: hidroterinal La tesnperatuxã joas (100°C), in cavi tàlile rocilor efuzve bazice (melafire, diabaze) sau intrusive bogate in sodiu, asociat an ealcit ji zeolii; mai rar Ca ncoformatii exagene In roej sedimenInre leucitice. Riepindire f u2ilizdri: eristale remarcabilo so intnesc la Golden In Cob-
mului mezozoic Ia Tulghe i la Poiana-Oràtie, Analcimul prezintä interes tiintiflcmineralogic. Anatas (engi. anatase), sin. octaedrit uxid. T1'02 = oxid de titan. Denumirea mineralului pare sä fie do engine francez: anaase. Sistem do cri..ta1iare: tetragonal (patratic). Mod do prezentare: cniatale hipintmidale ascutite, uneori tabulare san pseudo-cctaednice. Culoarea elbastru san galben Ca ceara. (v. P1. 4, fig. 2). Pro prietdf I jizice: duritate 5,5-6; gr. sp. 3,7-3,9; clivaj perfect; insolubil In acizi; biref ingena 0,073;
C
Fig. 27. Cristizi do analas. redo §i Paterson in New Jersey (S.U.A.); Trento, Boizano, Vicenza i Campania (Italia); Australia. In Michigan (S.TJ.A.) este citat in uncle depozite de pibowlava. In România este Intilnit Ca produs hidrotemal In banatite La Ciclova Româná, Moldova Nouã, Oravi%a, san asociat magmatis-
no 2,561 - 2,562; n8 = 2,483 2,489; (+); RX:(d,I) = 3,53-100, 1,899-50, 1,669-40, Condqii do formare: accidental In pegmatite, in listuri cloritoase i micacee i in uncle filoane; remaniat In aluviunj asocial en adular, zircon, ruth etc.
MWEZIT
31 0 Rdspndire si utilizJri: cristale larg dezvol atO Sint intlinite la Dauphue (Franla); Vol d'Ossola si Sandrio (Italia) ; Salzburg (Austria); Colorado si Massachusetts (S.U.A.) Norvegia; Brazilia; Africa do Sud; U.R.S.S. (in Uralii do sud). In Romilnia este inlilnit in -itturi cristaoline 'a Ràzoare, Rodna, Muntii Highi; in roci eruptive intrusive la Greci - Dobrogea; in roci efuzive la Uroiu si Deva (andezite) qi in aluviuni la Bitra - Dobrogea ceritralá. Andahszit (eng). undalusite): silict (nesosdicat). M5SiO5 = silieat do aluminiu. Denumirea mineralului provine de la numole provinciei Andalusia din Spania. Siotem do cristalizaro: ronbic (or-torombic). C
Fig. 28. Cristal do andaluzit. Mod do prezentare: cristale prismatice columnare cu secliunea patraticà; mace granulare sau radiare (baeilnre); colorat rou, rolu purpuriu, Jrun, verde oily Cu tente gAlbui. Chjastolitul este o varietate do andaluzit frumos coloratS (v. P1. 4, fig. 3).
Propiietdi /fzice: duritate 7,5; gr. sp. 3,1-3,2; elivaj perfect para161 en ia;a do prismA; translucid Ia OpaC, uneori transparent, en mom stielos; urma alba; insolubil in acizi uneori pleocroic; birelrigenta 0,0080,011; x =1,629-1,640 ; y =1,6331,644; z =1,638-1,654; 21 =83850; (_); RX:(d,I) =5,54-100, 4,53-90, 2,77-90 Cond4ii do fonnare: mineral caracteristic rOcilor afectato do on metamorfism de joas5 presiune; metasomatic in corneene de contact; in 1istuii argiloase; in roci efuzive acide meLamorfozate §i filoane hidrotermale; remaniat in aluviuni, asociat en sillimanit si dicten. Rdspmndire ci utilizdri: Andaluzia (Spania); In nisipurilo do Ia Minas Gerais )Brazilia); Eimbowric (Australia); Linnenz (Austria); Elba (Italia); California, Pensylvania, Massachusetts (S.U.A.); Senu-Bug (U.R.S.S.). In Românja este intiluit In Ràzoare, Baja Bora, Onna de Pier, Dognecea, Zrneti, Pianu do Sus, Turcoaia - Dobrogea. Andaluzitul este folosjt in judustria materialelor refractare (izolatoare, bujii), In metalurgie, iar uneori ca piatrà semiprelioasà (cmnd este transparent). Andezit (engi. andesite) : rocli efuivä, neovulcanicI. Chimisyn: bazic SiO2 52-65%. Mod de prezentare: strueturà porfirica, texture masiv-compactà, uneori fluidalà. Culoarea cenusie brun4 pinà la neagrli, Cu nuan%e multiple; rolcat, verzui, galbui-brun etc. (v. P. 5, fig. 1) Componeni: principali = plagioclaz (oligoclaz, andezin, labrador), biotit; accesoril = cuarf, hornblendà, piroxeni, stielS, magnetit, ilmemt; accidentali = ortoclaz, anortoze, ohviuà. In seeune sublire prezintA o pasta (maca) xnicroliticA de plagioclaz i sticla In care so observA fenocrictable componentilor amintiti. Proprietdti fizice: coeficient de tärie variabil 6-25; gr. vol. do asemenea
ANDRMflT
variabiki 2500-2800 kg/rn3 porozitatea 0,5-4%; absorbia de ap& redusä; rezistanla a eoiupresiune VariazA in limite largi (in funcçia do gradul de altorare) 600 - 2500 daNf cm2. Cond4ji do forinare: andezitole shit legate de regiunie en activitate vuleanic5. sustinuta aparind sub forma do cugeri, pinze, domuri, neckur floane i intercala%ü in produseJe vuicanice si ehiar in roci sedimentare. Dup predominarea unuia din mineralele accesorii so deosebese: andozitc en amfiboli, andezite cu piroxeni, andez,te en o1iina etc. Röspindire .i utilir4ri: skit cole mai rAspindite roci magmatice pe glob reprezontind rocile vulcanice rieogene t paleogene din manic zone eruptive ale scoarçei torostre: marcia core do foe a] Pacificului (Cordilieri, America Centralä §i de Nord); in U.R.S.S. (Armenia, Caucaz, Kamciatka) ; Arhipelagul Malaez; Japonia; Algeria; Platoul Central Pranecz; Balcani. In România esto intilnit in lanuI muncher vuloanici: Guth, Birgu, Cbiimani, Gurghiu, HarghiLa, Mun%ii Motaliferi etc. Andezitul asic foictsit ca piatrã de construc%ii si In Jucnixi de introcinerca druimirilor i cbilor ferate; agregate pentru betoano de toate tipurile. Andradit (engi. andradite): silicat (nesosiicat din grupa granailor -ugrasidita). Ca3Fc(SiO3) = silicat dc calcin i fior. Denuinirca inineraluhu provine de la numehi mineralogului portnghez d'Andrada, care I-a descoperit. Siatern do cristalizare: cubic (izometric). Mod do prezentare: cristale dodecaednice variat colorate: verde, rou, brun, aegru, galben. Prczintá o serie do varietä%i care pot fi deosebito microscopic dupA culoare me1ani, roçu sau negru; dernanjoid, verde transparent; topazotit, galben. (Pi. 5, g. 2).
ad Pruprieldfi fizice; duritatea 6,5-7; gr. sp. 34-3,4; fragil, fArä c)ivaj; sprturà concoidalA; transparent cu luciu adamantin; urmi albä; insolubil In acizi; birefningena anormalA; n1, 895; EX: (ci, 1)=2,70100, 3,02 —60, 1,61 —60.
Fig. 29. Andradit, varieiatae deinantoid Condiii do formare: In skarnele aureolelor cia contact; demautoiclul este citat In uncle roci serpentithce jar melanitul in sienite nefelinice si in aluviuni, asociat cu zircon §i ;fen. Rö.sptndire i utilinlri: BobrovkaUral (U.R.S.S.); Campiglia, Livorno, Val d'Ala, Turin (Italia); Kaiserstuhi (R.F. Germania); Carolina cia Nord, New Jersey (S.U.A.); Areadal (Norvogia) In România este mntilnit Ia Ocun dc Fier qi Dogneeca. Varietá cue transparente, Indeosebi dernantoidul sint foiosito ca pietre prCiOase. Anglezil (engi. anglesitc): sulfat ]hSO4 = suifat de plumb. Denumirea mineralu]ui provine d la insula Anglesey Wales undo a lost descopenit. Sistem do cristaflzaro: rombic (ontorombic). Mod de prezentare: cristale prismatice Cu habitus tabular scurt, niai rar bipiramidal; In agnogate nodulam sau reniforme dispuse In strato coneeitricc. Guoare albA, verde, brunA, cenuie sau neagr5 Free-
ArHLoRIT
87
nnL conine un miez do ga1en. v. P1. 5, fig. 3). Poprietd!i fizice: duritatea 2,7-3; . sp. 6,3; fragil; clivaj perfect; p412u3parent Ia translucid cu luciu Is&rnantin mu gras; urma färà ndoare; fluorescent in luming ultrakkLa; solubil in acizi puternici,
Fig. 30. CriMal de anglezit. desebi in acidul azo tic; user fuzia =1,877; y = 1,882 a =1,893; 2V = 75°; RX: (d, I) = 3,21 80, 3,00 —100, 1,97 —60. tidifii de forrnare: hidrotearnal scu produs In zona de oxidare a e:eiminte1or de plumb canLonate hi listuri cristaline San legate do fltagrnatism. Asociat cu ceruzit, sinhii'it, smithsoaiL si oxizi do for. Ic,urte lar apare ca produs de sublifl,re din fumarole vulcanice. f'fispindire si utilizdri: Müssen (R.F. icnnania); Wheatley - Penaylvaija (S.EJ.A.) Tsunieb (Namibia) tis. Noua Caledonie Los Larnentos (Mxic) ; Nontevecclhio (Sardinia) Spani-a si Tunisia. In Rornânia apare iii produs supergen In zonele do oxidare a zSeümintelor de plumb; hi sjsiuri cristaline la Clalibaba si \'iteul do Sus; asocinc Enagmatismuui mezozoic Ia Geamlina, Pojana Mhului, Sinea NouA; magmatismului banatitic 'a Dognocea, Ocna do
Fir, Sasca Montana, SAvirin, BAia Bihor. Mai este intilnit ca produs a erupi1or neogene la ilba, Baja Sprie, Baja Bora, Sttnija. Anglezitul oslO fo1uit Ia oxtragerea plumbului (Ininercu do plumb) Anhidrit (mineral) (eng). anhydrite): sulfat anhidru, grupa sulfailor). CaSO4 = suifat de calcju. Numele rnineralului este do origine greacb: an-hydros = lipsit do apb. Siatern de cristaiizure: rombic (into-. rombic). Mod do prezentare: cristale prisma1100 tabulare san in snopi, formind mace corn pacte en aspect granular (zaharoid) sau fibres. Culoarea este albà, verzui, rocat, cenuiu san galbui-brun pinA la negru. Poate alcAtui r,irnentul unor arenite. )v. Pt. 6, fig. 1). Fropi'iehili fizice: duritatea 3-35 ; gr. sp. 3,0; fragil; clivaj perfect; urniA elbA; irisolubil In FIC1 i SO H (atacat insS sub formA do pulbere); uor tuzibil; bire1ringena mica; a = 1,569; y = 1,575' a = 1,631; +); 2V = 43° RX: (d, I) = 3,4 —100, 2,85 —80, 1,6i —80. V
Fig. 31. Crnital do anhidrit. Cond4ii de formare: prin piecipitaio in Jagune i zone cu climat cald, mai rar hidroterinal i pain deshidrntarea gipsului, asociat cu sarea gemA, gips, silvinfl .5i carnalit. fldspIridire i utiliziiri: Austria; Frat4a; India; Italia; BF. (3cr-
ANUIDRIT
mania; Polonia; Ldsiana ji Texas (S.U.A.); TJ.R.S.S. In România apare obinuit Insotit de gips la: Maneci Ungureni, Turda, Aghire, Jebue, Cimpulung MuscoL Ca mineral primar oath intuinit In fundamentul Cimpici Rom&ne i Podiu1 Moldoveneac in formalluni miocene din Carpaii Oriontali, Depresiunea GeticS j Bazinul Transilvanici. Anhidritul este folosit In industria cimantului, industria ohimicS, agriculturA (cc amendamont) industria hlrt.iei, pontru IucrSri ornamental decorative interioare, obiecte do artS etc. Anhidrit (roeS) (engi. arthydrie): roeS sodiinentarä do precipitalie chimicA din grupa evaporitelor. Mod do prezenkwe: structurA fmS sau grosier gramilarl, toxtura cornpactS sau fibroasS, uzicori Cu aspect zaharoid. FormoazA bancuri masive sau strato intercalate in rock pelttine. Stratiflcaçia poate lipsi. Adesea formcazS cuiburi i pungi in polite psamite, rnai rar iiiipselite. Cuarca predominant aibS cu nuanle gri, gSlbui, rocat sau brune, mai car negru sau roiu-brun. (v. P1.6, fig. 2). Componenfi: predominant anhidrit, subordonat gips, calcit, euar (cainedonitS), sare gemS, arguS. Proprietd;.i fizice: coeficient do tArie 3-5; gr. vol. 2300-2400 kg/m3 ; porozitatea 0,2-2,5%; rezistenla la compresiune 450500 daN/cm2 ; atacat de 1iCJ §i 113SO4 numai in stare de pulbere; uuor atacat do agonii atmosferici. on4ifh de formare: prin precipita%ie In lagune 1i zone cu cliinat cald, asociat Cu gips, sara gemS, silvinS ii carnalit. liar so formeazS prin deshidratarea gipsului. Rdspindire .i itizdri: rogiunea 'Yorkshire, bazinul permian (Anglia); Hanovra (R.V. Germania); Manic Lacuri, Utah, Texas (S.U.A.); Pakistan; Afghanistan; Iran; Siberia (U.R.S.S.) uncle apace In formaliuni cambniene. In RomAnia este
as intilriit la Aghiro, CrasnaIeuca Cucuteni, GSlSeni, Pucioasa etc. Anhidritul este folosit In industria cimentului, industria chimicS, amendament in agnioulturS, industria bintiei, in lucrAni decorative intenioare etc. Ankerit (engL ankerile): carbona t. Ca (Fe, Mg, Mn)(CO3)2 = carbonat dublu do cabin i fler. Denumirca inincraluki provine de Ia numele prof. austrian Anker. Ststem de cristhlizare: trigonal. lI'f ad do prezentere: cnistale diseminate, ran In agregate sau maso mai importante volumetric. Culoarea albA en nuan%e ecnuii, mai rar roz sau roicat. (v. P1. 6, fig. 3). Proprieidfi fizice: dunitatea 5,5; gr. sp. 2,9-3,1; clivaj bun; transparent la translucid, en luclu sticlos; greu solnbil in ITCI; birefningena 0,1750,180; 2V=45a; (—); n0 1,6781,697; n5 1,502-1,512; RX (d,I)= 2,899 —100, 2,199 —60, 1,798 —60; ATD = 755; 825; 930, Gorsdif ii de formare: in uncle nisturi cnistaline asociat Cu siderit; in serpentine; skarne; ca mineral de gangA, In uncle roci carbonatico sedimentare. R6,spindire qi utilizdri: Cehoslovacia; Franta; Albania; lugoslavia ;S.U.A; In RomAnja so Inttlncte In listuni cnistaline la Stoeneti, ZArnelti, Gholan, Teliun Insolit adosnoni do sidenit. Mai apare in serpentine paleozoice at mezozoice la Cericor; in banatite la Dognecea; hid rotermal asociat magnotismulul neogen Is Baia Marc, Baia Spnie, Cavnic, BSiul, Ruda Barza; sodimentar este intilnit la CApulul Mic i Camena. Ankeritul ante considerat en mineron rnoderat do for. Annabergit (engi. annaberga): arsefiat. Ni3(AS04 )2.81150 = hidroarseniat do nichel. Deciwnirea mineralului provine de la localitatea Annaberg — Saxonia Sistorn do cristalizare: monoclinic.
No
AN on nT
0
f1Mci do prezentare: cristale plate i ttrku1are, alcàtuind mase piimInUso ruicrocristaline, colorate verde, yqrIo desehis sau verde fistic cu lUn(e de bleu. (v. P1. 7.6g. 1) JIpriet41i fizice: duritatea 2,5-3; j. p. 3,1; foarte fragil; iranslucid cu lucm stielos la opac soluMin acizi; uor fuzibil; x = 1,622; /=4,658; z=1,687; RX: )d, I)= M9 —100, 2,989 —90, 1,680 —80. (1,sdi/ii do formare: produs de alteformmnci cruCte pa mineralele 4H nichel, incicosebi pe cloantit p0 vcre uneori U substitui complet (prodis inetasomatic). Do regula %pale in partea 5i]pevioar5 a zàcbgiliutelor de nichel. P4lSpin4ire si utilizdri: Allemond (Vriura(; Annaberg (R.F. Germaout), Cobalt (Canada); Como (Italia); Liuiium (Grecia); In Rornânia apat ta mineral supergen asocint erupit ;yului banatiti. Atittabergitul prezintà importanii tI oxtlificä-mineralogicii. /tnorit (engi. anorthite) : silicat (teetoiiicat din grupa feldspatilor, seria p1ugicelazi). (nAl5SiO5 - silicat do aluminiu si Oti Iciti Nitinde mineralulul este de on me greacã: anorthos = oblic, retIndU-se Ia extincia mineralului. •,isem do ct1.otatizare: triclinic. t'd do pre;entare: cnita1e en habiHIS tabular, de regula maclate; 4 iiloarea este aibS, ghlbui, verzui icw Cu nuane ron; cia regulh este tttoIcr. Cu albitul EormeanCt amesIaenri nalimitate din care rezultä icc plagioclazilor (vezi minoralul albit) - Izomorfisrnul anortit-albit mite perfect fapt pentru ccxc sonic tilbit-atiortit este consideratS cc una dtxrtre cele mci jdeale serii izomorfe ale mineralelor silieatice. Speciile injixex-ale rezitltate prezinflL proprieliii fizice asemSuiltoare en exeeptia greuihii specifiec care diferã in lunc lie de conl)inutul do calciu, cc ltrcsdnd do la alhit (2,62) càtre Inoit it (2,713)_
Propriet fizice: dunitatea 5,5-6; gr. sp. 2,74-2,76; spártura naregu1at; transparent la opac, Cu luciu sticlos; elivaj perfect macTo polisintetice; solubil in HCl; birofringena 0,013-0,015; x —1,577; yrrl,SSS_l,585; z= 1,561-1,590; (—); 2V=58°-64° ; RX: (ci, I) = 8,20 —100, 2,509 —60, 2,135 —60. Conditii do formare: component al melTer magmatice intrusive fi extrusive bazice, precum 9i al unor isLai cristaline, do asemnenea bazice.
rH lLL U
/ / / 11 1711
4t
101
Fig. 32. Cristal de anortit.
Fig. 33. Granule do anortit )rernaniori). Speeiile minerale ca eoninut schzut in anortit pot ft intilnite i in rocilo magmatice cu compoziie ohimieh inteninediarh si chiar acidS (oligoclazul).
ANORTOZIT
Thlspmdire aj utilithri: Hokkaido (Japonia); Sandrio (Italia); Norvegia (in pegmatite); Canada; China; Argentina; 11.R.S.S. In Romania este intilnit in gabrourile do la Tisovita i Iui. Mai este chat in Savirçin, Poeni §i Bologa. Sei-ia anortitului este fo1osit5 in industria ceraniieä, a prepararca giazurilor crude, in luerári ornamentale interioare qi exterionre (labradorit.ele), 1iicrri decorative, bibelouri ci chiar podoabe. Anortozit (engi. clnortIw8Lte) roea inagmatica intrusivii uIrabaticA (sin. Jabradorit). Denurnirea rocii este do origine greacä: anorthos -(- ito = puternic -ref erindu-se Ia rezistena mare a rocii In Comprosiunc. Chinisn: maflo (ultrabazic). Mod de prezenare: structuià graiinoasi (hoIoeri talinS) textur& rnasivcompacta. Dc regula se observi forma tabular — ahingita a plagiocIai.ior. Culoarea cenucie en pete aIbistiui snu uor albieic,aee (v P1.7, fig. '2). Conrponenli: P1CiPaIi = plagioclaz (labrador, bitownit); aecesorii=piroxOfli, ohvinà, croiriit, magnetit, iimeIlit; accidentali = granai, amfiholi. Pivptietd flzice: coeficient de tàrie 15-2-_'; gr. vol. peste 3000 kg/m3 ; pol-orilalea sciizuti 0,01 — 0,3%; absorblia do api i perrneabiitalca practic nub; conductivitat.ea tei'mici mijbocie; rezisLen1a Ia uzurà ii pel tla%Le foarte male; rezistona In coirlpresiune 150(1-2500 daN/em2 ; nu este atneat do aizL ConüIii de /'orinare: corpuri pintothee Inasive, Cu prec4idere dczvoltate In .tormaiuni precalnbriene. RtlspIndire 9i utilithri: ca inasive apare In ecutul Canadian; Adirondack - New York si Dubith Complex -Minesota (S. LJ.A.); Suedia; Norvegia ci in uncle zone nerd-yestice ale U.R.S.S. Anortoz.itul esto folosit In uneic lueriri oriiamcntale, decorative, bi-
40 belouri, In fabricarea produselor refractare. Antofilit (engh anthophylite): silicar. (inosilicat din grupa anifiholilor). (Mg,Fe)7Si5O (01-1)3 = silicat hidratat de rnagneziu §i tier. Denumirea mineralului provine dintr-un Cuvint compus do engine franceza: antho i grecese phyloit = foaie, referindu-se Ia prezentarea mineralulul sub forniã do foi (laruelo). Sistem de cristalizjire: rombic (ortorombic). Mod de prezen1are: mase do cnita1e aciculare, fthroasc, radiare, eoluinnaro, sub forrnà dc pis1. Cu1arca gri, vCrzuio, veizui-brun en xivane rocate. (v. P1. 7, fig. 3). Proprieidçi fizice: duritats 5,5-6; gr.sp. 2,8-3,2 (In functie de contnulul In her); clivaj perfect dupI priarna; transparent In tansIucid en tueiu sticlos-sidefos; urmh cen1liio; insolubil In miii;birefringena 0,013 —0.028; x = 1,596-1,694; y l,605—1,710;z=j,615-1,722; 2V'= 78_14i0; RX: (d, 1) = 8,25 —100, 2,23 —100, 2,84 —100, 1,610 —80. Condi/ii de formaic: in unele sisluni cristaline bogate In magneziu, mci rae in uncle roci magmatice (pendotite). Rdspindire fi utilizari: cristalo bine dezvoltate sut intilinte. in Norvegia; Funlanda; Suedia (Fallun); Greenluieda; Italic; 1J.1-LS.S, ci S.U.A. In Rumhnia este int.ilnjt in tjstuni cnistaline Ia Razoare, 1uobeni, itScinani, Rudhria, Ghelai, Plirvova. Antracit (engi. anthracile): i'ocà scUrncntarii de naiurS organicS (caustobiolit). Denurnirea rocii proviiio do Ia cuvintul latinese anInacites = roci care arde, dan ca poate proYeni §i do In greceseul anthrakites care tnseamnii de aseinexica rock cc aide. Chi,nism: C,H,0+N. Mod de prezentare: negru stI-alucitor, soizos, uneori en nuanc bruneV erzui.
APATTt
41 Componeni: eàrbune huinic superior cu eel mai avaDsal grad de incarbothzare coninind 89,5% C., 1-1,50/,H, 2,5-5% O+N i circa t% materii volatile; särac in apà. Pro predi flziee: coeficient de tãrie 5-6; gr. vol. 1500-1600 kg/m3 ; compact; spiIturä dreaptà (plan) sau concoidalã; Sc aprindo greu si arde cu flacàrã scurtA Illrä fun;; putere caloric 8500-9000 K/cal. Cond4ii de farmare: crbune superior format In condiii geologice spedale, t.emperatura 350-600°, pmsiuni ridicate, dispus In strate i lentile caracteristic zone.lor lagunare de slaM subsidentd sau tirmurilor lacustre. Uneori alternoazd cu strate de argil& sau gresii argiloase aleStuind ,,eicloterne". Rae pindire ci uiilizdri: carbonifenul Mui4ilor Apalai, Pensylvania (S.U.A.); Anglia; Frana; Belgia; Australia in forma%iuni permicnc; China; EJ.R.S.S. (Siberia); R. F. Germania. in Romnia este bitilnit in Jiazinul carbonifer do la Schela, Secu, Lupac, Anina. Antracitul este folosit In metalurgie i siderurgie, industria gazului de cSrbune, eauciucului, vopselelor, rnai tar ca agent Lermic.
lul fUnd mult timp confundat cu alte minerale. Sistern de cristalizare: hexagonal. Mod de prezentare; cristale pniernatice, uneori aciculare, adeseori In mase granulare compacte, microcristaline, incolore sau colorate alb, verzui, gdbui, brun, verde ernarald i violet. Uneori cristalele solitare se terminä cu feçe bipiramdale. DupA anionul predominant se deosebesc varictàile: clorapatit (Cl), fluorapalit (F) si hidroxilapatit (OH). (v. P1. 8, fig. 1) Proprietdi fizice: duritate 5; gr. sp. 3,1-3,22; fragil; clivaj slab dnpä bazà; spSrturà rteregulatA;
X!c
Pig. 33. (.'ii9tul (Ic fspatit.
Fig. 34. Autracit (Lupac, Ronuinia). Fig. 36. Apatit. (engl. apatite): foefat. Ca5(PO4)3 = Losfat tricalcic Cu un coi4inut variabil In Cl, F, OH Si Na. ±ume1e rnineralu]ui este de origine reaeã: apataien = mnelStor mineraApatit
-transparent In opac cu luciii slab rAinos; urma alb; uneori fluorescent in luminä ultraviolet; birefringcna 0,003; n = 1,633-1,667; n5 = 1,630-1,664; (—); RX: (d,I) =
APLIT
fluorapatitul: 2,765 - 100; 2,683 —40, 2,618 —40; clorapatitul: 2,83 —100, 2,731 —60, 2,795 —40. Cond4ii de formare: mineral comun, stabil in coadi%ii variabile de mediu; accesorin in roci magmatice, pegmatitice, formatiuni metasomatico de contact, zácminte filoniene (hidroterniale),; concentratij sedimentare formate prin procese chirnice sau organice (fosforite, coprolite). Rdspndirc ii atiizri: Ontario (Canada); Cerro de Mercado ci Durange (Moxie); Knappenwand (Austria); Ossola, Boizano, Come (Italia); Snxonia; Chile; Algeria; Tunisia; Egipt ; pen.KoIa,Kara-Tau (U.R.SS); Utah Idaho, Wyoming, Montana (S.IJ.A.); Norvegia; Spania; Suedin. In Romnia so Intihiecte on mineral aecesoriu in cole mal diverse tipuri do roci: eruptive, metarnorflee i sedimentaré in Carpat.ii OriontaIi Carpalii Meridionali ji Apuseni. Alai apare in platforma Mocsicä qi promon Loriul Nord-Dobrogean. Cristalc cu di,neniuni apreciabile so inti)nosc In Ràzoare, ljitrau, Lipova, Terego'a. ApatiLul este folosit ca ingruiAniint mineral (superfosfali i termofosfni) in agriculturii ji zootehnio, in iidustria chimici, ceramic&. etc. Aplh (engi. aplite): roeà magmatics hiponbisalA, loucocratie.5. C/zninL: felsic (acid) Denuuiirea roeii esto do origine gicarS: haples = siinplu, referinduso 1,1 aspectul macroscopic al rocii. Mod de prezentwe: agregata cristaline u ditnensiuni line-mijlocil, heterogene, cu aspect zaharoid, colerate alb sau gri desnhis. Consponen.Ii: printiipali = cuar, foldspai nicalini (oitonlaz, iziiui'oclin, albi t). rouseovit, bioti t; acccscrii = turna1in. Pro priekii fttice: coeficient de tdrie 12-19; gr. vol peste 2800 kg/m5 ; purozitatea redutd 0,1-0,5%; perrneabi]itatca practic zero; razistenta la uzurà mare ins Ia comprosiune 1200-1900 daN/em5 flu este
4.2
atacat de acizi; cslo rezstent la intemperii. Conditii do /orinare: in faza de consolidare pegmatiticA prin coneentrarea seleetjvA (dilerentiere) qi cristalizarea simultanS a mineralelor leucocrato din magma intrusivit respectiv (gazdä). Dupä mineralele componente, predozninante so disting: aplite granitire., sienitice, dioritice etc.
Fig. 37. Aplit ortoclazic (Sondrio. Italia). IlAspindire qi utiliniri: este comun masivelor intrusive de pretutindeni apãrind ci in zonele de contact. Cu caractere niai deosebite aparo in lugoslavia; Angus; Italia; Franta; Austria; Argentina; Peru; Elveia; Cehoslovacia; India; Indonesia. In RomAnia so lntilnesc la Ogradona, Poinna MSrului, Tisovia, Vládeasa. Aplitele slut utilizate, impreunii cu roca gazdá, ca piatrà pentru constructii sub forms do dale, blocuri somifasonata sau la intretinerea drumurilor si coselelor sub formá do calupuri si pavele. Apolilit (ongi. apophyllite): silicat (ii]usilicat) r14 SI80 5 (F,011).81120 silicat iiiilratat de potasiu i cabin. Denumirea rnincralului este de ongino greacãz apo+phyton = care so exfoliazd. Sistern do cristalizare; tetragonal (patratie). IVfOd do prezenture: cristale tabulave cubice sau octaodrice; uneori bipira-
ARAGOI1T
inklal. Culcurca nib cu Itf , rnz, ver7.ui si gallxkne. frecvent insi csLe inroh'r. (v. P! 8, fig. 2). Proprclf I fl:ce: duritate !1,5-5; gr. sp. 2.31-2.37; eivaj bazal per-
fcc 1; trazxsluerd sau transparent, luciu peilat pe e%elo bazaic i sticlos pu fes1e de prisni. Sc topote uor coI(nin(l flac5ra in violet (polasiul) si di u pasti colorati galben-palid. Sc dizolvá in HO; bircfringen;a 0,002; n = 1,534CU
1.535; u = 1,535-1,537 (+); 'r (-).
Fig. 38. Cria1 de
ap(filit.
.1 por(lit pe euar (S. TT..4.).
une-
('nnditii (le for,iare; in in era) hidroterrnal cc umple cavitile rocilor bazaltice i tufogene; asociat cu ticsruin (stilbit), soLecit), ealcit, prehnit, analcini etc. Rpindire fi utiliriri: sub formi de eritaIc fine este intilnit in zieäniiutul tie cupru tie Ia Lake Ni PaLet-son — New Jersey (S.U.A.). Mai este iuUlnit la Alpe di Siusi (Italia. ); I'ooiin (India); Andreasberg (R. F. Germania) ; Noua Scoçie (Canada); Bin Grande do Sul (Brazilia). Lu roci l,azaltire apare la San Piedro di Montecbio Nagiore (lIalia) in Imorninut cRte intilnit ca produs de alterare a wolastonitului la Cicluva, Biita, Vaça. Apofilitul este Eolosit, uncuri, ca piatrti semipreioasi; pJi'unhi i iotcreS tiinific-minera1ogic. AraKonht (engL are gonile): carbonat (mineral si roe) CaCO3 = carbonat do caiciu. Denurnirea mineralu!ui provine tie la rogiunea Aragon - Spania. Makin de crjstdizare: rombic (artorombic) Mod de prezentare: cristale alungite dupä axa c, uneori aciculare; poato forma maso CnnCreonare, libroase, pisolitice. Culoare alb, glbui, gri, iocat, violet, bruiu, verrili i ehiar negrul, in functicde impuritiiIe mini- rale uoiflUte. ri In stalactite san in uncle geode foiuieazi cunoscutele ,,flos Ie'i" (flori de (icr) rezultate din asocia(.ia aragonitului cu unele minetale de 11cr, Forincaz5 scheletul unor organismo marina reroute (rnai rar fosile). (v. P1. t, fig. 3 si P1. 9, IlgA). Propretd(i fizice: duritalo3,5-4; gr. sp. 2,, 95; fragil; elivaj nedistinct; prezint.i macla pulisintetice, care ii
ARCOZA
44
imprimi un aspect lainelar; transparent 8au transhicid, Cu lucin stiekes; urmä alba; insolubil In HCI; ref ringona i birefringeni apropiate de calci; x=1,530; y= 1,682; z=1,686; 2V=18°; (—); RX: (d.I) = 3,34 - 100, 3,27 —50, 1,977 —60; ATD-1150; 970; 980.
Fig. 41. Grixa1 de
v'agomI
adincime mica (ciiva meu'iJ sub forma de cruste si ooJie. Din ape fierbinçi precipita sub fonnã concroionar (pisolith), aragonitul astfel format find numit riipeit. Conine adeseori ioni dc Sr (pInä la 5%), Pb §i Zn. Sc formeazà la temperatura de 80-400°, find relativ nestabil In temperatur5 ji presiune obinuita. RJ.spiu1ire fi idiliz4ri: Aragon (Spaala); Fort Collins - Colorado (S.U.A.); AgHgento, Monte Soma (Italia); Cumberland (Anglia); S.ivia (Austria); Moxie; Bolivia, Albania. In RomtItha este intilnit in izvoaie actuale In Turin, Covasna, Bàile Herculano, Toplia; en produe al ac;iunii hidrotermale; in zacärnine de goneze dilerite, legate dc isturi cristaline (Tg. Làpu1, CioeAneLi, arul Dornei, Soineul Rece, Ghelar), de inagmatismul banatitic (Moldova Nouà, Dognecea, Vaa, Baia Bilior, Capuu Mic) qi de magmatismul neogen (la BAiu% Corur*, Fize, Rodna, Sacarimb).
Fig. 42. Aragonit: a) t'errnicilar; b) /!oare de ci zaiflezn (Tg. Lápu, Romônia). Cant/jill de formare: so 'r' atit din sol4ii hidroterenale cIt i din alterari sau suluil bieathonatate; freevent osLo intilnit in cochiliile organisinelor marine, cu precAdere In partea interioara a acestora, purtind numele do conchil. Actual apare In ape cu temperaturll ridicatã §i
Aragonitul uste iolosit In lucrari amantentalc §i decorative, pen tm bibebun, placi i dale. Arcoza (engi. arkose): roezi sedimentarA detritica (clasicä) congolidata, din grupa arenitelor (gresiibr).
4;
tRDZIE
Denuniirca roeii este de origine francez: arkose, find introdusg In literatura do specialitate de cätre francezi. Mad de prezenkre: structurã arenitirã (psarniticA), grnsiar, mai rar-sne4iu-finä; textura niasir-c.ompactã, iipsitã do stratificatie, lipsitA de Iosile dat poate canine spori 81 polen. Detritusul este do regula hetei'oge.n gi'anuloinotrit .i CU COfltururi angulare. Culoarea alb, gal bui, noz san uor rocat.
-
Fit. 43. APCOZ1I (Matca, Raindnia) Corn ponen(i pSULCpalL: cuar i fold(pestc 20%); suboiJonafi = inucoVit, biotit, Iragrnente litice tg,anite., gnaise); sporadic = zirnn. granali, turmalin epidot. Liannl (cimentul) este silicias, mai rat raicitic, seticilic, cloritic, limonit.ie. Proprietciti fizice: coeftcicni de tArie 5----1 (in funoie de gradul do consodare i de liatura liantiilui); gr. vol. 2100-2700 kgfm; porozitatea :.6-9,0%; Permeabilita tea I VX) ml); spárturà dreaptà sau cnOasä; rezistena la compresiune €-1400 daN/cm2. C4i4ii do formare: alterare (desrgare) p0 bc a granitelor gnaiseMr uneori cu transportarea rezidiului mici distane; lacuri, depozite Lviatile, mini puin adinci. fspindirc fi utitithri: este intflnitä formaiuni geologice vcc.hi din Ialifonnia (S.U.A.); China; U.H.S.S. ?. F. Germania; Prai4a; Scotia; E-ta; Indonezia; Afghanistan. In
lIomânja a fast idontifleatit in fundainentul Platformei Moesiee Ri in dopresiunea Transitvaniai. Arcoza 0-ste folositA in Iucrtiri de construc%ie, ca balsat si mai rar Ia oI)çinonea fcicIspaibor necesali unor ramuri industjale (cerarnid, sticlitrie aft). Ardezic (engi. slate): rocii sedimantar-nictarnorficit, fiuä la foarte finit. Denumirca roeii provine do Ia cuvintul frances ardoise - ardezie. Mod do prezentare: structurA pollticS, textiirS foioisit-.istoasit; JuneCOCSIt In pipãit, uneori cu aspect mAtisos. Culoare gri, ccnuiiu-brun. rocaL-bran. lj'ormeazit strata cu grosinii vaniabik. Componenfi: minerale argiloase, cuart, (fin granular), muscovit, clorit, seniCit, en san 15rä m&nerale accesoiii §i neoformate. Proprietdfi fi.ice: ceficient de trie 8-12; gr.vol- 1700-2000 kg/n; pol-ozitate .i permeabilitate prac tic nub; i-ezistena Ia compresiunc perpendicular pe stratiflcaçie (fistozitate) 800-1200 daN/ em2, uneori mai male; foarte grcu Ldterabilit in ear; so despicit In plitci sub tin (11,5 mm); an se urufib in OL,Jttact Cu apa.
si
Fig. 44. Ardozie on elements fernice (Vosgi, Franfa). Cond4ii do forinare: din roci argilame supuse unol conditii do metaxnorfism incipient (presiuni mali i
ARENJTE
teLnpez1turi iidicate produse de mieArl ologenice.) .Ri'ispindire fi ulilizdri: slut intiluuito cu prccAdere In formatiuni geologice vechi: paleuzoic-mezozoic inferior, avind o ark largA de dczvoltare in Frax4a, Spania. - China, India, U.R.S.S., Tui'ci. In Roniâuia .elC mntilnit.ü in I}eva, Mcin—Dobrogea si Gornesti-Severin. Ardezia esl.c Ioiosit5 sub forma de plAci pen be paittoseli, izolarea conducelor, placarea pereilor etc. Arenite (engi. arenie) (gresii si nisipun): roth sediroen tare detritice (ciastice) consolidate i neconsolidato. Dentunirea rocii provine de la cuvIntul latinese arena + Ilk = uuisip, refenind u-se Ia nisipurila care. se aterneau in arene pentru a absnrbi singele gladiatarilor rAniti sau ueii. Ji'lod de prezenare: structurA oreniticA (psamfticii), granuia%ie find grosierA dan on mai mare de 2 mm bi mai mici de 0,016 mm. Cnanulele pot avea contururi colturoase sau rotulijite. T.turü variabilA, de negulA compacta sau compact poroasA. Liantul poate fi argilos sau argilodetritic (matnice), calcitic (ciment), aithidnitic, silicios, glauconitic etc. De regulA apar bine stratilicate, mai mr masive, prczeiitind stratifleaie gradatA ji cu diverse urine (mecanoglife, bioglife), cu forme Iosile si microlosile. Culoarca esle foarta VaniatA: albil, ceuuie, vanzuie, brunil, u'nleatil i ehiai neagru'i. Detnitusul
46 poate Ii emogen sau lieterogen mineralogic Vi granu]ometnic. Cornponen;i principali = cuarl, feWspati, mice, fuagmenitc litice; spoiadic mincralegrele: turmajin, grana%i, zircon, apatit, monazit, nuagnetit, epidot, zoizit etc. Liantul poate Ii argilos, caleitic, silicios (opal, eelcedonie, mai rem cuafl), pinitos, sethcitic, limoriitic, anhidnitic etc. Ca minerale neaformato pot eonine suifali, sulfuri (indeoscbi piritA), glauconit, clout, carbonaçi.In functie dc componentii mineral se deosebese: arenie coal-lease alcätuite aploape In exlusivrLate din granule de cuart consolidate (sau nu) prints-un cinsent silicios (opal, cakedonie ciar); arenite cafccuroase aicAtuite din fragmente de calcare consolidate (sau flu) plintr-uu Jiant calcitic sau calcitic argilos al-come (vezi arcoze); graoa'acke (engi. grayva4ce) -alcAtuite din granule dc enact, foldspai i fragments Jitice, liantul Iliad argilos, argilo-detritic sau rnixt. In cazul din urmA arenitul se numete subgra uwa eke. Fosilcie Vi microfosilele ca Vi fragnientele aceslora pot participa in procente ridicate (peste 40% organismo - biodetnitus) arenitele numindu-se in acest cas bicarenite; end bjod&tnjtuuui1 este sub 40% arenitul cc jiumqte arenit biociastic (gnasH fosilitere). (v. P1. 9, fig 2). Prapriettl(i fizice: coeficient de ti-ie vaniabil 3-1, ci find influeniat direct de liant si do Compont-n%ii
Fig. 4. Area it cu rnccanoglife de Fig. 46 Arenit cu urine de eioziune tip groove-casts (Dep. Gelkil, Ro- de tip flute-casts (Dep. Geticd, Reinclnia). mdnia).
47
ARENITE
Fig. 47. Arenit foilifer (cu arrw 4 Hisieroce4a Or&ighni), Rortthnia..
i:
l7g. 48. Arenit euar;o (niAp) rotuiijir. Oli8ocen sup.
Fig. 49. Arenit (nisip) subco(uros, heterogen. Oligocen inf.
AUENTE
48
Pig. 50. Micofosi1e oxt,ae din arenite oligocene (Rorndnia).
Fig. 51. Microfoi1e e.xtrase din arenite cocene (Rominia).
Fig 52. Arenit en matrice argiloath, grancaehe (Dep. Getc, Ronia).
JLBFVEDSONrr
49 tiitci. De asemenea greutatea volumetric variazà in limite largi 1700-2500 kg/M2. Porozitatea 0,1 20%; absorb%ia do apã I - 15%; permeahilitatea 0-1000 mID; condutivitatea termicà variabilS; spaTtura dreaptà, achioas. sau concoidilii (depindo de Iiant); poate ii atacatA tie acizi (indeosebi liantul). Reristenta la cc mpresiune 3501500 daN/cm2 . Cor,ditIi do fop-mare: material detritic remaniat depus in baaine marine, transportat de nun, vint i curen%i rnariiu. Rdsptndue si uI tltzdrL: frecvent inlilnite In scoarta terestrI a globului ca langS arie de r1spindire In toate Lormatiunile geologice din soara stratigraficL Anenitele sint folosite ca piaträ de construclie In lacräni extenioarc ci intenionre, ziduri de spnijin (taluz5ni), dale, mai rar pardoseli. Arenitele monomixierale (cuaroase) sInt Loinsite eureiit in jnduistnja sticisi ci la produce ,,siliea". Arenitelic nieconsolidate (nisipuri) so separa dupá dirnensiunon granulelor, in: nisipuri grosiere 1-2 mm; medui 1-02 mm; fine 0,2-0,1 mm; finoase 0,1-0,05 mm. Dupà niodul de forrnane so dusting nisipuri marine, aluvionare, do dune, glaciare etc. _Arenitele neconsalidate so forriieazâ de regula in inedii acvatice, mai rar aeniene prin dezagregarea rocilor pzeexistente. Ca si arenitele consolidate chit intilaite trec'vent in scoara terestr5, la toute nivelele Stratieraflee iorm.ind lentile, pungi, strate ;au banouni masive. In frnio%ie tie eomponenlii ininereli i de subatanlele n)ineraIe utile eonirnJte 'int IoIoite in diverse ramuni induscu deosebire in construcii ji industnia matenitilelor de con'rucie, ecramic4, turnttorie, abra'ivi etc. România aria do ráspindire a arenitelor este fearte larga ele 'onstituind o subs tan mineral mjt115 cc importanâ economicã deoebit do jnare.
-
Arfvedsonit (engi. arfi-'edsonile): sill cat (inosilicat din grupa amlIboliar). (Fe, Mg, M)5Si5O22(OH)F)2 = Na siliat hidratat do aluminic, sodiu, fier i magneziu. Denurnirea minemalului provine do Ia nuiriele clmimistuIui succdez J. A. Anfvedson. Sisiem do crigtalimre: nmonoelinic. Mod do prezon tare: cristale pnismalice colorate verzui-negricios sac negnu; poate forma agregate granulane sac in formZi tie baghete. Proprietdfi fizice: dunitate 5,5-6; gr. sp. 3,5; divaj perfect; opac cu lucic sticlos; urma albastru inohis can ccnulie; ino1ubil in acizi; birefningena 0,005-0,012; a 1,674-1,700; y = 1,679-1,709; 1,686-1,710; 21" = 0-50g. Cond4U de formare: mineral c.omun al rocilor magmatice alcaline bogate In fier si mai rar In iinele mci metaiciorfice.
'lx
Fig. 53. Cristal do arfedsoni.
In
Udspindire si ut zdrt: pen. Kola, Manianopol -Vcraina (U.R.S.S.) Quebec (Canada); Colorado (S.U.A.); Firdanda; Cehoslovacia. In Româxiia
ARGENTIT
este asocial rocilor magmatice hasic.e Ia Thaov, Vulcan, Codlea; In esexñe i sienite la DiLiu; in conglomerate Ja Comäneti. Arvedsonitu1 poate II fologit in Iucrãri ornamenlale si decorative interfoare; prezintã interes Itiiu%iflc-snineralogic.
Fig, 54. Arf'edsonit (Quebec, Caiada). Argentit (engl. argentite), sin. Acan'it, Argxrozb slilfLirb. Ag2S = suJfuiii ile aigiut. X'umc1e mincralului v.stp (IC origine 1aLini: argod.uni - ia aigintuI. Sisten, de cristeiizaro: cubic (izon.ietrie), rarvori romI)ie lii temperaturi joase. Mod do prizeniaie: cjistIe cubic i pSOUdOCUbiCO st.rãlucitoare, cenuiipluiiiiiiii, ol)illluit Cu feie negniijoase. Icintiieaza endnite, inase si inernsLatii. i'oprieUJti fiziCe: argentitul cubic este sinbil peste 175°C. La temperaI.u,ri tjorrxialA 'trece prin pseudojiioifozi a acanlit (rnonoelinic), frun'iS sub e, are se prezinti argentil at in esantinanele colceiiIor miacralogice. l)iiritate 2-2,3; gr. sp. 7,2-7,4; maleabit (plastic) ; opac cu luciu rnetalic slrIueiLor; in tieturil pruasptUà oslo ceiiuiu negiicios; solubil in aefr.i; se topete uor for'mInd perle (picàluri) cia argint i emanind sin mm mitsuI do suit. Cnistalele cubic(- so aseamAnà cu galena dar an ciivaj slab.
60 Cond4i de formare: liiclrotcrnia,1 la tolnperatuni base, sub formà do filonae, asociat en alte minerale de argint sau diseminat in gaIent cc picaturi fine (màrunte) sau dispuse paralel cu planele eubie ale mineraluliti gazdá (galena). Mai spare in zona de cimenta%ie a minteloi de plumb i zinc asociat Cu argint nativ, ceruzit, clorargirit, proustil, pfrarginit etc. RSapmndire ii utilizdri: cnistale kirg dezvollate shifl ertate la iongsberg (Norvegia). Agregate sau mase cnistaline spar la Freiberg (It. I) Germanà); Pachuca ji Guanajuate (Mcxi) Bolivia; Honduras; CoIioslovacia; Sardinia (Italia); Pero; Colorado si Nevada (S.U.A.). In Rornânia apace asocial cu mincraliziLi pirom etas omaticc legate 410 magmatismul hanatitic la Oravia, Ciclova Românii, Sasca Montana, Biça Bihor; hidrotermal spare asociat erupt.ivniui ne.ogen is I'iaia Spile, Cavnic, Ilba, Rodna, Baja do Axie, Stnija. Avgentilul osta an important mine ron de argint cind eol4ine peste 70% Ag (in aHOCjaiC Cu galena). -S
Fig. 55. Argentil (Sardinia, II1ia). Argils (engi clay) pelit-ineit sedimentarä, detriticà sau de gelificare, neonsolidtä. Denucuirea rocii provilie lie de In cuvintul grecese glya = elcios, lipicios, lie de In cuvintul slay glina= pàmintos. Iliad do prezenlaie: stiucturá politic, baciiunea find cuprinsl tiitre 0,0002
ii
s 0,002 mm; textara eonlpactá sau i microstartifieaçie. Apare in strate cau bancuri, uneori In complexe de scrate, frecvent co urme mecanozlife sau bioglife i cu forme fosile t microlosile, resturi de plante icarbonFzate, rar cu coniuuL ridicat -le substane bituminoase, en Coneçiuni de carbonai1i, chico, su1fai1auconit, oxizi ai hidroxizi de sr (tineori coflcI4iOnaI) i en riritã. Culoarea este variatli: alb, c5nuiC. verde, albactru, rou, brun, negru -diverse nuante. (V. P1. . fig. a). (em ponen(: principali = minerale srgiloace din grnpa illitului, mont'norilonitului, caolinitujiii, cloritului, rrmieu1itului etc.; subordonanfi czar, carbonati, sul1ai, piritb, oxizi tci hidroxizi de (her; sporadici dolamit, zircon, blotit, turmalin ste, toate cu grauulaie superioarà raciunii pehitice. Sc poatc prezenta ta rocl rnonominera1 (caclit, mont,orllIonit, sepiolit etc) mu In asociai dc minerale, eel mai frecvcut. fropri1ii;i fizice: moale; gr. vol. 100-2000 kg/m3 ; porozitate foarte mare; permeabilitate foare mica ti nulà; cocficient de absorbtie 1Bare mare; capacitate de umfiare mare; capacitate de schimb de lord ndicatã; phisticitate mare. Este —Iqurc)asIi ha pipáit, greu atacath de acizi.
('ondi(i de forinar: depuneri in tzine marine, lacuri, lagirne; dep1meri glaciare; prin alterarca unor FOdUSC vulcanice (eenuä) i a hdspaior din rocile magrnntice anite, pegrnatite, rioliL, dacite) ti din cele metamortice (gnaise); grin regruparca ionilor a,flali In salutii (geluri, coloizi); rezidual. Lipindire qi zaWthri: argile comime slut inthlnite In (carte multe ormaiuni geologice din scoara &eresU'ä. In România aonele mai gaportante de unde so extrag .rgi1c ccimuue slut: Alumali, Casacal, Buftea, Buciurneui, Cärpinif,
AUCIUT
Jimbohia, Lugoj, Urziceni, Taudrei, Piatra Neazn, Tg. Au, Obira etc. Argile monominerale en calitä%i mineralogice si ecoflomice deosebite cc Intilnese mai var. In România, ele sint deserise la Defcea, Docuzol Hiarghita, Aghirc, Homoriciu etc. Argilele slut folosite in industria ceramicá (brutä sau fintc), construchii de baraje cu iniez de argila, iudusti'ia petroliera, farinacenticà, hirtiei, eauciucului etc. Argilit (eugi, shale, ariUiie): sedimentar clasticä )detritie) slab conolidatá. Denumirea rocii este d.' proveni. ent rrancezl argilli€e. Mod de prezentare.: structuiã peliticä Cu granulatic cupnnsä intro 0,002 i 0,0002 nun; texturä compacta; dispus in sti'ate sau bancuri masive, cu stratificat,ie evidentli aciccea cu mecanoglife si bioglife, lusile sl inicrofosile, restmi tie plante incarbonizate, inni ray substane bitunainoase. Culnarea variabil: cenuie, siegru, galben, albastru, brim, roscat, verde. Uneori pe fetele de stratificabie prezintâ eflorescenbe de sultati colorate albg1bui (cazul disodilcir) san do sãruri delicvescanto. (v. P1. 10, fig. 1, 2). Componenf I: principal! - minerale argiloase: illit, caohinit, niontrnorillonit, clorit, sepiolit, attapulgit, vernaicului etc.; subordonahi: euarç, oxizi qi hidroxizi de fier, sulfuri, feldapati, carbonati, mice, su1Iai. Propi'ieidfi fizice: coeficient de tàrie 2-4; semicoerente cu aspect compact; gr. vol. 1700-1900 kg/m3 ; porozi late mare; coeflcieut de absorb lie mare; sprtuth dreaptã sau concoidala; conapactitate redusa permebilitate (carte mica mu nulL Condijii de formare: depuneri bazinale marine, Jagunaro, lacustre, mal ram' reziduale sau prima alteramea rocilor preexistento (de tipul cenuelor vulcanlee). Poarte ray ca depozite glaciare. Do regula iimdicä o deprtare do harm §i o depunere Ientà.
ARGINT
Rdspndire i utllizdri: este intilnit freovent pe globul terestru Cu grosiini §i extinderi extrem de vanabile. Semnificative 8int argilitele Itegre on graptoliti din paleozoicul inferior Intflnittt in Anglia, R. F.
Fig, 56. Argitit Cu piriUL Germania §i Polonia care, uneoni, atr un eoninut nichcat de cupru i zinc; argilitele din Michigan coniuind cia asemenea cupru; forinaiunea Green River, eocen Utah, Colorado, Wyoming (S.TJ.A.); argilitele cretacice din Polonia; argilitele clevoniene §x permiene din Sao Paolo, Parana, Santa Catalina (Brazilia), Fu Shun qi Mm (China) argilitele si disodilelc Oligocene din Carpaii Orientali (Romania) etc. Argilitul este folosit Cu precädcre ca ma Lerie prima in industria ceranucã §i a refractarelor; foarte ran sint folosite Ia extragerea substane1or biiuxninioase (disodile, angilite bituminoase) numite ulciuni de 1ist; matenic pniml termoenen-. geticli; extragerea sulfnIui 5i eupru-. liii (cincl Jo conhin) ; extragerea din cenua rozultatà din arderea arguebr bituninoase, a unor elemente rare ca molibden, vaaadiu, wolfram i aluininiu; roziditribe pot 11 fobosite in agniculturS ca arnendament pentru soburilc acido, la fabnicarea unor tipuri do ciment ti ca matenie prim In eonstrucii. Argint (engi. silver) : element nativ. Ag = argint. Denumu'oa mincralului esto de ongine intinS; orgenturn = argint. Sisleni de crithrlizare: cubic (izometric).
52 Mod de prezentare: metal alb, moale, rar in cnistale do form cubicä san oetaedric; masc cornpacta, dendrite, agregate arbonescente cu ramuni mici dispuse dupä un unghiu drept; agregata sub foimà de stea. (V. P1. 10, fig. 3). Proprietdfi fizice: dunitate 2,5-3; gr. sp. 10,5; opac cu lucin metalic; se topeta la 960°C; rnaleabil, ductil, Cu mare conductibiljtate electnica; solubil in acid nitric. Cond4ii de forinare: prin rocluccrea ulfunibor, asociat cu Pb si Zn in stare nativä; filoane hidrotermal de temperaturã joas5 asociat cu calcit, san de temperaturã irialttt, asociat cu sulfuri sulfur de nichel i cobalt; adeseori asociat cu cupru. Rdsptndire qi utiliziXri: In cantitài infIme este coninut In ape do mare, apoi in stare flativà, Ca amalgam i that cu aur, platiná, cupru, nichel, galenä argentiferA etc. Este intilnit la Broken Hill (Austria); KUngsberg (]Norvegia) Chanarcillo (Chile); Ontario (Canada); Redbeds Colorado(S.U.A.); Bolivia; Mexic; Peru; IJ.R.S.S.. In Rom&nia apare asociat indeosebi magmatismului noogon, la Baja Mare, Baia Sprie, Cavnic, SAcánluib, StAnija etc; mai ran este legat de magmatismul banatitic la Oravita, Cicbova Romana.
Fig. 57. Cristal dc argint. Argintul este un metal cu intrebuinAni multiple: poutru bijutorii, in industniile chimicA i electrotehnicA, in fotografie, pentru diverse aliaje, la confecionarea ogliozilor, obiectclor do na easnic, dentisticA etc. Arsen (engl. arsenic): element nativ. As = arson.
A5mALT
53 Sistem do crisaUzaro: hexagonal. Mod de prezentare: mr in cristale pseudocubice de obicei romboedrice freevent in mase niierociistaline sau mamelonare cu dispunere in benzi concczLtrice. Culoare neagrã cu tente albicloase sau gri desehis.. (V. P1. 11, fi g. 1). Propriehii /izice.: duriLate 3,5— 3,7; gr. sp. 5,4-5,8; clivaj perfeet; frgi1; opac cu umà cenulie; sublimeazá in aer la presiune norinalá qi Ia tetuperaturA do 633°C emanind tin mniros caraoteristic, otrAvitor. Prczintà douA niodificaii alotropice: arson metalic, cenuiU cu luciu argintiu, casant si, arsen galben, moale ca cea.ra, inatabil trecind sub actiunea luminii in arsen metalic. Co,uI4ii do formare: mar flat iv, frecvent in sulfumile din sulfoarsenurile nietalice (mispichel); filoane hidrotemnialo, asociat cu sulfuri de argint, nichel si cobalt; rar In moci dolomitke inetamoi'fozate. Mispichelul este principala sursA do arson alAturi do aumipigment, cobaitinã, nichelinA.
hidroterxnale ale magniatismului neogen, Ia Baja Mare, Cavnic SAcrimb, Ziatna. Uneori apame ca produs secundar. Amsenul este folosit in medicinA, fanuacie, industria sticlel si emailuribr, industria chimicL pimotehnie etc. ArtiniL (engl. artinite): carbonat. Mg2 (Oli)2 CO2 . 3H50 - hidrocarbonat do magnoziu. Dentimimea mineralului provine do Jo numele mineralogului italian Etore Artini. Sistem de eristalizare: monoclinic. Mod do prezenare; cristale pris-. matice subtiri sau aciculare, albe son gr, trocveut so prezintA In agregate gobuiare sau sub formA do cruste. (v. P1. 11, fig. 2). Proprieldfi fisice: dumitate 2; gr. sp. 2,05-2,1; Iragil; dllvaj perfect; transparent cu lueiu sidefos; urmA albä; solubil In acizi Ia eald. Condif ii do forrnare: hidrotermal de joasà temperatumA, de regula depunindu-se pe fisuri, asociat cu brucat i n:iagnezit. Freo'vent in serpentine. Thispindira #i uiilizdri: este Intilnit Ta Val Malenco, Vol Lantemna, Santa Maria, Lauzo §i Einareso (Italia); Iiigoslavia; Kraubath (Austria); New Jersey ji New York (S.U.A.). Artinitul prezintà importantà tiintific-rninerabogicA.
Fig. 58. Cristal do arsen. Rösp Indite si utitizdri: Sandolo (Italia); Salsigne (Frana); Cehoslovacia; Hors (H. F. Germania); Montana 9i Utah (S.U.A.); Siberia (U.R.S.S.); Ontario (Canada); Belinder (Suodia); Australia; Belgia; Mexic, Japonia. In RomAnia este intilmt ca produs pfrometasomatic al magmatisnrnlui banatitic, Ia Oravia qi Ciclova RornAnA; in filoane
Fig. 59. Crislai do arinit. Asfalt (engi. pitch): oxibitumen, gmupa hidrocarburior superioame. C18}184 - hIdrocarburA superioarA. Denurnirea este do origino greacà: asphaltos = smoalà de pAmint. Sistem do cristalizare: amorf.
ASTEOFIUT
Mod do prcze.rthrre: mase amorfe pärnintoase mci, colorat negru, negru brun, cenuiu rind eats altorat, formind strate masi've (lacuri de asfalt) sau intercalaii stratiforme, lentils sau pungi in grosfi, nisipuri, mai mr pietriuri; Ca impregaaii In calcare, uneori in iisturi cristaline i roci magmatico adiacento zäcnijatolor de hidrocarburi (migrat). Asfaltul dei sate un mineral eats considorat free-vent ca roc4 sedimentarä eaustobioliticà. Pro priet4fi fizice: inoale; gr. sp. 0,9-1,2; opac cu luciu gras sau fàrä luciu; plastic sau compact cind prezint4 si spArturA con coidalA; solubil in aoivonti organici i sulfurA do carbon; arde en fum jj miros grau. Do regulA con%ine 10-12% H, 65-70% C i 25-300/10 oxigon. Cond4ii do formare: prin degradarea (asfaltizarsa) zAcAmin-telor do liidrocarburi scoase Ia zi sau puse in contact cu oxigenul prin diferite fenomenc goologice.
Fig. 60. As fait (Derna-7'dtdru, Ronzdnia).
Fig. 61. Manjac (Montcoru), Rdspindirc fi uiilizdri: in teats regiunilo petrolifere inten8 cut.ate,
54 exodate, aaociat Cu zAcAminte do petrol degradate. So Aaete Ia Baku i rogiunea MArii Caspice (IJ.R.S.S.); Lacul Bermudez (Venezuela); insula Trinidad; Val do Travers (Elvelia); Seyssel (Franta); Linnier ji VorwaHo (R. F. Gemniania); Mati;a .i Demna TAtAru (Bomânia) Asfaltul sate folosit in Constmuclii (hidrofug), in industria udroanelot, in lucrSn de drumuri, en izolant electric, In industriile ehimicA i petrolierA, cembustibil etc. o varietate do asfalt mel compact, negru str5lucitor eats asfaltitul Care, spro deosobire do asfalt. Sate greu solubil in sulfura do carbon qi insolubil in benzinA. Tot din aceastA grupA face parte grahamituZ, giLsonitut, aThertliul, manjacul. Aatrollht (engl. astrophylite): silieat (ortoøilicat). (K, Na)5(Fa, n)Ti2Si5O(O,OH)7 ortosilicat complex do potasiu fier i mangan. Denumirea mineralului eats do ongine greacA: astro + phytlon, rolenindu-se la faptul cA mineralul so prezintA in cristale radiate ca o stea. Sistetn de cristaUzare: triclinic, uncori monoclinic. Mod do prezentare: cristale tabulare mici; frecve.nt in agregato dispuse sub forma de stea. Culoarea galben auriu sau galben-brun cu nuance rofcate; uneori vorzui. (v. P1. 11, fig. 3). Propriet4i fizice: duritate 3,5-4,5; gr. sp. 3,28-3,3; fragil; civaj perfect; transparent la translueid. Cu luciu sticlos (uneori mnetalic) sau aidelos po fotele de civaj; urmä gAlbuie; solubil in acizi; birefringeua 0,025; 1,740; y 1,746; z=1,765; 2V=75-85°. Cond4ii do formare: In roci magmatice intrusive alcaline (sionite nefeinice) qi in pegmatitole aceatora, asociat cu titanit, mica neagrA zircon, feldspai. De regulA apare in cavitAi1c ci fisuxile aceator roci. RdspIndi.re yi uti1i4ri: Brevig ji Langeaundflord (Norvegia), undo a
,WGI.T
fot intilnit prima data; pen. Kola (U.RS.S); Pikes Peak - Colorado S.U.A.); Narsarosuag (Groenlanda); Elvi4ia. Mtrofilitul prezintã interes tiinifi.'-minera1ogie.
Rdspindire qi iaiUzdri deiertul Atacama (Chile); Ural §i Kazahstan (U.R.S.S.); Australia; Bolivia; Maxie; Namibia; Peru; S.U.A. Cristale mari frumoase se intilnesc Ia Wallanoo (Australia), jar in lava Vezuviuhu (Italia) Se citeazft cruste de atacamit. Atacainitul este Iolosit la extragerea euprulul (Chile) atunci cind con4inutul este suficient de economic (eficient).
Fig. 62. Critai de asl.rofihit. acaini*e): halit. Ataeamit (engi. Cu2C1(O1l)8 = clorurà hidratatä d upJ,uDenumirea mineralului provine do Ia deertu1 Atacama-Chile. Si.itern de cristalizare: rombie (ortoroinbic). Mod de pnizenhzre: cristale prismatice fibroase; freevent In mesa compacte reniforme sau in agregate radiare. Culoare verde, verde inchis, uneori verde cenuiu (v. P1. 12, fig. 4). Propriedi fizice duritate 3-3,5; gr. sp. 3,75; divaj perfect; translucid cu Iuciu sticlos; fusibil, colorInd fiacra In atbastru; solubil in UGI; r=4,S31; ,=1,861; z=1,880; 2V = 74°; (—); RX: (d, I) = 5,40 —100, 5,00 —100, 2,82 —100. Condiii de (ormare: in zona de oxidatie (p.iria de fier) a zaclmintelor de dupru din deerturi fi ca produs de sublimara a exhaiaii1or vulcanice. Adesea asociai cu malachit, cuprit, gips.
Fig. 63. Cristat de atacareit. Augit (engi. augie: silicat (inosiheat din grupa piroxenilor). (Ca, Na) (Mg, Fe, Al, Ti) (Si, Al)205 silicat complex de aluminiu, calciu, magnezin si fler. Numele mineralului este de origine greaca i provine de la cuvin Lu] auge = Iuciu, refenindu-se la luciul feelor mineralului. Sister,s de crirtalizare: monoclinic. Mod de prezenUire: cnistale Cu habitus prismatic scurt, terminate cu fe%e pinacoidale lucioase; rareoni izoinetnie; uneoni formeazä mase granulare comupacte ji agregate gramilare. Culoarea gni-negru, nogru sau brim. (v. FL 12, fig. 2). Proprie.dçi fizice: duritate 5-6; gr. Sp. 3,2-3,5; prezintli douA direci
AUR
56
de clivaj la un unghi de 87° ; sp5rturä concoiclalS; formeaz5 freovont macic; translucid la opac cu luciu puternic sticlos i unsuro8; urmS cenuiu-verzuie; znsolubil in acizi; birefringena0,018-0,038; =167— 1,785; y = 1,671-1,741; z = 1,708 —1,761; 2V = 25-60°; (+): RX: (d, I) = 2,98 —100, 2,52 —100, 1,61 —100. Varietatea bogatá in Fe qi Na esto numitä egirin-augU. Sohiiiie hidrotermale ii altcreazà uor in uralit (amlibol), elorit, epidot i calcit (propiit).
Fig, 64. Cristal de augit.
Fig. 65. Augit (S.U.A.). Condiii de forrnare: constituent al rocilor magmatice bazice intrusive (peridotite, piroxenite, gabrouri) i al celor efuzive (andezitc, bazalte, fonolite) precum §i al produselor vulcanice ale acestora (tufuri, cenuà); ca produs al metamor-
lismulul de contact §i regiona) (granulite). I-laspIndi'e si utiUthri: in agregate cristaline larg dezvoltate este Intilnit intr-o eerie de mci plutonice din complexul Bushveld (Africa de Sun; compiexul Stillwater (S.U.A.); Skaergaard (Groenlanda); agregate cristaline märunte se intuinese in lava i rode piroclastice ale vulcanilor Vezuviu, Etna i Stromboli (Italia); Kaiserstuhi (R. F. Germania); Auvergne (Franla); Montana i Colorado (Canada); augite eärace in calciu spar in bazaltele i andezitele (Tin Japonia i cele din Langaj Oldojuho (Tanzania); Argentina; IJ.R.S.S.. In Romània este intilnit in amfibolitele din fundarnentul cristalin al mijnilor Preluca, Sebe i Paring; in rocile intrusive bazice i ultrabazice paleozoice de Ia Timvila, Gi'eci, Jolotca; in andezitcle noogene din muiflii Oa, GutSi, Birgtu, C51imani, Harghita etc; in uncle diorite (Càzàneti-Ciungani) ci andczite banatitice de la Dogriecea, Oravila Bi1a-Bihor etc. Augitele a]teate chit folosite Ia fabricarea colorantilor minerali, Cind Xormeazà mace §i agregate cristaline compacto este folosit in lucräri ornamentale interioare (de contrast). Aur (engi. gold): element nativ din grupa metalelor preioase. Au = aur. Numele miueralului este de origine JatinA; aurum = aui'. Sistein de cristaUsare: cubic (izometric). Mod do presenters: freevent apare sub forma de granule, foie, fulgi san soizi, dendrite, pepite (in aluviurn)i foarte rar cristale, mici, cubice. (v. P1. 12, fig. 3). Propricidli fiske: duritato 2,5-3; gr. sp. 15,3-19,3; ductil si maleabil; rezistent la oxigenul atmosferic, insolubil In acizi, find atacat numai do apa regalA; foarte bun condueStor de c1dur5. i electricitate. Cond4ii de formare: nativ, asociat cu sulfuri i selenuri de plumbs
A13RJPIGIENT
67 er, cupru; mai rar asociat en argint nativ; in. unele Insipuri §i aluviuni spare asociat Cu rainerale grele ca monazit, zircon, graflai, casiterit, magnetit etc. RJ.spfndire j uti1izri: Africa do Sud: Ghana; Canada; Australia, Filipino, Japonia, TJ.R.S.S,; S,U.A.; Columbia; Mexic; Zaii'. In România este Intiluit in zàeàminto polimef.njjce inetamorfozate sau in filoane legate do sisturi cristalino, la Baja Bora, Crucea, Valea mi Stan Bozovii etc; In Sloane hidrotermale i coneentraii pirome tasomatice polimetalice aferente eruptivului banatitic, in Ciclova Românà, Oravita, Dognecea, Bàia Bihor; in moane hidrotermale polimetalice sau numai auriferc legate do erupt.ivul neogen de In CicIrl4u, Ilba, Baja prie etc; in aluviuni ale riurilor Olt, Sebe, Bistria Aurie, Arge, Ampoi, Someu1 Mare etc. _4urul este folosit in rnediciná, dentisticA, pentru hij uterji, electrotehnicä, illaturá, industria fotograficá etc.
P 113
Fig. 66. Cristal do aur. Anricalcit (engl. auriohalcite): carbonat. (Zn, Cu)3 (CO3)2 (011)2 = earbonat hidratat de cupru §i zinc. Numele mineralului este do origine latinâ: aurichalcum = minereu de cupru. Siatem do eristalizare: monoclinic. Mod do prezentare: cristale aciculare subiri, formiud eruste qi noduli in asoCiaie Cu limonit; rareori in cristale solitare biiie dezvoltate. (v. P1. 13, fig. 1).
Proprietdf frzice: duritate 2-2,5; gr. sp. 4,2; clivaj bun; Jlexibil; translucid; urmil albasträ-v.orzuie sau ohiar verde; solubil in acizi. Coloreaza fiaeãra In verde (cupru). Este biax negativ •i cu 2V mic. ConditLi de formare: in zona de oxidare a sulfurilor, prin interthediul solu%iilor bogate In carbonai care cjrculs in aceste zone. Chessy IMspindire si utilizdri: (Franla); Lauriurn (Grecia); Bergamo (Italia); Mapimi (Mexic).; Tsumeh (Namibia); Leadhills (Scotia); Utah, New Mexico (S.U.A.); Grubbenvorst (Olanda). In Romània apare in zäcmintele do Contact CU banatilele de. Ia Dognecea, Itioldova NOuli, Sasca Montanit, .Ocna do Fier, BAi;a Bihor. Auricalcitul prezintã importan;a tiiniflca-nainera1ogicà. Aiuipigment (engi. auripigmonte): sulfurá. = sulfura de arson. Numele mineralului este de oligine latinA: aurum pignienturn = culoare de aur, referindu-se la culoarea mineralului care seamánt cu cea a auruluj. Sistem do crjsjalizare: monoclinic. Mod do prezontare: cristale cu haMtus prismatic; frecvent sub formà de agregate reniforme, nodulare, bacilare, cruste compacte i mase stratificate; colorat galben sau galhem oranj. (v. P1. 13, fig. 2). Pro priet4i /iziee: duritate mica 1,5-2; gr. sp. 8,48; fragil; elivaj perfect; transparent clad este in foie subtiri sau translucid, cu Iuoiu adamantin; urmA galbena; arde uor, emanind un iniros caracteristic do sull; solubil in acid azotic; expus la luminä in aer so sfárimii; birefringena 0,62; x = 2,40; y 2,81; a = 3,02; RX; (d, I) = 4,77 —tOO, 2,44 —70, 3,97 —60. Cond4U do forrnare: hidrotermal, asociat cu realgar i cinabru; prin alterarea realgarului; ca produs de sublirnare pe peremii craterelor vulcanice i in cràpäturile 9i golurile
M)'rVNff
lavelor poraase; exogen, sub formä do efloj'escente, cruste sau mase pàmIntoase, uneori in mci dolomitice metaniorfozate. Rdspindire qi utilizdri: Manhattan, Nevada (S.U.A.); Luhum qi Ujulfa Georgia ((J.R.S.S.) ; Kurdistan (Tureia); Vezuvia (Italia); Alahar (liigoslavia). In Romftnia este intilnit ca produs hidrotermal la Baia Mare, Baja Sprio, Cavnic, SAcSrimb (asociat magmatismului neogen). La Moldova Nou, Sasca MontanS fi Bái.a Bihor apare asociat banatitelor. Auripigmentul este considorat ca sursA pentru obinerea arsenului; este folosit do asemenea In industria vopselelor mineraic, tfibAeArie etc.
58 Propretdfi flzice: do ritate 2— 2,; gr. sp. 3,2; fragil cu clivaj bun; Translucid Cu lucia sticlos peHat; puternic radioactiv; fluorescent in InminA ultravioleta; uor iuHbil; birefringena 0,03 - = 1,488 1,553; y = 1,510 -1,575; a = 1,521-1,577; 21' =3O60°.
Fig 68. Cristai do autunil. Gond4ii do for mare: in Sloane hidrotermale i in pegmatite; ca produs dc alterare a unor mineralo primare dc uraniu, uneori in zona do alterare a graflilMIOr. RdapIndire fi utilizd'ri: cruste meg dezvoltate sint intilnite la Autus, (Frana); Cuueo (Italia); Washington qi Colorado )S.LLA.); Sabugal (Portugalia); Australia; Shinkolobwe (Zair). In RomSnia este intilnit In zona BAiça Ilihor, Autunitul este considerat sursA pentru oblinerca uraniului.
Fig. 67. Grital do auripigzne:U. Autunit (engL auuui1e): fasfat. Ca(UO2{PO)2 . 12}IO = fosfat hidratat de calciu i uraniu. Numele mineralului este dat dupt localitaLe Autun din Franta. ,Sis:em do cris.ializaro: tetragonal (patratic) Mod do prew.Jare: lamele cu contur patratic, colorate gr'i dechis sau gAlbui; uneori in agregate cristaline intrepAtrunse. (v. P1, 13, fig. 3).
Axinit (engi. axinite): silicat (boresilicat). Ca2(Fe, Mn, Mg) Al2 (13030H) Si40= borosilicat complex de ealciu, megnealu, niangan, 11cr §i aluminiu. Denurnirea mineralului provine do In cuvintul grecesc axinas = no ax, referindu-se la laptul ca mineralul este uniax. Sistom do cristatizare: triclinic. Mod do prezentare: cristale foloase si tabularo ce alcàtuiesc inase compacts, gramilare, colorate brun cafeniu, rolcat, roz, violet, albasttu, cenullu gi galben. (v. P1. 13, fig. 4). ProprieM!i fizice: duritate 6,5-7; g. op. 3,25-3,3; translucid CU IUC1U sticlos; clivaj bun; UrrnA cenuvie; birefringcn 0,0095; a = 1,6781,684; y = 1,685-1,695; a = 1,688
AZEESI
-1,696; 21' = —80°; (-); RX: d, I) = 2,812 —100, 3,16 —90, 3,36 —80 Cond4ii de forinare: mineral tipic pneumatolitic apoi hidrotermal In geode si fisuri din granite i diorite, pe cr3päturile rocilor metamorflce, in zàcá.mintele metalifere flloniene, uneori in aoreolele de contact.
XX /
121 120
fie ell
tinelor (vezi crisoil). (v. P1. l!, fig. 1). Propriet4i /izice: dunitate mica; gr sp. 2,5-2,6; fllrà clivaj; opac cu luciu sticlos; elastic; nu arde; solubil in acizii puLerthci; rAu conductitor de cAldurà i electricitate. Condi;ji de formare: mineral metamorfic In sistunile cnistaline; uneori prin transformnrea hidrotermalã a rocilor ultrabazice. Rdepindire si utilithri: aparilii innportante de azbest cnisotilic se cunosc in provincia Quebec (Canada); Insula Cipru; Africa de Sud; Zambia; Sverdlovsk (U.R.S.S.); jar azbest amfibolic (amiant) in Noua Zeelanda; Nua Caledonie; Tasmania (Australia; China; munii Urali (U.R.S.S.); Puke (Albania). In România este intilnit in Carpaii Menidionali, mai ran in Carpaii Orientali i Apuseni. Exploatabil este Ia Potcoava, Tsovita, Plavievita, Tilva.
Fig. 69. Cristal de axinit. Rdspindire fi utilizdri: Scopi (Elvetia); Harz (R. F. Germania); Monzoni qi Baveno (Italia); Cornwall (Anglia); Ural, Altai (U.R.S.S.); Bourg d'Oisans (Frat4a); Polonia. .Axinitul preaintã interes tiinificrmneralogic. Azbest (engl. asbesie,): siicat (mosilicat din grupa amfibolilor - amiantul 9i, fliosilicat din grtlpa 5Crpentinei -crisotilul). Denuniirea mineralului este de ongine greaca: asbestos = care flu arde, refenindu-se la faptul c5t niineralul nu arde. Sistem de cristalizare: monoclinic sau rombic (ortorombio). Mod de prezentare: agregate cristaline flbroase foarte subliri, Ce se pot separa In firioaro Cu sectiunea sub 0,001 mm; eclorat alb, gri, gri-verzui, gàlbui sau brun. Sc eunose douä vanietài: amiantul care este Un amfibol si erisotilul care face parte din grupa serpen-
011
Fig. 70. Crista de azbest (monoclinic).
Fig. 71, Azbest (TU'a-Banat, RomAnia). Azbestul este folosit in industria textilà (fibre speciale), In tehnica auto (frine, izolatori), In eleetricitate
-
AZURIT
60
i electrotehnicA, Ia cazane cu LoinperaLurA inalt5 etc. Azurit (eng) izurite): sin, chessylit; carbonat. Cu3(CO3)2 (011)2 = carbonat hidratat do cupru.. Denumirea inineraiului este do oigino francez5; azure = albastru ca crul. Si.sletn do crLsiahza.re: inonoclin. Mod de prezentare: cristale matice, acioulare sau tabulare; freevent sub LorixiS do druze do oristale märunte, mase granulare compacte, reniforme sau agregate dispuse radiar. Adesea so Intilneso pseudomorfoze do azurit dupS alto minerale; colorat albastru ca cerul, uneori cu ntianc do albastru inchis sau violet. (v. P1. 14, fig. 2.).
Condif ii do forinare: prin alterarea i oxidarea ininereurilor cuprdere In zona de oxida4ie (pSläria zäcAmintelor do cupru); ca depuncri hidrotermalo do joasa teinpeiuturll, totdeauna asociat cu nialarhit i roci carbonatice. Mai rar in ioci sedmmentare carbonatice ji gresii sub Iormä do impregnaii, produse do solu%iile ineãrcate on sulfa%i de cupru. Rdepindire i utilizdri: Chessy T, (Frana); Meduorudiansk -NijnIi hi i Gumeevsk -Sverdlovsk (U.R.S.S.); Broken Hill (Australia); Laurium (Grecia); Zair; Pennsylvania; Arizona; Nevada; Utah (S.U.A.); B. F. Germania. fit homania apare asocial qisturilor enstaline (Cirlibaba, Pojorita, l3Slan, Bàdeni, Orzeti) Vi magxnat.isniiilui neogen sau banatitic (Cavnic, 134i-
M olly
Igo
flo
Fig. 72. Gristale do azurit.
ProprietAfi fizice: duritate 3,5-4; gr. op. 3,7-3,8; fragil; clivaj satisfactor; spãrturä concoidalS; transparent la translucid Cu IUOIU sticles-aclamantin; urma albästruie; solubil In acizi; x = 1,730; y = 1,758; z=1,838; 2V=68°; (+}; RX: (d. 1)=5,20 —100, 3,67 —100, 3,53 —100.
oara, Ciiztineti, Oravia, Dognecca, Ocna do Fier, Tincova). Azunitul este folosit In lucrAri ornamentale, uneoni Ia confeclionarea podoabelor, jar sub form& do praf ,,albastru do munte" se foIosete Ia fabricarea unor fungicide ji vopsele albastre; uneoni en aurafi do cupru (cind contino 50% Cu).
11]
Babingtonit (engi. babing(one): silleat inosilleat). Ca2 IFe, Mn) FeSi5O 4(011) = hidrosilicat dc calciu, fier i magneziu. Denurnirea rninerluIiti provine tie Ia nuinele. mmeralogniui cnglez W. Ba hington. Sislem de cris1a1icare: Lrielinic. ..J4 de prezen.w-e: eristalt, prismatice c,irte, uneori in forrnà de panli, eok.n1e negru in spãrturã proasplitá i athastru sait brun roeat, cind sint alterato- (v P1. 14, fig. 3).
Gonditil de formare: pne;tniatolitic si bidrotermal in eavitãtile bazalte1w,, granitelci §i pe erptiie gxiiuselor. Rdspindire si utilizdii: parageneze Cu ke1dspai sint intilnite In granitele pegmatitico de la Baveno (Italia). Agregate cristaline asociate en preImit si caleit ro tapiseazä eavitiIe bazaltelor shit intlinito la Woslield, Massachusetts si Prospect Park, New Jersey (S.IJ.A.). Babingtonitul prezintS interes 1tiint' c-mineralogic.
/
Fig. 74. Ba.bin1onit. (engi. Write): sulFat. BaSO'= cultist de bariu. Denimiixea ndneralului este tie ongino grcac barys = greu, referindu-se la greutalca speciuic mare a iaineralului. Sistem de cristalizare: rombic Mod de prezentare: apare tie in ciistnle solitare tabulare, lie in agregate, fie in mase grauulare compacte, masive, uneori dispuse sub termS de stalactite, rozete san in evantai. Bariii.n
Fig. 73. Crislal de bahiugtoni. Proprieti fizice: duritate 5,5-6; gr. sp. 3,';; clivaj bun; opac Ia translucid en luclu sLides; insolubil in HCJ; birelringena 0,025-0,033; = 1,700-1,720; y = 1,7101,731; Z = 1,725-1,753; 21' = 60-76°; (+) ; RX:(d, 1) = 2,94 —100, 2,88 —90, 3.01 —80.
IJAUX1TA
Este colorata alb, gãlbui, rou, verde, maroniu i chiar negru (clad contine incluzitini do natura organici 4i pirit4; mai sar incolor. (v. P1. 15, fig. 1, 2, 3, 4). .Própreti fizice: duritato 2,3-3; gr. sp. 4,45;tragilü; ciivaj prismatic perfect; transparentS la translucidà cu luclu sticlos; urmA alb; insolubilil in acizi; uneori fluorescent In tumisiS ultravioletã; hirefringena 0,012; , = 1,036; y = 1,637; z = 1.648; 2V=38-63°; (+); RX: (4, 1) = 3,44 —100, 340 —90, 242 —80. Cond4ii di formare: hidroternial do temperaturà joasà ji mijiocie asociata Cu sulfuri do plumb, stibiu i argint; in pegmatite, in cavftäi ci flswi din caicare §i dolomite; uneori so forsneazà din deponeri reziduole do tip earstie san depuneri din izvonre 1ierbini. Mai este ritatä in cavit4li1e unor mci bazallice, ca secreçiuni si concieiuni in nisipuri i marne, In cochi)iile unor foiaminliero (Xcnophyophomn). Thisplrzdire yi WiUz4r: P1ibram (Cohoslovacia); Cumberland, Cornwall, Derbyshire (Anglia); Monte
Fig. 75. Cri4al de baritsiui.
Fig. 76, fiaritind iii forma do irandafir.
412 Pademno (Italia); Connecticut, Colorado, Dakota (S.U.A.); Sahara; Freiberg (R. D. Germanli); MagetiWestfalia (R. F. Germania); Grocia; Peru etc. In Romnia este mntilnitS sub focmà de lentile, filoane si corpuri motasomatice Ia RAzoare, Cirlibaba, Rodna, Gheirghicni, Luncaui, Teliuc, Ghetar, Rucchita, Milcin; asociat4 unor corpuri rnagmatice, la Somova, Poinna MSrului, Ost..ra; In unéle formaiuni sedimentare. Baritina este folosità ca sureS pentru obtinerea bariului, apoi in industria petrolieri (noroi de fozaj), industria hirtiei i gurnci, pigmentilor etc. Bauxita (engl. aiixi1e): roc4 sedimentarâ rezidualli. Denumirca rocii este do unglue fraucezi. provenind do in localitatca Los Beaux. Mod de prezenlase: snasa compacte san pmintoase, uneori pisolitico cu aspect amonf, coloratã nib, gSlbui, rolcat, brun sau bruti nogricios. Corn poneni: principali - geluri ji agreg ate criscaline do hidroxizi de alwnmiu (50-80%) pnintre care gibbsit A1(OH)3, boebmit A10(011) i diaspor AlO(OH)3 ; subordonati limonit i caolinit; impurstäti = cuart,, calcit, he.nia'tit, vanadiu, crom losfor, arsen, sull, nzaoguri, zinc, beriliu si pãrninLuii rate. Mai routine 10-15% api. Dupü protlominarei minesalelor piicipak so deosebese bauxite diasporke, bohmitice, gibhsitico etc. (v. P1. 10, 11g. 1). Proprieldf I fizice: coeficiont do ttiri slab pusiA Ia monte; gr. vol. varhtbil5. 1900-2300 kg/m3 ; porozitale si peiiivabilita te do asenienea vuriabile depnzind do gradui do compactitate. Cind OsLo coxnpuetA preziat spàiturii concoidahi i este asprA In pipilit; insolubilä in acizi. Condi$ii do formare: in regiunila cu dimS tropicalA si subtropical. prin attoraica rocijor care contin canti-
63 táti k'nari de aluminlu ca produs rzidual format in urms dizolvãrii i Ievig5rii ealcarelor bogate in alurninlu de etre apele subterane. RJspfndire yi ui1iAi-i: Kazahstaxi, Siberia. lire! (U.1LS.S.): Reg. Lacutni Balaton (Lmngaria) les Beaux iFrana); Brazilia; lugoslavia; Ghana; Ansi ralia; I 'iclia; Grecia; Richmond, Arkansas, Massachusetts S,l3A) etc. In RcmAnin e.ste IntilijitI in nittnii _kpuscni ca produs rezidnal PC caleare, in Dobtogea, Carput.ii Oriejitali etc. Tlanxitn este consideratá tnt sursd maorü periti'u ohiiierea aluniiniuliii; niai este folositã In indutria chimicã i a refractarelor, industiia abrazivilor etc. Bazalt (engi. basalt). rocA eruptivA extiusivA, neovalcanicA. Cltimisni.: inafic, SiC12 _ 52-65%. Denurnirea rocii cste do origiuc afriran5. hasaites = piatra neagrL Mod de prezentare: structurã holocristalinã Ia hipocristalirta sau cornplet vitrofirica; texturà niasivá. In general sa jrezintit ca 0 mas4t granularii finA in care se disting fenoens tle de p!agioclaz, piroxeni iti oliviii. Sc fragsnenteazA (despie&) in colo;ute prismatice penta san hexaganale, thai rar sub forrnà de sorii, boinbe si tije en zone bogate in vneule utnplute cu caibonati si zcoliti Curgerile subnitn4ne prednt strueluni si forme earacteriSlice 1i 'int denuinite pillow-lava. Uncle curgeii hazaltice inglobeazs fiagmimic de roci intilnite in driiinul br ascensional snu rupte din ptn'4ii canalului plin care urea magma. kragmen Lola sint itinnile xCnoiitc spre dosebire de hiaboclastite care sint alcAtuito din sticla rnalicã rezuItau-t din lava bazulikã rAeitã brusc in coOtact cu pilizele de ap zncteoiieA san de zAc5.xnu1t intuinite in drumub situ Do asrLneitea apar fragmente rupte din roci de udinci nie din care an szult.ai Inssi lopiturile bzaltice. Baialtele prc'iiisl .1 cubori enuu, teniiii-brune, b ri oc sail
BAZALT
negricloase cu iiiiaifle roseate. Vanetatea holocnistalingrãunoasã lipiti do ofivina so nuenelte doterit (v. P1. 16, fig. 2). Coenponen(i: principal= plagioelaz (labrador, bltuwni(}, piroxeni (augit, hipersteii) ; accesonii = cuar, olivinà, magnetit, ilmenit, apatil, sticl; aecidentali = anifibol (lionir. blendA bnittiA), biotit. Proprithi(t flzce: coeficient de tune foarte mare 25-30; gr. vol. 25003200 kg/rn3 ; compact; absorb4ia de apt, poicizi tatea si peemebiIi tatert Lint practic. itube; rezistena Ia cumpresiune 2500-3000 daN/cni 5 ; rezister4a la oc 45-50 daNem/cni3 ; rezistenta In uzurã ogLe cupsinsil intre 0,05 ji 1,5 gfczn2 Cond4ii do [orniare: rocit exLrusk'r tipicà foninind curgeri suprapuse do lavti fre.event intercalate en sconii sau depozite sedimentare (facilitind stabilir(-a vijstai eriip)iunilar basaltice). Sc deosehesc bazalte do tip toleitic care couulin frecvent cuar i sint lipsite do olivinä d bazalte do tip alcalic (alcalibazalte) cure sint bogate in K i Na, cos4in crllvinci si sint fotmiste la adlncirni n'ai ntani decit tobeitele, astfel c In compozi;ia Ion mi int.nul decit a mica parte do roci topite din nAantaila supersoarL lizdri: bazalielt- au Rdspfndire Oi a largA anie tie rssptndire Iliad intllmte atit in fornialtuisi jecejute (neogene Vi cuateruare) cit Ri u.u 'L vechi (palcogene). lormeazA curgezi en separatli cohrninare in Platoul Central Frances; Siberia (U.BS.S.) Podisul i)cksn (India); islanda; Groenlanda America de Nord; IL D. GermanA etc. Couuni vuicajiice uriase slot inlilnite in Hawai 1i In multe alto insult, ale Oceanului Pacific; tie asenienea fornuerizri fihsiane si shun. In Rornânia Oslo intilsuit. la Races, Rupca, Bogata, Brani1c, Malnaç, SArma, Detunata. Bazaltul eLte fologit in constructii do drunutui (ose1e si cãi fratc) sub forma de balasi, criblurA, payola; In prepararea hrtuanclo.r; cons LrUCii
EAAT
ziduri do sprijin, baraje, poduri etc. Uneori slat folosite si pentru olflinerea potasiului necesar amendamentelor agricole. Bazauit (engi. basanite): rocá magmaticä extrusivâ. Chirnisrn: mafic (bazic), Sj05 = 52 —65%. Donumirea rocii provine din Jirnba francezâ basanite. Mod do preaenta1e: struetur porflricà tipicà (fenocristale diseminate intr-o masä cu aspect pàmintos) textura masiv-grumloasA sau vacuolar%. Colorat cenuiu inchis, uxienri cu nunne albAstrui. C'orn ponenfi: principali = plagioclaz (labrador, bitownit), augit, nefelin, leucit; accesorii = horobjendA brunA, hiotit, magnetit, ilmenit, sodalit, accidentali = analcim, zeolii. Proprietdçi fizice: cooficient do tärie modest 6-11 gr. vol. peste 2200 kg/m3 ; porozitatea peste 5%; coeficient do absorbic peste 5%; spàcturä neregulata; nu este atacat do coizi; rezistena do rupere Ia Compreszune 600-1100 daN/cm2. Condif ii do formare: curgeri si dikeuri asociate bazaltelor alcaline.
Fir,'. 77. Buzanit cu leucit (Italia) Rd.qiLediro i ufiliziiri: bazanit cu elehu este intilnit In insulele Ca,uire, Azore, Madeira, SI. Elena, prectun iin Tasmania (Australia), f)unediu (Noua Zeelandá), jar basanit cu leucit este Citat la Monte Soma ji Veznviu (Ilalia). Bazanit
64 comun mai este Intilnit In Uganda, Tassili (Sahara), San Carlos -Arizona (S.U.A.), BazaniLul este folosit ca piatra do construcie, indeosohi sub formil do placaje §i dale. Becquerelit (engi. bccquereiit.e: oxid (hidroxid) 21JO . 3iIO = oxid do uraniu hidratat. Denumirea mineralului provine de la numele fizicianului francoz Henri A. Becquerel. Sistem do crietatizare: rombic. Mod do prezentare: cristale inici rombice, uneoni In agi'ogate pseudohexagonale. Culoarea brun-galben. (v. P1. 16, fig. 3). ProprieU4i fizice: duritate 2-3; gr. sp. 5,2; fragil on Clivaj perfect; mr prezintà insole; translucid en luciu casinos la adamantin; urmä galben5;'x 1,735, y = 1,820, z = 1,830; 2V 31°; (-). Condijii do formare: hidrotermnal sau ca produs de alterare (oxidare a zcmintelor do plumb). Rdzptndire fi railizdri: in Zair, la Kasolo Shaba undo este asociat Cu anglezit §i cuprit; Bavaria; Canada, Is Marele Lac al Urilor; Argentina; Jugoslavia. Becquerelitul prozicctä intones tiinifie-mineralogic. Beideht (engi. beidelite): silicat (fibsilicat din grupa mincralelor argibase montmonilloniti ce -smectice). (Al, Fe)2(OH)5(Si, .Al)4050 . nH2O = silicat de alurninlu i Her. Denumirea mineralului provine do la regiunea Beydel -Colorado, tmde a lost identificat poniru prima data. Sistern do cri.statizare: monoelinic, Mod do pre.zentare: agregate onstaline; Inoovent mase pàmintoase, amonfe i pulberi; asociat Cu moatmorjllonit. Culoare.a alb en rntane ccnuij sau verzui. (v. P1. 17, flg.1). Proprietdfi fizice: d unitato mica 11,2; gr. sp. 2,4-2,6; disociabil i unsuros la pipait; opac cu luciu mat; birefringenla 0,009-0,03; x = 1,481-1,609, y = 1,502-1,61,0, Z =
HENTOMIT
64 = unie; IL\:: j il. IJi1-1,I30; Ii - 7,11 —100, 151 —100, 4,115 —10)), 3,02 - LW). Insolubil in acizi. f ondtii de formaie:
in zona
tIiarc u rocilir niagmatc bazice i ultrabazice: in zona dv oxidare i z5c5rniritclr'r di' stibiu i rnangan; To iinrJc 1nssuri Si cernoziomuri Inrinate pe roci magniatice; prin 3tprarea imor cPniLse vulcaruce-.
Rsispindire si liliniri . este eil;at Ia Diablo Range In l intitill San Benito. California (S.U.\.). Beni),oitul estv folosli ca pi.t pretioasá.
Fig. i. Cri.Jssl d' lipnjlojt.
J"ic'. SO. b'emtoz.L (S,L.A.). R pint u'e .i zilhlióri: Bevilci -CoinFlalibovek, rJu. Missouri Lirrn;siovsk -Ural (C.R.S.S.) in ttiiitc.inia se in tibseits' pe valea Carasu -L)obrogca i la Oena Mure. Ilnidelitiut este folosit in industria cCrasuiCã, textilS, farmareutich, hirtiei. alinserttari. ete. BeniLoit
(mgi.
benitoilc)
silicat
'iCIOSiLiCO
}'LiTii3O9 = silicat un bariiu si titan. L)enumirca mineraluliii piovine de la regiune-u San I$cnito, California. Sjx/n de (rsa!iPre: IxaonaI. .lh.d de 1,rc';sn)are: grisl.al plismalice, bipiramidale, scurte., culorat in djvrse nuane do albastru-violet. P1. 17, fig. 2(. Pro prieMfi fizce: duri ta to G,25; gr. sp 3,75; translucid la transparent cu 1i.tciu sticios; clivaj bun; fluorescent in 1umiril ultraioIeta; bnefringena 0,047; n,= 1.757 n=1,804. (onditii de fal-mare: filoisian in ,sturi cnistaline, asociat en serpenA tinit; paragenetic Cu neptunit, albit, na trout.
Rentonit (engI. heniozsite): roc sediinentara pelitir'g cliii grupa argilelor irii,nt ulorilloni Lice. I)cnuinirca niineralului pi'ovine dn In Inealitatca Fort Benton, S.U.A. Mod de prezcritwe: mase pfinitntoase, uneori eunipacte. CoflStituite din particule )oarte fine, in mare parte coloidale, aIc.ituind strate, lentik Sau pungi in rnstpun, gresu San argue marnoase. Este colurat alb, alb-galbui sau alb-alLSsuui, uneori verzui bind conine nontronit). Cu aceIeai caractenistici se prezini Si OSCtTfljlti Si £hill4l )kffke1itu1) care slot argue hentoniuct smectice frecront untIlnitc in 1J.R.S.S. Componers(i: este o varietate de inontmonillomt CU Ufl contiflut Variabil tie caolinit, illit, beidelit. Proprieldfi fizie..e. macic; gr. vol. 1200-100 kg/m3 ; unsurosla pipäit; putero snare de absorbtie; in prozenla apei se umflã nurindu-i volumul de 8-9 ori si manmnd un miros caractenistic dc humS; plastic; tixotropic (Indecssehi bentonitul calcitic).
BERIL
CondiU do formare: prin argilizarea (alteiarea) prodnseloi' piroelastice (cenue1or vulcanicel. Râspindire fi utiliziiri: Gumbri, Askania - Georgia in asociaçie Cu 1luoridic (U.R.S.S.); Mississippi, Wyoming, California (S.U.A.) ; Panza (Italia); Ungaria; Japonia; China; Polonia; Franta etc. in Ronjânja este Intilnit Ia TuIári - Mehedin;i in forma%iuni badeniene; Vales chioarului in 1'ormapuni eocene; 1znare - Maramiire, in lentile ocalizate in calcare esistaline; Negreti §i Racn, legat do foci Inagmatice ncogen i de produsele de niLerare ale acestora; Sndu1eti Cheia, Gusasada, unde apart ca produs do alterare a tufurilor andezilive poillrice iar la Rugi ea produs de alterare a unor tufuri dacitice sarniaicne. lentonitul este iak,sit In industrijie: textiI, farmaceutic1, cosmcticä, sapunului, medicinã, foraj ului, railnàrii, alimentaril etc.
Cristalele so dezvolt6 sub forms do piisnle hexagonale de dimensiuni man, uneori enorma (maf multi maui luugime, en. Val Codero Italia) cc so teiminà brusc, Cu fete fin striate. Ct*Ioare In nuaue diferite: alb CtflUiU, alb gAibui, alb verzuj, verzui San albastru-verzui. Cristalele ga]bene transparento se mimeec helodor, cola roz rnarganit, albastre acl'arnarir& jar colt "-erzi srnarald. (v. P1. 17, fig. 8, 4).
X1
I
Fig. 82, Crisial do Lenit.
Fig. 81. Bensonit (Ciugud-Oarda, Ro:nd ida). Beril (engl. beryl: silicat (ciclosilicat). Be3A)2Si6O18 = alumosilicat de beruin. Numele mineralului este de origine greac: beruflos = identie, referinduso In irizaiile mineralului. .Sislem do eritalizare: hexagonal. Mod do prezeniare: frecvent Be prezhLtá sub formil do cristale prismatice solitare, mai rai In mass graniziare corupacte sau in druze.
Fig. 83. Bent, varielatea ,naranh1. Propnief5fi fizice: duritate mare 7,8-8; gi' sp. 2,6-2,9; divaj bazal perfect; transparent In translucid cu luciu sticlos, uncurl opec din cauza inoluziunilor; urmä aIb; insolubil in acizi; uncle varieti sint fluorescente in Iuminii ultra-
67 iolet; birefrmnenta 0,009; n0 = t,567— 1,594, n 217 = 006); H); 1,563-1,586 RX (a, I) = 2,87 —100, 3.25 —90, 7,98 —90, Crjnclitjj de formare: Frecvtni in Sloane pegmatitice i pacumatolitice; in roci granitice i de contact; iii krmaiuni hidrotermale de ternperaturS malta (graisen); paragenetiC Cu ciiar%. spoduinen, casiterit, magnetit; mci mc In Sienite ncfcfinige 51 roci metamorfice (sisturi biotitice); remaniat in ahiviuni mpreunS CU Zi1'COfl i rflagnetit. Thai Râspindire si ufthzdri: ft.R.SS); Albany, Dakota i Middlatuwn - Connecticut (S.U..A.): Minas Gerais (Brazilia); R. D. Germanii; Cehoslovacia; Mizo ;Columbia) z Mexic; India; Italia; Seal Lake (Canada) ; Australia; Nor. egia. In Roiuânia apare in Sloane pegmatitice la Teregova, Armenis, R5zoare, Muntele Mic, iar in aluviuni este Intulnit pe vàilo rIurior cc .ieazà ruasivul Muntele Mic. Berihul este folosit In aliaje speciale: Cu—Be, Mg—Be, Ni—Be si Al—Be pentru obiinerea unor materiale rezistente la efort.un mecanice i coroziune (pentru laglire, in aviaie etc.), mnstrumertte ehirurgicale, pietie preçioasc, etc. Ber*raudit (engi. bertrandite): silicat sotosilicat). Be4Si3O(OH)2 = hidrosilic.at
de beriliu. Denumirea zriineralului proviDe de la nurnele mineralogului B. Bertrand care 1-a identificat. Sistern ec cri.ctalizare: mombic (ortoroinbic). Mod de prezentarc: eristale prismatice ran tabulare, freevent prezentind pseudo.moifoze dupA beril. Culoare I&1bui san incolor. (v P1. 18, fig. 1). Pro prieti fizice: dujitate. 6-7; gr. sp. 2,6; clivaj perfect; macic comune; transparent Ia translucid cu luciu stic]os; ineolubil in acizi. Coruljlij de /'orrnare: este constituent al pegmatitelor granitice,
morn filoane bidrotermalc i aplite, in paragcnezS cu heril. Rdspindire si. ulllizdri: sub fornA do cristale hine dezvoltate se gáse1.e I n S,U.A in pcgmatitele din regiunea Mount Anterior - Colorado, Portland - Connecticut ci Bedford —New York. Mai este cUnoscut In A.nglia, Brazilia, Cehoslovacia, Norvegia, U.B.S.S.
_r_
Fig, 84. Cristat cit berirandit. Bertranclitul prezintS interes tiinçific-mincralogic. Biotit (engi. hiotile.): silicat (filosilicat din grupa micelor). K2 (OH)4(Mg, Fe, Al)6(SiM)020 silicat complex de aluminiu, fier si snangan. Numele mineraluini este de origine francezA, find dat in amintirea naturalisthlui J.B. Bit.. Sietemn tie ristalizare: monoclinic. Mod cit prezentare: cristale lamelare pseudo kexagonale, frecvent in foie sau agregate foioase, de euloare neagrä (mica neogra), negru brun san negru verzui. (v. P1. 18, fig. 2)
Proprietdji fizice: duritate 2,5-3; gr. sp. 2,8-3,2; clivaj perfect dup5 bazä; flexibil si elastic; transparent In translucid, cu luciu sticlos puternic; solubil In 115504 Ia calrl; birefringen:a 0,04-0,08; x = 1,565 —1,625, y = 1,605-1,696, z =1,605 —1,696; 2V = 0°-25° ; (-); RX: (d, I) = 9,818 —100, 10,0 —101), 3,32 =70, 2,68 —50.
IIISMUT.
Gondilii de funui.rc: in roci magmatice intrusive §i extrusive Vi In roci metarnorflce, }kernaniat in roci sedirnexitarc: pelite, psainite i pseflLe (unai ray).
Fig. 8. Gi'istal de boil. RitspindLre fi utilizàri: are o vasti'i rrtspindire in scoara terestili, find intihuit In diverse tipuri de roci. Cristale freunos dezvoltate apar in. Brazilia, Italia, IJ.R. S. S., Norvegia, Celiosloyacia etc. In Ronn'inia enstale irtari apar in pegmatiteic din masivele Gilgu, Lotro, Polana Rusc, Sehe, Sernenic. Biotitul so foloscte ilneoni in construcii, Ca ivaI:ria1 sclipitor in mortare si la fabricarea unor obicete de podoabli. Bisruut (engi. bismuth) ilemeiit flatly. Bi Denuinirea inincialului (eleinentulul) Be pare cii este cia OniglIle riiglezá: br.srr,iah. Sislem de erislalizare: hexagonal. Mod de prozenUwa: iar in cristale sau granule disaininate en contururi neregulate: frcvent in rnase lame lace, foioase i agregate deridritico. Culoare roz, alb-roz sau roz-roscai,. (v. P1. 18, fig. :3). Propriehl;i fizice: duiitate 2-2,5; gr. sp. 9,7-9,8; elivaj bun; opac Cu lucia mefalic; si>iubjl in acid azotie; nernalealil si diamagnalie. Condifii de forrnare: in stare nativã inch a forma eoncentrafii insemnate;
(tS hidrotermal in pegmatite; In zhchminte de staniu si wolfram, asociat eu ztichel, cobalt, argint, cositor i sulfuri de uraniu. &ispindire f i utllizhri: Tasna, Oruro (Bolivia); Cornwall (Anglia); Annaberg i Schneeberg (R. F. Germania); Ontario (Canada); Erzgebirge (R. D. German); Konsgberg (Nuivegia); Monroe, Connecticut si Boulder{.oloracio (S. U. A.); Traverasela (Italia). In România este Intilnilt in Sjsturj cristaline la Bdeni; In filoane legate de procese maginatica Ia Lipova, Oravila, Giciova Rornhnii, Dognecea, Oena de Fier. Bisiiiutul este folosit in diverse aliaje, in industria farrnaceutich si cosmeticit.
Fig, 86. Grisia( de bis,n,it. Bi,witina (ongi. liismulhinite): Iurii. 111,53 1= sulfurli do bismut. Denumirca mineralului Oslo, probabil do origfne englezh. Sistem de cristaUza,e: iambic (oi .0rombic) Mod do prezentare: cristale prisinatice aciculare cu striaii fine sau agregate granulare, compacte sau dispuse radiar. Culoare albil cu nuanto cenuii qi cu ieflcxc galbene. (v. P1. 19, fig. 1). Proprict.dfi flzice: duritate 2; gr. sp. 6,8-7,2; clivaj perfect; ulexibit; opac cu luclu metalic; solubil in acid azotic.
BLENDA
Condiii d8 forrnae: liidrotcrmnl de temperaturà inijiocie (in pegmatite i aplite); apare in paragenez4 cu .vgin(., cobalt, cositor Ráspndire i i.Liliz5ri: Cliorole si Tasna, San Bahlaincro, Liallagua Bolivia); (ornwoll (Anglia); Cerro de Paso (Peru); Australia; Suedia; Mc.ic; Canada; Had dam -ConnectiCut (S.U.A.). in România spare it, uncle zctminte de sulIuri din isturilc cristaline Ia Crucea si Bahna; in atcaminte hipoteriiiale i de contact asociat mag-InatismtilLti banatitic Ia Oravia, Cidova Rnniãnä, Liognecea, Ocna tie Fier: hidronitnial asocia t magtitatisinitlui neoen Ia Jiondol si Ziatna. Bismutina c.ste o intportant sinsã de bismut. Bxbiit (engi. bicebyite): oxid oxid de fier §i man\In, Fe)gO3 -
gan.
Denumirea mineralului provinc de la it umele nuneraloguIui Maynard
Bixby din Utah, care i-a descoperit.
tr4l~~ Fit. 87. Cristat de bixbffl
Fig. 88. Bixbiit pc cuorj. Siste:n de cristalizure: cubic (izon'ietric). Mod de prezeniare: cristale cubice maclye cu macIc de intrepáLrundere
videntt, colorat negru cu reilexe brunc-aibiistrui. (v. P1. 19, fig. 2). Proprn'fdfi fizice: duritate &i-6,5; gr. sp. A,5-5; clivaj slab; Urmã neagrà; opac cu lucitt metalic; solubil in acid azotjc (atacat lent). (ondiii de formare: in envitiIc incilor rjohtice alterate. Rdpindh i wilizdri: Thomas Range -Utah (S.U..A.); Ribes -Girona (itania) ; Stipar §i Chhinswara, in zcminte de mangan (india); Lôngban (Suedia); Postinashurg (Africa dc Sud).
Bixbiitu] tate considerat ca sursã pentru ohinerea mangaitulw. Blenda (engl. sphale.rite), sin. slalent: sulfuiL ZnS = sulfurä tie zinc. Denumirea mineralului provine de la euvintul grecese sphleroa = ton, refer'indu-sc Ia culoatna mineralului Si luciul acestuia Sistem de cristalizare: cubic (isometric) Mod de pi'ezenlare: mace compacte cu structuifi g-ranuIar, uneorl uor tibroasS, mal ran cu aspect reniform. Cristalele izometrice bicia dezvoltate, ulmori cu collunile user rotunjite Se intilnesc in druze. Culoarea vaniazä de la galben sau brim rocat In negru lucks )tierul), roz, verde saa chiar incolor. Se CuU0SC rnai multe varieti dc blendâ, printre care: cvurtzital (Zn, Cd)S care este o niodilitatic hexagonaifi a Sulfurii tie zinc, cu )uciu adsnantin qi cu on etintinut jidicat tie cadmmnu ; iarnioiitnl., (Zn, re) S' colorat itegru i coninfnd fiet'; cJeiofanol (ZnS), jitiolor si trans-, parent przibranii?ui (Zn. Cd) 5, V.Lre ermine, uneori cadmiu. t. Pt. 19, fig. 3). Proprieiiifi fizice: turitat(, ,5_4 g. sp. 3,9-4,2; Loai-te Iragil; clivaj perfect.; transparent sau tianslucid tu htcjii adatnantin San rãsrnos. Varietatea bogath In lien (manniatit) esLe opacS cu Iuciu me-talk. Urma golhená SOIl rolcati; soluhil in HCI; izotropA si pronunlat die-
B 5M1T
70
lectricà. Birefringen mare; n 2,397-2,17; RX: (d, I) = 3,12 —100, 1,91 —80, 1,631 —70. Condif ii de formare: hidrotcr.mal in zAcámiflte n1etaicre, asociatA cu galent, piritä i ealcopiritil, mai rar so formeaza in procese metasornatice de contact si pa oak cxcgen (In roci sealmeritare, inclusiv carb urn). Edspndire fi utilizäri: Przibrani (Cehoslovacia); Santander (Spania); Trepea (Jugoslavia); Alston Moor (Anglia); Joplin -Missouri, Kansas,
Sprie, Caynic, Ilba, Herba, Cu-libaba, Pojorita, Broteni, Bálan etc, undo este Intilnit fie in fikane hidrotcrmale, lie In isturi eristalino sau In corpuri pirometasomatice. Blenda este Un minereu de zinc §t uneori do cadmiu; do asemenea este folositä la prepararea ,,albului do Zinc" si a ecranelor fluorsOCnte Böhmt (engi. boehmite): hiciroxid (o)dhidroxid). A1O(O}f) hidroxid de alwniniunionohidrat.
Fig. 89. Cris.a1e do blendã. Oklahoma (S.LJ.A.); Carrara (Italia); Binnental (Elvelia); Sullivan (Canada); Oruro, Potosi (Bolivia). In Romnia apare la Baja Mare, Baia
Denumirea inixieraluluj provine do la provincia Boehmia. Sistem de cristalizare: rombic. Mod de prezeni.ire: cristale rombico mici, lamelare san agregate ranulare, incolore san colorate nib en nuane giilbui.
(Apuaeni, Romônia).
Fig. 91. I361irnit.
Fig. 90. Crisa1 do bohrnig
Proprieti4i fizice: duritato gr. sp. 3,0-3,05; clivaj perfect; transparent Cu luciu sticks sait
BORACST
71
sidefos; insolubil in acizi birehingena 0,015; x = 1,640-1,650, y = 1,650-1,660, z = 1,650-1,670; fiX: Id, I) = 2,3'4 —10.0, 1,849 —101), 1,306 —100. Condiii de forinarc: rcz.idual in zácSmintele de bauxitS hidroterma! Ia temperalura joasa; In unele pegmatite, ca prothis de altorare a nelelinului. RSspindire si utitiziiri: in bauxitele din zona Ariege (Frana); Boernia (Cehoslovacia); Arkansas (S.U.A.) Ayrshire (Sco1ia) ; Ural (U.R.S.S.). In Rornânia este intlittit in bauxitcie tim muntii Apuseni. Böhmitul asociaL cu gibbsit si dinspor reprezintá sursa din care so extrage aluminiul. Bolcit (engi. boleite): dorurS din grupa lialoide. 9PbCl2 . SCu(0IT)2 . 3AgCI . I10 = hidroclorur4 de plumb sl cupru. Denninirea mineralului provine Ie In localitatea Boleo, California. Sistern de cri,stalizare: tetragonal I petratic). Mod de prezentare: cristale maci ate, de regulS abservindu-se Concreteri intro t.rei indivizi (concreteri forme41z5. ci on alto mincrale haloide)
7
Fig. 92. Cristal de boleit. este culorat albastru san albastru deschi. Iv. P1. 19, fig. ). Propricitii fizice; duritate 3,5; gr. sp. 5; clivaj bun; translueid cu Iuciu stielos; urmâ albastru deschis Cu nuane cenusii; solubil In acid azuti; insohibil In a$.; fiX: (ti, 1) 4,40 —100, 3,83 —100, 2,69 —100, 2,32 —100. Conditii de formwe: cristale solitare San agrogate reniforme In zona de
alterare superficialà a depozitelor sulfuroase si In zona do spàlare (filtrare) a argilelor reziduale. Rdspmndire ei uiilizdri: California; In ininele tie cupru din Chile; Broken Hill (Australia) ; Tiger-Arizona (S.U.A.).
Fig. 93, Boleit (BoTeo, Mexic). Boleitul prezint5 interes Liinlificmineralogic; foarte rar OSLO folosit ca sursá de eupru fi plumb. Boracit (engi. boracite): borat. borat tie (Mg, Fe, Mn)3 (C1)137 015 magneziu putind coniue fier qi Inangan. Provenienla denumirii - mineralului nu este cunoscutã. Sistern do eristaizare: rombic, boracitul P -sub 265° si cubic boracitul -peste 263°. Mod de prezentare: cristale solitare sau agregate granulare sau cu aspect fibros cind este alterat (hidratat); poate ap.rea sl Itt mase compacte fin granulare si In concreiiuni. Cu bare alb-gáthuie sau verzue. (v P1. 20, fig. 1)Proprietdi fizice: duritate 7; gr. sp. 2,95; clivaj bun; transparent cu Iueiu sticlos pronuntat; solubil in HCI; 0550 un absorbant puternic; l)irefriflgoflfa 0,01-0,011; x = 1,658 —1,662, p = 1,612 - 1,667, z = 1,668-1,673; 2V = 83°; (±); RX: (d, I) = 2,085 —100, 3,044 —70, 2,72 —50. Cond4ii do formare: produs al deshiclratdrii bora1ilor de magneziu alec-
BORAX
72
atfi de procese nietamorfice; priu procese evaporitiee asoelat Cu Cfli'nalit, silvin, rare gemb i gips; din so1uij cu'culatorii (foimind eonCretiUfli)
renL la translucid cu Iueiu stielosunsuros.; urm aIh; solubil in X = I ,i'i4Al, y = 1,4 68, z = 1,471; (—); 2V = 390
CDI /DÜ 1/U
Fig. Pi Cristal de borax.
210 Fig. 94. ('risa1 de borac.
wilizdri: in zcbmintele de Ia I[anovra (R. F. Germania) si la Stassfurt (R. D. Cerrnanä) undo picintb i iwiportant.k econo,X)lcà Bind folosit in diverse ramuli iridiistvialc, iiiclusiv Cii sursii de magneziu. Rdspn4iie fi
Borax (exigi. borax) borat din grupa boratilor hidratati. Na2B407 . 10I10 burai de sodiu Iiidra tat. Denurnirea inmeraluhu pare sli lie tie no porsallâ burah, preluat de Iraneezi Ri txanslormat in batwach. Sigtrsn. do crjskdizore: monoclime. Iliad de prezenare: eristale prismatica sewto cu striatii veiticale; freevent sub formi de muse pmintoase. CInd eso ex pub limp indelungaL in aer useat se translorrnti intr-o pu)bero cristalinii (se deshidratcazñ). Culoere alb-cenuiii, gblbui, a1h0triii, verzui ran iricolor. Pro pri.eldli fizice: duritate 2—,5; gi. sp 1,74; cIi'uj perfect; transpa-
Fig. 96, Borax (S.('.4).
Fig. 9. Borax (Pe;). ('ondtfui, d fosmare: produs al pioeesului do evaporaie, in laeuri sIlrate i lagune, mai rav sub form do eitiStt in dCCrLUri. Bar pindirc i ufilizdri: pa tärmurUe lgcuiilor din Tibet., Casmir, Lob Nor (China); Argentina; Death Valley, San Bernardino, Clear Lake
BO5 LAN CERIT
Boron (California) Chile Peru regiunile Taman
lurcia; VR,SS. In i Kurei.
L.raxul &se tobisit la obtincroa avidukii boric, prepara ca eina1ui'i1.r, indtstria siiclei tvase do laboi ad ustria bktiri do ealitate iperivail i iriconi bust ibili, in 1odieitii Ott. Bisrnit (engl. bornife)
sulfur.
1115 FeS suliutä OIC clipili Ri ILr. I r'rluTnhjO3 rninraIuIui este dai d-
iiipzi numele mineralogului auistriac I vu' Uorll, 'u FL'f?l di' i ,italizare: cubic (ii.oI
3!t#d de piau?iare: ray sub form do 'ritaIL Iieivnl Itt misc counparte ia ienpieguiatii. Cutloase unaloniuru.,rat (on ararna( in spüvturá proaspit §i albasiru cind este alterat. ,superficial). (v. 111., 20, fig. 2). Propriotdi fi;ic.e: duritate 3i goSp. 5,7 fra-il cii divuij slab casani opnc Cu luciu uuietalic; ucntb cenusiu ncIuis I solubil iii acizi puternici; bun eonduc5 tor do electricitatc; fiX: (d, I) = $,15( —80, 1,924 —loot 1,.3(;g —80. Condijiu do form-are: hid rotcumal asociat cu calcopinta, calcozinã i chiar argint; exogcn, pe tmle inOtasornaIici in zotutlu do imbogãirc a zácbrnintelor do eupru, asotial cu uija lucli it.
isturibor cristaline Ia Crutu'oa, B,lan Bucova, Allin Tepe, Tot egova: hipotermal apace la Moldova Noulu, (Jravia, Ciclova RomAnA, Ocna do Fier. Bornitul reprezint.i un iufljioutafl t ttuflereu tie cuplu. Boulangerit (cog]. botu1angerii'): sulfurA. Pb5Sb4S11 = auulIuira ulul,la de plumb sj stiblu. l)ciiuniirt'a n)nLcraiuIui ptoviue do Ia nutnole pictorulul Louis Boulanger. SjsIe,n do crisfalizare: iii ono ci jul c'. Mod de prezentiire: agm'egate ruuierngranulare sau fibroase; ray sub formA do eristale aciculare (prismatic aiurugite) scurte. Culoare cenusic cu nuaru.e unaeonn-I)runc. )v. H. 20, fig. 3). Proprield(i fizice: duritate 2,-.3; gr. sp. 5,8-6,2; casant; clivaj bun; opac c-u Iuciu nmtalic; urntà neagril; solubil in acizi pitornici. Conditii do formare: in aficAnhinte hidrot.erntal (filoane) do minereuri complexe (Pb, Zn, St) Adosun in zona de oxidalie a zAiinuirutelor trece in ceruzit i hjdroxid rio stibiu. RX: (d, I) = 3,75 —100, 2,815 —80, 1,861 —70.
1 '
fl
7>
1,.: 9. Boulangeril (T,pca, .fugoslat ia). Thisplrnlire L utjlidri: Cornwall ,Anglia) Aiuslt'a]ia Tam-ala (Chile) B. 1'. Germania: Mexie; Tsuuiueb I Nanuibia) Rutte-tEoiiIai,zi, Bristol;ozlJucc tau I (S. U. A.) ; Rodiullu 1A nglia) L'opensk, Kazahotan lu Rumania tSte aSocita
11d,spindire yi ii? iliza,,: I 'raibramu (Cehoslovacia) ; ?,Iolires (Frar.1a) Tusc-ani, Botino (halo) ; Boliurdeti Suedia) ; Kiaustlual (R. I'. Gerl a n la ) ; Si.) Lcgiuneo Ural la \agoliii ( l_ .B .S. n; Trepca (Jugcuslavia(;
ROt ItN ONIT
74
Stevens -Washington (S.U.A.). In Romnia este asocialt, mineralizaiilor magmatismului neogen de la Baja Boria, Baja Sprie §i llerja. Boulangeritul cste coniderat ca un important minerets de plumb cind confine 54 —58% concentralie i, secundar de stibiu. Bournonit (engi. bournonite) aulfurl. PbCuSbS3 = sulfurà compiex5 de cupru, plumb ji stibiu. Denumirea rnineralului provine de la numele rnineralog*iliii francez Bournon (1751). Sielenl de cristaUzare: rombic (ortorombic). Mod de prezentare: cristale cu habitus prismatic scurt, adesea maclat i cu
In Româriia esto intilnit in sisturi cristaline in Boca, Crucea, jar hidrotermal la Uba, Baia Sprie, Cavnic, Rodna, Scilrtmb, Hondol. Bournonitul reprezintil o sursà de cupru i plumb. Braunit (ongi. braunite): odd, forma trivalen . Mn303 = trioxid de mangan. Denumirea mineraiului provine de la numele naturalis Lulul gorman A. Braun (1805). Si4ern de c,istatizare: Letragonal (patratic). Mod de prezenirne: cristale cu habitus octaedric; freevent apare in agregate granulare, compacle. Culoare neagrii. (v. P1. 21, fig. 2).
Fig. JOO. Cr(stale de bournonit. multe Iele; de rcgulà tormeazã agregate granulare sau este diseminat in roca gazdá. Culoare neagrä sau eenuie. (v. P1. 21, fig. 11. Pro prtetd;i ftzice: duritaie 2,5-3; gr. sp. 5,7-5,9; clivaj bun; macla evitlents; opec en Jueiu metalie; urmS gri de oei; casanteu sprturá ciiuidalã; solubil in acid azotic; RX: Id, I) = ,83 —80; 2,7.3 —100, 1,89 —80, Condiii de formare: hidrotermal (flionian) in niinercuri tie plumb stibiu, in asociatie cu pirità, caico}tirita, galertS, tetraed.sit, aI'gint., aur flativ. Thispi:tdire si ulitizdri: Cornwall (Anglia); Bolivia; Przibram (Celioslovucia) ; Andrcnsbez'g Vi Klausthal (R. F. Germania); Tuscani (Italia); Nagoinli-Ucraina Mexic; Chile; (TJ.R.S.S.); Parck City (S.U.A.).
I'roprietdi fiziee: duritate 5-6; gr. sp. 3-3,2; open cu luciu semimetaiic; casant; RX.' (d, I) = 2,69 —100, 1,65 —90, 1/5 —80. Condiii tie forrnare: %iloane hidroLerniale; In me asoinalisui ul tie contact; in COflililtJ exogene redueStoare; In uncle reel matamorfic.' rezultate din inctamorfozarea rocilor seditneni,are bogate in mangan. 1hqindire fi uiitziri: Brasilia Cehoslovacia; Posimasburg (Africa tie Sud); Djezda, Knrdjal, Supalak (Lr.H.S.S.); India; Snedia; Norvegia. In Rointinia (,ste thai. Ia lacoheni. Braunitul vsLe no minercu tie mangan. Bravoit (engl. braeoih'): suiturä. (Ni, Co, Fe) S, = sulftira coupIexa de nichel si 11cr. Denumirea rnineralului provine de in numele roineralogul iii german
BIUcIE
J. J. Bravo care i-a descoperit. Sistei,i de cristalizare: cubic (izometric). Mod do prezeniarC: in agregate i ctis C granulare, fibroase, uneori dpuse radiar; colorat cenuiu, roz sau bran. Propriek4i fizice: duritate 5-6; gr. sp. 3,5—*: opac cu luciu metalie. Condi(ii de fo,rnare. hidioterina), in .nunereuri de vanadiu, ca impregnaii in unele roci arenitice (peaniitie) §i peitice si ca piodus de alirrare a pirotinei. Rd.spindire si utiiithri: Alaska; Anglia; R. F Germania; Peru; patha, la Carmenos. In Rornânia *tl' Intllnit Ia Tisoviça, Eibentai, Virghi, asociat zonelor do altcraie supergená a unor minexalizaii cuprifore din skainc la Sasca Montana. Eravoitul este considerat ca minerei nichel. BraziIanit (engi. brazilianite): fosfat in grupa plumbogurnitului. = fosfat do alu yninju ci socliu hidratat Deriumirea rnineralului pro-vine do la statul Brazilia, undo a fast descperit. Sise,a dc crista.lia.re: monoelinico. Mod do prezenare: eristale prisinatice ineebidimensionale, adesea alungite, bin" dezvoltate, colorate galben, galht'a-canusiu, uneori Cu nuat4e v0rzui (v. P1. 21, fig. 3).
F1--. 101. Grislol de briiia,iit PropriotdU fizice: duritate 5-6; gr. sp. 2,98; casant; clivaj perfect; transparent cu lucia sticlos; urmã inooloiit; slab solubil in acizi puter-
mci. Priri ineSizire ii pierde culoarea, apoi reapare lent RX: (d, I) = 5,04 —100, 2,68 —80, 1,98 Cond4ii do fornaie: apare in ravitâiJa unor pegmatite asociat adesea Cu apatit §i argila. Rispindiro Vi utiliz5ri: Minas Gerais (Brazilia) unde cristalele pot atinga chiar 15 cm; North Groton —New Hampshire (S.IJSA.). Brazilianitul in c.ristale xriari, transparente este lolosit ca piat,ra semipreoasb. Brecic (engi. bieccia): roc5 sethmentarã detriticfl (elastieã), conolidatã, din grupa saditeloi (pseflitelor). Numele rocil este de engine francezã: brèchc = brecie. Mod de preze-ntczre: sIruLtur ruditic (pscfitic5), particulele componenie aviad dimensiuni mat mari de 2 mm, CU eontliiuri colçuroase; textura compacti, uneori vacuo1ari; liantul (matricea sau cirnentul) este argilos, argilo-detritic, rar calcitic tii anhidritic, uneori mixt: calcitic-anhidn tic, calcitic-argilos etc. De regula RrA stratificaie, lipsita de inecanoglife sau bioglife, ran en resturi belle. Coiomati cenusiu, canuiu-.negricios Cu nuane albbstnui, galbui, verzui, pestniç etc. (v P1. 22, fig. 1, 2), Contponeiqi: fragmente litite coliiroase i subcol1uroase gnaise, cuartite, inicasistuni, granite, anilezite, bazaito, calcare, gresii, dolomite etc. I:rccvent Sint pohgenc, rar omogene i monogcne. Proprie1d!i fizice: coericient do tarie variabil 4-13 (acesta Lund ilifluentat do liant i do eomponen1ii clastici can piroclastici gr. vol. 19002500 kg1m3; forozitate vaniabila 0,2-15%; absorb%ia do apá 0,110%; permeahilitatca 0-500 mD, iineori mai mare; sp5zLur4 a1chioasl, concoidala situ dreapt5; rezistenla lit comproiiune 400 —1300 daNf cm.
1UtECIE
Gondilii de forrnare: lituraic-de panta, lal custre, glaciaic i Iluvioglaciare. Genetic sint: dtritice (cpiclastiev), ca taclastice (tectonice), piroclasti('e sau 'iticanue. l3reciile d e i litice (sedimintare) material juditic (psefitic) -groboti, irnas pe be snu transpoetat In ri,iei distant; breciile tectoijie (sin. breeii de
Fig. 102. Thccie cu elerneute eruptive (Dolnogea, .Honuinia)
(brecia itolilna. Iralutitta, andezitieñ, bazalticü), b) brecie piroelasLieti formaui din piodusele exploziilor vuleanice (bbocuri, bombs, lapili) consojjclaLrt cii lava san en cenusit vulearuca ; nun rar Jiantul poate avea si lti1 natura rmneralogicàpet rogiai ca Pseudobrecii]e an suittLiira J)recioasa dar rezultata In mmii proceselor tie desbidratate i reciistalizare in masa roei]or, procese ears produc ciäptUuri cc itnita tori Itiruilie fragmentelor elastics spec exemplu hietliIe calcaroase de lii Moneasa, \Taseau, Munu etc. Reispindirc si utilizart: dei slut, ion eumune brecLile nu o raspindiie rest.rinsa: Cihoslovacia; Cothant Marble, Dubh Dolomite (Anglia); Frana; Sych Limestone, 'Rocky Mountains (S.C.A,); TJR.SS.; Polonia; Albania; Bulgaria; China Afganisuan. In Rniniinia breeii apar la Bobibut, Dciinde (Dbrogea), Pietricica, jar pseudobr ccii
1:. 103 ]lricis Jolotu itied (In (tea Renal it a) talic snit nututult) iurtiiate in zerieli' alec late tic presioni Lecttuuce (orøglIIiCC). Apar pt mlii Ri in baa Imizelor de sariaj breciile vuliii cc : a) fort mite din. Iragruent (Jc reel vulcanite si tie "11 16 naturI n tisulid a ti pri ii lava vu] can ic"It
Lipitit la .%lon&asa, Iliatov, Irilera etc. 131i,ide slut lulc)sit.e ca piatra pelitru (Oils tue .i j si in lucrApi de drum un, inc psiudoaietnile in lucrari utnamenuil-decora Live cxtcjioare Sj Tateiloare, plaraje, dale etc.
HRO'4Z1r
Broebaniir (engi. brocbriniite): siilfat. u4 O4)(011 6 = sulfat hidratat de cupril-
lenuitiiia niincralului prc'vine de 1a nuuielc gerlagulul ire ri':',. V. de Broeliaut (1772). .cite,e de r,istatrza,e: monoclinic. 3'tod de prez-entare: r1r Iii i:ristale rrisnsatice scurte; fro-event in mase, i'rnsLo i agregate reniforme. Colorat vortip sniarald mu verde Incus spre w'gru. (v. P1. 22, 1g. J). Prepsie4i fizice: duritate 3,5-4 rv. sp. 3,97-.. clivaj perfect; translucid La transparent ci luciu stilosaidefo; urmi verde iles'l,is ._u luchi sat; soluhil in acizi; u j= 1,771, z=1,800; (H; 2 1= f'w;di(ii de formare:
('.tg,Fe)5 SiO5 = silicat tie uIagflcZiU si liar. Denuniirea mineralului este de ongine francezä: bronsite qi se refer.Ia neflcxele dc bronz ale mineralului. Sslern de ri,s1aiizare: ronibie (urtnrombi(.
Fig. 10.5. ('ristd ik btor,;if.
se-
-undar in zona de oxidari- a zãczajUtelor de cupru din regiunilc Cu .iimat uriied, asociaL cu nialachit. li'dqil,ndire ?L rtiiiizdri: Chuquicateat.a (ChiIe ; Ain Berbar (AIgria) Rosas (Italia) Tsu nh (Namibia) Mil N ,'w Mexico) B1,11101,11A - Arizon:, )S.U.A.) ; Ural LR.S.S.}. ILL ,RnTiii!nia apare la 'ittecca, Ocna dii Fur, Moldova uiI&, Oravi;a, Bitia Biltor, unde • ie descris Ca mineral supergcn a! .-,qtelor tie oxida%ue ale zitericrnntelor 'april'ere legate h• maginatismul bariatitie. La Ilba si L)eva apariiiIe 4., brochantit aint asoc;ac eruptivu; neogeii.
Mod de prezenare: cristale prismsLice scurte; freevent in agregaLi cristaline inechidimensionale sau in mase coropacto, asociat cu dialag. Cc'lerat brim, gfiJbiii-v•rzui. cu inzalu. Face rarte din siria irurnoi'f.t ensi a I it -ferosilit, continind piiii'i Ia —15% Fe(i sell 10-30% FeSi(J (ferosilit). Ad.'sea trece him-n vanetatC liliroasa do culoare vend,' ast.i.n,anatuarc scrpentmei, a uini Ui bastit. (v. RI. 23, fig. 1) Proprietaçi fi;icc: duritate 5.; gr. sp. 3,2-3,5; clivaj satisfcàtun; trailsluid cu luciu subincialie; insolubil In acizi; I),reiringenta 0,008-0,015 x=1,1357—i.712, y=i,1i59—1,724, 1.6135-1.724;
li.V: (d,1) = 2,873 —100, 2,47 Cond4ii tie
l , g. 104. ('ristal ,lc brorFe,nlit. Brochantitul este considerat Ca ininereu .cupru. Sronzil (engi. bronzi(e) silicat (moHical din grupa piroxenilor).
(±) ; 21' = 90° ; —100, 3,168
formare: In roci intrusive bazice ji ultrabazice; in Uncle roci vulcanice ji meteorite; este cital, si In uncle roci metarnorfice du Malta temperaturä. Rdspindire qi utiliziiri: cnistale dcosebit do frumnoase 1i in volume considerabile se intilnesc in Austria In complexul Bush vald-Transvaal (Mr Ica de Sud); R. F. Germania; Valle d'Ultima - Trento (Italia); Cnintplexul Stillwater—Montana, Magnetcove—Arkansas (S.U.A.); In România este Intilnit in maøiviil
IllS 0 OKIT
Pricopan (M-ii Macin), apoi a R5inari i Racos In serpentine, lar Ia CäzAneti si Ciungeni in roci ofiolitice. Brouzitul este folosit pentru articale do pocloabä si bijutarii. Brookit (engi. brookite): oxid. Ti02 - oxid de titan. Denuinfrea este datA dupA nuinele mineralogului englcz H. J. Brooke. Sistem cia eristiitizare: rocnbic (ortorombic). Mod de prex.entare: cristalo tabulare, sau prismatice striate; uncori in agregate granulare; colorat gathen, rou-brun, sau negricios, rnai rae cCnuiu-gri. Propriehiçi /lzice: duritate 5,6-6; gr. sp. 3,9-4; easant, clivaj slab (imperfect), transparent La translucid cu Iuciu adamantin la semimetalic, urmA galbenà, insolobil In acizi; birefringen;a 0,117-0,158; = 2,583; y = 2,584-2,586; z = 2,700-2,741; 2V 0°-20°; (+) ;RX: (d, 1) —3,49 —100; 2,88 —70; 1,653-40.
78 Rdspindire qi utilithri: Virgental, Salzburg, Tirol (Austria); Anglia; Brazilia; Bourg d'Oisons - Dauphine (Fraixça); Cantoanola Grisons i Uri(Elvetia); Val cl'Ossola, Sondrio (Italia) ; Atliansk-Ural (U.R.S.S.); Arkansas (S.U.A.). In RomSuja este tnWnit in aluvitinj In zona Patrulatsrului aunifer i hidrotermal la. Sasca MontanA. Mai este citat In uncle nisipuri aptiene do pa valea Bistrilei.
Fig. 107. Broohit (Arkansas, S.TJ.A.). Brookitul este un minel'eu tie titan; mai este folosi t In industria refractarelor.
Fig. 106. Cristal do brookit. Cond4ii do forrnare: in pegmatite, filoane de tip alpin (joasA temperaturA): in unele sisturi cristaline si roci metamorfice de contact; chat ca diagenetic In roci sedimentare; remamat in aluviuni aurifere.
Brucit (engi, brucite): hidroxid. Mg (OH)5 = hidroxid tie magneziu. Denuxuirea mineralului provine do la numele mineralogului englaz Wm. Bruce. Sistein de cristalizare: hexagonal (tngonal). Mod do prezentare: agregate foioase, snase granulare sau solzoase, rar sub formS do cristale cu habitus tabular. Este incolor, verde, albasliii, roz.galbui. Varietatea fthroasA eCte numitA nomalit. Propriet4i fLice: dunitatea 2,5; gr. sp. 2,4; clivaj perfect; transparont la translucid cu luciu sidefos pe planul tie clivaj; flexibil dar nu elastic; urma aibli; solubil in acizi La rece; luminiscent la cald; birefringena 0,012-0,019; n5
'ii
SRUCIT
600 --1,500; ec = 1,580—,600; ); UX: (d, I) ='t ,82 - 00, 2,37 1:00, 1,80 —80.
11
scrpeiitinizate ; in dulornite afectate do metamorliernul do contact; in liloane hi(IrotermaIo cia joasã ternperaturi, po crpriturile rocflor carbonat.ice circulate dc soIutij lierhinli. in FOCi
?'g. 108. Crital de bncit.
Pig. 109. Brucit (Budureasa, Ronuinia) -
tOud4ii do farmare: in rocj meta-
t1iee de joasi temperaturã: isViii eristaliuc cloritoase i tajcoase;
Rcisptndfre si utilizeiri. Asbestos si Thetford -- Quebec (Canada); Cogne si Emerese - Val d'Aosta, Prodazzo - Trento, Vale Serra (Italia) ; Bajenov (U,R.S.S.); Brewster - New York, Lancaster County - Pennsylvania, Texas (S.U.A.). In Romania este Intilnit Ia Ruchia, Pietroasa §i Budureasa Ia eontactul calcarelor ru corpul eruptiv banatitic.
C
Calcantil (engi. chalcanUte), sin. Piatrà vinitã: sulat. CuSO4.51120 = sulfat de cupru hidratat. Ijernirnirea iuineralului provine do la mivintiji grec cljalcanthon = albastru. Sisloin de ciistaljwe triclinic Mod de prezentare: lair in Oristale labulare; frecvcnt in mace cornpacte, reiuiforine, en strticturA ra charS can fibros-radiarã. Cobra albastru swu albastru verzui. (v. P1. 23, fig. 2).
Fig. 111. Ci-iskd de
calcant it.
Pro priet4i /izice: cluritate mica (2,5 3); gr. sp. 2,5-2,7; casant; clivaj perfect; translucid en luciu sticlos; urmä alb; solubil in apit; x = 1,563; 217 1,514; y = 1,539; 550; (_(; J?X: (d, 1) = 4,67 —100; 3,69 —100; 2,41 —80.
condirii de forinare: riiinc'ial secundar in zonele de oxidaie ale zhcàmintelor un sulfuri ciiprifere, in regiuni en elimd uscatS; CruIst e ii stalactite pe peru4ii galeriilor päràsite neacrisite din regiufli cii elimat usea t. i rdiljzdri: iugoslavma Chuquicanuata (Chile), Argentina China; IJ.R.S.S.; S.U.A.; Zambia. In Romania aparo la Milan, AItiui Tepe, Fuiidul Muldovei, Ovgnecea ca mineral supergen in zona de oxiJajie a zãcàmintelor cuprifere asociale fundanieiit.uliu cristalin la Mol dova Nouh, ilia Bihor este asocint magmatisniului banatitic. De megmatismul ncogen sint legate aperi%iile de Lu Baja Sprie, ilba, Deva, Stanija etc. Cakantitul e.ste fo1oit In industria vopsllor, ca insectieicl in viticulturfi i ca mineren do cupru. Calcar )cngL 1irnc4on): CaCO5, COC6 secliunen tarS do precipila çie bioclimicS (oiganieS) san chiuTlicS (anergaineS) din g-rupa rocilor carbonatiCC. Denunnrea rocii oslo de engine 1atin5 catcu-r = var. Mod de prezentare sub formS do strate, bancuri maclye, mace phmintoase compacte cast s filtimieloase, lentile, eruste (ealiche), stalactite i stalagmite, agregate nodularo (papui de lees), cu structurS variatS crtptocristalinS la niaenicrtstalinS, colorist alb, gblbui, roz, rocat, brun-rocat, albastru, verde, gri, negru i chiar violet. Pen Lru calcamb cripto ii microcristaline (0,001-
Si 0,06 mm) )calcam-ele pe1itontoife, calcilutite, calcarele litografice, crctek) s-a adoptat tm'rmenul de micrit, jar pe.ntru cele Cu structurã mezomnacrocristalin (0,06-2 mum i mai mare) termc.nul de sparit. Corn ponsni: principali saim in exclusivitate CaCO3 (carbonat de ea.lciu) sub forms de calcit, mal tar aragOnit; subordonaçi sau accidentali = arguS, silica (cuar, calcedonitii, opal), pinta, oxizi si hith'oxizi di fter, silic4i, sulfai, substane bitxnir1oase si cSrbunoasa etc. Cind cakarul est' pur contine 56% CaO si S'% CO, Ftecient con%irte binelaste. Prepnietdfi fiee- coeficiejit tie tSrie cuprins intre 3-15; gr. vol. 15002600 kg/rn5 compactitate, porozilate, absorbt.ie di cpa si permeabililate clependente direct do structura j lttxtura roeli ele oscilind in limite loarte largi: 75-99%,i-20%,0,5100.0 i respe.cdv 0,2 - WOO mD. 1:cCfidentul dc dilatare Lcrniic5 S ± 4.10, conctuct.ivjtatea Lc.rmicS 69.40-3 cal/s.cm.grad, epSetlira acincasfi, dreapiS sau conenidala; reristenta Ia compresiuno 350-1500 mIaN/ cm2. Valorile date depind atit. tie Structura rocii cit i do imnpuritile pe care ic eontin. (:ondi(ii dc forrnsre: calcart-le so pot frnia intr-o gamnS IargS Ri. variatS tie procese organice, anorganico st maxmice (lizice) atit in condiii marine cit ci in conditii continentale. Majoritatea seriilor sedimentare carbonatice provin din mediu maria. Corpuri mici do rod carbonatice provin din depuneni dc izvoiIre termale reeL (travertinele., 8iflterUl toicat-os). In ansamblu calearele so diiI in duoS mari grope: autoStoe care Sc iurmeazfl prIn extrageri-u directS a carbonatului dc- eaJu din cpa rnSrii sau din ape contrneutale (Jacuni, dun, izvoare) pnin procese organice sau anorgaflice (calcare primate); aflohione: derivate din ealcarele attiuhione pnin procese de dezagregare. Lransptnt i redepunor-'. I.e serarrarea acestor douã
CALCAR
mari grupe s-a Meut abstrac)ir dc procesele diegenetice. La nindul Ion cakareic autohtone so tlivid in calcare organice ii anorgmmnice. Caleareie organice rezuitS: a) din acumulance scholetelor i a structurilo'protectoare ale organismelor (calcarele recifale - hiolite, calcarele in mae.Iicc, calcanch- peletale, eakarcie microfosilifere) i, h) din activitalea vitalã a organismelor, precipitate in procesul do fotos;ntczS sau bacterienc. Calcarelt dc engine anonganicS rezult.it dirt acumularea carbonatului do calciu produs pun eombinaii c liunjee sau 1izic-cbimice, MrS aprtuI organismelor (amestec do _soluii, pierderea CO, din ape 0 evaporare (cuncentrarea solutii]nr in CaCO3 pnirt cvapoi'are).
112. Calear n.urn.nlit,c (Afbe,,i'
Fig. 113. Cedcar oolitie f('i!ifer lIepcdea floor-dora). Cakarele allotilone cmtoscute si sub nurnele do caleare do engine mcccideS, eaic';u'e dotmitice sau calolitite,
CALCAR
S2
pot Ii asimilate structural cu roche clastice terigene, avind dimen8iuni ale fragmentelor componente Cupi'inse Intro: 0,002-0,06 mm calcilutito (ce se suprapun inioritelor proprin zise), 0,06-2 aim - cabsrenite si peste 2 mm = calcirudite. In furn4ie do impurit%i1e conçinuto so deosebesc: calcare argiloase, gbau-.
etc.) Schebetele acestora fiind sub 0,06 mm au lost asimilate structural cu miluribe calcitice mr roca rezultatà din aewnularea Jar eta caJoarele micritice. Tern-tenul do pclitomorf so referg la dimensiunea cristalebor care este do acceeaci märime cu a particulelor argiboase (pelite). Calcare pelitomorfe sint ealcarele lito-
Fig. 114. Calcar oolitic (oospnrt) (Donian, Romdnia). conitroc, leruginose, si licloase etc. In cele cc urrncazt se face a scurt descriero a ptincipalelor tipuri d roci cavboiiatico. Calcarele micrif ice (rnicrite, cn'cilixtite, calcare pelitomorfe), s'int calcarcle rezultate in urma litificrii unor miluri calcitice, precipitate primar, intrabazinal prin proceso chimice sau biochimice. La acest tip do calcare sint incluse §i cabcarebe formate din partiàube detritico cal-. caroass fine (0,001-0,06 nun), care structural nu pot IL separate d micritele propriu zise decit Cu foarte mare greutate. Mai pot ooninc material argibos, substan'Vt organica, piritä §i microorganisme pelagice. Clad acestea abuudt roca trece la calcare cretoase (creta) care slut constituite aproape In exelusivitate din alge planctomco (cocolitoforidee) Vi foraminifere pelagico (giobigerine
giafiuc (utilizate Iii litografle). Clod coMinutul in leslie este anal mare do 10% roca este nUmitã biomicrit. Calcarole 8parUice: termenul srit este oponentul micritului i se referft la dimensiunea indivizibor cabcitici: cristale mai man do 0,06 awn. Aici intrii calcarele mezo si macrocristaline. Aseanucätor ancritebor pot contine impuritiLi i forme Iosibe. Cind acestea din urnià depose 1000 din volum, roca trece la varietatea biospent. In naturä calcaaele sparilice slut, de rogubä calcare rnkritice diagenizate, primar ole aparind cii totail accidental. Atui. anicriteli cit si sparitoic formeazä bancuri Jnaive, stiate §i lontile do grosiani vaniabile, do la 2-3 cm la inii do nictri. Slut considerate ca cebe mai compacts roei carbona Lice sedimentare. Tineor datoritA aspeclelor exterioare, determinate do structura i textura
CALCAR
S3 roci', Vi in mare màsuri de colorit lnt numita impropriu macmare si utilisate psi Scarä largã In ccwstruci. Adesea slat traversate de flumei-Case rtiadaze san de stilokte care Ic imprinia wi aspect bre.cios, pIcut (marinura do Moneasa, Vacia etc.).
Fig. 125. Catcar ca ai,wni (Rucr, Rorndnia).
Fig. 116. Calcar pleoUtic (B. D. Gerinand). Catcare recifale: reciuI est.e consideiat ca un depozit scheloa1 aIetuit din organisms care posedà capacitatea de a construi struct.ijri topografice i-igide rezistente. la valuri. Organisine construetoare de recifi sint algele, coralli (hexa i tsitracoralieri) i briozoarele, .mai car mahistele, foraniiniferele ci unii viermi care triese in colonii. La un ree.if se distingc miezul san centrul recifului alcatuit din scheletul organismiilui constructor si flancul recifului care este partea ce acopera
sau iliconjoara niiezul recifului care in tixnpul vietli reprezintà aria In care se due lupte lati-e tendina de exparisiune biologiefi a recifului i agenii exteriori riistructivi. In aceasiã parts a recifului se intilnestfragments de sohelete slab sortate i particule carbOnatice. Dupä forma ". raporturile cu sdincntele laveenat.e (adiacent) recifli sint: Mohermali (cu formá proeminsnt bombatli, sai&Jentien1ar, prinsI in mci en litologie diferit), si biostromali (en fauna atratiflcal,a, exemplu rcejfii ruditti). Opus --recifilor bichermali §i biostrornali slut bancurile biohermale (bonibate) si biostromale (etratificate) Care se refezii la depozitale calcaroase scheletalt: aleàtuite din organisme care flu an capacitatea de a construS structuri rigide rezistente agenikir distructivi exteriori (valu.ri, curen%i organisme ostile ate. ). Calcarele 1u,naehce: stat constituite din forme facile i fragmeuttele acestore (de regula mo1ute). UncI cochillile stat intregi, nerulate (astransportate) depozitele calearoasu slat numite calcare bioncuinulate i Suit trecute in grupa calearelor biostromale, dma slut fragmentate, rulate i transportate cue trec la calcave biodetritice (bioclastice) sau calcare scheletale. Cind slat in conditii geologice favorabile a1c4tuieco a bunil roc coleetoare de hidrocarburi datoritã spatiilor poroase primare (intercochilii), dacà acestea nu slut colmatate. Pie reprezinta de asamenea un material bun si Irumos tientru constructil (lucràri exterioare §i interioare). (. P1. 23, fig. 3; P1. 24, fig. 1, 2, 3; P1. 25, fig. 1, 2, 3). Calcare oolitiee (oomicrite, oosparite)slut roci carbonatice de precipitaie chiixuica (anorganica). Se prezinta frecvent in stratS, mai rat in bancuri masive si slat alcãtuite din corpusculi sferivi (oolite) Cu structurS internt perfect. concentricá san radiarà, en dimeusiuni mai marl de 2 mm, ce an in mijioc un
CAUfl
84
nucleu (smbure) de alLà natutä mincraM: cHart, caIcedonit, mlcrofosLli, fragment de fosiM sau do cite roci cristai de muscovi, g1au Coflit etc. OoIhul Ia naterc prin procipitarea eaicitului sat, aragonitu-
de rostogolire ,,Inaine i muapoi" datorate valuriior sau alter curen. Textura este oompacti, rar compact poroasà. Liantul este micritic sea sparitic i ieprczintil 5-15% din votunml rocii prozentindu-se strilo-
.1'ig. 11. (oIcar pelelal (pelmirrit), sCc(iune (Doman. Ioz(!un).
Fig. 118. Traertiu, dp neri reeen!e (Co,'itnd, I',niid ia). Iui (oartc rar dolomit tj siderit) M jurul nucleuiui, in inedin acvati turbulent qi agitat, freevent in zone litoraM (la tarm) iicccsitmnd rniscãri
tural, ca ciment bazal (eel mci freevent), di, atingero i do umplere. Mai pot conine cuart, rnic, 1oiJe i microfosile, limonit, argiki, cir-
CALCAB
84 bmte, substaiui bitu1Ujnoas etc Cind liantul este micritic roca se nurnete corn icril, iar clnd este spantic, ooparit. Cind are un cc,ninut ridicat de fosile (Mai mate de IO°j) se numese oobiowicril sau oobiospatit. Cind con.ine detritus Mai muk de 15% se naac varietfsile litologice numite oonticrit sau oosparil arenitic grezos) sau ruditic (psefiuic), idern glauconitic, limonitic etc. Calcarele oolitic an culoane albil, alb-giiJbui, alb-roz, brun, biun ngnicios, tefluie sau negnicioasà Cind conline muit fier (oolite fernginoase) sint considerate Ca sursã majot-ã pentru obinerea fierulni; uneoii sinS bune colectoare de hidiocarbuni. Ca1care pisotitice: sint caluare de pt-ccipitaie chimicã alAtuit.e din cotpusculi nodulani sfcniei sau turtiti (ovoidali) CU structurh internã conctti-icà si CU dirnensiuni mai mat-i de 0 mm, Spre deosebire de colite sti'ucttn'a internA flu este peiiectà jar, uneori, corpusculul este gel in interior; suprafaa cxtenioanii poat.e ii regulaug San poate prezenta rugoIn iiaturi I i'rneazi sU'3te
Fig. 120
Fig. 119. Tuf cakaroa (iinter) (Rapoltul Mare, Rouidnia) lentile, mai ray bancuri cu structut'a impropnie macrograinilavI i texturii compactd sau compact poroasa. Cot-pusculii pio1itiei provin din precipitarea calcitului sub Lot-ma do ag-regate nodulane intn-un med in ava tic agitat Si turbulent, identic wlui desct-is pentru oolite. Lianiul estc mi-
Fig. 120, Galcar eoratien (Banat Rorstd it ia). 120 a. calcar inici-ocristaUn i-rnwtlur - coleclor; 120 b. relear inicrorristalin cu fisuri die geact ice 120 c, calcar wgricioi'-mar:narean (i1naeara, Rorndnia).
GALCAR
critic, mai rar sparitic incadrindu-se structural in grupa cipienturilor do atingere, mai rar do umplere; Au tin coiflinut redus do fosile, san acesea.lipsesc: au culoarea alb alb-roz, gr, mai rar hun; in funclic dc inspuritäle coninuie. Caloareic pisolitice so intilnesc rar in scoartwterestrl Bahamas qi Great Barrier Reef Australl) :..E.dinburg, Lake Distrikt (Angli; C.arlovy. Vary. (Cehosotaeia); Vichy (Franta); R. F. Germanic; Pennsylvania (S.U.A.). in Romània au fast citate in Platfarina 1octieá. Chici fôrmeazs côrpuriitivc pot II folosita in con sLruo.ie i industria rnaterialolor de canStrucçie. Catcarete deti'iice: calcilutite, catcallijte, &earenitc, calcirudite. Slat roci crbonatiee constituite din hagmente do roci ealcaroase remaniate, cuninse in fraciunile lutitice (politice), sdtthce, arenitice (psamitice) i ruditice pscfltiee). Mai pot conino argihi, oxizi §i hidroxizi do 11cr, substanta bituminoasA etc. Sc proaintá sub foranä tie strate, lentile i bancuri Cu texturil compactit sau compact .vacuolarL Cind participarea bioclastelor depãete 20% so násc vanietáile biocalcilutite, biacaicarenite etc. Liantul poate ft miijc, spanitic, mai rar marnos, argios, anhidritic, limonitic, piritic etc. La ealcarelo detnitice sint incluse si calcarele pseudoolitice, constituite din fragmento do caleare cu forme evident cireulare. sau ovoi1ale ji cu dimonsiuni sub 2 mm. Pc mäsurã Ce fraginentele devin tot trial line (0,001-0,01 mm) roca .rece spre inicrit. Majoritotea calmcolor intItnite in scoarça tOrestr so pare cA sint do naturil detritiedcu structurã microgranulara fapt cc (IetorminA pe spocialiti st Ic includà la micnite. Catcare peletate: sInt cofistituito din calcit micro sau criptoeristalin In aaociaie cu corpusculi peletai(poste 15%). Peletolo tint considerate do ttatuni organicit ole reprezontind un produs al activitäii biologice a orga-
nismelor limnivore (fe6atele acestuna). Sc dusting pelrnicrie (micrit+ polete) i peisparite (sparit-t-pelete). Clad conin fosile son micrøfosile (p0510 10%) so nasc varietile htologice l?iopd?nicrit si biopeisparit. Cind conin peste 10°, detritus mineral se nase varietäile pelmicrit grzoo, pclmicrit glauconitic ptc. In scara litostratigraficá sInt Intilnite sub formh do strate (mairar) mu sub farina lenticutart, Travertine, tufuri ealcaroase (sifter); depozite calcaroase formate prio acumularca superficialã a carbonatultd do ealciu precipitat prin procese aniorganice, mai, mar organice, in mcdii continentole (lacuri, . iavoare - mofete sau termale, nun). De regula travertinole tint mai tan i mai compacte decit tulurUe.. Rdspindire fi utilizdri: aproape cá flu existt tarà pe globul ptmlntesc la a carol alcttuiro teritorialt st flu ia parte §i formaliuni geologice do naturä earbonaticà —caleitica. Do asomenea tint puine la nunir acele penioado geologice in cupninsul càrora st flu figureze nivele litologice de naturA earbonaticà. Ca atare calcarelo slot considerate rod co-' inUflO Cu 0 rásptndire largà in scoarla terestrt. Apanii1e cole mai impontanto tint cele tie la Carinthia calcare fositifere, (Austria); New South Wales (Australia); Dorset, Cotswolds - calcare oolitice, Dover, Lyme Regis (Anglin); Frai4a; Solenholen (R.F. Germania); Bergamo, Carrara (Italia); Cehoslovacia; fu_ goslavia; Valea Nilulul (Egipt) ; Vietnam; China; Bahamas, Florida, Ohio, Kansas, Mississippi, Tennesse, Nebrasea (S.U.A.); Albania. In 11mania slut IniiiInitü Ia diferite nivele stratigrafice In Munlii Apuseni, Carpa%il Onientali qi Meridionali, Dobrogea. In scara stratigralicA cretecicul, jurasiuI si devonianul tint cole mai bogato penioade geologice in roci carbon atice-calcitice. Calearele au o mare importanà ecOuomicã Mud utilizate aproape in toate ramurile industniale: con-
CALCEDONLE
c ii matoriale de cOn3trucie, chimici, agriul turi, industria hirtiei Vi cauciucului, a1irnentari siderurgie si metalurgie, textii etc. De asemenea ele reprezietti uu colector bun pcntx-u hidrucarburi si allI,)entAri cu api industriali Vi petebilL Mari zicirninte do bidrocarburi sint cantonate In calcarele din Canada, Moxie, Onientul Mijioclu, Venezuela; Texas, Michigan, Indiana, Ohio, Kentuky, Illinois (S.U.A.) U.R.S.S., Bulgaria, etc.
su-ii
Calcedonie (engi. chalcedony): oxid, grupa oxizilor acizi (silice). SiO2 bioxid do eillciu. Numele mineralului este dat dupi oraul gree Khalkedon. Sirloin do cristalizare: hexagonal (trigonal). Mod do prezenlare: agrogate nodutare, manlelOflare; Ciliate; mai Tar corpuni cu dimensiuni remarcabile san strata lenticulare sub%iri, fisurate. Agregatele nodulare qi crustele prezinti dungi neregulate, uneori concentnice, colorate difenit, cu structuri fibroasi alternind cu zone (benzi) cu structuri microgranulani. Textura compacti cu aspect masi'r. In func4ie de structuri, texturi ci coloraie an fort separate mai multe vanietiçi de calcedonie
-
printre care: jarpul, agalul, piatra do sInge, onisal, prasul, crysopraeut, heliotropul, chertul eau flintul, bazanitul, scirdona-uF, sandal c1 plarmo.
Fiecare vanietate- sate desørisi, suceint mai JOS. (v. P1. 26, fig. 1, 2, Propnielifi fL-ice: calcedonia are duntatea 7; gr.sp. 2,6; spirtuni concoidali sau achioasA; transparenti la translucidi san opaci atunci cind este colorati Inchis; luciu sticiosgras; solubili in HF; birefringena 0,008-0,010; n0=1,533—I,529; n0=1.,530-1,53; 2V = 00250 ; (+); RX:(d, I) 3,4-100; 4,25— 60; 1,81 —50 (aseminAtor cuarlu-
).
Iui).
Co,u1iJi do fonnare: eel mai freevent prin precipitarea solu4iilor coloidale Ca produs de deshidratare si
Vi
rccristalizare a opalului (gelunilor siuicoase); mai i-ar hidrotormal i pnin alterarea cenucelur vulcanice. Adesea este !utilniti Ca accidente (cremene) In calcare. Rdspindire f i utitizdsi: caleedonia so lntilnete in cantitAti marl in Brazilia, R.F. Germania, California (S.U.A), Ural (U.R.SS.), Frai4a; Italia ltndeosebi hidrotex-inal); Urugual. In Romima este intilniti in Muntii Apuseni a! Carpalii Onientali. Cu excej4ia vanieti%alor frumos cobrate, Care sint Iplosite ca pietro seinipreçioase (bijutenii i podoabe), calcedonja ma! .este folosit la confeclionarea obiectelor de Iaborator (mojare, creuzete etc), lagire do Inie%iune; in ceasornicinie i ca abrazi v. Jaspul: Este o varietate de calcedonie, uneori de opal, cu texturi compact-masivi, pigmentat de oxizi defier, care ii impnimi un colonit vaniat: rocu, gathen, brun, gri, verde, negru. Cel mai reprezentativ este japtil rubanat, care so formeazi hidrotermal (do joasA teinperatuni), In tufuni porfinice silicioase. Urmeazi vanietatea Jasp-porelan, format In roci argiloase afeetate de niagmele intruzive Vi, jaspul-opal care conine care foarto mutt oxid do her structural prezinth treceni'de de Ia microcristaliula gel (opal). In majoritatca Ion jaspunile an avea o engine sedimontari putinci forma strata lenticulare on grosimi apraciabile-. Este Intilnit in Frana, Italia, R.F. Germania, Brazilia, U.R.S.S. S.U.A, Chile, Argentina, Cehoslovacia. In Rominia apare la PojorIta, Drocea, HAghima-tiue, Virghi. Este fobosit ca piatni ornamentali, la con1ecionanea unor podoabe entru obiecte do laborator. tul. Se prezinta In benzi succesiye, fine, adesea concentnice, neregulate, colorate difenit. Vanietatea fibroasi se intll ne ~ te li-covent In geodele lavelor (hidroternial) adores formind admirabile agregate in formi de ciorchine. Agate remarcabile so intilnesc in RS. Germania (regi-
u
(:ALCIFrn
88
unea Idar..Oberstein) Brazilia (Rio Grande do Sul); Greeia; Italia (Val di Fassa - Trento); Uruguai; U.R.S.S. (Ural). In România apare In regiuncaiunilor Metaliferi i Tsascáii. Este foloSt ca piatrá semipreioasa perll.ru podoabe, Ia conrecioriaiea unor piese pontru laboraloare, rnecaniei Jin, ceasorninIne etc. ()neix: Este o varictate do agat ate iãrei dungi sint dispuse paralel i coiorate a I tcrnativ: alb-negru, uneori brun-alb-negru. Este foloit ta Iiar5 senhipretioas pcntru bijutoni qi podoabe, indeosebi Ia confecicjnaiea caineolor.
,71
Fig. 121. Criafril do
itt.
it1ome.
122. (alc,,Ioitie, ogn! venusitf
OldO,lit I'iezinL.t aceleai caructeiIsL.ini structural- xttira)e ca onixul, do care so deosebete nuinai prill coioritul benzilor care cste brun si alb (alternativ). Carneol: Spre deosebire do sardonix si agat are benaile alternanin culoralo rosu si alb-
Piatra do .singe: Este o varictale de agat coloratà uniform in roiu sat) rou ovanj, coloraie data de piezena oxizilor de Her (lirnonit si hematit). Exemplare irumoase so intilnese In l3razilia, India, Urugoai i California (S.U.A.). Crysopra.s. Este o varictat.e de calcedonie coloratã uniform in verde san verde galhui pigment datorat oxidului de nihel- Este translucid en spilrturii eoneoidaiL Sc pare eà so formeazil hidnotermal (do joas tern peraturà). A fot Intulnit in uncle filoane din srpentinelc do Ia Queensland (Australia) ; in Ural (U.R.S.S.); California (S,U,A.); Brazilia; India; China. Ilefiofrop.Este cova mai dur doelt celetalto varietai do ealeedoxtie; opac, lueju gras; spãrturii concoidalA. Sc prezinta sub forinil do corpuni lenticulare, nodulare, nialnelonare, ovoidale, colorate verde cu pete roii. Sc Iucrcaza foarte frumus s asociat cu duritatea apreciabil, mineralul esth considoral o Iruinoasa piatra preioasâ. Cheri (Flint). Frccvent so prezinta sub formã do nodule; inai ran crusle pe perctii noon cavità1i ale rocilor carbonatice. Structura esto nuerocnistalinil, textura compactil. Colorat cenuiu, vcrzui piiiA Ia ncgrieios. Catcifir (engi. calciphire): tech metamoifidi de contact. Chimjnt: calcitic san calcitic-dolomitic. Denurnirea rocil provi-ne do Ia cuvint,uI compus englozcsc calci ± phyre. Mod do prczentare: strnctorä gramsblastica, cu tendinid idioblastiàmozaicath; texturh masivã, uneoni uor zonath datorith piistràrii straLificaiei rocii sedimentare din care a provenit. Are culoanea gaihen-brunh en pete sau zone nez, verzi, albe, brun roseate. (v. P1. 27, fig. 1) principali = calcil., Uornponeni; wolastonit, granai (grosular, andradit), plagioclazi (labrador, anonLit), diupsid; accesonii = sfen, him-
CALCIT
cit., edsian. flogupit, foisterit, fluotfl, cuart. ,zit, VCZUViaflLt. Poprh4ái /i.ice: coeficient de tãric 8-14; gr. vol. pest'.? 2200 kg/rn5 ; spi'tur a:1iioasa; porozitate slabS 0,2-111. 6: rt'zistent la agentii cxterni; solubil in HCl; rezistena In cOiflpi'esiuflc este cupruLa intre 800 i 1400 daN/ctn; se prclucreazS bine si fru,os. Condi(ii de formare: produs at metamorfisin ulni do contact efeetua asupra cnlcarelor, calcarelor dolomitice sau marnelor. ThLspindiri si tai(izdri: Ben Bulien (Australia); Boemia (Celtoskvacia); Italia; h'Jnda; Scotia; Jan Mayen (Norvitgia); Crestmorc - California (S.U.A.). Calcillitti prczintâ inteles 1tiintific miner;ilogic-petrografic. Calcit (engl. aki!e): carbonat. CaCO3 = ( Olbonat de calciu. Nuinek rninoialului provine de Ia cuviLul latin ta1r( - eelcarius vat. Sistenn de cristcthaare: hexagonal. Jod de pi-ezentare: ctistaie romboedrice. scalenoedriec, niai rar tabulare, prismatica, coluinnare. Adescu maclat. Do reguiS cc prozinti niase cornpacte criptocristaline ti microcristaline (sub forrná do caicare), in mase larg cristalizate - macroeristalinc (eakare tooristalizate, marniort'), in mace fibsoase, cruste i conore%iuni (in stalactite si stalagmite), agrogato cristaline Jarg dezvoltate (pe fisuri i crSpSturi - diaclaze, 1i in ganga unor liloane roetalifere), corpusculi uolhit'i si 3nai rat pulberi. Este colordi: aib, roz, verde, gri, galben, rolu, brun, albastru, negru. (v. P1. 27, fig. 2 si 3). Proprietd(i flake: duritate 3; gr. sp. 2,7-2,75; easant: clivaj reinboidal perfect; spSrturS dreaptS; transparent en luciu sticlos-perlat Ia translucid si opac (clad so prezintá In niase compacte); urmS aibS; uor colubi) in HCl diluat, ocaziorial fosforest'pitt sau fluorescent.
Varietatea iransparentS, 1mg cr'stalizatS, FologitA in opticS, este numitS spat de Istanda. PrezintS lngernSnSri (Inmele) polisintetice. Birefirngena i'idcatS: 0,1719; a5 = 1,486 (valori ii,, = 1,658; care pot varia in funcçio tie conitiuiuI In Mn sti Fe). Este optic negativ. De11 esto mineral uniax prezintS adesea biaxialitate aitormalS, toni ales cakitul compact-rnasiv. in acecte cazuri valoarea 2V astir Vatiabil linsitat: V-10'-25'; RX: (d, I) == 3,04-100 ; 2,50-70; 1,927-50; iITD=480; 675; 951). Conf ii de /irnare: este Un mineral comun at rocilom' eai'bonatiee edimentaz'e §i inetamorfice (calcare iristaline-marmore) fund intilnit si in ganga unor filoane metalifore. Sc formearS pe cSi multiple: prism procese orgaimogeno (biogen) in bazinc marine; prin pi'eoipitatie cliisideS (anorganie) in bazino marine mu din izvoare incäreate cu bleatbonat do calciu, in stalactite §i stalagmite; prism alterarea alter rod Cu conl,inut tidicat do calciu; hidj'otermal in zScSmintelc metasomatice do contact. () foarte mare cantitate do caleit este inmagazinatá de cochihue sau scheletele arganismelor. Do fapt., Iortnarea calcitului este dirjatS de organisme care au capacitatca tie a fi.xa selirctiv carbonaii i tie a inter'veni in formai'ea Joe prim procese de doscompunere §i metabolism. Carhonatul do calciu din apa snSi'ilor cristalizeazd inilial ca aragonit, acesta transfornitndu-so ulterior in calcit. In proceso diagenetice ealcitul poate recristaliza Ia un gradient termic redus qi la presiune redusa a CO, Prim imietaniorfism de toattr grackle trece in marrnurä care este forma stabilS In toate fazele, deoareee presiunile din roeS sint mai ridieate decit presiunea do disociere a esn'bonatului de calciu. Calcitul rnai poate conline o eerie de cationi cu roan ionicfl apropiatZt valoric, disitr care Mg, Fe, Sr, Mn. Intre caleit si magner.su pocibilitatea do arnestec lao-
CALC.IT
0
morf este linjitatA. Cajcjtul de origins organici sau aflorganicA contine 0-3% molecule de MgCO3, excepie fac unele roci organogone cu cox4inut mare in echinide, alge
(LUhothamnium) care pot conin pinä Ia 20% molecule do MgCQ3 . Posibilitatea de amestec cu sti'oniu este redusa calcarele sedimentare con%inind in inedie 0,06% Sr. Ames-
H
Fig. 123. Crietal de calcit.
Fig. 124, Galcit, agre gate cri.stallne (Baia Mare, Rorndnia).
Fig. 125, Calcit (S. U.A.).
tecurile Cu Fe qi Mn sint mai consistente, freovent formindu-se mangano-caleit i fero-caleit. Raspfndire si utitiziiri: cristale i agregato CristaiLne remarcabile as futilnese in mai multe 1ri Islanda; la Harz, St. .Andreasberg, Braunsdon (R.F. Germania); Boinja (Cehoslovacia); Freiberg (RD. German); Cumberland (Anglia); Colorado, Joplin-Missouri, Pitcher-Oklahoma, Michigan (S.U.A.); Guanajuanato (Mexie); Risnes (Beigia) Kara Dag - Knimeea (EJ.R.S.S.); Porretta, Sarrabus (Italia); Fontainebleau (Fran%a). In România este intilnit in niajonitatea complexebor cnistaline din Carpaii Onientali, Menidionali §i Apuseni, precum i In majonitatea formatiunibor sedimentaje, unde fornieazli intorcalatli, strate, lentils i bancuri de calcare. Mai este intlinit ca mineral de gang In multe filoane liidrotenmah, asoelate magma±iernului din Mur4ii Oa,. Guthi, Tible, Rodna qi ca
CALCOPIIUTA
91 prorlus al me tamorIismului hidrotermal la Corund, Anina, Reia, Moldova Nouá, Sasca Montana, Ocea do Fier, Dognecea, Cavmc, Baja do Arie. Cu excepia unor cristale juan transparente, care sint ijlosito Iu optic!, calcitul fund coraponentul principal al rocilor carbonatice sedirnentare i metarnorilce eSte foIoit in aceIeai scopuri in care sint iolosite aceste roci: jndustria cimentului, varului, in construe1ii, industria e.himicã, alimentarã etc. Calcopirita (engi. chalcopprite) suliura. C0eS2 = sulfurii dubla do euprjj i for. Numele mineraluiw provine de Ia cuvintele greceti: chakos = eupx'u± piros = foe. Sistern de cri.ctaUzarc: tetragonal (patratic). Mod de prcze.ntare: rar in cristale idjomorfe; frecvent ca mase cornpacte sau ca granule diseminate, adesea formind Inase roniforme sau in ciorchine, colorate galben Inchis. Coz4ine 34,57% Cu, 30,56% Fe i 34,9% S. Propried!i fiice: duritate 5-6; gr. sp. 5-5,5; luciu metalic pronunçat, urxna neagrã-verzuic; so altereaza usor descompunindu-se in sulfat de cupru §i do fler. Este atacatit do acizi. RX: (d, I) = 3,03-100; 1,855-100; 1,586-100. Condilii do formare: in filoane hidrotermale sau In volburi; metasomatic do contact cu Tool carbonatico; segrega1u In roth magmatice; mai tar tu roei sedimentare prin proceac ezogene. In zone do altoratio formeaz5 arseniaçi, loaf ai, Vanadati etc. ca urmare a reacei cu diferii acizi. Rtspfndire si utilizari: osLo intIlnità In foarte tnulte rcgiuni do pe suprafata globului, ins4ind roche magmaLicei ifionieno de pretutindeni, precurn i zoxiCle in care au bc procese metasornatice do Contact i in unele rod sedimentare. In
Românja OsLo intilnjt5 in uncle complexe eristaline: Baja Borf a, Cirlibaba, Jiodria, Fundul Moldovei, l3aIau, Crucea, Pojorita; in filoane luidrotermale asociate rnagmatisinulu antomozozoic: Vabea In! Stan, "In
Fig. 126. Crista1 de cakopiritl.
Fig. 127. Calcopirita, marie pe cr:arf (S. U.A.).
Fig. 128. Calcopiritd in cuart (Bale Mare, Romdnia). Rinari, Veto], Lipova; i mezoado: Gemenea, TuIghe, Ostra, Jolotca, Ditrãu, RacouI do Jos, Baja de Aram, Zarn, Cerbia, Roia NouA, Vaa de Sue, CãzAnoti,
fALCOZ1NA
Ciungani etc. l)c inagmatismu) neagen sint legate ivirile de la Baia Spric, Cavnic, ilba, Nistru, flodna, Deva, Scãiimb, SLánia, Zlatiia etc.; in roci gedimentare este IntOiiit5. la Soleti. Calcopirita se exploateaz ca minereu de cupru. Calcozina (eiigi. chafcoite): sulfuril. Cu2S = sulfurS do cupru. Si-slena de cristalizore: roinbie. Mod de prezeniare: mase compacte fm gianulare; incluzinni; pseudomorfoze (dupä alte sulfuri). Este coloratli Oenuiu do plumb en nuante albistrui. Propriadti fizice: du.ritatea 5; gr. sp. 5-6; clivaj imperfect; lucia ruetalie cind este proaspt5. §i mat clad este oxidatà; urma cenuiu Inchis; este atacatS do acizi. Prin alteraic trece in azurit, malachit,
00?
SScSrImb apare asociatS magmatisinului neogen; la PIavievija, Mo]dova NouS, Oravia, Cielova Reinl&nS, Dogaccea este legats Ur eruptivu] banatitic. Calcozina reprezintA un important minereu de cupru. Cancrinit (engi. caucrinie): silicat din grupa toctosilieailor, (Na, K, Ca) 5 (Al, Si)15O54 (SO,-CO3C1)1 = silicat complex, alumosiicat do sodiu i caleiu. Denumirea mineralulni provine do Ia numele ministrului rus C. Cancrin (1890). Siotem do crstahzare: hexagonal (trigona)). Mod do prezeIwre: jar cristale priamatice scurte; freevent se prezint3 in mase granulate, agregate 9i granule disaminate. Este incolor, galban, alb-rQcat §i violet. Este asociat sienitelor nefalinice, peglna-
021 012 818
Fig. 129. Cristaie do cakoziinl. cuprit, jar pain oxitlare intensil in cupru flatly. RX: (d, I) = 3,37 —100, 1,685 —70, 1,275 —70.
Con4if ii do Jbrrnare freevent prin procese exogene in zoncic do imbogàtire a zãcAmintclor de sutfuri de cupru; rar prin procese hidrotermalo Ia temperaturã joasS. Ráspindire s i utilizciri: Alnialik' Kounnadski, Turinsk (U.R.S.S.); Butte -Montana (S.U.A.); R. F. Germania; Spania; Chile; Peru; Moxie; Celioslovacia. In Romania so gàsete Ia Bã]ar,, Crucea, AltIn Tepe in forrnaliuni eristaline; la liba, Cavnie, Borça, St5nija, Abrud,
titelor, In uncle granite etc. (v, P1. 27, 11g. 4). Proprietclfi fiice: durita tea 5-6 ; gr. sp. 2,5; casant; elivaj perfect; transparent Ia translucid en lueju ticlos san perlat pe suprafeeIe do clivaj ; urma nibS; solubil in HCI concentrat; birefringenla 0,01 0,025; n0 1,507; ne = 1,4951,503; (-). Condiii do formare: este an constituent primar SI rocilor magniatice de adtncime, in faza finalS do cristalizare, subsaturaic in silice. Col mai adesea format prin pr000se nictasomatice prin aciunea solutiilor
cAourflr ±naginatice carhonata e san suliatate asupra ne-felinuluiI.spindire si ntilithrt: este intilnit in asociaie eu sodalit Ia BancroftOntario (Canada); pen. Kola, regiunra Muntilor de Var (U.II.S.S.} Litchfield, Maine (S.U.A.); Groenlanda; Veuviu (Italia). In România este eitat Ia Ditrãu Vi Ogradena. Caneiinitul prezinta interes tiinificmine ralogic.
lucid cu lueju penaL, opac cind cute masi-'; unsuros La pipiiit, capacitate mica de absorbe; plasticitate redusä, refractaritate mare; greu olubil In aciai cone-entrati la cald; birefringena 0,006; x = 1,5531,565; Y. =1,559—t,569; 1,560-1,570; (—); 2V=26-688 ; RX: (d, 1) = 7,17 —100; 1/8 —100; 2,33 —90; 3,58 —80. Condif ii de forinare: prin procese tie eaolinizare a rocilor feldapatice; mal rat hidz'otermat; intilnit atit In roci eruptive i metamorfice cit si in roci sedjmentare ca mineral alogen sau format pe seama feldspatilor potasici, remaniat In depoaitele lacustre, mal ran marine. Rdspindire fi utilInAri: Kao-ling, lanehu Fu (China); Cornwat (Anglia); Boemia (Cehosbovacia); R. D Germana; B. F. Germania; Linioge, Sévre (Franja); regiunea Uralilor, Gluhov4, Turbov, CULLS i in Ucraina
130. (ristaI di' raneriruL Canlinit engI. kaollnie): silicat din grupa fi1osilicailor, sera mineralebr argilciase. de AI2SiC)2(OH(4 . 2H2() = silicat alumixiiu. Denumirea rmneralului pro vine tie Ia dealul Kaoling -China, tmde a lost gãsit prima dat. Sisem de crisfalizare: monoclinic (dupa tmii triclinic), ]Wod de prezenlare: foarte var sub forma de ens tale lamelare; ftecveni sub £ormà tie mase (corpuii) pmintease, compacte sau sfarimicioase; in strate, lentUe San pungi tie dikritc clirnensiuni. Cobra t vaiiat, in Eu nejic tie iinpuritãjile conjinute; alb, gälbui, roz, roeat, brun, VOL'ZUi, albastru etc. Col mai adesea cam%ine Fe2O3. MgO, SiO2, Na50. Proprielilfi fizice: cluritatea 2-2,5; gr. sp. 2.5—'.!M; clivaj bun; Leans-
Fig. 1-31. ('ristal di- cotwii.
Fir. 132. (;ao1ivit (Itarghila 1k,md.'o).
CARUONAT1T
Ell
U.R.S;S); Richmond, Virginia, Georgia (S.U.A.); Sardinia, Grosseto, Novara (Italia); Japonia. In RomAnia este intilnit in zoncle de ractamorfism bidrotermal format pe seania alterSrii feldspailor Fd a altor existenti in rocile eruptive Ia: Moldova Noua, Oravita, Cielova Rornân, Dognecea, Buciureasa (asodat inagmatisnmlui banatitic); Sàczimb, CxAcitzneti, Ruda Barza, Roia Montana, Ziatna. Mai poate apàrea izidul pe mci granitico (Moldova NouS) sau pegmatite porfirice (Macin, Camena) i in roci sedimentare apieno (Cuza Veda, Gherghina, Defcea). Caolinitul este utilizat Be sub formii bruta, fie inobilat in diverse ramuri industriale: ceramica, re.fractaze, bitlie, prepararea vopselelor i lacurilor, farmacouticä etc. Carbonatit (engi. corbonatite): rccã intrusivã. Chima,n: ultrabazic, SiO2 < 52%. Mod de prezentare; structurà aletriomorfil, de regulS echidimensiona]ä lipsitä de Lenocrisiale) ; texturra ma sivi, adosea masiv-vacuolara. Colorat gri sau gri-g5lbui. (v. P1. 28, fig. 1). Corn ponençi; principali = calcit sau dolonzit; suboi'dona;i carbonai coinpleci de rnengan, calciu qi for, nefe)in, apatit, flogopit, olivinã, Ijazit, monazit, fluent, ilmenitz magnotit, pizita etc. Unooni are concentraii mazi do o)emente rare cc niobiu, zircon, strontiu, haHn i p5mintuii rare. Pro prief/i fizice: coolicient do Lane 12-16; gr. vol. 2i00-2800 kg/n-0; spi'turä dreapt5; rezistenS mare Ia intemperii; porozitate variabilil in funciö de textuia rocli (cind cete masiv-vacuolar5 porozitatea dcpàcte 12%) ; rezistez4a Ia compre. siune 1200-1600 daN/cm5 . CondiU de /'orrnare: asociaL cu sienile nefelinice formate la mare adincime. Formeaz5 filoane 9i diksin, UzicOri intruzjunj circulare cu dispunere radiará sau conce]ltnicii, Cu totul accidental slot citate §i -V
in curgeni do lava (Oldonyo LenaI -Ruanda). Rdrpindire si zitWzIri: Feu, Tileinak, Alnö (Nonvogia); Tacupirangn (Brazilia); Mbeya (Tanzania Kenya; Uganda; Zambia; Pen. Kuhi (U.R.S.S.); Oka (Canada); Mona tain Pass, San Bernandino -Cei fornia (S.U.A.); Frana.
Fig. 133. Carbonatit (Franla). Carbonatitul este folosit ca mineicu pentru extragerea elenientelor rare. Carnalit (engi. carnaUite): clonurii, grupa evaponite. KMgCI5 . 61150 = clorurà dubiS do potasiu i znagneziu hidratatà Denumirea mineralului provino do Ia numele minieruhii german von Carnal] care a demonatsat cà mineralul con%ine potasiu. Sistern de cpistaUzare: zombie (ontorombic). Mod de pzezentare: ran sub forma de cristale Cu contur pseudohexagonal; frecvent sub forma do maso granulare compacie, incolore, sau colozate rocat din cauza unor lanuzie uiinu seule de hematit dispersate in mineral. (v. P1. 28, fig. 2). Pro pricidli fizice: cluritate 2,5 gr. sp. 1,6; fära clivaj; spartura concoidalA; transparent cu luciu Sticlot sau gras; puternic fosforesceizt; solubil In apa; expus In ncr so dezagregã; birefringen%a 0,027; 1,f&65-1,466, y = 1,47-1,475, z 1,493-1,496; 2V = 690; (+); RX: (d, I) = 3,59 —100, 2,92 —60, 3,31 —50.
cASITEftIT
95 Cond4ii de farniare: mineral do precipitaie chimic, in lagune sau lactiri sàiate bogate in K i Mg, supuse unor intense pr000se do ovaporare, fund ultimul produs :ris talin de precipitare al acestor saraniuri {paragenetic cu silvina §i sarea eml. sittiindu-se In partea uperia depuzitelur de care gems).
fos; solubil In aeizi; puterni radioi activ; coninind 63,4% T50 20,1 YzOs; a = 1,75, y 1,925, z= 1,95; 2V = 40 50°.
Fig 135. Cri&.tal de carnolit. C21 1
Fig. 134. Criaal de carnalit. fspindire fi. utiUz6ri: depozite irnportantc apar Ia Stassfurt (R. D. Gerinanã; Solikamsk; Kalus-Ucrama (1J.R..S.) ; Iran; Rep. Mali; China; Texas, New Mexico )S.U.A.); Tunisia; San Cataldo, Pasqiissia (Italia) ; Pulonia. In Ramânia este ntllruit la Glean, Tg. Ocna i Tazlau. Carnalitul este folojt in industria eIiimic, pentru extragerea magne ziulni, potaiului, clorului, cesiului eta; amendament in agriculturá coninInd, 71% Mg, 14% K, 8% CI i 38 % HO Carnotit (eiigl. carnof it): vanadat. K2(UO2)2 (VO4 3I30 = vanadat de potasiu Si uranin bidratat. Jienunurea mineralujuj provunc de la numelo inineralogului francez A. Cai'not. •Si.stem de crifalizare: monoclinic. Mod do prezen fare: agregate microcristalirue; frecveuit sub formS de pulberi sau mase pàmmntoase; mai rar eflorescene San thoeminat in roci. Culoare galben sau galbenyerzui. (v. P1. 28, fig. 3). Proprietdff /izke: foarto naoale (dunlate 1); gr. sp. 4,7-5; fSrSmicius; disaj bun; semiopac cu ltuciu side.)0
Condilli do formare: prin alterarea mirieralelor primare din arenite (nisipuri Ei gresii) bogate in resturi organice cc ar fl putureme seleotir vanadju. Rdapindiro qi utilir4ri: mineral catacteristie regiunilor deertice. Se gSsete In Platoul Colorado (Paradox Valley), Utah, in gresii jurasice, In Arizona si New Mexico (S.t.A.); la Radium Hill (Australia; in Zair, In gresii calcaroase in de.ortuJ Fergana (IJ.R.S.S.). Carnotitul este folosit in lucrãni do foraj pentru blocarca inflltraiiilor in sand,!; cInd are con;inuturi man do unan.iu i vanadiu so foloseste en rninereu do ueaniu si vanndiu. Caiterit (engi. cassiterite): oxid. Sn02 = oxid do staniu. Numele mineralului este de origine greacä kassteros = staniu Sistenu de cristalizare: tetragonal (patratic) Mod do prezentare: cristale pnismatice scurte, bipiramidale, adesea maclate; sub formä do agregat.e in benzi; mai ear corpuri compacte fibroase; freevent se prezinitS sub formS de granule diseminate Culoans brun spre negru. (v. P1. 29, fig. 1). Proprietdti /izice: dunitate 6,7; gr. sp. 6,8-7,1; unsent; olivaj slab; spSrtura concoidalS; transparent la translucid cu lue.iu adarnantin; tirmã alb-cenusie; isolubil in acizi; birofringenta 0,096-0,097; n0 = 1,9972,001, tic = 2,093-2,098; (+); HX: (d, I) = 1,762 —100, 3,36 —80, 2,64 —70. Contine 78% Sn i a
ChRBUNE BEUN I IJUILA
sipie de alli lJXj7j (Fe2O3, TiO3, INb203, K20). Condii de forrnare: iloane liidrotermaic Cu gangá do cuarl (cuar easiterit) ; pegmatite Si graisene metasomatic de contact; remaniat in depozite sodimentare )aluviuni). Rdspndire si utiUzdri: Cornwall (Anglia); Bolivia; Pen. Malacca; R. D. Germanli; Thailanda; Malaysia; Sumatra (.ndonezia); Hapce ranghin, Onon, Zavitinsk (URSS) China; Maine, Kustor, Dakota (SdJ.A.); Campiglia Marittima, Plona, Lacul Comm (Hahn). In Rcini4riia ests intilnit la Burloaja i M5gura Purn, asociat unor mineralizaçii in roci cristaline, jar la Camona §i Raeoul de Joe apare pneuma tolitic. Casitoritul estv Un important minerem do staniu.
IC
Pig. 136. Cri81a1 de ee,seriL Cibuue bun si huila (mg]. brown coat) neS sediiiientara organogenS din grupa ciiuslc bioli tilor, scria cArbunilor hurnji. Mod do prPzeflare mace eoinpncto miorate galben-hrui piuA la negru, dispu.se in strale, lentile sau baneu'i intercalate in mci argiloase. Uziicori suit iriabilo afArimindu-se in frogmonte tie diferito din rasliuli. Struc-
tura vegetalit este 'izibiki Ia ml Croscop. Componenfi: componentu chinuci iii bazA sint C, II 0, IN; accidenl.ul mai pot con-tine 5, P, Si, V, Ni e' Propriehf;i fizice: duritate micA, gr. vol. 1250 kg/m3 ; aspect lucios sail mat; urinA brunA; coloreazA solu(i do hidroxid do potasiu in galben brim; oon%ine 6-7% apA do formli (zAcAmint) ; putore caloricA 4000 7200 Keel/kg, reziduu do cenuA 60/,, Condif ii de formare: prin acumularni unui material vegetal in mediu mann -litoral (depuneri panalice) in mlatini si ape dulci (depuniii limnice) ; pe locul uncle a crescill si s-a dezvoltat vegetaia care dat natere zAcAmintului respect.ii (depuneri autobtone); prin trans. portarea resturilor vegetale din afara zonci in care so allA zAcAsnintil (depuneri alohtOnc). in evoluli geologicA a forniAnii cArbunilor bruni se disting douä etape: -diageneza mu etapa de turbificare in timpill oAreia, pentmu descompeneroa ji transfoimarea subs taa4ci vegetal', procesele cliimice so desfAoarA sub aeiunea microorganismelor (baoteiii anaerobe ci ciuperci). Pontru aceel fapt etapa mai oste numitA §i bio chirnicA; i, -niatageneza sau etapa geoohimicA in timpul cArom so produce incarbonizarea si care are loo in interiotuj scoarei sub acçiunta factorilor fizico-chirnici do temperaturA, presiune, cutAri tectonic', metamorfsm. Toi aceti factozi conduc la pierderea ape; initiale ji inihogiiirea in carbon. Raspindire il iitilizdri: Donet:, Pcciora, Karaganda, K,anoiars1i (t[.R.S.S.}; China; R. F, Germania; Frana; Belgia; Polonia; B. P D. CorceanA ; Corcea do Sud; .Tugoslavin Anglia; Spania; Pennsylvaniti (S.U.A.). in RomAtiia estO intilnjt In bazinele Lupac, Secu, Baja Nouli (carbonifor) ; Doman, Cozia, BigAr, Vulcan )Lias) ; Lupeni, PetrilaValea Jiului (oligocen-aevitanian) ComAsicti -BacAu (saimaian) etc. Carbuncle brim esl.c folosit In meta
CELESTINA
u.r2ie sub forma do coos; iftin t!oCsificare produce 50-53% coos pi1verulent §i 45-5001JO gaze cu pot fl folosite la ext ragerea gudroanelor san ca materic termo-energoticS; transporturi maritime si feroviare. industria ehimicã etc.
Condif ii de formare: Sc poate forma hidrotermal in eavitatile rc,cilor vulcanice i in uncle filoane, asociatâ en sulfuri (galena, afalerit ctc); In uncle roci sedimen tare hogate In carbona.i (calcit, dolomit,); In ovaporite -gipsuri, elorurii de sodlu sl in argUe i marne (sub forma do cuiburi sau pungi mid); in apa mbrilor do unde este reinutã seleeti'v de unele organismo simple (radiolari Ac.antari, care Ii construesc spiculii -4epii- din celestina).
Fig, 137. C.Irbura brun (Romdnia). Cetestina (engi. celesLite).' sulfat an1d ru. rSO = sulfat de strOniu. Denumirea mineralului provine de cuvintul latin celetis = cerese, s1eñndu-se la nuanlele de culoare = cern1. Si.stern de cyistaiizai-e: rombic. (v. P1. 29, fig. 2). Mod de prezentare: crietale prismauie, rnai rar tabulare; frecvent in ss'rcgatc granulare, uneori fibroase san in cuj.buri si concreçiuni; mai rar stalactite i mast compacte. Culoare alb-.Iptos, albastru-pal, giLlbui san incolot. ProprieMfi fizice: duritate 3-3,5; . sp. 3,95; casantiL; dlivaj perfect duph bazä; spárurA concoidalit; ransparentt la translucidá cu luc.iu ic1os sau perlat; uneori fluoreccentâ si termoluminiscentä uor aulubilS in acizi §i apb; coloreazã acAra In rou carmln; hirefrmngena 0,009; x = 1,622, y = 1,624, i=1,631; 2V=49°; (+); RX: Id, I) = 2,97 —100, 3,30 —90, 273 —60.
Fig. 138. Cristii.1 de celestind.
Fig. 139. Celeslind (.Sdnduhti, Rorndnin). Rdepindit'e i z4ti1thri: Wassy (Fraifla); Salzburg (Austria); Perticara -sedimentar, Vicerizo -In hazalte (Italia); regiunea Arbanghelsk -Bakiria, regiunea Cikalov (thR.S.S.); Herrengrung, In pegmatite (Cehoslovacin); Bristol -In
98
CERIJZIT
marne i argue (Anglia); Put-inBay, Ins, do Strontiu, Lake Erie (S.U.A.); Tunisia; Dornburg (FL D. Germanà); West.falia Waldeck (R. F. Germania). In Rom&nia este IntflnitA Ia Bäi;a Bihor asociatg vulcanismului banatitie, apoi la Vulcana, Pucioasa Bi, Dumbrava, Jebuc, Gil&u, Aixina, SAnduleti, formatà In condiii sedimentare (exogene) Colestina este un mineral sursà de stron1iu; este folositA In industria nuclear, in pirotchnie, industria zahrului, ceramic, industria sticlel etc. Ceruzit (engi. cerusaito): carbonat. PbCO5 = carbonat de plumb. Denurnirea mineralului provinc do Ia cuvintul latin cerusa = alb cenuiu.
2,075, z = 2,076; (—); 2V = 80°; RX: (d, I) = 3,574 —100, 247 —90, 1,941 —90; 1,637 —70. Cond4ii. de formare: in zone de oxi da%ie a zácàmintelor de plumb ca produs de a1terae chimica a galenci prin ac%iunea apelor bogale In acid carbonic; mai rar hiclrotermal s,i Cu totul accidental ca produs exogen. Adesea asociat cu salerit si angIezt (mineral primer), smithsonit qi göotii; (minorale aecundare). Rdspndire si utilithri: Turiansk Cazahstan, Nercinak -Transbaikalia (U.R.S.S.); Tsumeb (Namibia); Dona Ana, New Mexico, Leadvillt' -Colorado, Phoenixville -Pennsylvania (S.U.A.) ; Cehoslovacia; Mezica (Jugoslavia); Nassau, Mechernicli (R. F. Germania); Broken Hill (Australia); Zambia; Tunisia; Mon..
Fig. 140. Criskil do cerusil. Sistem do cristalizare: rombic. Mod do prezentare: cristale lamelare san tabulare maclate; mai rar sub forma de agregate compacte, fibroase, stalactitice sau maso granulare; este incolor san alb cu tente cenuii gIbui, unoori ocnu1iu cu nuante roz. Proprietdi fizice: duritate 3-3,5; gr. sp. 6,5; casant; clivaj bun dupA prismä; spärturä concoidaltt nerogulatà; transparent la translucid cu luciu adamaritin; urmã albi; fluorescent; atacat do acizi; birefrmngenta mare 0,258; .r = 4,803, y
Fig. 141. Ceruzit (Monto.'echio, Italia).
CHAMOSIT
99 tevechio, Montepi (Italia. In Rom&nia este Intilnit lie ca mineral supergen, asociat cristalinului, fin asociat magmatismului mezozoic, banatitic §i neogen. Apariii mai importante slut intilnite Ia Coleti, Poionjle do sub Munte. Rar este intilnit i in depozitele sedirnentare Ia Bocicoiu Mare.
ideutj.ftcat in cocliiliile unor molute fosile. Rdspindire fi uiilithri: in moluçte fosie in Islanda; apoi in Boemia (Cahoslovacia); Oberstein (R. F. Germania); Paterson, New Jersey (S.U.A.); Nova Scolia (Canada); Bolzano, Catania, Vicenza, Novara (Italia). In Rornânia este intflnit Ia Muncelul Mic, Tebea, Poiana, Moldova Noun. La Muncelul Idle este asociat jninera1izaiilor din uncle sisturi eristalin, jar in celelalte puncte citate apare hidrotermal In druze 9i diaclaze Chabazitul prezintii numai interee tiinific-znineralogic.
Fig. 142. Ceruzit, (made) pe galend (S UA). Ceruzitul este un ininereu minor do plumb. Chabanit (engi. chabezite): silicat (tectosilicat din grupa zeoIii). Ca(Al2SiO4)O1 . 6H20 = silicat hidratat de calciu ji aluniiniu. Denumirea mineralului provine de la cuvintul gree: chabazios = piatr tndrãgit4 i cintatA de poetul grec Orfeu. Sistem do ci-istalizaro: hexagonal (tngonal). Mod do prezeniare: sub formã de crusts Vi douse; mai rar mass granulare compacts si cnistale romboedrice adesea rnaelate; este incoJor, alb-veriui, alb sau rocat. (v. P1. 29, fig. 3). Proprietai fizice: duritate 4-5; gr. sp. 2,5; casant; clivaj bun; transparent la translucid cu lucia sticlos; urmã albA; atacat de HCl; birefningena 0,002-0,005; no 14701,494, ng = 1,471 - 1,494;
=
Cond4ii do formare: in vacuolele rocilor vulcanice si intrusive (indeosehi baza. fonolite) ; freevent b forxnà de fonmeazâ depuneni cruste la gura izvoarelor termale;
Fig. 143. Cristal do ehabazit. hamosit (engi. chamoeite): silicat (filosilicat din grupa elonitelor, senia leptoelorite). (Mg, Pe)5(Fe, Al) (011)8(SiA]010)= aluinosiicat bidnatat do fien i magneziu. Numele mineralului pnovine de la localitatea Chamaison - Elve,ia. Sistem do cristalizai'e: monoelinic. Mod do prezentare: mass solzoase, pniintoase, uneoi4 sub lemmA do corpuseuli oolitici sau Ca liant a] unor nisipuri i gresii. Este colorat verde inchig pinA la negru, uneori verde albAstrul - bortierina (denumirea IrancezA). Conine pin! Ia 45% oxid de fler. (v. P1. 29, fig. Ii).
CWRL1M8AR
Proprieti4i fizice: duritatea 3-3,5; gr. sp. 3-3,4; clivaj bun; luiu mat sau slab sticlos; urmà verde oenuie; atacat de HCl; so transform uor In limonit. .RX: (d, I) = 6,93 —100; 3,59 —90; 2,507 —70. Birefringena 0,0 —0,02; x = 1,60 —1,67; y = 1,61-1,69; z = 1,611,69; 2V = 20°. Condijii do forma,re: so formeazii in medii srace in oxIgen, do regulit In zonele litorale; uneori diagenizeazA fragmente do echinoderme i chiar alto resturi organics. Rdcptndre qi utilithri: Chamoison (Elvetja); China; Franla; Anglia; U.R.S.S. In Romtha este Intiluit sub Iormä do oolito in depozitele liasice din Banat §i ca intercalalii in argue la Cuejdu. ChatnosItuj otto considerat en sursá pentru ol4inerea fievului, ChihlimIar (engi. amber): sin. succin, ambrá: mineral organic, riain4 Iosi1. C10H160 cu 8-8% acid succinic. Numele n.ineralului poate Ii do origine arab: anbar sau francezá: ambre = ceros, usuros Siatem do crisializare: amorf. Mod do prezentare: cbrpuscuJi nodular Cu forms i dimensiuni variate; uneoni aparo ca mici maso, conlinind adesca incuziuni do gaze, lichide, granule do nisip, insects, fragments do pante, sponi, polen. Este colnrat difenit; frecvent galbon Ca miorea tan Ca main, cu nuanto brune, verzui, gr.i, oranj, violet §i chiar negru. (v. P1. 30, fig. 1). Propriehii fizice: duritate mica (22,5); gr. op. 1,05-1,1; amor, Iragil, uneoni on stniaçii qi fracturi pe suprafa; transparent la translucid, cu lueju rinos; uor fuzibil; aide ca flacari degajind tin miros do tánmiie; pnin frecaro so e]ectnizeazá; so lucreazà uor; solubil in Oolvcn%i organici; alcool, benzol, eter. Cond4U do form-are: raina fosilà provenitil din uncle specii de conifere (Pinuc succinifera), roziduahl situ transportatà in depozite sedimentare.
100 Rdcpfndire ci ulilizthi: exemplare frumoase so gAsese la SirnetoSicilia, Bologna (Italia); Canada; Franta; Kaliningrad (U.R.S.S.); Spania. In RomAnia este littilnit in zona Sibiciu §i Shlnic Moldova. Mai este cunoscut sub numea do ,,romanit". Chihliinbarul otto folosit la con!eeionarea obiüctlor decorative, podoabelor §i a unor instrumonte medicale, Ca material izolant i In obnerea unor produse chimice.
Fig. 144. Chihlircbar cu incecte focilizate: a) varietatea &rund; b) arietatea gälbuie. Romdaia. Cinabru (engl. cinnabar): suit urâ. HgS = tullurfl do mercur. Nurnele ruineralului este do engine Kinabo' = smoalA roie indiana Sictem do ia1izare: hexagonal (tnigona)) -
101 Mod de prezent are: mase microcristaline compacte, impregn4ii, cruste, eflorescene sau putheri; sub forma de impregnai apare de regula In gresii si qisturi argiloase. Mai Far este intilnit sub forma de cristale cu habitue romboedric, tabular. Este colorat rou cu reflexe cefluii. (v. P1. 30, fig. 2). Proprietdfi fl:ice: duritate mica (22,5); gr. sp. 8,1; fragil; clivaj perfect; iiasmlucid cu Iuciu adamantin; opac cind este In mase pâm?ntoast:; tirrnã roie; volatil la :1800; insokbil in acizi; atacat de apa rcgalà; birefiingena 0,359; no = 2,905; nr_ —S,251n (+). Condqii de formare: hidrotermal de ternperatur joasã; to filoane sau irapregnaçii i inlocuiri in depozite sedimentare din apropierea rocilor magmatice. De asemonea apare ca sublimat in cratereic vulcanilor activi si en produs de eroriune a rocior vchi bogate in necur. Asociat cu stibin, piritâ, realgar, mispichel, blendä, cuarç, caleit, barith35 etc. Rdspindire fi utilizJri: Nikitovsk -Caucaz, Haidarkan -Ciauvais, Altai (U.R.S.S); Idria (Jugoslavia); Monte Ainiata (Italia); Huaneavelica (Peru) Almaden (Spania); fluanan Guieju (China); Pike County -Arkansas (S.U.A.); Palonias (Mexie); Algeria. In România este Intilnit Ia Baja Sprie, Itha, Bàiut, M5dra, Ruda Barza, Viltori, undo apare ca prod us al vulcanxsrnului ricogen. Cinabru este unimportant minercu de ntercur eonmInd pinà la 86% mercuE. Cinerite (ongi. pyroclasthzte), sin. tuturi v,,lcanice roci sedimentare dupã modul de deptmere i Iorznare i, vulcaniec dupà originca inaterialului acuniulat. Mod de prezenzare: depozite stratiforme, Jenticulare sau acumulari masive, marine sau lacustre, en structurã psamiticui sau psarniticpseliticà hi textura eompactà, compact. poroasà, poroasli sau, mci rar
CINERITE
compact-masivà. Culoare alb-gri, verzui, gälbui, brun, cenuiu i cluar negru. Coinponenf: eenuä vulcanicS, sticlà, cristale, fragmente ilLice (insitu), material rernaniat Ca: granule do cuar, fragmente de Foci, argiJ, mai rar biociasta. Compoei4ii rninerali ai cincritelor sint identici cu cei din lavele de origine, fapt pentru care an lost separate cinerite: riolitice, dacitice, trahitice, andezitico, diabazice hazaltice etc. Cinerite alcAtuite dintr-un singur component (stielä, cristaLe sau nurnai fragmente) se intilneso foarte rar, adesea ele prezentind mixturi ale celor trel
Fig. 115. Cincrit (tuf) dacitic (Rorndnia).
Fig. 146- Cinerit (tuf) c'arieta.ea igniinbrit (Italia). con1pOnenz principal. Dupi partiiparea prorentuali a acestora Se separa: thnerite vrocla.stice (predomint sticla); cristaloctasifee (predominS cristalele); Vi, liloclastice (predoniiná fragnien tele litic). Par-
102
CLINOCLORLI
celanitul osLo o varie-tato do tuf (cinerit) vitoclastic silicifia-t (devi trificat); ignimbrilul este o varietate cia tuf putornie silicifiat cu texturä istoas., iar palagonitul este Un tuf vjtroclastjo bazaltic actual. Tufurile pisolitice slnt o varietate de einorite litoclastice alcätuite din lapili bine rulate, iar buchi(ele sint cixierito Iitoelastice care au in cOrnpOnena br fragmente cia gresii in care fa1dspaii, datorith temperarurii ridicate, san transforinat in still jar cuartul a suferit fenomenul de resorbie. Proprietii fizice: coeficientul do tário rnic Ia mecliu 3-8 relativ uoare 1500-2100 kg/ms; porozita-to i peixnoabilitato mare; absorl4ie cia apà pmná la 15%; nu sint atacate do acizi; flu sint rezistente la intemperii; rezistena de la compresiune 350rupere 850 daN/cm2. Cond4ii de formw'c: material vulannie -cenull, lapili, dopus in conditil asemánultoaro rocilor detriLice proprut aise cu care fornieazä alter nano san rnixturi. Petrografic, cineritcle slot legate do toate tipurile de roci efuzive, predominind inS cola andozitice Qi dacitice. Rdspin.dire 91 idilizliri: sint intilnite in toate regiunile globului texetru alectate cia aetivit5i palco i necvulcanjee (Arcul de Inc al Paciflcului),Japonia, Lake District (Anglia), Grocia, Turcia, R. F. Garmania, Franta, Indonezia, Italia, Noua Zeelandà; Kamciatea, Armenia (U.R.S.S.), In România sint ltiInito, 1a ductiLe nivele stratigrafice Ia: Dej, Harghita, Silinic Prahova, Ocnole Man -YUcca, Malul Alb -Vulcea etc. Tufurile sint folosite ca piatrà do construcie pontru lucräri interioaro mai ran extorioare; industria cinienturior tip trass; propararea noon asfalturi, ceramieli oLe. Clinoclorit (ongi. chlinochlore): iIi cat, filosilicat din grupa cloritelor, soria ortoelonito.
(Mg, Fe), A1(Si, Al)4O 0(CO = hidrosilicat do aluminin, tnagneziu i fiat. Denumirea mineralului dc la cuvintul grec: Klino = Incinare, rolerindu-se la sistemul de cristalizare. ,Sistem do crisalizare: monoclinic. Mod do prezentcze: cnistabe cu habitus lamelar sau tabular, mal rar prismatic cu forme sour-to (butoiaio), Iteevent in agregate solzoase, ran veriniculare, cu total oxcepionaI forinaazá mase compacte. Prezità dougi varjet4i: helmithul (vermicular) i leachtenbergitul. Culoarea este vaniabil: cenuiu alb.strui, verde cia iarbà, verde on nuant.e gàlbui, mci tar albicios on nuanto roz-violet, zJg7o
ii 'I
007
779
Fig. 147. Crista.l do clinoclorit.
Fig, 118. (1i,wclorit (Val Malenea, Italia). Pro prietfli fizice duritate mica 22,5; gr. sp. 2,6-2,8; chvaj perfect clupã bazä, flexibil dat nu elastic; translucid on Iueiu stielos la sidefos,
CLOAT1T
103 solubil in acizi put oroici; birefrin= 1,57 —1,66; ge-n%a 0,0-0,01; =1,57 —1,67; z=1,57 —1,67;
2V
200; RX: (d, I) = 3,530
—100; 1,998 —90; 1,535 —100. Condif ii do formare: mineral component al gistufflor cloritoase i talcoase precurn §i al unor roci filoniene. Cristale frumoase se intilnose do regullä in geode. Rdopindiu fi utilizdri: Akmotovsk -Ural (U.R.S.S.); Val dA1a -Turin Val Malenco -Sondrio (Italia); Zilertal, Tirol (Austria); Unionville -Pennsylvania, Brewster -New York (St.A.). Nu prezintä interes economic ci numai tiinific-mineralogic. Ginozoizit (engi. c1inozoi.sie): silicat (sorosilicat din grupa epidotului). Ca2A18Si3O12(011) = silicat hidratat do aluminiu i calcju. Sistem de crisalizare: monodinic. Mod do prezentare cristale prismatice alungite, adesea striate si cu Lermnau brute. Este colorat cenuiu, verde pal sau roz. Propriet4i fizice: duritate 6,5; gr. op. 3,3-3,5; easant cu clivaj perfeet; transparent Ia transiucid cii luciu stielos; insolubil In acizi, birefringena 0005-0,015; x = 1,670-1,715; y = 1,674-1,725; 2= p, 690-1,734; 2T1 = 14-90°.
tact i in roci magmatice ca produs do aiterare hidrotermalA a plagioclazilor calcici. lldspindire si uiihizdri: agregate reniarcabile se intilnese la Val d'AIa -Turin (Italia); Pregaten (Austria); Madagascar; Boja -Mexic. In Remania este intlinit in unele qisturi cnistaline din Carpaii Onientali, Carpatii Menidionali, Munii Apuseni i In Dobrogea. Mai rar este intilnit in granitul do Pricopan, Macin si Greci, i in banatite Ia Moldova NouS, Oravia, Ocna do Fier, Savirsin. Prezintá interes stiinlific-mineralogic.
Fig, 150. Clinozoizit (i'regatcn, Austria).
Fig. 151. Clinozoizit (Orwia, Ronjdnia). Fig. 149. Cristal do clinozoizie. Condi$ii do formare: in roci inetamorfice (inetamorfism regional) §isturi verzi 9i amfibohite. De asemenea in roci metamorfice do con-
Cloantit (engi, cloanthiSe): arseniurá. NIAs5 = arseniurä de nickel. Denumirea minerahilul provine do Ia cuvintul grec: kMoanwo = inverzit, referindu-se Ia culoarea mlneralului.
CLORARCIRIT
Si8tern de crisicUzare: cubic (izometric). Mod de prezentare: rar in cristaJe cubice, frecvent in agregate cornpacte, ra4iare; uneori en aspect rubanat. Proaspit prezintà culoare alb-cenusie pfnZi la cenuçiu de oe1; in contact indelungat en aerul umed se coloreazá In nuane verzui. (v. P1. 30, fig. 3). Pro priet5fi fizice: duritate 5 gr. sp. 4-4,5; clivaj bun; tranelucid la opec cu luiu motalic i cu inzaii; easant; insolubil in acizi; bun conducätor de electricitate. RX: (d, I) = 6,40 —100; 3,17 —100; 2,53 —100. Cond4ii de /orznare: hidroternial asociat cu minerale do cobalt, niehel i argint. Rdspindire qi utUzdri: este Intlinit in unele regiuni ale Americii de Sud; U.R.S.S.; R. F. Germania; 11. D. Germana (la Annaberg si Marienborg) ; Cehoslovacia, Ia bachimov; Maroc; Canada; Jugoslavia. In România apare in useciaie cu mineralizat.iile legate de fundamentul eristalin la 13deni si de magmatismul vechi i nou la Gejuenea, Oravi%a, Cielova Românã, Val1a, Scrin,l,. Cloantitul esi e expioatat Ca minercu dc iiichel.
Fig. 152. Cris2al de clouritif Clorarginit (engL chiurargyrite) cIarur. AgC1 = clorurA dc argint. Sistezn de crietalizare; Cubic (izo.. metric).
104 Mod do prezentare: eristale cubico enici, colorate cenuiu. De regulä formeazä cruste sau mase eristaline colorate cenuiu san cenuiu vexzui, en tente brune clnd este expus rnai rnult timp la luminá.
Fig. 153. Cristal do clorargirit.
Fig. 154, Glorargirit (Sonora, Mexic). Proprieti4i fizice: dunitate mieh I1,5; gr. sp. 5,5-5,7; malcabil, due-Lu; opac cu luc.iu do cearh san metalic; insolubil in acizi sl api, solubi] in solulie do amoniac. Condif ii do forrnare: in rena do oxidatie a zAc4mintelor de argint, ca produs de alterare al so]utiilor clorurate, aclesea asociat cu argint nativ, ceruzit, emboiit etc. Rdspndire .i utilizc'lri: mnsc concre%ionare remarcabile sint intilnite in deiertul Atacama (Chile); Broken Hill (Australia); Potosi (Bolivia); Leadvi]Ic, Treasure Hill -Colorado, Poorman' a Lode -Idaho (S.U.A.); Sarrabus (Italia); Sonora (Moxie). Bate un mineral begat in argint dar nu formeazii acumuläni importante.
CLOBITOID
IN Clorit (engi. chlorite): silicat (fibsilicat din grupa mice]or). (Mg, Fe)0(Ai, Fe)2(OFI) 5Si4A12010) = alumosilicat complex de magneziu ci fier hidratat. Dnumirea mineraiubui provine de Ia euviritul gree; Khloros = verde. isem de cri.stalizare: monoclinic. Mod tie prezentare: rar in critaIe cu habitus pseudohexagonal, lamelare san tabulare; freevent in agregate en aspect soizos si mase cornpacte, uncori phmin.toaso, colorale verde ic verde eenusiu ecu verde inchis. Teimenul de •clorit a feet propus de Werner pentru a-i separa ca mineral Nos bogat in magneziu i fier. Speciile minerals bogate In rnagneziu an fost numite ortociorite, jar eels hogate in fier leptoclorite. Ca varietliti de ortociorite se citeaz5 penninui, clinoetorul, proclorilal ci arnesitul, jar ca varietSi Jeptocloritice sint chainoziwi (bertieritul) i thwingitul. Propriekifi fizice: duritate ixsici. 1,92,8; gr. sp. 2)5-2,8; clivaj perfect;
Fig. 155. Uristal tie clorit.
Fig. 156. GIant.
flexibil dar flu elastic; transparent Ia tranalucici cu luciu sticks Ia perlat (sidefos) ; solubil in acizi puternici. Birefringenta 0,01; a = 1,603-1,671; y = 1,611-1,691; z= 1,611-1,691; 2V = 0 —20°; RX: (d, I) = 13,85 —100; 6,94-100; 3,505 —100; 7,01 —80; 4,69 —80. Condiii de formare: hidrotermal la temperatur5 joasà; prin metanlorfozarea rocilor sediinentaie cj megmatice hogate In silieei de fieri magneziu; autigen, format pe seama biotituhxi ci a montmorilonitului prin plitrunderea, in reeaua acestuia a unui strat de Mg(OH)5 - cazul ortoeboritejor din rocibe sedimentare. Cloritul este intilnit atit in roCi metamorfice (tie epizonà) cit cj in rod magmatice si sedimentare. In acestea din urmA apare remaniat Sau ca neoformaie. Röapindire si utilithri: Piixal mineral comun multor tipuri §i varietb%i tie mci metamorfice, eruptive 1i sedimexitare, cboritul apare pretutindeni in scoara terstrâ, apxoape in toate nivelele stratigraflee. Varietàile hogate In fier (leptoeloritele) slat folosite Ca sursà pentru obtinerea fserului; uncle din ele (penninul) cc utihzeazà §i in Iucrári ornamentale interloare, avind contraste boarte semnificative. Uoritoid (sagl. chioritoid): silicat (filoihcat din grupa micelor casante). (Fe, Mg, Mn)2A14S12050(OH)4 = silicat hidratat de aluminiu, fier si magneziu. Denumirea mineralului este tie oricogins francezá; chlorite + oid nt Casant. Sistem tie cristalizare: monoclinic. Mod de prezentare: cristale lamelare pseudohexagonale; aclesa prezint macic polisintetice; frecvent este intilnit in agregate foioase sau sfero]itice; colorat galben-verzui pinã Ia negru. Variatatea bogatii in magneziu so numeste ottrelit. Proprietàfi fizice: duritatea 6,5-7; gr. sp. 3,5-3,8; casant; clivaj perfect dupà bazä; flexibil dar flu
C08ALT1N.(
elastic; translucjd Cu luciu sticlos sau perlat pa feele do clivaj; urmá verzuie; insolubji in HCl; solubjl in SO4H2 ;birefringena 0,006— 0,016; a 1,714-1,722; y = 1,717 —1,1725; 5 = 1,70-1,738; (+); 2V = 36-63; RX: (d, I) = 4,449 —100, 2,456 —90, 2,963 —90, 1,581 —80. Condif ii do formare: frecvent in roci bogate In ahnniniu, her, qi mangan; mai rar in cole bogate in magneziu i aSrace in calciu, sodrn i potasiu, afectate do metamorfismul regional slab (epizona); adesea apare in matricea gresiilor si conglome.ratelor, mai rar in marne. RSspindire 9i uliuizdri: iii regiunea 1(oojbrod - Ural (U.R.S.S.); Svalbard (Norvegia); in Alpii Italioni; Rhode Island, Marquette Country - Michigan (S.U.A.); Zermatt (Elvcia); Pregatten (Austria); Ottré (I3clgia). In Rornània apare asociat unor sisturi cnistaline din Muntu Tulghe, Vulcan, Godeanu, Petreanu, respectiv in zona Poiana Màrului, Ocna de Fier i in Munii Drocea. Mai este citat in Dobrogea la. Camexia. In aluviuni apare pe vales. J3istri.ei i vales. Bistricioarei. Cobahina (engi. cobalZite): sulfurA. CoAsS = sulfoarseniurä de cobalt. Denuenirea mineralului provme de la localitatea Cobalt, Canada. Sisem de cristalizare: roznbic (ortorombic).
106 zintä in agregate compacte. Este colorat cenusiu, adesea on tente violete sau roCate, Propriet5i flzi.ce: duritate 5,5; gr. sp. 6,3; casantà; clivaj perfect; opacä cu luciu metalic; urmà cenuie negricioasA. Solubilâ in acid azotic. Cond4ii do formare: In filoane hidrotermale si in roci metamonfice, asociata cu alte sulfuri i arseniuri de nichel i cobalt.
Fig. 158. Cobaltinji (Tunaberg, Suedia).
Fig. 159. CobaitinS pe cuai
Fig. 157. Crisict do cobaltiml. Mod do prozentare: cristale cu habitus octaednic sau pseudo-octaedric sau eombinaii ale acestor forme; ran formeazil macIs. Be regulil se pie-
RiispIndire fi uiilizdri: Hankausbo, Tunaborg (Suedia); Dakcsan RSS Azerbaidjanà )U.R.S.S.); Skutterud (Norvegia); Cobalt Ontario (Canada); Australia; Zair. In România apare Ia Oravita qi Ciclova Românä asociatlS sender do contact cu banatitele; In Lipova si Ogradena, In serpentinele en coomit, i la Ilba hidrotermal. Cobaltina este tin important mineral do cobalt.
COLUMBIT
J Wi Colemanit (cagi. oIe,,Laniie.: borat. Ca2B6 011 5110 = borat de calciu hidratat. Inumirea tnineritkiui provine de Ia chimist.iil W. T. Coleman, San Francisan. ,Si.ilezn (It' "ristalizare.: monoclinic. 'Jod de pt''nfare: cristale prismatice bipirarnidale, i'recvent in agregata au mesi' cristahne; ineoloi' sau colorat in nuanc tie alb cenusin, fr'cvent cit tentC ruz sau Foeate. ProprlJifi Thice: duritate 4—t,5; cr. sp. :," cliva,j perfect; transa 1 ftanslucld en lueiu parent semiadainan (in la sticlus; urnia alb.; nso1ubil in apã; solubil in HCl la citid; a 1,586; y= 1,592 ; z 1,61!1; (+) i 21;'= 56'. ('nndifii de forrnare In Iacui särate, in regiini tie climb arid, asociat en gips i alte niinerale tie boa. f?rMpindire i ntiliziri: Death Valley Nevada Arizona, -ialifornia S.U_4.): liigadic (Turcia); KazahSLan (U.R.SS.); Chile; Salinas Grandes (Argentina).
Fig. 161. Colrnanit pe gips (S.U.A.).
Fig. 162. Cole,, ,tit globular. Culumbit- Tantalit
Fig. 160. Cthtal de colemanit Colemanitul este utilizat ca sursb pentru ohnerea borului ij a acidului boric, jar sbrurile sale slat folosite in farmaceuticb, cosmeticb, pictuth, sticlAric i uncle aliaje.
(engl. e.o1urnl.iIe
- lantalile): oxizi. (Fe, Mn) (Nb, Ta)206 = columbitul (Fe, Mn) (Ta, Nb)iOe tantalitul (ixizi de flea, mangan, niobiu si tantal aeprezentind o seric tie doi rneinbri (columbit si tanta1it, In proportii variate, uneori Cu un eoi4inut retina de tungsten. Denumir'ea mineralului tantalit provine do la personajul mitologic grec, tantalus jar a columbitulut (sin. niobit), de Ia numole vechi al elementului coluinbiu (nuobiu), mincralul Iliad denumit astfel de eätre mineralogu americani. isIe,n de istaliaare: rombie (ortorombic). Mod de prezenare: freevent so prezintb In eristale cu habitus prismatic seurt, striate; rar formeazä mase granulare sau apare diserninat in roca gazda. Adesea formeazb macic sub formA de inimã. Culoarea cate neagrb CU nuane brunii.
CONDROD1T
Proprieii4i flzke: duritate 6; gr. sp. 5,3 (columbit) i 7,9 (tantalit); prezintà spàrtur5 concoidalA; clivaj bun; opace on iuciu metalic gras; fragile; urma neagi6 sau brun rocatá; insolubile in acizi; prezintS irizaii albiistrui in spárturà proaspAtá; prezintli pro prieti magnetice. Condi;ii de forniare: colunibitul ci tantalitul sint oeM mai comune si mai ràspIndite dintre minera]ele en iiiobju ci tantal. Col mai freevent sInt luLtinite In pegmatite granitice undo apar asociate Cu spodumen, ben!, albit, corindon, ortoclaz 91 cuari. Freevejit fonincazti coflCefltiaii (reinaniat) in nisipuri aluviale. ReLcp?ndue fi utilithri: exomplare frumoase do Lantalit §i columbit cmi. intilnite in pf5gmatitele granitice do la Woodcox Mine, Renfrew -Ontario (Canada) ci Ia Rutherford Mine -Amelia, Virginia i Biidger Mts, Wyoming (S.U.A.). Mai este intihiib Is Krager3, linbo i Moss (Norvegia); Suedia; Ivgut (Finlanda); Londondery (Australia); Zair; Italia; tT.R.S.S.; Blacilia. In Roniânia esto citat- in pegmatitele do is Teregova.
Fig. 163. Tanlalil in aThit (S.U..4.). Co] ii ii hitiil ci Limtahtnl leprezi n tS on Jriineroit principal do nioblu i tantal, folositc in inotalurgie i rlecrotcliiiicä. Condrodit (cog1. chondiodite), sin alieganit: silical (nesusilicat). (Mg, Fe)3(S104) ( 011, F)5 = silicat hidratat do magne'.iu i fier.
los Sistem do cristaUzare: rn onoIinic. Mod de prezenare: rar in cristale solitare; Irecvent in granule ro tunde i agregate xnasive, compacte. Este colorat galben, galben rocat pinä Ia brun. (v. P1. 31, fig. 1). Proprietdi fizice: durutatea 6-6,5; gr. sp. 3,11; 4tlivaj satisf3cãtor; translucid cu luciu sti61os-rAinos; urma albfi; solubji in TICI; ?X: (d, I) = 2,86 —80, 2,64 —80, 1,801 —100. Condifii de [orniare: mineral provenit prin snetamorfismul regional al rocibr marnoase dolomitice sau prin rnetamorfismul de contact (skaz'ne). Mai rar este Intilnit in serpentine. Rdsptndire fi u(ilizdri: Aker, Kfveltorp (Suedia) ; Monte Soma, Vezuviu, Predazzo -Trento, Val d'A]a -Turin, Liguni -Voltzi (Italia) ; Brewster -New York, Franklin -New Jersey (S.U.A.); America de Sud; U.R.S.S-. Condrodittil prezintä interes t unific-rnineralogic. Conglomerat (engi. pudding stone): noon sediinentarA detriticã consolidaUi din grupa ruditelor (psefite). Mod de prszentare: structurh ruditict frac.ii.mea fund duprinsà intre 2P150 mm; textura compactä sau cornpact poroasà cu aspect masiv sau cu stratificatie scoasn in evidoná de intercalaiiic pelitice sau psamit ice pe care In conine (adesea). De regulà slut; lipsite de bioclasi' on cxcepia restanilor do plante inlarhonizate, caleitiza-te sau silicifiate. Este colorat variat: ccnuiu (ccl mai Irecvent), gAlbui-bnun, verzui, n'gnicios; co1oraia esto inipusa de lint i mai ran de componeniii detritici ni rocii. (v. P1. 31, Jig. 2). Coniponenfi: fragmente do roci §i minerale subrotunjite ]a rotunjite, mai maxi de 2 mm, reprezentate prin: cuartite, gnaise, micatisturi, granite, andezite, bazalte, gresii, calcanc, inarrie i chiar argue. Mai conin substane bituminoase, concreiuzii de canbonaçi, silice, sulfai, sulfuni, oxizi ji hidroxizi do lien etc.
CORDLERLT
109 Liantul r,oaLe fl argilo, argilodetritic, calcitic, m amos, anhidritic, limonitic elc. Se pcate prezenta ca rocA inonomuneralä (alcaros, cuaros); monogen, elementele const-ituente aparinThd aeeluiai tip do ro; poligen, la care constituenlii detritici apariin mai multor tipuri de roci. Proprie4. fizice: coeficientul de trie oacileazd in limite foarte largi: 5-19; gr. vol. 2200-2700 kg/ms; porozitate i peruteabilitate variabile: 1-15%, respectiv 1-500 rnD. PropriatSi1e fizice sirit dependente tie liant §i mai pi4in do cornpenen%ii detritici. Rezistenta de rupero la compresnine este cuprinsä intro 50 i 100 daN/cm 2. Condifi.i tie forrnctre: so formeazä in douneziii continentale sau pe panta bazunelor marine, prin consolidarea elcmentInr ruditice (prundiuri, grobotiuri torentiale, intraclaste etc.) In conditii de intense proceso do eroziuriC Vi frmiat.àri structuraltectonice. Rãapindire ai utilithri: Old Red Sandstone (Scotia) ; Anglia; Frana; Polonia; ]3elgia; Munlii Apalacie (S.U.A.) U.R.S.S.; Italia etc. in general conglomeratele slit intilnite la niveleie stratigrafice din cuprinsul prmianu1ui, triasicului, jurasicuiui i cretac-icului. Ele apar mai mar in miocen.
Fig. 14. Conglornerat cu elements euaroase (Uf) (Rorntlnia). Conglomeratele slit f0losite In eonstruclie §i in Iucràri do intretinerca drumurilor. [lisle din sic, indeosebi
asicT cole sit lolosite a ?ØntruL lucràri omnamentaIniseewtnTe do Brescia) Copiapit (ongi. ropiapite): sulfat. Fe2Fe5(SO4)6 (OH)2 2H0 = suilat ludra-tat de fier. Denumirea mineralulni prorne de la nuniele localitt4ii Copiapo din Chile. Sistem tie crskdtzare: trieIjnj. Mod de prezentare: cristale mid tabulare, cruste, pulberi. Este colorat vvde oliv, gaiben oliv sau oranj. Prezintg citeva varictãi printre care uprucepiapi1 (eoa%ina cupru), catciucopitipit (cu couinut ridicat de cabin) , aturn.inocopiapi, nagneziacopizpit. (. P1. 31, fig. 3). Proprietd(i fizice: duritate micA (2,5); gr. sp. 2,1 —247; dlivaj perfect; translucici Cu luciu periat; solubil in apA fomnilnd o solt4ie galbenA; $ = 1,509; y = 1,532; z = 1,577; = 73°. nri4ii tie (ornuire: mineral secundar cc apare in zona superioai-ã a depozitelor sulfuroae, acociat en alto minerale aparlinmnd sulfailor. Rdepindire f i utilizdri; este chat in deertu1 Atacama, Copiapo (Chile), In regiunca Hams (R. F. Germania); Cipru; Nevada, Arizona, California (S.U.A.); Suedia, Ia Falan. Copiapitul an prezintA interas economic ci numai stiintiflc-mineralogic
e
Cordicrit (engi. cordierite). sin. Dicroit: silicat (cicbosili cat). Mg2Al4Si5O15 5iicai de aluminiu i magnezito. Sistem tie eristalizare: rombic (orto rombie). Mod tie prezentare: erie tale cu hahitus prismatic scurt; freevent in agregate mace microgranulare sau disemninat sub formã tic granule cu conture secanianit, neregulate. Varietaica Care conic for, so prezintA in oristale alungite, imperfect dezvoltate. De regulg. prezintA luciu stidoe, dar adesca apare opac i colorat verzui din cauza alterArii in clorit, mica sau tale, generind
CORINDON
variet,le gian.tol2 si prasiolit. Do reguIrk estO incolor, uneori albastru (safir do apd), violet (loUt), gâlbui, brun §i nib eenuiu. Propriet5i fizico: duritate 7-7,5; gr. op. 2,6-2,66; clivaj satisfacator; s1)jrturä concoidalà; diejoism puternic, translucid. cu Iuciu sticlos; urn albà; insolubil In acizi; birefringena 0,005-0,017; s = 1,5221,558; y = 1,52i-1,574; z= 1,527 - 1,578; 217 = 65-104°; RX: (d, I) = 3,00 —100; 3,34 —90; 8,29 —80. Condiii do forrnnre: in mci cristaline ale metamorfismului regional si do contact; mai ram in roci eruptive granitice sau riolitice (secanianitul). Rã.spfndire i utilizSri: in uncle siisipuri i pietriuri din Sri Lanka i Madagascar; Orijarvi (Finlanda); Doin Bary (Cehoslovacia); Mashanka -Tmanshailtalia (U.R.S.S.); Norvegia; Canada; Minas Novas (Brazilia); Bodenmais (R. P. Germania). In România este citat la Uroiu i Säcàrtmb, asociat erupilor ricogone, la Turcoaia (Dobrogea) legat do magma tismul mozozoic qi Ia Ocna do Fier, Tinoova, Arieleni asociat erupiilor banatitice. Mai apare in uncle aluviuni Ia Praid.
Fig. 165. Cuistal do cordierit. VarietAlile transparente do cordierit int folosite ca pietme preioase ale cror nunie sint: sal'ir do apl
110 (colorat albastru), job i, (colorat violet) i dicroit (care prezint5. un fmumos joc do oulori). Corindon (eng). corunctmn): tjid. A1505 = oid do aluminiu )53,2% Al i 46,8% 0). Sistem tie el'istalLzaro: hexagonal. Mod do prezenuzre: cristale hexagonale alungite, cu terminaii scurte sau asculite, adesea sub formfi de butoialc. 'Unoi'i formeaz5 agregate graiiulare. Este colorat variat: albastru sau cenuiiu galbui. Do regul semi-opac, dar apace §i transparent, colorat rou (rubin), albastru(safir), galben (topaz), verde (s,narald oriental), purpurin sau incolor (leucosafir). (v. P1. 32, fig. 1). Proprieli4i fizice: foarte dur (9); gr. op. 8,9-44; f5ra ciivaj; casant; transparent la translucid sau semiopac; insolubil in acizi. Uncle varieti stnt fluorescente in luinrn ultravioletà; allele prezintá fcuomenul do astelisni (in luminii produc stelute cu ase raze); birefringença 0,008; n0 =1,765; n5 = 1,757; RX: (d, I) = 2,543 —60; 2,810 —90; 1,599 —100. Condif ii tie formare: mineral accesorin al rocilor magmatice; in filoane pegmatitice ale unor sionite nefelinice; in roci nietamorfice do contact bogato in aluminiu, i in uncle micalisturi. B.emaniat In aluviuni si nisipurl marine. Rdspindire f.i utilizdri: Ia MogoJ, Birniarna in marne afectate de motamorfiamul de contact; in Madagascar, In inicahituri Vi in Africa de Sud, in pegmatite; Kazahstan -Ural (U.R.S.S.); In aluviuni so intilnese In Sri Lanka; Pen Malaia; Thailanda; Brasilia; Tanzania; India; Australia; Afganistan; Pensylvania, New York, Ontario (S.U.A.); Val Sabbiola i Val Sesia Piedmont (Italia). In Rumania esto intilnit In aluviuni la Pianul RomSneso §i Valea lui Dragan. Mai apare la Remeti in bauxitele reziduale pirometamorfuzate, la Dognecea, Pietroasa, Poeni, Lunca in zona de
11$
CRISOTIL
Criolitul este fo1oit In ceramic (fain, aticla opalescent etc), ca fondant in tnetalurgie, la inobilarea baucitei etc. Crisoberil (engi. chrisoboryZ): oxid din grupa spinelilor. BeAL,O = oxid do aluminiu j beriliu. Denurnirea niineralului este do origine greacä: chr,s08 = auriu, re ferirtdu-se la culoarea mineralulul. SisLem de crirLalizare: rombic (ortorombic). Mod do prezentccre: cristale tabulare, frecvent maclate prin asociere; cobrat galben, gri, verde sau brun; uneori incolop. Cind contine induziuni de rutil se numete ,,ocM do pi.sicd" jar dud conline croza so nume$e alexandiL (v. P1. 3, fig. 3). Pro prielãti flzice: duritate 8,7; gr. op. 3,7; casant; clivaj bun; transparent la translucid en ludu iisor adamautin; joIuhi1 in acizi; bireIringez4a 0,01; x = 1,746, y 1,748, z=1,756; (+); 2V=70°; iuclicii de refracie pot ma valori difrije in func%iO do conlinutul in 11cr. .RX: (ci, I) = 3,24-80, 2,32100, 1,61-100. Condiii do formare: mineral caracteriot' znelor do contact ale gra-
zI
Fig. 172. crsta1 do crisoberil.
nitelor cu isturile cristalme. Este tntilnit i in pegmatite i aplite; remaniat in depozite sedimentare, Indeosehi in alu'viuni, asociat cu diamant, grana, corindon, casitent. Rdspindire i utilizdri: Lacul Como (Italia); Norvegia; Haddam Connecticut (S.U.A.); Torkovaia (U.R.S.S.); remaniat in aluviunI in Sri Lanka Ia Yazoc; Madagascar; Minas Gerals, Espirito Santo (Brazilia); Zair; Cehoslovacia, In regiuma Moravia etc. Varietatea atexandnit (transparent, verde sau verde albàstrui) este Iolositä Ca piatr scmipreioasã. Crisotil (engi. chrysotile): silicat (fibsilicat din grupa serpentinei). de M95Si2O5(0 H) = hidrosilicat inagneziu. Siatens do cristalizare: monodinic. Mod de prezeniare: agrogate microcristaline sau fibroase; Colorat aibcenuiu, verde, galben sau brun. (v. P1. 32, hg. re). Propriectfi fizice: duritate 2,5-3,5; gr. sp. 2,55; lipsit do clivaj; elastic, flexibil; opac, luoiu sidofos; s1ubil in adzi puternici; nu arde, este bun izojator termic si rAu conduitor de clectr.icitate. RX: (ci, I) = 7,2180; 3,603-100; 1,520-80. Cond4ii do fornsare: produs do altorare hidrotermal5 a rocjlor ultrabazice; oath intilnit In rod metamorlice (listuri cnistaline). Asodat on antigorit si lizardit In serpentine. Do regulà este intilnit pe fracturi hind dispus perpendicular sau paralei pe pereii acestora. RdspIidire si utilizdri: Quebec (Canada); Zna Alpilor italieni; Noua Zeelanda; Vermont, Brenwater, New York (S.U.A.); zona Ijralilor (U.R.S.S); Upru; Republica Zimbabwe; China; Tasmania. In RomAnia apare in fundamental Cristalin paleozoic in Munii Fgaral, lezer, Seboi, Cibin, Paring; in rod magmatice pateozOico Ia Ocna de Fier; in banatite Ia Via-
CRISTOBALIT
deasa; asociaL magma-dsmului mezozoic la Borca, Anina .i A1mãe1, i magmatismului neogen la Ditr&u.
Fig. 173. Crital de crisoW. Cristobalit (engi. critolialite): silica SiO2 = bioxid do silieju. Sistem de cristaliaare: cubic (izorilciri(!) cristobalitul de malta ternperaturS (a) si tetragonal (patraic) cristoijalilul do ;oaie temperaLuiS ([3). ]l'Iod d' prezeutare: foarte ral sub Iormii tIe crIstale pseudoizometrite oetaedia]e, freeveni in agregate si niase microcsist.aliiie cornpaote. Incolor Ia alb ecu cenw'iu. Este 0 mod ificalie polirnorM a bioxidului de silicill. ProprietitJ fizice: dusiLaic mare (7); gr. sp. 2,3; Mmii clivaj; casant Cu splirturi con codaIa; opac Ia translucid cii Iuciu stielos ; solubil in III?, ruisoluJl in HC1, san 115SO4. Cris tobalitul a este stahil de la 200-275°C. Iiirefminges4a 0,003; n0 = 1,484; n5 1,87; RX: )d, I) (pentru cristobalitoul a) = 4,03100; 2,481-80; 1,867-0; pentru erie tobalitul [3=4,15-100; 2,5390; 1,641-70.
ill Gondi4ii de forinare: prin aetlu inn magmelor bazaltice asupra rocilor sedimentare bogate in euar; !it cavitai1e rocilor eruptive din grujat anclezitelor, riolitelor, tralutelc)r uf obsidianelor. Foarte mr in run sedimentare (argue i argue Lentunitice) Rdspindirl3 si uti1izdri: Cerro Sun Cristobal (Medc); Inyo County California, Lacul Crater - Oregon, San Juan - Colorado (S.U.A.); Main am Rheinland (R.F. Germania) etc. Cristobalitul flu prezinta importaii(.i economic6 ci nulnai Øiintilic-nii ncralogIca. Crumit (engi- chrornite): oxid diii grupa spinclilor. Fe Cr204 = oxid de croni ci ficr. Sisteno de cristalizare: cubic (iziniotric). il'iod de prezcntare: rae in cristt'liu octaedrice do dimcnsiuzii retIna; frecvent fin diseminat san in sgmlgate compecte, masive, formhid eu;• bun, lentile si stocuni. Prezin iii culori pe fond cenuiu-nogru. (v P1. 23, fig. 1). Pro prietdi fizice: dunitate 5,5; gr. sp. 4,5; nu prezintil diva); opac cu luciu snetalic, semitransparent in secjiune subtire ci coioro rosu intens; urma bi-unii; insolubil in acizi si cu bune propnietai magnotice. Formeazt. serjj izomorfe cii oxidul do magnezin i cium (MgCr2O4) i cu oxidul do aluminiiu i magnealu )MgAJ2O4) - spisicli. n = 2,08, aond4ii de formare: eaclusiv iii rocl magniati.ce uItrabazite )peiidotite, serpentinite). Rdspindfre si utüirdri: Afiia di Sud; Cuba; Saratovek, Sordjiit-• dsk, Doiik, Keidarisusk - Ural (U.R.S.S,); Turcia; Jugoslavia Zimbabwe; Norvegia; India; Nona Caledonie; Filipine; Namibia; Stillwater Complex - Montana, Texas, Pensylvania, California (S.U.A.) ; Alpii italieni etc- In Roniânia apart, asociat rocilor ultrahazice serpesi-
MART
LIP
tinizate (paleozoice) la Tisoviça, P1avievia, Baia de Pier, Ogradena, Eibentai, Bozovici, precum si la Racoul de Jos, Breaza, Gura VAÜ uiide este asOejat rocilor ultrabazice mezozoice. Cronitu1 sate un important minereu de crom, hlosit §i In industiia refractarelor cromies, pie)ãrie, pie tur5 etc.
Fig. 174. Critil de eromit..
Fig. 175. Cromil (Ti.soi!a, Romiinia). Crysocol (egl. chrysocolla) silicat (lift grija filosi1ica- ilor. (Cu, AI)JLSiO5(OH)4 . nliO = siheat hidratat de cupru. Ueuumirea mixieraIuJii este de origine greac: chrysos = aur Ri kale = dui. Si.em de cristo2izare: monoclinic. Mod de prezedare: sub forma de cruste iiiicrocristaline stalactitice sau reniforme, mai mi sub form de mase cu aspect pinintos, colorat albasf.ru desehis, verde s rälucitor snu brun-albastrui pinà la negro. Culoarea variazZs in funcie de cui4inutul in impuritiii A1503, Fe2O3 i Pb2O.. 11'ropri-liq fi:ice: duritate 2,4; gr. sp. 2,0-2,11; troxislueid cu luciu
sticlos sau gras; urrna athastru vcrzui; coloreazA f1acra in verde datoriUl cuprului; atacat de HCI. Cond4ii de forrnzre: mineral cameteristic zonelor de odda1?e ale zctimintelor de cupru din regiuniie en dimat arid, flind asociat de regulä cu azurit, malachit §i cuprit. Prezena csçysocolulni iudicä existena zeminteIor de cupru RdapIndire jii utitiz4ri: zcminLe importante se intilneso is Chuquicamata (Chile); Turinsk, Modnorudiasisk (TJ.R.S.S.); Zair; Clifton Morenei, Arizona, New Meieo (S.U.A); Zimbabwe; Val Massino i Val di Fassa (Italia). In România este intilnit in zona de oxidaie a zAcämintelor de cupru de la Cirlibaba, Pojorita, Ocna de Pier, Dognecea, Ciclova Românà etc. Crisocolul este un minereu minor de cupru.
Fig. 178. Cryocot pe euar (S. U.A.).
Fig. 1 . Ci ij8ocoI, pseudoirwr[oze dapr azuri! (S.U.A.). Cuar; (engi. quartz): cxiii din grupa silieci. S105 = bioxud de silitju.
WART
116
Sistem de cristatizare: hexagonal (varictatea o) ji trigonal (varictatea ). Mod do prezentare: este mntilnit atit sub formà de ens tale solitare idiomoro (prisme hoxagonale bipiramidale) bine deavoltate cit i sub formä do agregate §i mase concreionare mieroeristaline. Unconi enstalele sint aciculare sau fibroaso, jar feele do prismà pot fi striate onizontal sau haotie, Frecvent apare macmt prozentind made do tipul Dauphin, Brazilian ji Japonez. Cristalele conin adesea in1uziuni do gaze, lichide sau alte minerale ji impuniti care dotcrmin. euloarca mineralului. Do regulä este incolor (cnistalul dotinc), alb ca laptele,
do polaniza%ie rotatorie, piezoclectrio, piroelectric; insoliibil in acizi cu. exceptia HF; este atacat do bazele puternice. Birefringenta 0,00910,0093; no=1,5505 —1,5589; no = 1,5414 —1,5496; 2V = 8-12°; (+); RX: (d, I) = 3,34 —100, 4,25 —60, 1,84 —50. Condili do frrnare: est& unul dintre cole mai comunc niinerale ale scoarei torostre, find intilnit in cole mai variate tipuni do roci ji minereuni: in roci magmatice intrusive gi efugive (paleo si neovulcanico), indeosebi in cele acide; in pegmatite; Illoane hidrotormale; in Foci metamonuice; in noel sedimontare ca mineral denitic remaniat sau de
ZI
I
Jig. 178. (Jristal do cuar. eenuiu violet (axnetistul), galben (eitrinul), galbon cu irizaii (aventunimil), ])rtIn (morioiiul) , verde cu neluziuni diverse (prasenul), mhi (v. 111.33, 11g. 2, 3; pi1, fig, 1, 2, 3). Pro prietdti fizicc: thinitMe 7; gr. sp. 2,63; fltr5 clivaj; spártura coueoidolA; transparent la translucid cu lucie sticlos; piczuitri fenornenul
neoformalie (mai ran) i en ciment in gresii etc. Rdspmndiro i utiUzdri: cLtarul se preziutA lie sub forma do cnistale, agrogate sau mase, lie sub formS de granule nemaniate (cazul arenitelor §i ruditelor). Vaniottile do cuarl cu caractoristici fizice mai deosebite (transparen1, i coioi'it frumos) gint intilnite mai rar. Dc
117 exemplu varietatea aIM ca laptele (rauclitopas) a cãrei culGare Se datoreaza bulelor de gaze si Iichid, este intilnità in Alpi i Anzi. Cristalul de stincá, In Brazilia In Minas Gerais; in Italia, in Val Malenco, Val D'Aosta, Sondrio, Alto Adige etc.; in Elveia, la St. Gothard; Madagascar; in AuLria in Zillertal; Dauphiné (Frana); Japonia; Herkimer County - New York (S.U.A.). In lRomânia cnistal de stincà este intilnit la Tisovi%a, Ilibental, Ogradana, Baja Spnie etc. Cuar fuuriu se giisegte in uncle filoane bidroterinale din Brazilia, Madagascar, Scotia (Cairugarm), Elveia, Italia, U.R.SS. etc. Citnin se gãsete in Brazilia (Minas Gerais), Frana, S.0-.A., Japonia, jar ametist In Brazilia, LTruguai, Sri Lanka, Thai
Fig. 19. Cuart in ngremtc sub formd de lalea (S.U.A.).
Fig. 180. Cuarf, eristal de stincd (Elbental, România).
(U.R.S.S), Canada, Zambia, Cehoslovacia. Aventurin este citat in Arizona (S.U.A.), San Cristobal (Mexic), Rhineland (R. F. Germania, Japonia si Italia. In România cuarul eonrnn apare In toate formatlunile geologies. Cristale frumos colarate de asnetist se tntiinesc in provineia banatiticA (Banat si Apuseni). Cuarlul transparent si frumos colarat este folosit la confeelionarea bijuterillor. Cristalul de stineã este folosit in opticã i radiotehnicà, la fabnicarea unor instrumente Vi aparate medicale etc. Cuartul consun este folosit la fabricarea produselor ceramice de laborator rezistente in acizi, in industria ceramicà IlnA, industria siclei, in fabricarea carborundului etc. Cuar;it (eng). quartzite): rocA metamorficã caracteristicd snetamorfismuliii regional, mai rar unor procese magmatice. Chimism: silice arenacee, mai Tar magmaticä §i hidrotermaià. Mod de prezantare: structurä granoblasticA, uneoni zaharoidá; texturà masivà sau slab orientatá pinA Ia Iistoasà (In funcie de continutul In mica). Este colorat In nuante deschise sau inchise: alb, nib cenuiu, negricios (dud conçine grafit, biotit, magnetit). principali = cuar; Componen/i: subordonali = museovit, biotit, feldspati (ortoclazi, plagioclazi, microdin), apatit, magnetit; sporadid = zircon, iirnenit, granai, sulfuri, calcit etc. Cuarite1e cu oligist sint numite itabirite. (v. P1. 35, fig. 1, 2, 3). Propriet4i fizice: coeficient de tArie 20-30; gr. vol. 2600-2800 kg/m'; spãrturà aehioasa cu Iuciu gras; porozitate scãzutà 0-0,2%; absorblia lie apã practin nuiã; foarte rezistent la intemperli; rczistena de rupere la compresiune 20003000 daN/cm2. Nu este atacat de acizi on excep%ia HP. Se prelucreazâ foarte gren si are aderenà sczu lath de ]iani.
CUMMIIGT0MT
Condiii de formare: prin metamorfozarea areniteki' cuartoase (orto, cuarite, arcoze, nisipuri cuartoase) sau mai ray, a unor aplite i pegmatite. De reguls este asociat on minerale de mangan.
Fig. 181. Mctacuarit (Dobrogea, Románia).
Fig. 182. Megacuartit, rena Rdrnan (Romdnia). Rspndirc si utilizgri: este IntIlnit in toao senile metarnorfice derivate din arethtc cuartoase. Apare cu procildore in cambrian, paleozoic i inai rar in triasic ji jurasic. Caracteristice sint cuarite1e Podiuluj Dekan (India); itabix'itele din Carolina (S.U.A.). Brazilia. Guiana, Venezuela, Franla, Jugoslavia, Celioslovacia, IJ.R. S.S. In România apar in Dobrogea la Ceriia, Piatra RIioasä ji Jijila; In Banat pa valea Mraconia qi la Tisovia; Haeg Hunedoara. Este folosit on piatra sparta §i balast, uneori Ia Iabnicarea cäràmizilor tip ,,silica". Rar se prezintã ca minercu de mangan, cind este asociat Cu mincrale tie mangan.
Cummington&t (engi. cumrningtonite): silicat (inosilteat din grupa amfibolior). (Mg, Fe)7Si5O55 = silicat hidratat de rnagneziu. Denumirca provine de la numele aavantului M. Cummington. Sistem de cristalizare: monoclinic. Mod de prezentare: rar sub formii de cristale solitare; Ireevent In agregate fIbroase sau fasciculare. Colorat cenusiu deschis sau cenuiu Inhi cu nuance roseate, In funeie tie colitinutul in fier. 0 vasietate manganif era este dannemoriui. Propnieti fizice: dunitate 5-6; gr. sp. 34-3,7; clivaj bun; transparent en luciu sticlos; flexibil; insolubil in acizi; birefingenta 0,03; x = 1,635-1,665, y = 1,644 1,675, z = 1,655-1,698; 2V = 65900; RX: (d, II) = 2,750 —100, 1,407 —100, 1,302 —100. Cond4ii de formare: in roci metanionfice tie maze qi catazon, precum i in cele tie Contact. RdspIndire gi iitiztiri: Cuinmington, Rockport - Massachusetts (S.U.A.) Orejardi (Finlanda); Australia; Suedin; Val d'Ossola, Valle Strona 0I 7
y
Fig. 183. Cristai de cumminglonit.
in (Italia), In România este intilnit in masiviil Godeanu i in Palazu 1\lar' - I)obiugea. Varietatea dennemorit este int'Unitil la Riezoare, lacobeni, arnI Dornei, undo este asociat minereurilor primare do mangan din cuartitele negro.
CUPRU
(Fiana); Chile; Peru etc. In România este intilnit la BSlan, Teregova, Hamcearca ca mineral supergen; is Orzeti, Coleiti, Aitin Tepe, Moldova Noun, Sasca MontanA, Oneviça, Dognecea, Ciclova RomãnA, Ocna do Fier asociat magmatismuliii vehi ji rnezozoie, jar la Deva i tntregalde este legat do eruptivul neogen.
Fig. 184. Cumrningtonit, varietatea (iuflernord (S.U.A.). Fig. 185. Crintgl do cuprit. Cuprit (ong'. cupriLe): oxid. Cu2O = oxid do cupru. IDenumirca niineralului povine do la cuvintul latin cuprurn = aram. SisLorn do crtatahzare cubic (laometric). Mod do prezentaro: cristale cübico i dodeoaedrice; adesea agrogate cristaline. Cola rat ro1u-ruhiniu san opaitizat do a crustã superficialA de alterare in malaehit. Varietatea calcotrichit se prezintà qi sub forma do agregate aciculare, fibroase, colatente cenuii. late rou Cu (v. Pi. 35, fig. 4). Prapriet(i fizice: duritete 3,5-4; gr. op. 5,8-6,2; casant; civaj bun: translucid cu Iuciu adama.ntin; opac clad este expus timp Indelungat in aer urned; urmä ro1cat; solubil in acizi concentrati. n = 2,848. RX: (d, I) = 2,456100, 1,505 —90, 1,280 —100. Condif ii do formare este intilnit in zona de oxidare a zcàminte1or euprifere, de regula asociat cu azunt, malachit, cupru flatly. Rdspndire fi utilizdri: Gumeevsk, Mednorudiansk, Turinok - Ural, Altai (U.R.S.S.); Bolco (Moxie); Broken Hill (Australia); Mammoth, Tiger - Arizona (S.U.A.); Choosy
Cupru (engi. copper): element nativ. Cu = cupru. Denumirea xnineralului provine do is euvintul latin cuprurl& = aramA Sisle,n do cristatizare: cubic (isonietrie). Mod do prezonara: rar in cristale octaeica i totraedriee maclate. Do regiilA spare in agregate si mase compacte sati sub formà do dendrite Vi muse filiforme. Nativ este aproapa pun, dar paste contine cantiti%ti mici tie fien, argint, urme do plumb mercur ji aur. Uneori poate conine pinä la 70% argint. Culoarea este rou caracteristic do cupru, pe fep proaspete; adesea apare insA verzui, brun, din cauza oxidárii supenficiale a metalului cu o pojgh4a do malachit. (v. P1. 36, fig. 1). Proprietdçi fizice: duritate 2,5-3; gr. op. 8,93; duetil, maleabil; fãrã clivaj; opac en lucin metalic; In foi subiri doyle translucid; bun eonducAtor de eleetnicitate; solubil in acid azotic. Condif U do formare: in zone de oxidare a zäcAxnintelor do sulfuri ca urmare a unor proceso chimice de reducere; in cavitäile rocilor
CYANOTUICHIT
120
bazaltice; dopuneri din ape ineärcate Cu sulfat do eupru, indeosebi pe peretii qi cr5päturilo peretilor mine]or de cupru päräsite. Rtipndire si utWthri: sub foring nativá este intilnit In zona Lacului Superior - Arizona, New Jersey (S.U.A), nude apare asociat cu
Cupru) este folosit In diverse ajiaje, In electrotehnieã 9i electronic, industria chunicü, galvanoplastic etc. Cyanotrichit (engi. cyanoLr(chie): sulfat. Cu4AI5(So4)(OH)2 2H20 = sulfat tie cupru si aluminlu hjdratat. Denumi-
Jig. 186. Cristal do cupru. argint, apoi in R. F. Germania, rea mineralului pro-vine tie Ia cuvintebe R. D. Germanà, Chile, Zambia, Ita- greceti: cyano + thrix = par, refelia, Peru, Zair, Canada, U.R.S.S. rindu-se Ia forma rnineralului. (Altai, Ural, Moncigorak, Norilsk Sis€ern do cristaUzare rombic (ovtoetc), Spania, Jugoslavia. In llamA.-- romhic). nia apare Ca mineral supergen la Mod de prezeneare: agregate acicuCirlibaba, Fundul Moldovei, Bälan lare scurtC, linoase, dispuse radiar sub i Teregova; asociaL oruptivului me- formS do cuiburi sau noduri. Colorat zozoiC este intilnit in Altin Tepe, albestru desehis Oau bleu. (v. P1. 36 fig. 2). Propriettii fizice: duritate 1-1,2; gr. sp. 2,75; casant (fragil) ; clivaj bun; transparent in translucid; Iuciu mãtSsos; urmA bleu-pal; solubil in acizi; x=1,591; y=1,620; z= 4,654; (+); 2V-82°. Condif ii do formaro: In zona do oxidare a zäeSmjntebor eupi-ifere. Rdspfndire i uCUithri: sub formA tie eruste a fost intilnit in Fran%a Ia Cap Garonne; Africa do Sud; S.U.A. In minele Nemaqualand, zona Coconino - Arizona; Scolia; Nijni TaFig. 187. Cupru naUt, forma do ghilsk (U.R.S.S.) Laurium (Ci-ecia); arpe (Dognec&r, J?orndnia). Piedmont (Italia). In România apare ca produs secu odor la Moldova Nouä. CázAneti §i Pietroasa; la Ciclova RomAnli, Oravia, Moldova No, Cyanotrichitul prezintã interes Itiiniflc-mineraIogic. Dognecea §i BAia Bihor este legat do eruptivul banatiLie; in Cavnio, Ilba, Deva, Siicàrtmb, Ruda Barza, Intregalde esto legat de magmatismul neogen. In aluviuni este citat Fig. 188. Cristal do cyanotrichit. Ia Pianul tie Jos.
Dacit (engi. dacite): rocä erliptivà extrustvã, neovulcanicä. Chimism: intermediaT, asemán5tor granodioritului: Sio2> 65%. Numele rocii provine de Ia vechea Dade, roca Iliad exploatatA de romani la flva. Mod de prezentare: structurä porfiric&, fenoeristalele find prinse intr-o mash afaijitich sau holocristalinechigianulari, mai rar intro mash hialopilitichi atunci cind este prezenth i sLicla. Textira este masivä, masivcompacth, uneori fiuida]à. Culoarea este cenusie, nuu-brunã sau verzue (v. p1. 36, fig. 3). (Jomponenfi: principali = plagioclaz (oligoclaz, andezin, labrador), cuar, biotit, hornblendã brunã; subordonati = magnetit, ilmenit, sanidin, sticlh, piroxeni (oropiroxeni Vi clinopiroxe.ni). P,oprietdi flzice: coeficient de thrie 13-19; gr. vol. 2300-2600 kgfm2 ; spárturh achiims5; absorbtie de apà foarte mica 0,1-0,7%; rezistent Ia agenii atmosferici; rezister4a de rupere Ia compresiune 1300-1900 daN/cm 2 ; prezellia mineralelor micacee diminuiazh siniçitor ca1ithli1e tehnologice ale dacitelor. Cond4ii de fermare: curgeri de lavt; dike-un; apofize; domuri niici. Rdspindire fi utilithri: dacitul este intilnit In forniatiunea Old Red Sandstone din Scotia; mai este citat in Jugoslavia; California, Nevada (S.U.A.); Argentina; India (partea vestich); Franta; Noua Zeelandh, etc. In Romflnia este intflnit Ia Baja Mare, Masivul V1hdeasa, Murzii Bihovului, respectiv Ia Bhiloara,
Bologa, Bitang, heat, lana, Mir,1id, Moigrad, Monlaca, Poieni ci, Ia Singeorz-Marainurec. Dacitul este folosit cc piatrà pentru construc%ii si pentru Intrelinerea drumurilor si chilor ferate; mai ran este utilizat Ia pavatul strhzilor ci in lucrhni ornameutale; adesea este Lolosit in lucràri inginereti ca tuna.le, baraje, poduri, viaducte, ziduni de splijin etc. Danhurit (engi. danburite): silicat din grupa tectosiIic4i1or. CaB2Si2O5 = borosilicat de calciu. Denuinirea snineralului pro-vine de in nurne.1e provinciei Danbury (S.U.A.) Sistem de cristaUzare: rombic (ontorombic). Mod de prezentare: cristale prismatice linipezi Cu tenininatli sub formS de pang. Este incolor sau cenuciu; V1
10 z
Fig. 789. Cristal de danburit..
DAT OUT
flflCOri prezi-nUi nuanto gM bui-pal. Prciprietii fizice: duritate 7---7,3; gr. sp. 2,97-3,02; clivaj slab; transparent en luciu sticlos; inso1ubi in acizi; birefringen;a 0,006; x=i,626; y=l,631; z=1,634; = 88°; RX (a,]) = 3,590-100, 2,730-00, 2,12 (195) —70. Cord;/ii de forinare: este Intilnit pr fisuri si litoclaze sub forine de inerusLaii pe albit. ROspindire si tdiUzdri: Danbury Connecticut (S.U.A.); Val MedelGrison (Suedia); Val d'Aosta, Monti Cirnini (Italia) ; San Luis Potosi Vi Siiena (Mexic); TJ.R.S.S.; Obira (Japonia); Madagascar. Danburitul flu prezintA interes economic ci numai tiint,4ic-mineralogic.
Cu OURIIC cenuii, adesea so prezint.i in agregate granulare si sub 1'orxn de cruste. Proprieldf I fizice: duritate gr. sp. 2,9-3,0; cflsant cu spArtur concoidalà transparent is transtiicid en luciu sticlos; solubil in acizi Cu care forrncazä tin gel do silice, RX (d, 1) = 3,08 —100; 2,81 - 100; 2,49 -100.
\\.
( \\ \ 2y••
I
' Fig, 192. Cristal de datotit.
Fig. 190. Danburit in agrcaic cr1staline (California, S.U,A.).
Fig. 193. Datolil in agregate cristaline (Tizza, ILalics). Fig. 191. Danburit, cristal solitar Datolit (engi. datolite): silicat din grupa nesosillcailor. Ca13(S105)(OH) = borosilicat do calciu bidratat. Siste,a de cristalizare: monoclinic. Il'fod de prezentare: cristale prismatice scurte, incolore sau colorate alb
Condi;ii de formare: mineral secundar in cavitäile bazaltelor si serpentinebr precum §i In formatiuni hidrotermale asociat cu zeolili si calcit. Rdspindirc 9i utilizari: Andreasb erg (R. F. Gerniania) Turisk-Ural, Tatiuhe-Priinorie (U.R.S.S.); Arondal (Norvegia); Siusi, Riso, Serra dei Zanchetti, Tizza (Italia) ; Lacul Supe-
DES5HN
128 nor, Westfield-Massachusetts, Paterson-Now Jersey, Keweanaw-Slic higan (S.U.A.); Datolitul repr(,zintil o sursà minoth peniru obinerea borului. L'nori este preluerat §i I olosit pentru conleclionarea unor obiecte de artA si podoabe. Decloiziiul (engi. descloiziie): vanadot din grupa adeJitului PbZn(V02) ( OH) = vanadal; hidratat do plumb si zinc. De.nurnirea inineraluilui provine do Ia nimiele mineralognlui franeez Des Cloiseaux (1817-1897). Si.stem do crislalizare: rombic (ontorornbic).
V1
Fig. 194. Cristal do derciuisit.
Fig. 195. Derdoisit in agregate gransdare (Italia).
Fig. 196. Descloizit, criotalo soUtare (S. U.A.).
Mod do prezentare: agregate i cruise eriataline, adesea agregatele an forma do prunã sau pava; freevent so prozinta in mase fibroase si botrioidale. Este colorat ce.uuiu deachis càtre albicios Cu nuanle verzui-brune. Propriedfi fizice: duritate 3,5; gr. sp. -5,5-6,2; casant; clivaj slab; transparent in translucid Cu lucks gras-ràinos; urma portocalie sau rosu-brun; sciubil In acizi; RX: 3,20— 80, 2,59 —50, 1,66 d, I) 00. Cond4ii do formare: in zona de oxidare i altenare a zãcminteIor do zinc i eupru asocial cu ceruzil;, pivomorfit i vanadinit. Rdrpind ire ci sdilinri: Otavi (Namibia); Bisbee-Arizona, Lake Valley New Mexico (S.1J.A.); Cordoba (Argentina); Obir, Carinthia (Austria); Bena de Padru, Vezuviu (alia). Dcscloizitul este considerat ca a importantä sursà do vanadiu.
i
Desmin (engi. stilbite): silicat, teemsilicat din grupa zeoliçilor. CaA15S17O1817H20 = silleat hidratat do aluminin si caleiu. Denumirea mincralului provine do la euvintul grec det me = snap, rolenindu-sc In dispunerea cnistalelor sub forma de snopi. Sisteris de cr1 tal (rare: monoclinic. Mod ik prezentare: cristale pnismaLice maclate, asociate sub formS de snopi; adesea so prezintS in inase fibroase rathäre. Este incolor San colorat alb-gitibui, uneoni rocat cSrSmiziu. (v. P1. 36, fig. 4). Proprietai fizice: dunitate 3,5-4; gr. sp. 2,1; clivaj bun transparent in translucid cu luciu sticlos sau sidefos pe fet,elo do clivaj; la flacSrti puternicS so destramS sub formS do evantai sau sub forma de mid spirale ce so topese intr-un email alb. Solubil In DCL; birefningena 0,010,011; x = 1,486-1/*89; y = 4,494 —1,507; z = 1496-1,509; (-); 2V = 30-49" RX: (d. I) = 4,08100; 4,68 —70; 9,100 - 80.
bIABAZ
ON
Cond4ii do fornuire: -mineral al depunerior hidroternialo finale, intilnit uneori Ni in ca'oitäiie iocilor bazaltice sau pa ciäpàurile rocilor eluzive; asoeja L Cu calcit i ali zeoIii. T'vlai mr este ijitilnit in litoclazele rocilox inetaniorfice. Róephxdire fi ulilizari: Rio Grande do Sul (Brazilia); Adainello, Novara -Bavono (Italia); Kilpatrik (Scolia; Paterson-New Jersey (SU.A.) In Romnia so gSsete Ia Cràciuneti, Stnija, Moldova Nouä, Oona de Pier, Ruchita, Bàia Bihor ji Valea DrAganulni. Desminul an prezin Là importaz4.ã economjcà ci flu niai tnnçiflcA-nuneralogicA. NX
compact A, uneosi Coluninaril. Adcei pii'oxenii slat Lransforma.i Ia h,iu blndA si clorit jar plagiocIaii shi saussuritizati fpt peni.ru car'. dit bazele prezintA frecvont culori v(1Z11i• inchisc oau biune. VasieLal&a ,ti structurd tipic porlirieà COLe nuxnitii melafir. Cornponeni: principali = plagia. clazi (labrador, bitownit), piroxoal subordonati = olivinA, hornhItndiI brunA, magnctit, ilxnenit, aputi calcit, pirità; aecidentali = serpeiltinA, clorit, cattit. Pro prieLri fizice: Coeficieni de tiriu Ioarte mare 22-30, gicu 2800-3100 kg/m2 , apàrturA concoidal-achioasA, pOrozitate micA 1-1,2%, absorbtiti do apli 0,2-1%; rezistcnt Ia agexIii atniosferici; rezistena de rupere In conlpresiune 2200-3000 daN/cia 2 . Condilii do foiniare: siluri gi clike-iiri, uneoii filoane clispusc circular, cu exdnoleue pe supra1ec Ioarte irtari.
HI) NO
Fig. 198. Diabaz (IIUn(a, lionuinia). Fig. M. Cristal de desmin. Diebaz (engi. diatase): rocil exuptiva hipoabisalA, pale ovuicanicA. GJ.&imism: mafic (bazic), SiO2 = 52 —65%, asemAnAtor bazaltului. Donurnimea rocii a foot datA do Alex, Brogniart (1807) ponru a o deosebi do diorit. Mod do prezentaia. sructura porlirieA-grAunoasA; so caracterizeazA prints-a masA tipkc ofrticà sau subofiticA hi care sint prinse cristale prismatic-tabulare dc plagioclazi cu incluziuni de piroxeni. Textura masiv
Fig. 1911. Metafht cu porfiroblasie do plagioclas (Romdnia)
DI&MANT
15 Coxnpoziia toleiticà a diabazelor sugereazã aportul mantale.i superioare pa tirnpul intruziunii. Compoziia ]or mai poate fi influei4atã do procesele de diforentiere produso 1]laintea punerii in Ice a corpurilor diabazice. Rd&pindiro qi utitizdri: New Jersey Pennsylvania (S.U.A.); Scotia; R. F. Germania; Anglia; URS.S. Africa do Sud; Frama; Italia; Jugoslavia. In Roniânia Sint intuinite in unele nivele dim triasic, jurasic si cretacie, respeetiv la J3tua, Cäz5nesti, vdrAdia de Mures, Zain etc. Diabazele slut folosite Ca piatrà do COnCtrucie ci pentru hutietinerea drumurilor ci cäilor ferate. Varietätile bogate in horrihlandà si cu, granulatie niáruntà sint folosite in lucrAti mc numcntalo ti ornamental c. Uneori sInt asociate Cu conecntrafii do eupru, Iliad exploatate pentru extragerea acestula. Diamant (engi. diamond): element flatly. C = carbon.
eristalizat sub forinii sfericà, casant carbonrdo, negru brue, cenuiu (din cause unpuritãtilor) granular sau scoriaccu. (v. pl. 37, fig. 1). Pro prie1di fizice: duritate 10; gr. sp. 3,52; fragil; clivaj bun; transparent Cu luciu adamantin si cu puternic.á dispersie a luminii; insolubil in acizi; fluorescent in luminã ultravioleta; spàrturà eoncoidalà; bitefringena este datoratã impuritafilor; indici do ref ractie ridicai: 687,6; n = 2,4076-2,4513. Gondiii deform are: in reel magrnotice ultrabazice (ldmber)ite, peridotite) in condifii do presiune 1i temperaturá ridicate; freevent remaniat in aluvutni. Rdspindire si utilizdri: riul Vaal regiunea Transvaal (AMea de Sud); (Brazilia) ; India; Minas Gerais Anglia; Australia; Guyana; Arkansas (S.U.A.); U.R.S.S.; Zair; Venezuela. Diamantul este folosit en i in prelucrarea piatrà pretioas sticlei. Varictgtile impure mu impor-
Fig. 200. Cristale de diamant. I)caumiroa inineralului provine do Ia cuvintul grec adamas = invincibil, relerindu-se In duritatea mineralului. &stem do crislalizare: cubic (isometric). Mod do jnezentare: cristale en habitus predominant oetaedric, mai tar dodecodric mu eubie ci foarte tar pa tra tiC. Incolor mu colorat gslhui, ce.nuiu, verde, albastru ci negru. Variot5tile impure san cu forme deosebite tint: bortul, negru cu ]LCIU gras, cristalizat. sub form! do concreiuni neregulate mu ca granule slerice cu structurã radiarà; balasul, incolor,
Fig. 201. Diamaot (S.U.A).
JYIASPOR
lantfl industrial, hind fo1oite Ia sapeic de foraj, ca abiaiv etc. Diaspor (engi. diaspore): hidroxid din grupa oxiliidroxizilor. AIO(OH) hjdroxjd de aluminiu (rnonohidi'at) Denuniirea mineralului provine de In cuvintul grec dies por = dipersi une, niineralul Ir4mindu-se prin incälzjre. Sistem de crislaljzare: rombie (ororombic) Mod de preentaI•e: cristale tahulare, mici, uneori acicu]are, dispuse In agregate stalactitice, plane, cc Sc pot exfolia; adesea se prezintâ fin diseminat in roca gaadà. Proprietdi fizice: duritate 6,5-7; gr. sp. 3,3-3,5; fragil; clivaj perfect; transparent la trauslucid; Iuciu sticbs sau sidfos pe feeIe tie elivaj LirmA alb; ineolujiji in acizi. Bireiringenla 0,04-0,05; x = 1,682, y = 1,705, z = 1,730; 2V = 84-86°. Condiii de frniire: constituent principal a] rocilor hauxitice (exogene) In nsociatie cu gihbsit; hidrolermal; in aureola de conLact a rocilor intrusive cu roci earbonatjee i, mai i-ar, metarnorfice; in parageiiez5. cu ruth, eorindon, margarit etc.
II
ilngaria. In Romknia este inttIiiiI in bauxiteIa Dobreiti, Rem,', .Bratca, Sohodob. Diasporul reprezinta o surs imp tantã de, aluminiu, Dickit (engi. dickile): silicat (fibs ill. cat din grupa caolinitului-sniectite), Denumirea mineralului a fast datfi de Ross ci Kerr, 1931. Al2(01l) 5(S1204) = silicat hidraIa de aluminiu. Sistem de ci-jsjaljzaj-e: nionocli,i' Mod de prezentare: cristale nil, lamelare cu contur hexagonal (psi-, dohexagonal), li-caveat in agvegalui Si iflase cristaline, pulveruleni.' inColor sau eo]Qra-t in nuante allii cioase, gslbui sau verzui. Proprietdti fizice: duritate 2-2,5; gr. sp. 2,5-2,6; clivaj perfecib translucid Cu ]uciu perlat pe faa ii,' clivaj; flexthil; solobil in 115S05 A HCI; Ia 540°C pmrde apa de consli tuje; reiiactar pIn Ia 1780°; biui fringenta sIab5 0,006-0,007; 1,560 -'1,561; y = 1,562 - 1,5113 z 1,566-1,568; (-f-); 2V = 50 800; RX: (d., I) = 7,15 -11 3,58 —100; 2,3 —90. Condjij de. forrnare; Ireevent mineral hidrotermal de tempera turn $oasS; mci i-ar pun proecili diagenctice; remaruiat in roci sedimentare.
Fig. 203. Dick ii In mare compacte (Dobrogea, Ronhiio).
Fig. 262. ('ristal de diaspor. Fdspindi,e si, utihz5x; Kooi-l3iod, Aktas (U.R. S. S.) ; Ches tei--'daseaeJ-,usetts (S.U.A.) ; Naxas (Grecia) Franla ; Italia Canada; Suedja
lhdspindire .i utilizd,'i: apare totdeauna asociat caolinituluj (vcz caolini-t)i este utilizat in aceIasi scopuri. tn Romfinia se gsete b Cavnic, uior, BSiia Biluor asocial. nuagniatisnu thu 000gcx.i.
D1OP,ID
127 Diopsid eng1. diup&ide) : silicat (naetasilicat din grupa piroxenilor-clinopiroxeth). CaMgSi2O6 = silicat do ca]ciu si niagneziu. Denurnirea mincialului proviso de Ia cuvintele gre.eeti dis = dublu i opsis = aparitic, referindu-se la posibilitatea mineralului de a so prezenta sub douR forme. Sistem do cristalizare: monoclinic. Mod do prezentare cris tale prismatice, adesea in agregate granulare saji sub forinà do fascicule (fibre pilamatiec) dispuso radIar. Culoarea este verde pal, aIbstrui, albicios, gOJbui sau brun. Vañetatea Cu COflihut ridicat do inangan so numete io1an; diopsidul erumic este o varietate de diopsid cu cori%Inut crescut In crom jar diopsidul vanadie sau lac'rovitul este o varietate do diopsid In care continutul de vanadiu este foarte creOcut. Formeazã serli izomorfe Cu hedemborgitui reultind teraienii intermediari sa(if si ferosa lit.
translucid Cu Iuciu suclos; urma alb; ins olubil In acizi; birefringena 0,024-0,031; x 1,664-1,695; z = 1,695-1,7 y = 1,672-1,701; (+); 2V = 50-60°; RX (d, I) = 2,99 —100; 2,53 —40; 2,89 —30.
Fig. 205. Diopsid, oarietaiea fa'ravit (S.U.A.).
Fig. 206. Diopsid ta calcit.
Fig. 204. Crisial de diopsid. PiaprietOfi fiske: duritate 5-6; gr. op. 3,22-3,38; clivaj perfect dupä prisuà, unghiul lutre plancle de clivaj find de 81°; transparent is
Cond4ii do formare: in roci magmatice baziec qi ultrabazico (piroxenite, gabrouri, peridotite etc) §i in radio metamorfice do contact (iiideosebi In maine dolo-mitic). Mai spare ca lntiIe sau intercalaii plane metasoinatizate in tinele rod serpentinizate (ox. in rodingite). Diopsidul cu cram este Intlinit de regulà In kimberlite. Ferosilitul pare sä fie ca1actristic pentru usele gnaioo §i skarne jar -viOIanul este intilnit in rocile metamorfice bogate In rnangan. Rdspiridire .i utilizdri: Val di Passa, Val d'AIa, Val d'AosLa (Italia); Ural (U.R.S.S.); New Vork (S.U.A.); Finland a; Africa de Sud; Binental (Elvetia) ; Zillertal (Austria); Suedia; Groenlanda; Scotia, In Romnia spare asociat eruptivului banatitic Ia Ocna do Fier, Ciclova Românà,
flIOPTAZ
BAia J3ihor, Pietroasa-Budureasa i magmatismului mezozoic la Vácáreni, Greci, Turcoaia. Mai este citat i Is. DitrAu. Diopsidul este folosit indeosebi ca piairã semipreioasã. Diapsaz (engL diopla&e): sin. Airit: sIlicat (ciclosilicat). Cu5Si3O0 •31-0 = silicat de cupru hidrata L. Denumirea mineralului pro-vine de la cuvintele greceti: dia = pnin §i obzasia = vedere, mineralul iiind transparent. Sisern de cristalizai'e: hexagonal (tnigonal). .ihtod de prezeraare: cnistale pnismaLice scurte cu terminatii rornboidale; rar in agregate §i cruste cristaline. Colorat verde de smarald, asociat cii carbona%i de cupru din grupa malachituhui si azuritului. (v. p1. 37, fig. 2). Pro prietàfi fiice: duritate 5; gr. sp. 3,3; casaut; clivaj romboidil perfect; transparent Ia translucid on Iuciu stielos; urm6 verde; solubil In IIC], acid azodic §i ainoniac; binefringena 0,051-0,054; no = 1,6531,658; n5 — 1,708-1,709; (+). RX:(d,1) = 7,500 —100; 2,62 —80; 2,14 —60; 1,72 —60. Condi/it di formare: in zona do oxidane a zflcflinintelor do cupru.
Fig. 207. Criiial do dioptaz. Rdapindire i uliliztiri: Chile (A Laeama, Copiapo), Congo (bazinul fluyjului Niari) ; Taumeb (Namibia) Altin-Tiube, IKazahetanul Central U.h.S.S.); Tiger-Arizona (S.U.A.), Mindouli (Zair). In Romania aparo la. BIiia Bihor logat do banaiito Ian Ia 1ru'ogalcIe este asociat magmalisniul ui neogen.
2$ Dioptazul este folosit ca pia I semipreioas i foarte rar ca minoroti do cupru. Diorit (engl. diorite): rocA magn ta ticá intrusivà. Chimism: intermediar spre bazii'1 SiO2 = 52-65%. Mod do prezentare: structurà hipidio. rnorf-gramilara sau porflnic (dud plagioclazul sau hornblenda se pro" zitA sub formA prismatich. Texture maaiv-cornpactà, rar on aspect fluidal. Uncori prezintA texturA orbicula,& Vaniotáile sàrace in minerale mclii nocrate si hornblendà sint numji' Zew.odiorile, iar cele bogate In cue i (10%), diorie cuar/iice sau ton,dik Fte colorat ceu9iu, cenuiu-ver.ui sau cenuiu albastru, uneoni cli aspect pestni. Corn poneni principali = fe1dcspai plagioclazi calcosodici (andezin, bito'w nit), hornblend5, biotit; aecesonii = cuar, mognetit ilmenit, aferu, allanit; accidentali = piroxeni (orto eau clinopiroxeni), feIdspai ontoclazi, zircon, apatit, jar ca mineralu secundare formate pe scama celor melanocrate: clorit, epidot, aetinut etc. Pro pi'iet.d/i fizice: coefieient de tllnin foarte mare 20-27; gr. vol. 27003000 kg/m3; spärtunä dreaptä; porezitatea 04-2%; absorbia de apS 0,8-1,3%; rezisteiiça Ia complesiuna 2000-2700 daN/em2 ; rezisten. Ia qoc 80-98 daN/cm5, jar rozistenla In uzurS 0,06 g/cin2 ; foarte rezisteni. Ia agenii atmosfcrici; nu esto atacat de acizi, se prelucreazA frumos. Condif ii do formare: Jacolito i flicano do diunensiuiii reduso sail apare Ca faciesuri inanginale ale masiveloi granitice qi granodionitice si Ca faciesuri do tranzi e ale masivelor gabroice. Dioritul cste considorat ca rocà rarà. Rdspfndire fi utiUzri: Haute Savoie (Frana); Sondrio (Italia); Finlanda; R. F. Germania; Norvegia; Suedia; Minnesota (S,U.A.); Garabal Hill (Scotia) In Romnia este inttlnit In partea de nord a Muntilor Zarand,
DSSTEN
in Carpatii Meridionali si Apuseni, in Banat si J)obrogea de Nord. .Apari%ii rnai importante slot La Birzava, Cilinesti, Drinoa, Foiotc i. PAulis. Dioritul este Iolosit ca piatra de constructie, balast, pavele, laIe, blocijri fasunate etc.
Diteu (engi. distiwn), sin. Kianit: silicat (nesosUicat din grupa silicaiicr anhidt4). AI2SiO2 - silicat de aluminiu. Denumirea mjncralului provine de La cuvintul grecesa compus: dir LILtSIU Si stenos = rezistent, referindu-se La reijstena di1eritL a minersi,ilui dupã cek douá direcii de dezvoltare ale sale.; kianit, se referA is culoarea aibastru inchis a minera-
Iuiui, (kianos). Sse,n- de crestalizare.: triclinic.
Fig. 208. Diorit i'uor!ifer oizlit)
Fig. 209. Diorit cu elemente femice (Forotic, Romdnia).
Fig. 210. Diorit orbicular (Corsica, Franla).
0,'Iod tie prezenlare: cristale cu habit,us columnar sau tabular formind a deseori made de lntreptrundere en iadivizii intersectati Is 60°; rar agregate radiare. Colorat albastru deschis, gaiben, uneori verde san apropiat de negmu i, mai Tar incokr. Asociat cu staurolit, sillimanit etc. Pro prietdi f€zice! thiritate 6-1; perpendicular pa direetia axului enstalografle ji 3,5-3,1, paralel cu axa verticalS; gr. sp. 3,5-3,7; flvaj bun; transparent La transluti1 eu Iuciu sticlos; casant; urm albii; insolubil in acizi; birefringena 0,015-0,16; x = 1,702-1,717, = 1,720-1,722, a = 1,728-1,729; (-) 2V = 82°; EX: {d, I) = 3,18 —70, 3,35 —70, 1,38 —80. Condifii tie formare: In qisturi erietaline, gnaisa, rnicaisturi, amfibolite, eclogite. Asociat Cu granai, staurolit i mice. Remaniat in depozitc sedimentare cu deosebire in altiviuni, unde poate forma rãcãxninte. Rdspindire si utitizdri: Bothovsk )U.R.SS.); Lapsa Burn (India): Val di Vizza, Val Passiria-Boizano (Italia); Tirol (Austria); Morbiham (F'ran%a); Minas Gerais (Brazilia); Machacos (Kenya); Carolina de Sud Chesterfield, Massachussets, Connecticut, Lincoln (S.UA.); in aluviuni sit gAsetein Australia, India, Kenya, România (Telega-Doftana §i aluvinnile Duitrii sectorul Dobrogean). Mai este Intilnit i in cristalinul Muiri1or FAgàra, Sebe, Lotru, Gilu etc. Distenul este fojosit In eerasmcA, la fabricarea unor produse
1) OLOMIT
refractare, bujii, ciCuzate pantru turn5torie etc. Varietile transpal'ente §i frumos cokrate se foloseec ca piaträ semiprezoasã.
/ / \
k
Fig. 211. Cristcd de disten.
Doloinit (engL dolomit): carbonat (mineral .i rocit). CaMg(CO3)2 = carbonat do caleju i magneziu; mai poate coniaa fir (vatietatea anketit), Mn, Zn, Ni, Co. Denumirca mineralului provine do Ia nuniele mineralogului franeez D. Dolomien (1750-1801). Sistem de cristatizare: hexagonal. Mod de prezentare: mineraluL dolomit Se prezinta in cristale romboedrice, ngregate, mase eristaline cornpaCte mu sf5rimicioase, adesea Cu aspect zaharoid. Colorat alb, gslbui, roz, mal "ar incolor sau brun. Cind se prezintA in inase compact-masive
fontioaz coca dulornit. (v. 111. :7, fig. 3; P1. 38, fig. 1). Proprietdi1e fizice: minecalul dol. mit are duritatea 3,5-4; gr. sp. 2,85-2,95; casant; spiirturA co w coidalii. San draaptà; clivaj tr',ei transparent In trarislucid Cu Iurii stielos user sidefos; urinfi albi; sojuijil In HQ la cald; birefringenla 0,177 - 0,185; no = 1,679-169, ne 1,502-1513; (H; 2V = iS; RX: (ci, I) = 2,89 —100, 3,69 —50, 249 —30, 1,781 —30. Roca doloinit prezintii eoeficientiil do trie cuprins intre 5-1; gt'. vol. 2500-2900 kg/m2 ; poi'ozitattn oseileazl intre I 9i 18%; absorJ)it de spA intre I qi 10% iar rezisten, de rupere Ia compresiunc 500-1500 daNlcm2. SpArtura achioafi san c000jda1A. Este atacat de IICI Ia cald. Analiza terinoclifereniaIi scoate in evidenjA douA t.ransformAn caracteristice: a) la descoiiipunerea MgCO3, intrO 600°C i 800°C cu elect endotermic maxim I 735°C ji b) la descompunerea CaCO5 Care Incepe la 800°C en elect endotermic maxim Ia 950°C. In naturA roca dolomit se pcezinU loarte rar sub formA puril (:lolonii. 100%) cia regulil ea este a1eitui dintr-uri amestec de do1oiit ij ealcit. Un coninut ridicat in flee duce la formarea an.kerthduc sj ferodolomitz4ui, lay in mangan, Is forrnarea manganodolornitu jul. Miii posts conçizie argilli, sulfuri, fosfii, sulfati etc. In ansambhi roca dolemit prezintil structuri do la eriptocristaline la macrocristaline en aspect zaharoid (dulomicrit respect.iv dolosparit). Textura poate fi compacts, compact poroasA san masivA. Adesca, hndoosebi la dolomitele primate, so observä pe fetele do stratiftca lie o pulbere albil, aspril is pipiit numitA ,,fSinA dolomiticl't", constituitl5i din cristale mici de dolomit. Culoarea rocilor dolomitico poate ft alb!, eenuie, g5lbuie, brunA Ri char neagrit Cortd4ii de fo?-rnara: rnai rae pe cale hidrotermalA; pe eale diego-
LUMORTIER1T
131
ttici prin aubstitujica metasomali(ii a calearelor; prin clepune.ri primare In bazine cu salinitate erescutã, asociat cu alto minerale evaportiee (gips, anhidrit etc). Mai slat cunoscute unele dolomite In stratelo de c.rbune numite ,,dolomite de turbd'. Rar in roci metamorfice (isturi talcoase, serpentine etc.).
-ti/
Fier; logat de procese hidioLerma]e ale magmatismului neogen apare la Baja Sprie, Cavnic, Radan, Mgura, Toplia, ScärImb, Ruda Barza, Baja de Aries Roia Montang. Ca lentile se intilnelte in uncle isturi cristaline din Munçii Bistria, Giurgeu, FAgàra, Trascu, Poiana Ruscã. Ca iutercalaii §i strata in Iormaiuui sedixnentare este Intilnit la Capidava (dolomit primar), TopaIn, Mntii Cociru Mama si Pàdurea Craiului a to. Dolomitul este folosit in siderurgie, industria oonstrucilor ci materi-
alelor de construatie, industria
chirnic, In ceramicá, amendament
in agricultuii, industria zahãrului etc. Duujortierk (engi. dunwriierite): sihe 'nesosificat) Fig. 213. Crisial de dolomit.
(3~02 (SiO4)303 AL alju i bar.
silicat dublu de
Dennmirea rnineralului provine do In numele paleontologului frances Eugen Dumortiar. Sistem de c,ista1izare: rombic (ortorombic). Mod de prezentcsre: tar sub forms de
cristale prismatice; frecvent in ogregate fibroase dispuse radiar sau in fascicule. Colorat albastru desehis,
Fig. 214. Dolomit. Rdspiruiire fi utitizdri: cristale larg clezvoltate de dolomit so Intlineso Ia Brosso i Traversefla (Italia); dolomit ankeritic este citat In E1vat1ia (Binneutal); cristale i agregata ristaline remarcabie se Intlineso In R. D. German (Freiberg); Anglia (Cornwall); Iowa, New York, Vermont, New Jersey, Michigan (S.U.A.); Quebec (Canada); Bahia (Brasilia); Guanajuanato (Mexie); Navara (Spania); Cehoslovacia. Dolomit masiv se intilnelte in Albania, Bulgaria, Fra4a, Jugoslavia, Spania. In Rom&nia, asociat magmatismului banatitie apare la Ocna de
Fig, 215. Crisiat de dumortierit.
DUNIT
13i
violet situ rosu-bruzi, (sr P1. 38, fig. 2). Proprietdfi fizice: duritate 7; gr. sp. 3,45; clivaj slab; transparent in transIue.id cu lueju sticlos, mai rar slab sidefos; urmà alb; iusolubii in acizi; birefringena 0,027-0,037;
x = 1,659-1,686;
RdspIndire fi utilizdri: Noua ZecIandá, In Muntele Dun; tTrel (U.R.S.S.); Turcia; Bushveld (Africa de Sud) Stillwater (S.U.A.) Alganistitn. la România este intilnit In Tisovjta - Banat.
y = 1,686-
1,720, z = 1,686-1,723; RX: (d, I) = 2,55 —100, 5,84 —90, 5,89 —90. Cond4ii de forrnare: in roci metarnorfice bogate in auminiu; in filoane puitumatolitice qi in unele roci metamorfico do contact. Rdspindire si utilizdri.' Orena, Rochester - Nevada, Dehesa - California, Arizona (S.U.A.); Lyon (Frauta) ; Madagascar; Brazilia; Sondab - Sondrio (Italia). Dumortieritul este utilizat ca matone prima lit fabricarea produselor ceramics refractare. Dunit (ongi. Dunite): roc6 magmatica intrusivã. Chimisrri: ultrabazic, Si02 < 52%. Numele rocii provine do ia inuntelc Dun, Noua Zeelandt. Mod de prezentare: structurä xenomorfA - granubarA, adesea cu aspect zaharoid; textura masiv-compactä. Culoare galben-verzui Cu fluante albastrui. Corn poneri : principali=olivinl,; accesorii = croinit, piroxeni monoclinioi, magnetit, ilmenit; accidentali grana, platin nativ, crom. Propriekifi fizice: coeficient de tãrie 17 —20; gr. vol. 2800-3200 kg/m5 ; spArturã dreapta sau achioasä; flu este atacat de acizi; rezistena la compresiuna pests 2000 daN/cm2. Gondif ii de formare: soparatii gravit4ionale in baza corpurilor eruptive formind lentile si inase cu extinderi variabile.
Fig. 216. Dunit (Tisopite,
Fig. 211. Dunie
Cu
Irrl/(I).
crornit.
Dunitul sate considerat ca matenie prima pentru fabricarea refractarelor forsteritice oInd conine omen ci platin sate considerat Ca sursa pentru ohinerea acestor metals. Dunitul masiv prezinLil pnin preiuovare Un contrast plàcut fapt cc 11 recomanda ca roci pentru Coflstruc%ii: plci, dale, bo1ari, atit pentru lueni ii interioare cit si pentru lucriti exterioare, find rezistent lit internperil (agençii atn'iosferici).
E
Eclogit (engi. eclogie): rocà a metarnorfismului regional. Grad do rnetanwrfiorn: slab sau mediu, prenune malta. C1imstn: bazic (mafic). Denuinirca rocii provine de la envintul grec eklektos = rar, ales, roca find rar4 Mod de prezeniare: sl.ructurà grano blasticS, uneori porfiroblasticà; textura masiv-cotnpacta. Granula;ia variazâ do Ia foarte finä Ia grosierà adeseori cu distrihuie zonarS. Culoarea prezinta varialii do In verde Ia rou, (v. P1. 38, fig. 3). prineipali = piroxeni Componeni: (omfacit), granali, cuar; aceesorii = accidentáli = bornrutil, pirità; biendá, disten, fengit, paragonit, zoiziz, glaucofan, dolomit, corindon. Proprethfi flzice: coeficient do lane mare 15-17; gr. vol. peste 2900 kg/m5 ; spàrturä concoidala; nu este atacat do acizi. Condilli do forrnare: provine din lave ti tufuni bazaltice sau mase gabroice metamorfozate In zona do subducie a scuturior coxitinentale, lá temperatura joasà (ectogüe ofiolitice) sau in metamorfism regional anhidru (eclogite comune). Este necesar s4 se Inca distin4is do eclogitele din ICiniberlite care an o origine diferitS. Rdopindire si utilizdri: eclogitele ofiolitice sint asociate zonelor do compresiune asemànAtor color din vestul Alpilor, California (S.U.A.), Japonia. Eclogitele comune fac parte din vechiul fundament cristalin Caledonian. Mase do eclogite se intilnese in precambrian in Scotia,
California (SU.A.) §i in B. F. Germania. In Romania cmi citate in Munlii Sebe. Eclogitolo pot Ii folosite in construcie, In IucrAri onnamentale interiosre do mare efect. Egirin engl. aegirin) sin. Acinit: silicat (inosilicat din grupa piroxeni]or). NaFeSi202 = silicat de sodju §i lien. Denumirea mineralului provine do Ia numele zeului Eger, zeul inarilar Ia vechii islandezi. .Sistem do cristalizare: monoclinic. Mod do prezontare: en stale prismatice, columnare, uneoni striate si en terminatii asdutite; freevent se prezintã In agregate fibroase, uneoni radiare §i in mace compacte Este colorat verde, verde 1nchis si brun. (v. P1. 39, fig. 1). Proprietdi fizice duritate 6-6,5; gn. sp. 3,5-3,6; clivaj imperfect paralel cu faa de prismä; translucid en luciu stielos; urma gabencenuie; so topete uor colonind flacãra In galben (sodiul); aproape insolubil In acizi. Sohrii1e solide en al%i piroxeni pot forma a senie do varieta rare egirin-augit (vezi i augit), urbanit etc. Birefningena iidicata 0,040-0,060; x = 1,7501,77&; y=I,780-1,820; z=1,800 1,836; 2V' = 6070°; RX: (d, I) = 3,012 —100; 2,916 —70; 2,545 —100. Condiii do forniare: constituent al rocilor magmatice intrusive si vulcaniee alcaline bogate in sodiu (sienite nefelinice, fonolito); mci rar
ENARGIT
Ull
in mci metamorfice (me tamorfisni regional si de contact). Ri_spinclire qi utilizdri: cristale inari se intulnesc In sienite nfe1injce din peninsula Kola, Turisk, CiokpacKazahstan, Troik-Altai (U.R.S.S.); cristale mci mici Be inti1nec In Suedia; Norvegia; Serra de Monehique (Portugalia) Arsukfjord (Groenianda); Tingua (Brazilia); S1T.A. In Romania este inilinit in sienitala do Ia ]Jiträu qi In granitcie de Ia Turcoaia - Dobrogea. Sporadic mci apar in conglomesatela do Comaneti. Egirinul preaint. interes tiintificmineralogie. 1i°8°
Y
Enargit (engi, enargite): sullurS diii grupa enargitu]ui. Cu5AtS4 = suifurá do cupru sl arson. Denurnirea mineralului provine iii la cuvIntul grec enarghis vizibil, referindu-so la e1ivau1 perfect vizibil al ruinerahdui. Sistem do cristajizaro: rombic (orturombic). iWod do prezentare . cristale prisinatiri. alungite, mai rar tahulare; adeseu prezintä agregate sau mase lam, uneori radiare. Culoarea sLi' cenufiu do metal pînà Ia negru cii fluante violote. Propriet4i fizice: duritate 3l gr. op. .4,45; casant; clivaj perfect; opac en lueju- metalic; urma cenu1ie; soluhil in acid azotic; so topesto uor. RX: (d, I).-= 8,00 —100, 3,08 —100, 1,50 —80 Corsdiii do formare: in eacfAmiate hidroterinaln de cupru, metannatic ca impregnaii, a500iat cu bornit., coveljna qi tetraedrit. In zofla do oxjdare a zàcàsnintelor do cupru setransformA in malachit si azurit. Rdspindire i utiti.zdri: Tatimeb (Namibia) ; Chuquicama-ta (Chile); Argentina; Bor (Jugoslavia); Mexic; Peru; Calahona - Sardinia )Italia); Bingham, Tintic - Utach, Butte Montana (S.U.A). In România so giisetc la Criieiune -ti, Deva,-lioridol, Ilucium asociat magmatismului necgen, si Ia Sasca Montaug legat do eruptivul banatitie.
Fig. 218. Gristal do egirin.
Fig. 220. Enargit (S.U.A.). Fig. 219. Egirin in granit, varietatea acrnü.
Enargitul coLe un rnznoreu do cupru arsen.
Si
TPIDOT
133 Enstatit (cog1. enrlatile-: silicat din grupa piroxenulor ronibici. MgiiO = silicat de magnezun. Derumirea niuneralului provune tie la cuvintul grec enstates = refractar, referindu-se la faptul cà mineralul cite greu fuzibiL Sislem de eristatizare: rombic (orbrombic). Mod de- prezentare: rar crsta1e prismatice; freevent apare in agregate i. rnase compacts, uncorl fibroase, colorat verde, verde oily sau galbui; uneopi esLc mcoior.
,1 '- I
2 i. 221 Cristcd de enstatit.
PLc. 222. En-staId prismatic Pruptietdfi fizice: dunitate 5,5; gr. sp. 32-3,9; clivaj bun; translucid cu luelu sticlos sau sidefos pe fala dc riivaj ; insolubil In acizi; greu fuzibil; birefnungen1a 0,008; x = 1,665; (+); 1,657; v = 1,659;
2V = 5[0; FIX: (d, 1) = 2,17 —100; 2,87 —90; 2,49 —50 (propnietàçiie fizic(,, variazä in lunetie dc continutul In flee). CondiIii de form are: constituent principal al rocilor eruptive bazice ci ultrahazice; mai cite intIlnit In uncle roci metamorflce de contact. iIlsptndirei utilizdri: Africa dc Sud: Siera Nevada - California, Texas, Maryland, Pennsylvania (S.U.A.); Donegal (Irlanda de Nerd); Groenlanda; Nonvegia; Japonia; U.R.S.S. )Kaueaz, Ural, Siberia, regiunea laculni l3aikal). In Rorn4nia cite untilnit In granitul de - Pricopan Macin, in serpentinele dd Ia Rãunari i RacouI de Jos, in rocile oflolitice dc la Cazaneti - Ciangani (Munlii Metaliferi) si In uncle andezstç piroxenice ale magmatisrmlluL neogen (Carpalii Orientali). Enstatitul prezinth micros tiiiitificsiurleralogiC. Epidot (engi. epidote), sin. Pistaszit: silicat din grupa sorosilieaçiior, senia epidotului. Ca2(AI, Fe)3S13T15 (OE = cheat de ealciu, aluminiu si fier. Denumirea mineralului provune dc adaula cuvintul grec epidote gaTe, in sensul ed laturilc mincraiului sa dezvoltà inegal. Sisteni de cristatizare: rnonolinió. Mod de prezentare: cristale prismatice, al igite, uneori aciculare; freevent formeaza ãgrcgate - conpsteuneoni racliare sau fascicuiarc;re7lnta striatil fine pe fete Este colorat verde, galben cii nuante cenusii sau chiar galben. Propcietd f i fizece: duritate 6-7; gr. - sp. 3,3-3,5; casant; elivaj bun; spàrturà concoidal&; trausiucid en lucia puternic st-ides; urma cenufie; inoiubil In aeizi; pleoCroism aceentuat; birefriugena 0,015 - 0,049; x = 1,715 - 1,751; y = 1,725-1,786; a = 1,35 —'1,792; 2V = 65_750; FIX: (d, (—); I) = 238:72 —100; 1,635 —85; 2,398 —85.
EP SOMIT
Condif ii de formare: in rocile metamorfismului regional Ri de coitaet Cu cOmp02488 bazic, indeosebi In isturi vcrzi §i pe fisuri (Iitoc1az) In amfibolite si gabrouri; adesea hidroternial, rnai rar ca mineral primar in rocile magmatice. In condiçii de retrornetamorfism poate inlocui granaii, amfibcilii i piroxenhi. R€spndire qi ulilithri: UntersnLbachtal (Austria); Bourg d'Oisaiis - isére (Frana); B. F. Germania; Italia (Val d'AIa, Traversella, Val Codela, Val Malenco, Val Fassa); Ahmatovka, Poleakovka (U.R.S.S.); River Side - California, Woburn - Massachusetts, Haddam - Connecticut (S.U.A.), Arendal (Norvegia). In Romnia apare In jisturi cr1staline in Carpa%ii Orientali, Mendionali i ?eIunii Apuseni. Mai apare in granitul do rrurcoaia - Dobrogea i in masiveic banatitice. Varietàile transparente i frumos colorate de epidot sint folosite ca pietre aemiprcoase.
136 Denumirea mineralului provine di' Ia numek izvorulul Epsom, Angliii, unde a lost deseoperit SiIern de criskzlLzare: rojubic (oii ,rombic) Mod do prezentare: rar in cristal niici, pnismatice-aciculare; frecveii I in agregate cristaline, eruste, dinrescex4e (in zonelo de steps); depw neri fibroate In stalactite sau depuneni masive, uneori Cu aspEvI pSmtntos De regulA, cnistakie &ni. incolore dan in agrogate i depuneri masiVe eSte coloral alb. (v. Ph 39, fig. 2). Propriehifi fizice: duritate 2-2,5; gr. sp. 1,65-1,68; fragil; cIiva perfect; transparent la translucid en luciti sticlos, uneori pàmintos; solubil In apA; Sc topete uor; hirefringena 0,0283; x = 1,432; , 1455; z=l,461; (—); 2V51°; RX: (a, I) = 4,21 —100; 5,35 ---30; 2,677 —30. Corulif ii do fonnare: depunei-i diprecipitatic pi-in evapolarea lacurilni i lavoarelor sulfuroase bogate iii Iuagneziu; mai rar din solutii tenmale fierbinti ji fumarole.
Fig. 223. Cri.stal de epidol
Fig. 224. Epidut In cuarf (S.L1.A.).
Fig. 225, Gri.ial de epsomil.
Epsomit (eng). epsomite), sin. Bit tersalz: sulfat din grupa epsomitului. MgSO4.7H50 = sulfat do magneziu hidratat.
J?d8pindire qi uti1izdri: fiecvenl inlimit sub foninâ do cruste pa pcni4ii niinclor, do sulfuni con%plcc vi in regiuni anido. Este intilnit in Anglia
137 Is Epsom; Chile; Stassfurt (R. D. GermanS); China; Mexic; Egipt; Tibet; Tunisia; Vale Antrona, Alta(Italia); yule irpina - Campania Volga SuperioarA, Djelonsk, Mclinovsk, Sasik-Siva - Crimean etc (LT.R.S.S,); Kruger Mountains Washington, Carlsbad - New Mexico (U.S.A.); Elveia. In România esto int.Init Is Cirlibaba, Fundul Moldovei en mineral supergen; Ruda Bazza, Roia MontanA, Tirgu Ocna ca mineral hidrotermal. Epsomitul este folosit la prepararea produselor farmaceutiee, in industria textilA si chinzicS, industria zahSrului si a hirtici 010. Eritrin (engL erythrie): arseniat din grupa vivianjtului. Co 3(A804)2 •8H20 = aiseniat de cobalt hidratat. Denumirea niineralului provinc de In cuvintti] grec erilras = rou. Sjsfr,n de c,istalizare: monoclinic. Mod de ptezenta.ie: cristale aciculare scurt.e, mai mr tabulare; formeazA adesea agregate radiaz'e, reniforme, sferoicjale, cruste sau mase pAmintoase. Este edemas rou tw nuan;e cenuii si tente de roz-violet. (v. P1. 39, fig. 3). Pro pr;eti5ti fizice: duritate foarte mica 1,5-2,5, gr. sp. 3,1; clivaj perfect; flexibil; transparent Is transJudd cu lucin sticlos sau sidefo pa planele de clivaj; urmA roie; so toperte uor; solubil in acizi pe rare ii eoloreazS in rosu. RX: (
ESSEXIT
asociat magmatiamului banatitic iar Ia BAit4 Vi SAcArim este legat do eruptivul neogen. Prin culoarea sa rosie caracteristicA eritrinul este on important indicator al prezenlei minercurilor dc cobalt..
Fig. 226. Cri.tal de eritrin. Essxit (eng). essexie): roeS eruptiva intrusivA. Chirnisrn: hazic - alcalin. Numolo mcii provine do Ia regiuna Essex, SUA. Mod de prezentare: stroclurS rnasivgranularA (cristale mici idiornorfe de plagioclaz rAspindite intr-o masS hipidiomorfs finS si cu tendinS spre texturA fluidal!). Este colorat cenusiu Inchis Ia negricios. Cornponen(i: principaii = plagioclaz (labrador), ortoc].az (ortozA sau microclin), piroxeni (augit, titanaugit), biotit, amfiboli; accesoiii = apatit, magnetit., ilmeni 1; aucidentali = nefelin, sodalit. Proprietdi fizice: coeficient dc tArie 15-20; gr. vol. 3000 Kg/rn3 ; spArCurS achioasA sau dreaptA; nu este atacas de acizi; rezistenla la compresiune peste 1500 daN/cm2
EUCLAZ Condiii de forznare mici mase plutonice sau subvulcanice inclividualizata printr-o difereniere magmatica e.tre zon1e marginale ale corpurior gabroice.
chis, Mai rar galben Cu nuazIjv brune. (v. P1. 40, fig. 1). Proprie!4i fiziec: duritate 7,5; p sp. 3,1; clivaj perfect; spàrtur concoidalä; transparent la tranclucid cu luclu stielos; insolubil in acizi; se topete greu; birefringenl.i 0,02; T 1,651-1,653; y = 1,655 1,656; a 1,671-1.673; 2V 46O_500; RX: (U, I) = 7,15 —100, 3,22 —50, 3,81* —30.
Fig. 227. Essexit (Jootca., Roinãnia). R4spmndire .yi utilizdri: Quebec (Canada); Boemia (Cehoslovacia); CrawIordjohn (Scotia); Essex, Massachusetts, Montana (S.U.A.). In Cehoalovacia sint cunoscute sub flumele de ThcrUte iar In S.U.A. Montana, sub numele dc shonkinit, acestea find analoge compozitional gabrourilor alealine, insä ceva enal sodice. In Bomânia sint citate la Tisovia, Jolotca - DitrAu. Essexitele sint utilizate ca piaträ ornamentali §i decorativã de mare contrast prin prehucrare, jar unoOri, Constitnie 0 sursi minorS peutru extragerea unor minorale rare (cind Ic conin). Euclas (engi. euclase): silicat (ncsosilicat). ]3eAlSiO4(011) = bidrosilicat de alun'ii.nuu i herillu. Denuinirea mineralului provine de la cuvtntul compus pee ea + kiasis = a sfrima, a despica, mineralul despicind u-se dupS planele de chivaj. Siscnz de crisü1izare: inonoclinic. Mod de prezenlars: cristale prismatice Cu dirnensiuni variabile, adesea striate; rar se prezintS In agregate. Este incolor sau colorat alb, galbe.n-varzui sau albastru des-
Fig. 228. Grisa1 dc cueMz. Condiçii de forrnarc; in granite peg-matitice asociat cu topaz Rispindire ii utilizdui: Minas Gerais, Oruro Preto (Brazilia); Kenya; Tanzania; Sanarka (IJ.R.S.S.); Park County - Colorado (S.U.A.); Euclazul estC utilizat sporadic ca piatrA semipreioasS. Eudialyt (eng. eudiaiyte: silicat complex cii radicahi anionici inelari, Na3(Ca, Fe)3Zr(OIT, Cl) (SiO3)9 silicat complex do sodiu, calcin,
Fig. 229. Cristal dc eudia!1.
139 fier i zircon; mai poate coniue Ce, La, Y si Mn. Denumirea mincralului provine de Ia cuvintul compus grec en ± dialis descompus, referindu-se in laptul cã mineraiul se disoeiazá uor prin ardere. Sistem de erisa1izre: hexagonal. Mod de prezeutare: cristale tabulare, lamelare, mai rar prismatice, uneori se prezintä in agregate compacte. Este colorat roz, brun-rocat, galben ca Jtmiia. Prezintl dourt varietrtçi: mesodialyt §i - eukotit (acesta din urmrt Iliad optic negativ). (v. P1. 40, fig. 2). Proprietd.fi fizice: duxitate 5-6; gr. sp. 2,93; divaj satisMcrttor; trans-
EUDIALYT
lucid; solubil In H5S02 ; birefringena 0,004-0,008; n0= 1,5931,610; ne = 1,597-1,611; 2V = 0-30°; (+); RX: (d, 1)=7,19 —tOO, 5,74 —80, 2,87 —80. Cond4ii de forrnare: in sienite neIehrnce; In granite alcaline §i in pegmatitele acestora; paragenetic cu nefella, egirin etc. Rdspndire qi ui1izàri: in unele sienite din Irlanda i U.R.S.S. (Pen. Kola); Langesundfiord (Norvegia); Africa de Sud (in Pilansberg). CInd continutul in eudialit este mai mare de 6-8% rocile magmatice care 11 conn Bint expJoatate pentru obtinerea zirconului.
F
Fayalit (eng). fayaUe) . silicat (orbsilicat din grupa olivinei). 2FeO SiO2 = ortosilicat do 11cr; mai poate continc MgO, ZnO. Denumirea muneralului provine do in insula Fayal, Arhipelagul Azore, uncle a lost dcscoperit. Sisiern tie cristalizare: tombie (ortoiambic). Mod de preentare: cristale tabulare sau prisfllatie.e.; iar in agregate. Este colorat galben mnchis pinA la verde hnchis sa.0 brun eafenlu. (v. P1. 40, fig. 3). Proprieti fizice: duritate 6,5-7; gr. sp. 4,31L; clivaj bun; Translucid ca huciu sticlos; uruna brun-gt1buie; unso)ubil in acizi; grcu I uzibil; bircfringcna 0,048; x 1,827; y = 1,865; z = 1,875; (—); 2V = 530; BX: (.1, 1) = 2,88 —100, 2,50 —70, 2,37 —50. Conduiii de farmare: In cavitàiIe sliclalor vu)canice, in riobte, peg-
'1
niatite si in uncle metamorfite do contact formate pe seama wiw Foci sedimentare cu con%inut ridir;.i in 11cr. I-idspindine fi utWzdrL exempinie caracteris lice se untlinese la Fa'iI - Insulele Azoie; Insulelo Lipari Ye]owstone (S.U.A.); U.R.S.S; lbn. ha i Suedia. In România a ins I citat in Foci ultrabazice din fuoda mentul cristalin al CaipaiIor Meu1dionali. Fayaiitul esic utilizat iii industria refractarelor. Fenasut (engi. phenaldie) . silicat din giupa wiiImituIu. Be2SjO4 = silicat de berilin. Denumirea munerahuhui provune d. Ia cuvIntu) giec fenakis = inelZttur, mineralul semnind cii cuarui. Sistem de cnistalizare: hexagonal (trigonal). Mod de prezeluare: cristale mic;i romboedrice, uneori prismatice; nial rail in agiegate granulare, compacte incoioi, ear ghlbui, roz sau gIbni brun.
0
Fig. 231. Criaial tie fenaci(.
Fig. 230. (Intel de fayalit
Propriedfi fizice: duritate mare 7 8; gr. sp. 2,96-3; clivaj slab; transparent cu mciii sticlos ha gras, fluorescent in luminà ultraviolet-5;
141 insolubil In acizi; oxpus la razele solare se decoloreazä; birefringei4a 0,016-0,02; n0=1,67; n5=1,65 (—); RX. (d, 1) = 2,511 —80; 2,183 —80; 1,258 —100. Condirii tie forrnare: in pegmatite acide si in micaisturi, asociat Cu beril, topaz qi apatil.
FERGJJSONIT
in pegmatite; in zone de alterare pneumatoliticA. ftemaniat in aluviuni; paragenetic Cu biotit, fluonná, turmahn. Rä.spfndire si utilizàri: Nan Ling (China): Australia; Bolivia; Canada; Cornwal (Anglia); Cehoslovacia; R. D. Germanä; Cordoba (Spania); Portugaba; Italia; Boulder - Colorado (SJJ.A.), Mawki, Tavori, Mergnir (Birrnania); Usurinsk, Nerobintk - Tranebaikalia (TJ.R.S.S.). In RomAnia esto asociat magmatismului banatitic Ia Oravia, Ciclova RomAnä ji unor filoane hicirotermale legate de magmatismul neogen Ia Baia Sprie i BAiu. Ferberitul constitine o sursä de wolfram.
Fig. 232. Fenacit (Minas Comic, Brazllic&). Rspfndire i utllizdri: Kragerö (Norvegia), Sao Miguel (Brazilia); Topa-Butte, Colorado (S.U.A.). Fenacitul este folosit ca sursA pentru oblinerea briliului, jar cristalole transparente si frumos colorate sint folsite ca pietre semipreioase. Fcrberit (engL ferberite), sin. Wolframit: woiframat. Fe(W04) = woiframat do fier. Siatem do cristatz.are monoclinic. Mod do prezenlare: cristale tabulate cu strialii verticale pe fete; tar ristaIe lamelare si mase granulate. Colorat brun-rocat sau brun negricios. AsociaL Cu ferberitul apare si heubneritul: MnW04 = woiframat do mangan care impreunä cu feitheritul forxneazà serii izomorfe intermediate. Proprieiiii /izice: duritate 5-5,5; gr. sp. 7,1-7,5; casant; clivaj perfect; semiopac Ia translucid cu luciu semimetalic sau rainos; urmä brun rocatà sau neagra; insolubil in acizi; n=2,31, i,=2,46, z= 2,47; 2V 73 —78° ; (+). Cond4ii do formare: in moans hidrtermale do temperaturä ridicatä qi
Fig. 233. Ferberif. (Cornwall, Anglia).
Fergusonit (engi. fergusonite).: ovid. YNbO4 = ietraoxid do ytriu si niobiu. Denurnirea mineralului provine de scoian la numele . savantulni R. Ferguson. Sirtern cristaUzare: tetragonal. Mod do prezerdare: mai tar in cris tale prismatice sau piramidale; freovent in mase granulate. Colorat cenuiu, galben sau brun in spartur proaspAtä i negru-brun pe suprafee alterate. Proprietdfi flzice: duritate 5-6,5; gr. sp. 5,6-5,8; clivaj slab; opac cu luciu sticlos in spärturA proaspàtâ §i mat in zonele alterate; urm5. brunã, galbeni sau neagrá; solubil In HF, HC1 i fl5S05; RX:
FIUT
(d, I) = 2,98 — 100, 1,87 —100, 2,49 —50. Condifli do formare: component al pegmatitelor grani Lice bogate in pàminturi rare, asociet cu zircon Si monazit. Rdspindire fi utiIizi-i: Ambatouohangy (Madagascar); Norvegia; Ilmen (LI.RS.S.); Baringer Hill, Llano County — Texas, Amelia Court House Virginia (S.U.A.); Swasilan (Zimbabwe); Laurinmaki (Firilanda); Rakwana (Sri Lanka). Fergusonitul este o surs5 pentru obinerea pärninturilnr rare do ytria. Filit (engl. phylUte): roca metamorflea de epizonã (metamoifism regional). Grad do metamor/ism: slab do joasA ternperaturã, dar poate Ii un produs i al metamorfismuiui ictrograd. Chinsism: asemanalor pelitelor. Mod do prezentare: structurà find, texturS 1istoasä pronunata; Culoarea cenuie, cenuill-verzui, verzul, gt1bui, gàlbui-brun pmnA la negru. Conzponen;i: principali =uar1, innscovit, elorit., sericit,; accidentali = grafit, oxizi do fler, rutil, turniaiint, gIana%i, epidot.
Fig. 231. FujI cit ciortt (Dobrogea, 1?onicfnia). Pro prietdi fizice: coeficient do tark 5_14, variatia mare a accstuia find eauzat% de Rtructura §i do compoziia mineralogieS. Greutatea volumetrica este cuprinsä Intre 2300 0 2800 kg/m3. Spartura dreaptS;
119 este atacat de acizi. Rezist-n)ih la compresiuue variazà In ftuuti&' de direcia pe care se aplica forl;it perpendicular pe tistozita Le est 800-1400 daNfcmm jar parole] vii siatozitate 500-900 daN/cnhi: pit,. zintS rezistentA micil. Ia ageni atmosferici. Cond1ii do formare: prin transirmarea rocilor politice (indeosebi ii argilelor si argilitelor) in condiiuli' metamorfismulni epizonal. Rdspindire fi utilzdri: Franta; Po. lonia; Jugoslavia; U.R.S.S.; In RornSnia esl.o intIlnit in Dobrogtti in faciesul isturilor verzi, In Carpaçii Orientali i Meridionali. Filitele Sint folosite pe plan local Ca piaträ de construcie, indeosehi ziduri do sprijin; piatrS bmutS Vi mai i-ar piaträ sparta pentru diversit lucrSri de lntreinerea drurnuriktr. Flogopit (cog!. phiogopite): sjhcnt, (filosi]icat din grupa micelor). KMg3(Si3A)O 0) (F, 011)2 = silicat do aluminiu, magneziu si potasiu. Denumirea mineralului provin. do Ia cuviritul groc flogopos = asernii nStor cu focul, referindu-se la culo,irca imneralului. Sistem do cristalizare: tnonociinis-. Mod de preentare: cristale cu habitus tabular sau prismatic scurt, mai rar in agregate cristaline )arnelarc, foioase san solzoase. Colorat galbemirocat, gulben-brun, brim, In-un rocat, VOrZUi-Cefluiu, mai tar incolor. Proprictd;i fizice: duriLato 2-2,2; gr. sp. 2,7-2,85; clivaj perfect; transparent en luciu sticlos Ia perlat pe feele do clivaj; formeazS macb dupS legea micei; flexibil; IiJrniS nibS; isolubil in acizi; so topette greu; Birefringença 0,028-0,049; y = 1,557X = 1,530-1,590; 1,637, z=1,558—1,637; (—); 2V = 00_50; RX: (d, I) = 3,30 —100, 2,170 —400, 2,006 —100. Cono4ii do farmare: produs metasomatic In eondi4iile unui matamnorfism do contact; in pegmatite cc yin In contact Cu roci bogate in flu
143
FL1I0IWA
magneziu (dolomite, ruarne dolomitice ete); inai rar In asociatie ei uncle minerale argiloase in rod sedimentare.
'i fc I.'
0011
Fig. 235• Cristal de 'Togo piE.
Fig. 236. FLogopit, cristale idiomorfe (ltiadagaacar). Riispindire si utiliziiri: Ontario (Canada); Frana; Madagascar; Sri Lanka; Sliudiansk - Allan, Siberia Montana Oriantalà (UR.S.S.); (S.U.A.); Jugoslavia; CehosJoacia (mici apari;ii de contact) ; Italia. In Rominia este Intilnit in calcarele i dolomitele din complexele cristalirie ale Muni1or Fgara, Godeanu, Paring; asociat unor corpuri sienitice de Ia Ditru; in zona de contact a banatitelor la Oravita, Ciclova Român, Ocna de Fier, Tincova, Baita - Bihor. Ray apare sub formã de pungi san lentile in unele nisipuri aluvionare ale vilor ce traverseazà complexele eristaline ale Mun%ilor Frtgara.
F]ogopitul este fulosit ca terrwizola n i. In industria electrotehnieã, radiotelmieä, izolant termic etc. Fluorina (engi. fluorite): sara di grupa halogenurilor. CaF., = florurl de calciu. Dcniimirea mineraluhil prcivine de Ia cuvintul latin fluorum =fluid, mineralul fund limpede ca Iichidui. Sietem de criatalizare: cubic (izometric). .%Iod de prezentarc: cristale Cu habitue oetaedric, cubic i dodecaedric uneori maclate; frccvent se piezintà In agregate concreionarc sari mace compacte. In cristale idiomarfe este incolor, in agregate ji mace cristaline se prezintA colorat diferit: galben, verde, bleu, no; purpuniu si nini rar cenniu lnhis pinã la negiirios. (v. A. 41, fig. 1). Pro prietdfi fiice: durita te [a; gr. sp. 3,1-3,3; easant; clivaj perfect; transparentri la translucidA cu luciu sticlos; solubilri In acid sulfuric c.oncentrat, prin tnc1zire devine fluorescent. Se topelte ulor; n = 1,432 (Li) qi 1,437 (F) RX: (d, I) =1,933 —100; 3,16 —60; 1,117 —50. Cond4ii de formave: In filoane hidrotermale de temperaturä malta, asociatii en plumb, zinc i sulfurr tie argint; In pegmatite iinde este asociatã en casiterit, apatit, turmaim; in cavittlt.ile unor noel megmatice acido; rar In baziiie saline inchise (origine sedinientart). Rdspfndire f utiUzdri: Val Sarentina, Boizeno, Tuscani, Lazio (Italia); St. Gothard (EIveia); Cera (Brazilia); Norvegia; Bankroft - Ontario (Canada); Cumberland, Derbyshire (Anglia); Franta; Wolsenberg (R F. Germania) Illinois. Kentuky (S.U.A.); Mexic; Kalangui-Transbaikalia (U.R.S.S.). In Roniânia este intllnit pa diaclazde rocilor eruptive de la Turcoia, Cinjelani, Somova; ca mineral de gangA in lamprofirele mezozoice de Ia Tulghe; ca mineral hidrotermal asociat eruptivului neogen (Ilba, Cavnic, Rodna, Deva, StAnija) i, in uncle
OUT
zone ale bariatitelor la Moldova Nouã, Oravia, Ciclova Româná, Bita Bibor.
1101
Cond4ii de for-mare: prin dictri,t %iere Iocalá din magmele trahul ii'i. cu care Sint asociate frecvent. M'ii
110
fit
Fig. 237. Cristale de /luorin4.
fluorine este £olositá Ia obtinerea acidului fluorhidrie, In cerarnicä (olärit), metalurgien bauxitelor etc. Fonolit (engL phoioUte): rocá magniatica extrusivã. Chiniiem: intermediar, SiO2 = 5265%, la acid Si02>65%. Denumirea roeii provine de la ciivintul grec phone = sunet i lilac = piatra, rcferindu-se la sunctul caracteristic pe care II fac roche prin lovire. Mod de prezentare: structura bobcristaIini. pin& la sticboasli dar freevent se prezintA cu structurä pilotaxicä cu treceri spre structurã fluidalA impusS de dispunerea orientath a fenocristalebor de sanidin i nefelin. Textura masivA sau ilujdalä. Culoarea este cenuiu desehis, vcrzui, brun cu nuanl?e rozu. Componen;i: prinipali = fekispat potasic (sanidin), nelelin, piroxoni (dine piroxeni), riebeckit, arfvedsonit; aecosorii = albit, augit, apetit, sfen, ilinenit, magnetit, sodalit, hauyn, leucit, granat, zcoIii; accidentali = analcim, cancrinit. Prapredfi fizice: coeficient de tArie 7-13; gr. vol. peste 2300 km/m2 ; spãrturA coneoiclalà cu luciu gras; porozitatca 0,5-2%; nu este atacat de acizi iar rezistna de rupere la compresiune este cuprinsà Intre 7001200 daN/cm2.
rar sint asociate cu sienito nefelirij'e (cátrc partea superioaiä a acestoni). .Rdspindire si utilizdri: in asocioie cu bazalte alcaline este intilnit iii insulele Kerguelen, Azoro, Cana,i' i Marquesas, jar in asociatie (Ii sienite nefelinice este intilnit la Bearpaw Montains-Montana, Wyo. ming, Colorado, Dakota (S.U.A.), Mai este citat in Muntii Tingiii (Brazilia), Cehosbovacia, Cornwell (Anglia). In Italia este asociat 'ii tefritc i bazanite la Vulture, Potenza.
Fig. 238. Fonolit cu fenocristaie th sanidin (Cchosloi'acia). Fonolitul este utilizat ca piatri pentru COflStrUc1ii, Cu precàdere ea bbocuri semifasonate i pictris pentru intreinerea drutnuribor. Forstejit (engi. for.iterite) : silicat (ortosilicat din grupa olivinei). Mg2SiO4 = silicat de magneziu.
FRJ%NKLIN1T
f)eivu vu iroa jnh v(,vvtl vii ui p1-0600 do la viiiiirle ii]nvrul)gului I'll. ?if. Fcir.Lti LS9-1860). Si.seuv v/a crivahzlizura: rombic (OTtoro]r11)i. Iod v/a prezerviave: cristala evi habitttS iuiaetric, iivr Labularv, rat Li [!tZiFtIa in iglegate i maSe eoiiii'.uv. v. ESL(,- inculor jar (ind so preniiia tit ugiogaLe apart colorat galbzi pal, vei'zui dISCIZIS anu CCZITiiU deschisPtopriehIi flzxce: iI)IiIate 6-6,5; p. 31,2-3,3; vtivaj bun; Iranspar-n I hi iranslitrid cvi luciu -Licks urrita vi -nusic, insolubil in aciZi, iro1ringona 0,033 rcu ivvvihil ; = y = 1,651 ; z. = 1,669 !t=86°; !i'X: ci, I I =2,17 —IOU ,51 —10() ; 2,'16 —0. (ivdi!ii de [óniiarc: produs Al mcliiiOi-115i1111111i c;lc criol act asupra tocilor ingate in inagiiezi vi (caleare, dolovii c, rnarne dc.loviiitice) ; prod us al 7,-j1f.ilov pneunia I ulitici ce af e--1voZ,T vuci niftisbazice; in cruptii hvv ri iii. /icf/,v1ire si ,cjj!izv7ri: Sliuduanaka)[-,ii Naziavoiir.slaikalia, I •lo Siul (UR.S.S_) ; Snaruni tr\ 'gin) ; Vezviviu (Italia) ; In rv':i I I ul C.-Ste Intilnit in regiuflea I ihor Forstoritul poate fi ;itiliiul In fabricarea refractarelor maiivziciIv (forsteriticel. Foslorit (v-Jig1. plvosjilwrile): fosfat din gruj ;v Fista hint. II, Oil) (PO4)=fostat do vi snu f5rA (br si cbs; mai v ntine ivIg, Fe Vi Mn. .Iixfeto iL cistalicvzro: hexagonal itrigivivil) vinci ete cniptocristalin; dv r.gviil i'ste arnor. /.re:entare: varietate cnipturrispvv.hrvñ San aiiorItt, eonipact/i a ;ipaiitiilid. Colcirat gSllmi, verdvi, ulhatvt ito-violet san vcvvvcat-bruiv. FreeWTI,' < 0 vre.zictii In vivase coinpacte nhiiiivase, sub fol-inli de vvi,duIe sail e"ilc1'eiUfli. Pro pnir/d(i /izicC lay' ni Ii iii mire apalitUltli (sezi apatit c:uviv/i/ ii de fuv-rrv vi v . erupt ii-, ccvii-
niexitar ha cazul din urxtä rezuitA din ae.uniularCa i Lruus(ormarea resturilor organice bcvgate In fosfor, duvigcnetic priti iniocuirea metasoniaticà a calcarelot-, prin alterare i splilarea gtianoului, pri!) aiterarca tvvfurilor diabazice). Mai poateapArea sub forma de conerethini in marne i gresii sau ca strati: arenacee gehuri oohitice; rezithial prim dio1varea calcarvilor qi concent.parea fostvirului c0titiut tie acostea.
Fig. 239. J'csforiI (Tu'rj,iviv, I?omdnia.) Alspindire .vi utilizdr: Platforma RusS, Suviul Kazahstanului (U.P .5.5.); Florida, Tcnnesse, )S.U.A.) Tunisia; Chile; Maroc; China. In Ilnmãnia rate intilnit in irnele son ,edimentare din rena licivius Opi-nuunvi, Mircea Vod, Cuza Vndui, Ivrinezul i\Iir. (Dobrogea) Fosfoi-itul tate iolsit La prepararca ingràllvninteIor agricole (superfosfahi v7i tcrmo1osfai), in industria chimichi, ceramicS vi inclusti-ia stiehvi, Franklinit (engi. IrankUiiile) :oxid din grupa spiiiu-lilvir. Mn2+, Zn, F&1 f- ) ( Fe2i-, 111ji±O4 = IXILI 110 zinc, maugan i 5cr. I )v'nuivnjrea inineralujul pnvvvino tic Iii viviwele liii Ii. Y. Franklin. S/aiv',,i de crisiotiza,'e: cubic (izometric). i%trvd vie j,rezefltnre: cnitale octacli'it-e Vi clod ceaedv'ice; I'rectvent agrcgutu:- niaSive. Colurat cenuviu inchis
RANKLIN1T
pM la negru Cu tente rocate (brun rocat). Propneii fizice: duntate 5,5-6,5; gr. sp. 5-5,2; casant; fãrà clivaj; opao Cu Iuciu inetalio; urmä bruná, sau brun-rocat; magnetic; solubil in HCI. RX: (d, I) = 2,51 —100, 1,61 —100, 1,48 —100. Cond4ii de formare: prin ubgtjtuire (procese pneumatolitice) In rod metamorfice de contact bogate in dolomite (skarne). Rasptndre qi utilizri: Franklin, Sterling Hill, Ogdensburg - New Jersey (S.IJ.A.); R. F. Germania; Argentina. In România se intilnepe In regiunea Ocna de Fier, la Cirlibaba i la Jacobeni. Franklinitul servete ca sursti pentru obinerea zincului §i manganului.
Fig. .?-JO. CrisLal tie frankliti1.
Fig. 241. FranlcU;zit (S.U.A.).
G
Galirou (engl. gabbro): rocA magmaticli ifltrusjvä. Chimism: mafic (bazic), SiO3 = 5265%. Denumirea rocii provine de la cuvintul latin glabrous = strálucitor, roforindu-se la strAlucirea mcii in spArturA proaspAtA. Mod de prer.enlare: structurA grenular-hipidiomorflcA, oristalelo obsetvZndu-se cu ochiul liher; texture masiv-compactA, micori pAtatA datoritA aoreolelor piroxcnice din jurul olivinei, aoreole JU care clinopiroxenul sau spinelul (uneori) se dispun in agregate radiare (texturA orbicularA). Este colorat cenuiu inchjs, verde negricios cu nuano albAstrui, negru cu nuai4e albstrui, cenuiiu-brun. (v. P1. 41, f1. 2). Componen(i: principali = plagioclaz (labrador, anortit, anortitul participind de regulA cu peste 50%), oIlvinä, piroxeni (clinopiroxeni); accesorii = cromit, magnetit, ilrneriit, apatit, slen, sulfuri; aceidentali = corindon, granai, biotit, amfiboli (brun sau verde). Dacá dinopiroxenil tint in exces fata de plagioclazi se trece Is varietatea ga?rou ofiolitk, lay dacA olivina este prezezitA in pr005ute ridicate so trece la vanetatea gabbrou cu oti'ind. AsemAnAtor se formeazA varietAlile cu amfibali, titanifere etc. Proprietdi fizice: coeficient de tArie foarte mare 18-25, greu 30003200 kg/m3, spArturA achioas, mai mr dreaptA, porozitate ji permeabilitate practic nub; foarte rezistent Ia intemperii; rezistcnça de mupero Ia compresiune 1800-
2500 daN/cm2 ; rezistena Ia ioe 50-62 daN. cm/cm3 ; rezistena la uzurã 0,5-0,7 gJcm3 ; nu este atacat de acizi. CondijiE de formare: niasive, filoaue, dyke-uni si pinze do intruziune. Diferenierea magmaticA accentuatA poate da uatere. la o serie de vanetãti do gabrouni on norite, anortozite, troctolite (vezi descrienile) etc. Cabrourie cu olivinA so separA limitat, in pri1e adinci ale manilor intruziuni, indeosebi do naturA gabroicA i dioriticA. In coca cc veite gabrourile oflolitice so cozisidorA cA ar prove.ni dintr-o magma basalticA pnimarA pusA in evidenA pnin formarea unui bazin oceanic ji separarea a douA scuturi continentale; ele ar forma un element (zonA) intermediar Intre substratul ultrabazic si pAtunie lavebor hazeltice do deasupra.
Fig. 242. Gabrou ofiolijic (Banat, Romdnia). RárpIndire i uliiizdri: Complexul Sudbury §i Muskos (Canada); Cornplexul Stiliwater §i Duluth, %inutul San Diego - California (S.U.A.);
CAD OLUtTT
Sondrio (1talia; Muntit Harz troctolite (R. F. Gerrnania(; Romsaas (Norvegia); Zermatt (Elveia); Grecia; Turcia; Suedia. In România gabroul oste intilnit la Iui, Greci, Urdele, Petrimanu, Ciiingani. Gabroul este folosit ca piaträ do constructie i in lucrãri ornamentale. Uncle varietài sint oxploatate pentru extragerea cromuini, niche ]uhui, cobaltului, cuprului ji ficralni. Gadolinit (engl. gadoliniso), sin. yerbit: silicat (nesosilicat). BeFoY2Si5010 = silict do beriliu, ytriu ji for. Denumirea mineralului provine de la numek chimistutui J. Gadolin (1760-1852); yterbit provine de la localitatea Ytterby - Suedia. Sistcta do crist&izare: monoclinic. Mod de prczontare: rar sub formâ de eristalc prismatice, unCori concrescute, cu feçelc adinc striate; so poate prezenta i in agrogate microgranulare sau mase pãmIntoase. Este colorat verde, verde-brun sau brun. (v. P1 41, fig. 3). Proprietd(i fizice: rluritaLe 6,5-7; gr. sp. 4-4,5; Mrá clivaj; spàrturn concoidalà; transparent Cu lueju sticlos; urxna gri-verzui; radioactiv; solubil in acizi; biroiringena 0,023; x1,801; y=l,812; z= 1,8211,; (-H; 217 = 85° ; RX: (d, I) = 3,10 —100, 2,79 —100, 2,5 —100. Cond4ii do forrnara: in peginatite granitiCe sail sienite si in htoclazele Uf101' mci metamorfice de tip Alpin. 2
/2'
Fig. 243. Cristal do gadolinit.
Rdspndire si i,titizdri: Austria; veno, Montorfano (Italia); Val NaIpi (Elvctia) ; Hiterii Iveland, 11mid. holnien (Norvegia) ; Finbo, Yttcrliy (Suedia) ; reglunea Llano - Texae (S. U. A.) Gadolinitul este folosit Ca Suin, pentru oblinerea ytriulu i, thoriu jul i altor pámlnturi rare. Galena (engi. galena): sulfijriL IIcsuifura do plumb. Denumijea mineralului este do a ii' gins latinä: galena = minereu Ia plumb. Sistern do crtsializre: cubic (irn metric) Mod do presontare: freeveja so pro.. zintS in cristale cubice, rnai Tb I apare sub forma dc coinbinaiii Ito cristalo cubice cu forme octacclrice; adesca apare in mase sail agregal. granulare. Este eoloratà cemitiII caracteristic (do plumb). Propriehi;i /lzice.: duritate 2,5-2,1; gr. sp. 7,2-7,6; clivaj perfect; fragilã; opacà cu luciu inotali' calacteristic; urma Cenuie; UUI fuzibilA; solubilS In H1 Ia cII i in acid azotic. FIX: (d, 1) = 2,97 —100, 2,095 —100, 1,321, —100. Con4jij do formare: este Un mineral Lipic hidroternial do Lemperaturii medic, dar se intilnete 1i in Foci metamorfice i sedimentare, inden sebi in roe! carbonatico. CInd esto hidroternial este asociatii Cu cuar, fluorini., blendà i argentit Edspfndire qi utiUzd,i: Cumberland (Anglia) ; Broken Hill (Australia) Andreasberg, Harz, Freiberg, Erzgebirge (R. i). German4) ; Leadville, Colorado, Missouri, Oklahoma, Kansas, Idaho, (SJLA.); Reibel, Salafossa, Gorno (Italia); Caucaz, Transbaikalia, Turlansk, Kara Tau -. Turkestan (TJ.ILS.5.); Polonia; Spania; Bolivia; Belgia; Santa Eulalia (Mexic) Canada; Maroc cia. In Iloinânia este intilnith in zona vulcanismulul neogen Ia Ilba, Baja Mare, Cavuic; in uncle complexe eristaline la Borla, Cirlibaba, Hodna, Brotcni, BSlan, Tcvegova etc; in
CEBLENif
'49
filoane hidxotermale in Gernetica, cu lueiu gras; urma verde crud; Ostra, Jolotca, Sorno''a, Tnreonia, solubil in HCI; birefringer4a 0,008asociatS eruptivului merozoic si la 0,01; r=1,622; y = 1630; Z
J'i. 244. Cristale do, galen1.
Fig. 245. G&end (Cwnic Rorndnia)
1,638; 2V = 0,10*; RX: (d, I) 9,80 —100, 2,40 —60, 1,552 —80. Cond4ii de farmare: produs de alterare al rocilor ultrabazice bogate in sulfuri de nichel (olivine, serpentine). RdspIridire ci utilizdri: Africa de Sud; Noun Caledonie; Ufa, HalilovskUral (U.R.S.S.); Duglas - Oregon (S.U.A.); Baldissero-Turin (Italia) In Rom4nia Sc gasete in serpentinitele paleozoice de Ia Tisovita. Garnieritul este un important minemen de nichel.
Oravi%a, Ciclova Ronni&, Dognecea, Ocria de Pier unde este asoeiatl magmatismului bana Litic. Galena este Un minereu major do plumb. Garnierit (engi. garnieri), sin. noumeit: silicat (filosolicat din grupa eerpentinei). (Ni, Mg)6Si1O 0(OH)g = hidrosiJicat do nichel si magneziu. Dcnumirea mineralului provine do In numele mineralogulni francez J. Gamier (1829-1904). Siste.m de crisla,lizare: monoclinic. Mod de prezenare: agmegate cristaline foarte fine; cruste; forme mameloname i stalactitice, precum Ji mase pämIntoasc, compacte. Este colorat verde aprins, uneos'i cu nuane albàstrui. (v. P1. 42, fig. 1). Proprie2i4i fizice: duritate 2-2,5; gr. sp. 2,3-2,8; fragil; translucid
Iry
Fig. 246. Crisnt de garnierit. Gehlenit (engi. gehienite): silicat din grupa mcliuitului. Ca2AI—AISiO7 = silicat de aluminju si calciu. Denumirea mineralulni provine de Ia numele chimistului A. F. Gehien (1775 —1815). Sistern de cristdizare: tetragonal (patratie).
GIBBSIT
Mod do prezentwe: crhtale mici tabulare sau columnare, mr in agregate. Este colorat alb, verde cenu1iu sau brun. Proprieta't;i fizicc: duritate 5-5,5; gr. sp. 3,05; translucid Cu luciu gras; solubil in H1 la cald; birefringena 0,011; no = 1,669; no = 1,658; (—); fiX: (d, 1) = 2,85 —100; 1,76 —100; 2,43 —70. Condifli do forraare: in skarne calcaroase, ca mineral caracteristic zonelor do contact. fldspindire fi utihzari Selle See - Tirolul de Sud, Urach - Wurttemberg (R. F. Germania); Luna County (S.U.A.); Velardena (Mexic). Gehienitul prezintá importan tiin%ificà-mineralogicS. Gibboit (engi. gibbaite), sin. HidrargiUt: hidroxid. Ai(OH)3 sau A1205 . 3HO = hidroxid do -aluminiu. Denumirea mineralului provine de la 'numele 'fizicianu!ui G. Gibbs (1776-1833). Siotem do cristaUzare: monoclinic. Mod do prezentare: cristale cu habitus hexagonal, tabular; freevent in agregate foiase sau soizoase Cu di8punere radiarä, uneori in agregate stalactitice, concreliurn ji mase reniforme. Colorat cenuiu, alb, verzui, roeat. Proprietdf I fizice duritate 2,5-3; gr. op. 2,3-2,4; clivaj bun; tramparent cu Iucu sticlos Ia perlat; cind este mash' este opac; umezit emaná un miros do argilhi; insolubil in acizi. Prin inchilsire trace in diaspor sau bohomit, jar la ternperaturhi mare In corindon; x = 1,568; y=l,568; z=t,587; (+); 2V = 00. Condi.f ii do formaro: constituent al rocilor bauxitice roziduale; prin alterarea hidrotermaihi a silicalilor do aluminiu; In unele isturi cristaline asociat en serpentin si magnetit, mu ca produs de alterare a nefeliuului. Rdspindiro i o.titizdri: Caldas (Brazilia); India; Insula Ara (Nor..
150 a); Richmond, Massachusetts .A.); Tilvinsk - Leningrad, V Sisim i Nazirn —Ural (U.R.S.S.); In Rom4nia este Intilnit in uncle bauxite din masivele Bihar i PAdurea Craiului. Gibbsitul este folosit ca minereu do aluminiu §i la obtinerea refractarebr corindonice. (engi. gypsum): sulfat, mineral s roeS. CaSO4 . H20 = sulfat do calciu hidratat. Denuinirea mineralului (rocii) pro-vine do la ouvintul grec (vechi) gypsos. Sistem do ori.st-aljzare: monoclinic. Mod do pr000ntare; mineralub gips se prozinthi sub formS do cristal., tabulare, prisinatice sau columnare, en tendinta de formare a enaclelor do concreitere; frecvent apare sub formS do agregate Vi mase gmanulare, mai ram on aspect fibros sau stratificat, trecind cAtro roca gips. Poato forma oruste, noduij mamolonari CU structurA radianS, eflorescenle (trandaflrii deçertului), pulberi. Do regulS este colorat alb, dar Se poate prezenta §i sub alto euloni Ca: cenulin, galbui, gAlbuibrun, verzui, rocat, nez 9i chiar negru. (v. P1. 42, fig. 2, 3). Roca gips se prezintS cu structurS microgranularS la mezogranulanA, uneoni cu aspect lIbros, p5mmtoe ji chiar sfArimioioo. Textura masiv-compactA, mai rar compactporoasS. FonmeazA otrate, lentilo strat Vi bancuri masive Cu grosimi paste 40 metri. Uneoni prezinthi cute, fenomenul do budinaj §i o eerie do distorsiuni. Forma compactS granularA a gispoulni este nurnitS atabastru. Roca gips prezintS urmStorii cornponeni: principali = gips; subordonati = anhidrit, material angles, calcit, doloinit, limonit, pintS; accidentali = sane. Uneoni poate contine si silie.o (calcedonic sau cuarl). Propriettff I fizice: mineralul gips are duritatea 2; gr. sp. 2,3; clivaj
isi
fl.s
perfect; flexibul; transparent Cu Inciu sticlas [a satinat; uneori fluorescent In luininã ultravioleU; sobsbil in HCI ji apa flerbinte; birefringena 0,0091; x = 1,20, y 1,522, z = 1,529; (+); 2V =
4°; RX: (d, I) = 7,56 —100, 3,06 60, 4,27-50. Roca gips are coeficientul de tárie 4—,5; gr. vol. 2000-2200 kg/m5 ; porozitate variabflä 1-8%, uneori char mai mare; absorblla de ap 1-40%; flexildl §i cu rezistentii n3,icfi La intemperii; rezistena de rupere In compresiune. 00500 dai' fern2.
Rdspindire qi utilithri: sub £ormà de masive si strate lexiticulare este intilnit in Italia la Valtera - Tuscani; cristale rernarcabile dispuse in agregate tint citate Is Bologna i Padova (Italia); mai este intilnit la Chihuahua (Mexic); Tunisia; Maroc; Arizona, New Mexico, Michigan, Iowa, California, Texas, Utah qi Florida (unde apare In bancuri masive) (S.U.A.); Noua Scoie (Canada) Anglia; Pakistan; Frax4a; Grecia; Spania; R. F. Germania; Arhangbelsk, Uralul de Sud, Volga, Gorki, Caucazul de nord (U.R.S.S.);
i . 21..
Fig. 248. Gips, varielatea alabastru (Aghireq, Rorndnia).
Fig, 247. Crista1 de gips. Condif ii de formare: tipic de precipit4Ie chimicá, prin evaporare in bazine marine qi lacustre puternic mineralizatc; mai poate lua na1tere prin hidratarea anhidritului sau •diagenetic, in argue, marne i calcare. Uneori este intlIn.it sub formi de cimeut in arenite qi rudite (gresii, mai rar conglomerate). Rat' se f ormearS hidrotermal sau prin depustere direct (sublimare) din fumarole..
Fig. 249. Gips, cristal macis' (Gerant, RomSnia). In Romnia apare in cornphxxcle sedimentare ale eocenului din Bazian! Transilvaniei; in egerianul, otnangianul i karpatianul din Carpaii Orientali si Depresiunea Ge ticS;
(LAVBEUfl'
in badeniauul iIafoniei Moldovieii ri sarinaianuI mui4ilor Apuseni. Mai apare in ganga tilior zeArnintc phonier.asoruatiee lupoterniale si in uncle filoan hidroterxnale din oruptivul neogfn a] Carpailor OrienLali. In condin Iavorabi1e de expIoaare Se a1Ii la: Leghee, Tuxda, Liculete, Fieni, Nade, GIcan, Cerau, Cop5ceni, Cheia, Chimindia, Corbovi, DiliSbani. (ipsu1 vepLeinLã o substnnã utiliq cu numCroase utiliztyi prinire cave: aricu1tur6 (nmcndarnciil), In -tnIi ri a Ca ci men tul oi Portland si am:iI ml ui sulfuric, in industija vopac Iccr, in n1ctaturEt( 51 in jnclusIr:a hirtivi etc. Vrietm en alalmas Lru este folositã mx Ca piatrh (IC ConStruetlim in Juermiri ornarneniale i pentru 1ulIouii. Fund uor nlaeatii dQ ngcflii atmoaffvi(: roca gips flu este utilizatmi in eonstruct.ii deelt in Jucrári intenoaic. Gheuberit (engi. 1auberite), sin. rabilit: sulfat din grupa evapeii tclor.
Na2Ca(SO4 ), = sulfat dublu de calciu i sodiu. Denuniivva sninera]ului provine tJ la numele uhimistulid german J.G. Glauber, I604-1668. Numele
de utirabilit esle de engine Iatirmm ,nirabile = minunat, referindu-se In nuraculosu] efect al srii asuprmm unov afectiurmi maladive. Sistem de crislalizare: monoclinic. ilfod do pr emiarc: ejistale prismatice, tabulare, uneovi cu stiiaii pa fce fi cu muchule rotunjite; freevent in agregate reifoj'ue san crusto corapacte. Este meeter sail colniut alb, glibui, tmnutiu, rocat Pruprivtdfi fizice: mluriate 2,5-3: gr. sp. 2,86; clivaj bun; transparent Cu luciu slides Ia unsuros; urma alhS; solubil in I-IC]; user fiwibil. Prin. expunere Indclungath In acm trece in gips. Bircfiinge4a 0,022 v=1,507, y=l.,525, z='1,5291,536 (-) ; 2T' = variabil 5 —23 —35° ; RX: (d, 1) = 3,94j
2,66 —50, 3,16 —40. Condi'ii de formare: prin evaporurca solutiilar marine, mci ray Iacust,e, depus mndeosebi In giesii si congioenerate de tip decrlic. Jkar este intilnit cc produs fumarolian (prin sublimare). Rthspindire fi ulitizdei: Valmirubia (Spania) ; Lorraine (Frana) ; Arizona, California, Texas, New Mexico (S.U.A.); Salzburg (Austria); Lipan, Vulcáno - Messina (Italic).
J/1
Fig. 250. Crisale de glauberit.
GL4IJCONLT
Glaubonitul este folosit in industria 1amaceuticS, In sncdicInã, la extragerea sànii g]aubcr, in industria sticici etc.
Fig. 251. -C(aufeiit tabular (&U.4.) Glaucofan (engi. glaucoplLane): siheat (inosilicat din grupa emilbolilor). (Na2Mg,Fe)3 Al2S15052 (011)2 = hidroilieat dc aluniiniu, sodiu sl magneziu. Wumele rninerm1u1ui este de engine greacS: glaco + p/sane. Site,rt do cristalizare: monoclinic. Mod de prezentare: cristale acieulare; treevent in agiegate fibroase san aspect do plslà. Colorat cenuiu albàstrui, albastru can negru. Prezintà si o varietate colorata bleu strälucitor denumitä gastaldi Proprietãji. fizice: duritatc 6-6,5; gr. cp. 3,08-3,3; clivaj bun dupA faa de. pnisma; transparent cu luciu sticlos; urma ciba sau bleu desehis; se topete uor; insolubil in acizi. Birefringen4a 4,008-0,022; 4,606-1,664, y 1,622-1,667, a =4,627-1,670; (—) ; 2V=10-60°; RX: (ci, I) —2,693 —100, 3,0445— SO, 8,26 —80. GondiJii do formare: in roci metamorfice do temperaturd joasa i presiune snare. Rdspindire qi utilixdri: Piedmont (Italia); California (S.U.A.); La Groix (Fran;a); Svalbard (Norvegia); Kazahstan, Azerdbaidjan (U.P1S.S.); Peru. In România este intilnit in sisturi cnitalis.sc Ia lacebeni; in uncle roci ale eruptivului banatitic Ia Tincos'a, si in aluviuni pe valca Doftana.
Glauconit (engL glauconite): siiicat (fi]oi1icnt din grupa micelor) (K, Na) (Al, Fe, Mg)2 (A1, Si), 0 55014)2 = hidrosiicat de aiuminiu, potasiu, for si rnagneziu. Demimirea mineralului provine de Ia cuvIntul gre.c glaukoc = verdealbSstrui. Si&tem de crislaiizare monoclirde. Mod de prezentare: cristale ioarte fine; freevent in agregate criplocristaline, nodulare, sterice, cu aspect pàmintos. Colorat verde, verde-galbui, verde albãstrui, verde do iarb5 sau verde negricios. (v. PL 62, fig. 4). Propriet4i fizice: duritate 2-2,5; gr. sp. 2,5-2,8; clivaj baial perfect; translucid on luciu mat, stilos sail gras; solubil in HCl; birelringon4.a 0,0350,045; x =4,548-4,605, y 1,583-4,645, a = 1,583(H; 2V = 0_200; RX: (d, I) 2,592 —100, 1,519 —80, 10,05 —64). Condif ii do formare: origine rnarin, mci rar lacustrA fund intlInit In depozite sodimea tare cu constit.u4ie litologicS variata: gresii, nisipuri, argue, maCne, calcare. So poate forma i diagenetic. 0 varietate thu glauconit este seladontui (e. ee!adonite), care so presupuno Ca este de engine exclusiv continentala.
Fig. 252. Crisial do glauconit. Rdspindire si utilizdri: depozite cu caracter de zAc5mint slut eunoscute in TJcraina (U.R.S.S.); Italia; Fran-
GNMS
a; India; Moxie; China. In Rom&-. nia apare obinuit In depozitele albianului din Dobrogea i mal mr in cele ale senonianului §i eocenului. In concontrajj inici este tntilnit i in oligocen, In gresia do Lueáeeti §i gresia de Kliwa, in nisipurile sarmatiene ale Platformei Moesice i Podiul Moldovenese. Depozite Cu caracter de zemint apar In albianul do Ia Seimeni-Cemnavoda din Dobrogea gi in aluviunile DunIru, Intre Cemnavoda si Topalu. Glauconitul este folosit in agriculturã ji In industriie zahärului, textilã, vopselelor, vinului ji berli etc. Gnais (engi. gneiss): rocã a metamorflsrnului regional medin Ia ridicat (mezozont-catazon). Denuuiiroa rocil provine do la numele mineralogului german Cf. Ganister. Mod de prezeniare; structuri gmnoblasticà cu granu1aie medie-grosierfi cu treceri la structuri porfiroblastice san poikiloblastice gnaisele oculare) §i metablastice gnaisele dungato). Culoarea este in funeie de originea rocii: ortognasele au culori deschiee in timp cc paragruzisele an culori Inchise din cauza impuritä%ilor peitice con%inute de Ia rocile metamorlozate. In general slut eenuii cu nuante albe, albâstrui-verzui, brune ping Ia negricioase dud conin biotit qi minerale femico. (v. P1. 43, fig. 1). prineipali = cuart, Componeni: feldspai (plagioclazi, ortoclazi, mlcroclin, pertit), mica (muscovit, biotit); accosorli = epidot, apatit, turmaim, magnetit, ilmenit, zircon, monazit, pirita; accideutali = disten, clorit, sillimanit, andaluzit, granati, homnblenda, cordicrit, augit. In func%io do componentii niinerali, de structurä ji texturä so definese mai multe variotAi do gnaise: en biotit, cu granai, en epidot, en turmalin etc., respectiv gnaise rtsbanate, ocularo etc. Proprietdi fizice: eoeflcient de tarie 6-15; gr, vol. 2500-3000 kg/m8 ; proprietate redusà 04-2%; absorb-
%ia de apa 0,1-1,3%; rezislent 1 agenii atmosferici; flu este atacat de acizi cu excepia celui fluorhidric, rezisenta (Ic rupere la cornpresiurui 600-1500 daN/em5. Condif ii do form arc: roci sedimentare sau eruptive supuse metarnorfismnlui regional de inezo i cainzoná. Guelsele derivato din rocile sedimentare se numesc paragriaise
(Romdnuz).
Fig. 24. Gnais Cu biotit (Banat Romdnia).
Fig, 2. Paragnais cu biotit
GOETHIT
154 iar cole derivato din roci eruptive (granite, granodiorite), ortognaise. Gnaisele oculare provin do regulä din transformarea rocilor granitice a arcozelor. Rdspthdire ci utilizdri: gnaise oculare tipice se inttlnesc in Alpi gnaisele do Antigoria, Monte Leone Gran Paradiso, Monte Rosa, masivul Mont Blanc. Gnaise coimme rnai slat cunosute in Australia; Brazilia; Canada; New York, Georgia (S.U.A.); Ioua Zeeland; Sri Lanka; Jaoxda; Spania; Portugalia etc. In România se cunosc gnaisele oculare de la Cozia i do la Cumpna. Gnaise comune apar la Clinic, Port, Rinari, Sadu, aimlou, Tarovät. Gnaisul este .iti1izat ca piaträ do conotructie ti in lucràri do drumuri. Mai rat este folosit sub forma de placaje. Goetlilt (engi. goethite), sin. Onogit: hidroxid din grupa hidroxizilor defier. FeO OH = hidroxid do for. Denumirea niineralului provine do la numele poetului, draznaturgului i oniului do Itiiiija german W. Goethe (1749-832). Sisiern do cristaijzare: rombic (ottorombic). ?fod do prezentare so prezintã rat sub fotmA de cristale prismetice striate; frecvent apare in agregate mase conipacte, tnieori poroase, pulverulente sau sub forma do nolite, pisolite, corpusouli reniformi, stalactite cu structurà radiarã sau fibroasii; mai rar In cristale aciculare Adesea prezinti pseudomorfoze dup(t pith-a. Este colorat bruit sau brun Inchis. (v P1. 43, fig. 2) Pro prieiiii fizice: Duritate 5-5,5; gr. sp. 3,8-4,3; clivaj perfect; translucid Cu luclu mtàsos; opac clad este masiv; urma bruná rocatã cu nuan;e gäthui; sohibil In HCI. Clad este tnoizit devine magnetic. Birefringei4a 0,138-0,140; = 2,260 - 2,275; y = 2,393 2,409; z = 2,398 - 2,415; (-) ;2V = 0--27 —37°; RX: (d, I) 4,21-100; ,69 —80; 2,44 —70.
CodiJii do /'ormure: produs do altorare a minereurilor do her; foarte rat apare In undo pegmatite san ca prod us hidrotermal do temperaturgi joash. RdspIndire qi !aitizdri: Cornwall (Anglia); Pribram (Cehoslovacia); Cuba; Labrador (Canada); Alsacia, Lorena (Franta) Westfalia (R. F. Germania); Pikes - Peak, Colorado, Lacul Superior (S.U.A.);
>1 x
Fig. 256. Crisial do goof hit.
Fig. 257. Goethit, agregate granularradiare (R. D. Germani). U.R.S.S.; China; Argentina. In România este intilnit la Rzoare, Cirlibaba, Ciocãneti, Tacobeni, arul Dornei asociat cu minerate do mangan, jar la Altin Tepe apare in plilria do fier. In filoane hidrotermale este intilnit la Ditrtu, jar ca produs rezidual apare la Anina.
GAFiT
Este Intilnit qi ca piodus metasomatic la Glielar §i Teliuc. Goethitul este tin important minereu do fler; uncle ocruri sint folosite pentnu culori do apä Vi ca pigmeni. Grafit (engi. graphite) carbon, grupa elementelor native. C - carbon. Donumirea mineralu1ui provine din grecote: gra.phein = a sonic, mineinleT avind propnietate do a Iisa Urmli neagrü. .Sitern do erirlalizare: hexagonal, Mod de prezen2are: agregate solzoase, satinate sau formeaztt mase compacte coloiatc negru en luciu metalic. Proprietilfi flake: duritate foarte micS (1-2); gr. sp. 2,09-2,35; clivaj perfect; opac on Iueiu submetalic, uneori nusuros; urmA conuiu-neagnii; insolubil in acizi; bun conducAtor de electnicitate. RX: (d, I) = 3,36 - 100; 1,678 - 80; 2,03-50. Condiii de formare: prim metamorfozarea sistunilor c5ibunoase §i bituminoase si a substai4ei organice In general (crbuni, bitumene); foarte ran apare In unele pegmatite i filoane hidrotermale in care so
Fig. 259. Grafit (Noaci, Roxn4nia)
prezintA probabil ca o aubstaril magmaticä primaril Rá8ptndire fi utilizdri: Austria: Ci'hoslovacia; R.P.D. Corean3.; Viii Chisonc (Italia); Madagascar; l'ilexic; Sri Lanka; AiibcrovsI. Osi penko (LI.RS.S) ; Ogdensburg, Eli son - New Jersey (S.U.A.). in Romnia esto Intilnit in senia epizonalfl do Tulghe (Carpaii Ori"m tali); asociat en uncle roci nwnga nifere la Preluca, Taobcni, Snriil Dornei, Broteni; in isLuniIe gin fltoaso de epizona din zonele Lainie, Novaci-Polovraci; in qisturi grafi toase si cuarlite din muntii Apuseni in sedimente paleozoice din scri do Tulia. Grafitul este ut.ilizat 'in industrii electrozilor, metalurgicà, Iubrefiiijitilor, refractarelor, vopselelor, liL fabnicarea creioanelor etc. Grana; (engi. garnets): silicali din seria piraispite si ugrandite. Fe3AI2(SiO3)3 = pirop: ailicat do :1111 xniniu i rnagneziu. Pe3 Al(SiO8)3 = arnandi,i: silicat dii aluniuiiu qi fier. Mn5AI2(SiO3)3 = spossurtin: siicat di' aluminiu §i man-an. Sa3Cr(SiO3)3 = ui'aropit: silical di crom ji cabin. Ca3AJ5(SiO5) = gioeular: silicat d aluminiu i calcin. Ca3Fc(Si05)3 = andradit: silicat do for i cabin. Primele trei munerabo aparin sonici piraispitice jar ultimelo trci apin't)u scniei ugranditiec. Sislem de cristalizizie: cubic (ziimetric). Mod de prezerilare: enable, do reguii en habitus izometnic, coborate dffcril, in func%ie de compoziia chhnie: pn'opul este roiu pinã Ia nou rlegricios; almandirnil este rou ctic rosu brun sau ro'iu-brun cu iivani negro; spcaartuiul este rotu hichis, galben rocat sau brun, grosularul este galben ca micron, verde descbii,i san brun rocat; anlraditul estv galben, verde, rolu-brun sau brim
GRAMS
147 vu fluante ncgre; uwarovitul este vcrdc de smarad. Pro prithii f(:iie: chiritat 6-7,5; g'sr'• 3,6-4,3 rà divas, traxispaieni la tran1ucjzj si uneori opaci; Iuciu sticlos sau gras; cacan.i cu Spãrtiirik cancoithild sau nereguhttii insciubili in a'izi. (v. 21. 43, fig. 3, 4). RX:
d, 1) pfrop —2,8 —100; —100; 1,07 —70;
nhin;n,Fjn —2,77 —100; 1,5 —50;
2,87 —40.
8pP.i(t1'tifl —2,60 —1(1); 1,55 —80; 1,0. —70. grou!n —2,65 —100; 1,5 —00 2,96 —SO.
ocvarcoit —2,68 —100; 3,00 —70; 1,60 —00. anlrn,lit —270 —100; 3,02 —60; '1Xl —60. Conilitfi de furniare: produce ale nicti iorfismnliii dü contact prin aclinma magmelor acide asupra i'o,dit bogatc in carbona%i, prtcum si at procsu1tu tie metamorfisni regimiA cc afvctcnzä toci bogate in Al. I . Mg )In. Piropiti e.ste asociat, de regulLi, Iaciosukti peridotilic i kiiuherlitic; alinandinul este legat de 1isI true cristaiine, granite i de uncle roci do contact: spessartinul apar' in roct crictaline si mai Far in )'gmatite; gTosulaJul esle asociat ekarnelor si sienitelor nefeljnjce tot in skarne este intilnit i andraditul; uwarovitul apart, in glinict- i in uriele roci carbonatice de contact.
Fig- 260. i' ri,sjale de granat. Baa p0idire .si utilizdri: Celiosiovacia: R. F. Gerrtiania; Sri Lanka; Africa de Sud; Spania; S.U.A.; Mac-nitnaia, Visokain, J31agodat,
1)kesari-'l'i-anscauca'.iti, Siberia Ilt,niinia suit In ) ('.R.S.S.). intilniti in '.ona ertijitivtdui banat,itic In Oct-ta tie Pier, IJugnecea, Moldova Nuuä, Sasca kfontznii, jar sporadic in ijnc-le rod ale ci-isLt.Jittiui din Carpaçti Meridiunali i Orientali, iii Tnuntii Fiigraç, (7ibin, Loiz-u, ebc, Iodcanu, Si-nienic, iapci-1 iv ui nit-wi, Prelucan, ]ii,tjin -i. in flUULtjI _kptts(-tii sini cisati in Yona Baia tie !u-iea (obui, jar in Dobrogea In Camena, Gratnatii LI- unsparenti i cu colorii atrftgitOr sint folositi Va nc1re semipretinase mi- eel en ditritate mare 81111 foiosii Ca material iti)raziV. GraniL (engi. ponhie): rnci inagruaticit intrii'ivii, acidilCit irnism: felsic, SiO > 65%. Denuirirea rocii provine de Ia Clivintul latin iranunj = gianul, inca Iliad gi'aiiulaiã 2!od de prezentarc.' strucL'iri holocritalint, Itipidiomoit'S, adesca echigranularà texture FuSSLY-Cofli pactä. Este colorat nib, ventiiu, galbui, roz, roiicat-hn.in, VCJZUI i cliiar albSstrui. tJjn-ori ejistalele tie feldspat sint larg dezvoltate imprimind mcii o structurii pi'liiicii. (v. P1. 14, fig. 1, 2), j)i'inCJtiali = c:ornponenti : Irldspa'1i potasiei (cirtuzii, niicia-lii)), plagioelazi (albit, oligot-lus), FIMSCOVit. qi biotit ; urceisorii = lmnit, magnetit, apot.it, piritfi aircon; accidentali = lwiiiblendü, gritnai, piixcni. In funcie tie nuricrainl caladiet-istic proclominamit Sn separä: gin jute cu biotit, en pun. xciii, Cu linitiblendu, cu gianai etc. I'iiijti'ie(ali fizii -e: t'uefleicnt tie Lane fourte mare 22-28; gr. ye!. 28003200 kg/in8 ; poruzitile mini'u 0,21,, absoibtia de ap-t i.raclic nula; spiii-Luia astJiioasS SaLt chcaptS; rezistenL la agil4ii ai,uuislerici. f-teis1ci4t do i'upei'c Jo compresiune 200-2800 daN/cm8 ; rezistenta la Inc 30-65 daN cm/cm', lar rezisttna la uzurS 0,01-0,02 g/cmm.
GRArUOEIT
Condiçii de formare: diferex4ieri magmatice ce dau naterc Ia corpuri batolitica cu dimansiuni variate, lacolite, stockuri i filoane.
Fig. 261. Granit en biotit ('Ogradena, Roindnia).
158 R.F. Germania; Montana, California, Alasca (S.T.LA.); lJcraina (U.R.S.S.); Virbo (Suedia) etc. In Rotnânia este intuinit la Pricopan, Greci, Ogradena, Poiana Mrubii, Sfirdinu etc. Granitul este foloait ca piatra pentru construcii §i pentru IucrAH de drurrnirj. &ranodorit (engi. granodiorile): rocA magmatica intrusivâ. Chimism: intermediar, SiO2 = 52 65%. Mod de prazentare: structurà holoeristalinà, hipidiomorfá, frecvent echigranularà; textura masivà-compact. Este colora-t alb-cenuiu pestri, cenuiu-vevzui. rocat, (v. P1. 44, fig. 3). principali = cuar Componenti: fcIdspai plagioclazi (oligoclazandezin), fe1spai potasici, biotit, hornblendá; aceesorii = magnetit, simenit, apatit, sfen, allanit, zircon; aceidentali = piroxeni.
Fig. 262. Cranit orbicular, flefult. .1alia.
Fig. 264. Graiwdiorit (Macin, România).
Fig. 263. Givrnit cu sfructurä graflca (&U.A.). Riispindire fi utilizäri: Assuan Egipt); Rapaidvi (Finlanda); Baveno, Monte Orfano (Italia); Canada; Brazilia; Anglia; Franla;
Proprietd;i fizice: coeficient de tàik foarte mare 15-28, gr. vol. 2800-3200 kg/m3 ; porozitate mica 0,2-1%; absorbie de apä 0,1-1%; spArturã dreaptä sau achioas; rezistent la intemperii, Rezistenta la compresiune '15002800 daN/cm2 ; rezistenta la soc 30-65 daN. cm/em', rezietenta la uzurã 0,01-0,2 g/cm2 . Cond4ii de forwara: zone diferenhate la periferia sau in rnijlocul
CEEENO5K1T
150 marilor batolite granhlice cu treceri gradate de In un tip de rocä la celalalt; batolite Ce ar reprezenta compozia primarA a magmelor (grandioritice; mai pot rezulta in urma unor procese de asimilare. Rdspindire i u1ilithr: Austria; Norvegia; Japonia, Jugoslavia; California (S.U.A.). In RomAnia este intilalt Ia Vldea.sa, S5vfriin, Dognecea, Macin etc. Gi'nnodioritul este fohsit Ca piatra de construci i in uncle lucrri ornamentale si inu1nercti (diguri, poduri, baraje). Granofir (eug). granophyre): rocfl magmalici hipoabisalA. Chimism: felsic, S102 > 65° Mod de prezentare: structurä porflriei iinpusã de cristalele de cuar i feldepat Iarg dezvoltate, Incadrate intr-o macli Cu granuIaie mSruntli. Textura masiv compactà, uneori poroasli prezexitind cavitlii cliptuito cu minerale microcristaline; Cubaron descliicli Cu nuante roseate. Conponeni: principali = feldapati potasici (ortoclaz, mievoelin), cuar%; accesorii: ptagioclaz (albit, oligoclaz), arnftholi, biotit, piroxeni, magnetit, ilmenit, apatit; accidentabi: muscovit, zircon, topaz etc.
h.
Fig. 265. Granofir (Varese, Italic)
Proprietdji /isice: coeflelent de tArie 15-27; gr. vol. 2800-3100 kg/m3; porozitate variabill 0,3-4%; sprturn dreaptli; rezistent la internperu. Rezisten%a In compresiune 1200-2700 daNfcm.
Cndji de forrna,e: filoane, apofize situate Ia periferia corpurior granilice; rar ca produs al unor diferenieri finale ale magmelor bazaltice (ox. Palisades - New Jersey, S.U.A. Rdspfndire fi utilizdri: sint intiinite in aaocia;ie cu corpurlie do granite porfirice Ia Baveno (Italia); Canada; Braziiia; Anglia; Montana; Virbo (Suedia); .4&lasea (S.U.A.). Granofirul este folosit ca piatrã de construcIie In unele lucr5ri ornainentale. Greenoekit (ongi. greonockAe): sulfurli din grupa wurtzitului. US = sulfurä de cadmiu (uneori eontine i indiu). Denumirea mincralului proviuc de is numela oraului Greenock, Anglia. Sistern do cristallzare: hexagonal. M'od do prezentare: cistabe sub forml do pirarnide §i butoiae scurte; freevent so prezintri sub formli de eflorescen*e sau agregate pulverulente cu aspect plimIntos, colorat galben Cu nuane portocaihi sau roicate. ProprieWi flziee: duritate 3-3,5; gr. op. 4,9; fragil; casant clivaj perfect; translucid cu luciu adamantin sau riiinos; urnia roicat-portocalie; solubil In UCI; greu fusibil; no = 2,529; n= 2,506; RX: (d, I) = 3,167 —100. 1,764 —80, 1,157 —90. Gond4U do formare: produs do altorare superflcialä (zona do oxidaie) a unor sulfuri. Rdsptnd&c fi utiliziiri: Joplin Missouri, Marion - Arkansas (S.U.A Cehoslovaeia; Val Seriana, Bergamo (Italia); Renfrew (Scotia); Ungaria. !n România este Intilnit ca mineral supergen la CIrlibaba; asocial mogrnatisniului banatitic apare la Ocna do Fier; legat do cruptivul mezozoic este Citat la Sowova, Pojana Mliz'ului, mr la
GUMfl
im
Stãriija i Ilba tsLt' legat de magmati,'rnul itcogen. (rercId l;uT es La tin important miflCVetI cia tadrniu Gummit (engi. gnat mile): hith'cxid din grupa uranittitulu i. 03 -H20 = Ijithoxid do uraniu; poae ennine Pb, Th, Si i HO. I iittttjra niineralului provine de Ia cuvIzitiil ongloz guni = cauciuc. Si.s,fl (IC cristali:ct,e: 0ubic, uncle vaiieli[i iOinl)ice, insli free-vent se prezintü afl)fl1'I.
Fig. 260. Gumm.il.
i[!od de jirezcnlarc: ioaj-Le tar iti agregate eels Lalinc; Jrecvcn I a a ii in inase Compacte cu aspect a riioiF (Juloarea es IC rosie-portocaho pi it Ia ram inchis San rou bruit (omit- I gtslbcn brun). PtopiieIE[i fizice: titititale 2,5--4,'; gr. sp. 3,9-5,2; sparniva concoidaI, adosea ncicgulat-coliroasi*; lucid cu lucia mat, uneori sti,lii sau gras; urma galben-portota Ii JJuciiingona 0,012-0,018; 1,742; y 1,7C2; z = 1,771;; 21 60 (ptuanictri cita(i pot vara Cundifii de /Jrntarc: produs de all icre a urtunmtului ci peltblciiiiii in pegmalire. I(/lsp[nriiie si ttlilizdui : loaclilit (CchsIovauic) ; in pegmatite Jt& Arco '[al (oive.gia) ; Greul Bear La! (Canada); Gylpiai—Coloradl N. IJ..\. dexic: Saba (Zaii) ; Slititil a (11. 1). Gernian5). i;iamniaiitt1 este corisitlirat ma (lii de OlCOLU.
H
Harmotom (engi. harmotom): silicat tectosilicat, grupa zeo1iilor). (Ba,K) (AI,Si)2Si0O 0. 6HO = siicat hidratat de auminiu, potasiu i bariu. Denumirea minoralului provine do la cuvintele greceti harmon = asociere si iemflsn = a táia, miaeralu] despicindu-se pe linia de asociere a indivizilor eristelini. Sistem do crirtatizare: monoclinic. Mod do prezentaro: cristale prismatice froevent maclate sub formä do cruce oimplà sau dublh, colorat alb, cenuiu, ga!ben, rou sau brun. Propriet./i fizice: duritate 45; gr. sp. 2,4-2,5; clivaj bun; spãrturã concoidalà; transparent Ia translucid cu Iuciu sidefos; urma alb; oslo atac.at do HCl; bircfringena 0,005-0,008; n = 1,503-1,506; y Ir8.?2.
Fig. 27. Crizial do harn-wton.
y=1,505—1,5O9; z =f,5081,5Is; (+); 2V=79°; RX: (d, I) = 8,2 —100, 7,17 —100, 6,26 —100.
Fig. 268. Harmotom (Andrea4erg, R. F. Germanic). Condiii do formaro. in roci vuleanice frecvent in bazalte mai mr apare In trahite si fonolito, in gnaise si uiloane bidrotermale do tomperaturg joasS. Rdsp!ndire si utilizdri: Andrcasberg R. F. Germoania); Argyll (Scotia) i New York City - Manhatan (S. lJ.A.); Kingsberg (Norvegia). Mineralnl harmotom prezintli interes tiinific-mineralogic. Hauerit (engL hauerits); suliurä din gmupa piritei. MnS2 = sulfur4 do mangan. Denumirea mineralului provine do la numele inirieralogului austriac F. von Hauer. .Sitem do crisializare: cubic (izometric). Mod de prezontare.: cristale solitare octaedricc sau cubice-octaedrice; mar agregate. Este colorat cesiuiu-bruo pinü la brun-negricios.
162
UAUSISANIT
PropretOi /Izice: duritate 3,5-4,5; gr. sp. 3,5; cIvaj bun; Lranslueid dar frecvent apare semiopac cu lueiu stab metalie; urma roz-brun; aolubil in HCl; n = 2,69; FIX: {d, I) = 3,036 —100, 2,745 —70, 2,49-70.
SOM Fig. 209. Critat d3 haueri.
prezenttnd macic in cruec; frecveuui apare Insil In agregate qi mauu" compacto. Proprietdfi fizice: duritate 5-5,5: gr. sp. 4,7-6,8; clivaj bun, transparent cu Iuciu adamantin san semi metalic; (uaMflt; urmä brun-rocaI.a san brunã; solubil in HCl; n0 2,15; n=2,"s5; (—); RX: (d, 1) 2,73 —100; 2,45 —tOO; 1,56 —80. Cond4ii de formare: Ireevent se lormeazS prin metamorlismul roci ]or sedimentare bogate in mangan; mnj rar in zAclminte metasomatius do contact (skarne) son hidroici'. male. Rdspirzdire qi utitizthi: Bulgaria; llteld (H. F. Germania); Langbars, Nordmark (Suedia); Vat d'Avers Grison (EIve%ia); Bateavile - Arkansas(S.U.A.); Sapaisk, Karatjal (TJ.R.S.S.). In România apare tn mineral supergen la lacobeni, Vatj'ui flornci §i Cirlibaba.
Fig. 270. 11tuerit (Italia). Condif ii de forinare:
haueritul se fnrmeazã in condjn de mcdiu sedinientar, in evaporite (prin procese de rcducere, proese de recrislalizare diageneticà); a(Iesca apare asociat cu gips, sul?, calcit. II4spindire qi utilizdri: Bddusa (Italia);Kalinka—Rutenia (U.R.S. S.); Cehoslovacia; Big Hill - Texas, High Island - Louisiana (.U.A.). In Rom*nia este citot la Moneasa. prc'.inLii inlpIrIan Ia I-) uuueritnl iiiit.ificamineraIogi'a, Hausmanit (ng. itaueiivaniieu) oxid (forma trivalent). Mn2iwIn3O4 = oxid 11V 1nangAL1. Ijenumirea mineralului provine de la numele mineralogului francez J. L. Hausman (1782-1859). Siaten7 de criabza.,'e: tetragonal (patratic). Mod de prezenlure: CrisaIC bipiramidale psudo-oc Wed rice, adesea
Fig. 271. Cristal de hau.srnanü.
Fig. 22. Ilausmanit (lifeld, R. F. Germania). ilausmanutul este tnlrebuiiita in siderurgia In fabrienrea feromanga• nului §i a fontelor cu mangan.
UADENBEIi CiT
I(;3 Rauyn (engi. hauyne): silicat (tccth silicat din grupa feldspatoizi]or, sera sodalitutui). 6Na'SiAIO4 •2CaSO4 = sulfato-silicat do aluxniniu, calcia §i sodiu. Denumirea mineralului provine de In numele uuneralogului francez R.J. Hauyn 1743-1822). Sislem de cristalizare: cubic (isometric). Mod de prezentate: cristale cu hahitus dodecacdric sau octaedric; freevent se prezintá in granule rotunjite. Colorat alb, bleu si, mai rar verde. Pi'opriet4i fizice: duritate 5,5-6; gr. sp. 2,46-2,48; elivaj perfect, transparent la translucid on luciu sticlos sau gras; is = 1,96-1,505; RX: (d, I) = 3,72 —100; 2,63 —5(; 66,5-80. Condif ii de formare: in roci vulcanice intnuwC -p etrusive eubsaturate ajenite nefe1inice fonlite), asociat en nefelin ci leucit.
I
Fig. 213. Cristal do haupt.
Hauynul preznt.ii inttnus tiinific-miucralogic. fledenbergic (engi. hedenl.vergite): silicat (inosilicat din grupa piroxenilor). CaFeSi5O5 = silicat do (lee ji calciu. Denumirea mineralului provine do la chimistul suedes L. T-Iedenberg care i-a descoperit. Sistem de cri.ctatizare: monoclinic. Mod de prezentare: cristale prismatice aciculare, dispuse In agregate radiare compacte si masive. Proj iet c4i jlzice: duritate 5-6; gr. sp. 3,55-5,6; fragil; clivaj perfect; opac; urnia hi-un dosehis; insolubil in acizi; bii'eli'ingenla 0,029; x = 1,727; y = 1,735; z = 1,756; (+); 2V56-63°; RX: (a, I) = 2,95 —100, 2,52 —50, 1,62 —50. Con4i(ii do forznare: prin pvocese n,eta$oniatiee do contact (in skarlie), parageneic cii ilvaitul, garsaIi, xxiagnetit, epidot, suliuri etc. RdspIndire si utiUzdri: Capo Calazuita, Campiglia Marittima - Livorno (Italia); Areudal (Notvegia); Obi-. ra (Japonia); Austria; Nigeria; Suedia; Ciokpak - Cazahstan, Troik (U.R.S.S.); - Altai, Djintara R. D Germ2M; Suedia. In Româha esto fntilnit in skarnele ji curneenele do Ia Sasa Montana, Oravita, Ciclova Ronunà, Dognecea, Vládeasa.
Fig. 274. Ilauyn (Lazio. Italia). Röspindirc si utitizdri: in lava vuleanului Vezuviu, in munii Albani Ia Monte Vulture (Italia); Frant.a; Maroc; Malo Bistriansk - l3a1aI
Fig. 275. Hedenbergi (Obira, Japonia). Heclonbergitul prezintA interes ltii nifIc-petrugraflc.
HEMATIT
Hematit (ong'1. hematite): oxici din grupa oxizilor do fler. Fe502 = OxLd de fier. Denumirea mineralului provine do }a cuvintul groc haeniaties = Ca singele, ref erindu-se Ia culoarea mineraiului. Sistem do cristalizaro: hexagonal. Mod do prezentaro: oristale cu babitus romboedric, tabular sau lamelar; freevent so prezint5 in agregate ji mate compacte, foioase sau solzoase formind corpuri reniforme Cu structurA radiarâ-fibroasd sau pàmtntoasà. Varietatea frumos cristalizat do homatit este numitä oligist. Uneori cristalele tint dispute in spaiu ordonal on potable de traudafir, do undo §i denumirea agregatebor do ,,trandafiri do for". Poate formn oollte, Cruste, concrefiuni etc. Este colorat rou sau roçu brun. v. P1. 44, fig. '; Pb. 45, fig. 1). Pro prieU4i fizice: clunitate 5,5-6,2; gr. sp. 52-5,4; casant; frá chva; opac cu luciu metalic; urma rou inchjs; solubil in acid dorhidnic concentrat; miusibil. Incizit la fiacrA clevine magnetic. Cond4ii do formare: hematitul otto un mineral poligenetic fund intilnit In formaiuni de cole mai difenite tipuni: in roci rnagmatice )granite, øienite, mai rar pegmatite etc), in forrna%iuni hidrotermale asociat cu cuart, baritinà, pinità etc., on produs al magmatisrnuiui extrusiv §i al enupiuni1on vuloamce actuale (Vezuviu), in zàcminto seclimentare de alterafie specifice regiunilon Cu climat arid, in roci metamorfice do tipul itabiritelor cristaline, euaritebr feruginoase etc. Rdspindiro si utilizdri: Binnental St. Go'thard (Elveia); Limoges (Franta); Kragerö, Arendal (Nonvegia); Langban, Bbolbcrg (Suedia), R. D. Genmana; Cehosbovacia; Italia; Spania; Krivoi Rog, Visokaia (U.R.S.S); Canada; Brazilia; Chile; S.U.A.. In România so gàsete la Rázoane, Cinlibaba, Incobeni, Paltini, Crucea, BAlan, Svinia, 0gm-
161
dena, Ghelar, Teliuc etc, undo hematitul apare sub formA do lentilo independente in istuni cristalino sau este asociat cu siderite, sonpentinite i minerahzaii manganoase si piritoase. Mai este inti1ni in unele granite paleozice la Macin, Tu1ghe, Remefi, Zece Rotare. Cirjelani, Turcoaia; In lamprofire .i ofiolite mezozoice la Gemenea, Cuia, Tu1ghe, Remeli, Zece Hotare. Hidrotermal apare la Ilba, Baja Spnie, Cavnic, Deva, Racoi, Hondol, SAcArimb etc.
HN
%=El 0001
Fig. 276. Cristal do he mal it. HematiuI este an important mine reu do fier; sub form pu1venu1eut otto fobosit in fabnicarea vopselelor si a creioanelor roii. ilomimorfit (engb. homimophite), sin. Calaminà: silicat din grupa sorosi1ioailor. Zn4Si507( 01-1)2 ' H0 = silicat bidratat do zinc, Sistern do crinlcdizare: rombic (ontorombic). Mod do prezent are: mai rar sub formà de eristato solitare idiomonfe bine dervoltate; frecvent se prezinlá in agregate oristaline, uneori forminid cruste cu dispunere radiar a oristabebor; ran apara in erlstalo prismatic-fibroase. In cristale 1dbmorfe este incobor Ian in agregate so prozintà colorat albastru-venzui, alb, galben sau brun (eel mai frecvent). (v P1, 45, fig. 2). Proprieli4i flaice: dunitate 4,5-5; gr. sp. 3,4—,5; fragib, clivaj perfact; transparent sau translucid cu buciu stiolos; solubil in acizi puternici In cane formeazâ un aiicagel; pierde apa do constitulie Ia 500°C; este piroeleotric si piezoelectric; hire-
165 fringenta 0,022; x = 1,614; y 1,617; z=1,636; 2V=46; RX: (ci, I) = 2,970 —100; 2,792 —100; 0• Ccndiii 2,315 —80; 2,171 do lorrnai'e: In zonele do oxidaie a zAcminelor do sulluri complexe (zinc, plumb, fier etc); asociat cu smithsonit, ceruzit, anglezitçi galenä.
Fig. 277. Cri.sal do kemimorfit.
Fig. 278. Hemiinorflt (S. U.A.). RJspindire si uLilizdri: cristale bine deexoltate so intIlncsc in C1ilivarna i Santa Eulalia (Mezic); in Carinthia (Austria); Maresnot (Belgia); Mai este intiltht Ia Curoberland i Derbyshire (Angus); Granby Missouri, Sterling lull, Ogdcnshurg - New Jersey, Friodensvillc Pennsylvania, LeadvUle - Colorado (S,IJ.A.); Djebel Guergour (Algeria); Olkdusz (II. P. Po1on); Kazabstan (U.R.S.S.); Raibel - Udine, Val del Ftso, Oneta, San Pietro (Italia). In Rnmánic so gàsete Ia Sinca NouS i Poiana M6rului, in filoano asociate eruptivuiui mezozoic; la Sasca Montana, Oravila, Ciclova Bcirnân5, Dognecea, Oena de Fier, Biça Bihor, legat de magmatismul bana title; la Scrimb i Baja do Arid, asociat eruptivului neogen. Renlandit (engi. heuiandite): silicat (tectosilicat dirt grupa zeoIiilcr) (Na, Ca)4_8A15(M, Si)4Si072. 241120 = silicat de sodiu, c1ciu i aluminiu hidratat.
UID1tOMAGNEZIT
.Si.stem do criatalizare: monoclinic. Mod do prezentare: cristale on habitus
jzometric sau tabulare; adesea so prezintä sub formä de agregate foiáse sau lamelare dispuse paralel. De regulá este incolor, dar se poate prezenta co1ort galben, verde sau rou cärämiziu. (v. P1. 45, fig. 3). Proprietdfi fizice: duritata 3,5-4; gr. sp. 2,2; fragil; clivaj bazal perfect; transparent sau translucid en luciu sticlos Ia perlat; urrná slah; solubil In HtJ; bh'ehiugena 0,012 = 1,493;y = 1,498; a = 1,505; 2V 35_700; RX: (d, I) = 3,93 —100; 2,94 —80; 5,16 —70 Concl4ii do formare; in cavit6iIe rocilor vulcanice bziee (bazalte) 011,1 zeoli1,i; asociat en calcit mai rar in filoane argentifere st pa uncle fisuri din gnaisc i sisturi cristalinc mu dieernirwt in uncle reel sadimentare. Rdapindireiri ntilir4ri: Iceland, Nova Scotia (Canada); Rio Grande do Sul (Brazilia) ; India; Tirol (Austria); Peterson, New .Jersey (S.U.A.); Kongsborg (Norvegia); Andreasberg, Harz, R. F. Gnrmania); Vol di Fassa - Trento, Agordino Belluno, Montechie Maggicire - Vicenza (Italia). In Romciia este citat la Rimetea - Cm) i Ia Caprioara.
Fig, 279, Ru1andit (Cciprioara,
Romdoia). Heu.laiiciiial preziutà interes itiin1,ific-mineralogie i petrografle. (erigi. liidromagnezit nezii): carbortat.
hydrornag-
BIPERSTEN
1611
M9(CO5)3(OH)2 -'*H20 = carbonat de inagriezi u hidratat. Sistem de cri8ielizarc: monoclinic. Mod de prazentare: cristale mici prismatice, mai rai aciculare, formind agregate nodulare (cu dispunere radiarS a cristalelor) sau crustC Cu aspect pimintos. Este colorat nibverzui sau alb gàlbui Cu nuane verzui. PropriétaJi fizice: duritate 3,5; gr. sp. 2,24-2,26; fragil; civaj perfect; transparent cu luciu sticlos; Urxnä aibS; sohibil in acid clorhidrie; birefringena 0,029; x = 1,5151,523; •y 1,530-1,537; z = 1,544 —1,545; (-H; 2V=52°; RX: (ci, I) = 5,79 —100; 2,90 —90; 2,15 —50. Cond4ii de forn2arc: mineral hidrotermal de joasà temperaturá, find intilnit pe fisuri in serpentine sau in vacuolcle ijnor lave bazice. Se znai forincazE ca produs de alterare pe brucit (la contacLul cu roci dolomitice). R4apfndire fi trtilizdri: Kraubath Aipi (Austria); Val Malenco Val d'Aosta, Preclazzo (Italia); Serbia .Jtigoslavia; Cuba; California, Nevada, New YoLk (S.U.A.); Cehoslovacia. In România esto tntilnit la Tisovita i Eibental, asociat gabrouritor i serpentintelor.
Bipersten (engi. hyperelizene) silicat din grupa piroxenilor. (Mg, Fe)Si5O8 = silicat de tier 'i magneziu. Denutnirca mineraluluj provisie do Ia envintele greeeth hyper = i sthenog = putere, mineralul avimi 0 rezistenJ6 mare Sistern de crstahzare: rombic. Mod cle prezentare: eristale prismi ticC, adosea agregate granulare, lamelare. Colorat verde, verzui, bran Cu nuane negricinase. Proprietdfi fizice: duritate 5-5,5; gr. sp. 3,2-3,4; ciivaj bun; transparent Ia translucid cu lueiu slicbs, uneori semimetalic, Cu irizaii earacteristice produse do incIiizanile ilmenitice sau hernatitice; birefringcna 0,015; x 1,712; 1/=1,721k; z=1,727; (+); 21' peste 450; RX: (d, I) = 3,14 —100; 1,47-80; 2,86 —60.
/02 II
('lb '°°,)
Fig. 281. Cristal de hiprten.
Fig.
/iithn,ttognezt (S.1J.A.).
lIi(lt'(, I nugnez lu esto o tush de inagn ezi a cind for;neazà innse considerabili. In general preziuth inLeres stun ihie-mincralogic.
Fig. 282. Hipereten (California, S. U. A.). Coztdiii de formare: magmatic In rocibe bazice; matamorfic In gnaiseie cu piroxeni sau cu biot.it si grana%i.
UORNBLEtcDIT
167 In roche sedimentare opiu'e rew;* mat. I Laha; Ràsphidire si railizdri: California, Arkansas, Frana; Mahe (S.LT.A.); Iran; Suedia; Norvegia: Austria; Japuuia (Ia Akagi i Ilakone). In Roninia este lathnit in andezitele di In Uroi (Simeria), in granitul do Pricopan (Macin), in serpentinek do In Zoica-Czneti, Ciungani — Munt.ii Metaliferi; in axidezito din Gutli, Btrgáu, Gurgbiu, Ilarghita (Carpatii Orientali); in amfibolitele ci gnaieIc anifibolice din Iundarncn tul cristalin al Carpai1or Orientali, Meridionali si Apusoni; In unele corpuri do gabrouri qi diabaze din Carpaii Meridionali. Ihiperstenul frumos rolorat ji transparent esti folosit ca piatri aemipre.ioasà. hornblende). Homblenita (engi. si!icat (inusilicat din gnupa amfibolilor). CaNa(Mg, Fe)4 (Al. Fe) [(Si. 2U)30]5 (Ol-I( = silicat complex do aluminju, cal'iti. magnoziu fier. .SLsLern de crisfatizari: nionoclinic. Mud de prezentare: cnistali' prismalice, adesca aciculare san libroas' uncori granularc, fni'mund agregate sub fornifi do snopi (fast-ii). Este e,,Im-..tt vcrde inehis pinS la negro (liti rilblCn4ln comu na nstc verdeuegiidcns, jar hornhlonda I,ar,altic5 tist.e bruna). 0 vai'ietate do hornbhridS asic urczlitnd care rozultut din alI.cinrea piroxenilor. (v. P1. 66, fig I). Pro joieià,Ø fizice: duritate 5-6; gr_ sr. —3,4; elivaj perfect dupS prieniS transparent cu Itwiu stichis; urznx'j albh; insolubiM In acizi; pincrrniani accetiLuat; bmrefringen%a = 1,615-1.698: y = 1,628-1,7i = 1,640— = 5_87c; RX: 1,730; (—); V I, II = 3,115 --100; 1,437 —100; .707 —80. (cindi(ii de formare: ininera] po li grietic intilnit cu prechdei'e in mci iu'tamorfice amfibolite, eclogite, inn; tar in gnaise; in noci magmatice intrusive: gabrouni, Sienite, diorite,
ci uxieorj extrusive (lavele Vozuviulni). Raspindire fi utilithni: Ede,iville New York (S.LT.A.); Pargas (Finlancla); Kotaki (Japonia); It F. (Canada); Gorniania; Ontario Ghana; Ural (tLR.S.S.(; Noi'vogia. In Rum5nia este inttlnutti In a,fibolite i gnaise amfibouice dm fundaniontul cnistalin al Carpa%i]or Orientali, Mericlionali, Apuseni i Dobrogei; in roni intrusive §i ofiizive bazico din Mun%ii C5piitthii i Almajului ; in unele rooi granulicn si granodioritica din zona mllntilc,r Greci, DitrSu,Vulcan; in uncle gabrouri i diabazo din Cuipnii Orientali, Meridic.nali i Apusini; in roci magmatice hipoabisale dacitice i andezitice din eruptivul neogc'n tie nord: Oa-,,;, Guthi, Tiblqq etc.
Z
Fig. 283. Cristal
fie hw',ildenthi,
Hoi'nl,leiida prezintii intones tiinific-niineralogic. Hornblendit (engf. hornble,u'iifr): cocA magniatica intrusivA. Chirnisni: ultrabazic, SiO2 < 52%. Donuxnirea rocü provine din Iimba
OINBLENDIT
german hora = corn si blonde blendl. Mod do prezentare: structurA granular - xenomorfá, textura masivcompactà; adeseori prezinti on evident aspect do pisl; uneori cu dispunere concentric in jurul unui cristal de piroxen. Culoarea este verde incbit pinã la negru cu irizaii albàstrui. (v. P]. 46, fig. 2). Corr&ponen(i: principali = hornblenda; accesorii = olivina piroxeni nnagnetit, ilmenit, cromit, sulfuri. Cond4ii do formae: separatii sub formä de lentile san corpuri mai
164 marl in peridotite si gabrouri ial' In sienitele nefelinice poate form uuloane (rar). Rdspndire i uiiUzdri: la Garabal Hill (Sco;ia); Pirinei; Ural, Pen. Kola (U.R.S.S.); Cuba. I{ornblenditul prezintà irnportaxitä tiintificä mineraIogic i petrograflcá. Cind se prezintà in corpuri mai marl (lentils, Jentile strat) ConstituiO un material foarte preios pentru lucrãri de construeiie; plàci, dale, sau pentru obiecte do artâ, roca prin prelucrare prezentind contraste foarte p1cute din cauza irizatiilor.
II
hilt (engi. iUite): silicat (filusilicat din grupa hidromice). (K, H0)Al2(OH)2A1Si5O10) — silica I. hidratat; de alaminju ci potasiu rnai poate cor4ine Mg, Fe, Ca, Ti. Denumirea mineralulul provine de Ja localitatea Illinois, Canada Sistem de cistaiizere monoclinic. Mod de prezentare: rar sub form de cris[ele lamelare do reguli. fornieaza sauce pãm5ntoase, soizoase stu Ioioase. Colorat eenusiu dcschis Cu Lonari vcrzni; uncurl este incolor. Proprietd;i fizice duritato 2-2,1 gr. cp. 2,5 j clivaj perfect, elastic; transparent cu luciu sidefos san opac cind este in agregate; insolubil in acizi; totui cc pare Ca acidul cloi'hidrjc 11 atacã la cald. Birefningerrça 0,03; n = 1,54-1,57; y = 1,57-1,61 ; z =1,57-1,61; 2V= 100 ; fiX: (d, I) = 2,56 —100; 10,0 —100; 3,33 —lOfi. (Jonditii de formare: illitul esto considorat Ca micS de talie rcdusii in care bail '3e potasiu care lipseso slat in1oeuii de apá; de aici ci denumirea de hidroinice. Este intIlmt In unele soluri formate pe roci magmatice, acide i internediare, preoum §i in majoritatea depozitelor argiloase din scara stratigraficS unde apare atit Ca mineral alogen cit si auligen. Cristalele neoformate prezinit forme idiomorfe]arg dezvoltate. BraaIitu1 cr03 izotipul illitului care rezultà prin inlocuirea, in snare parte, a K cu Na. Frccvcnt este asocial cu glaliconi tulflcLspindire si uti2izdri: illitul apare de regu15 In aceleafi zone Cu
glauconitul si montrorilonit ul adica in majonitatea tipurilol de roci detritice, indeosebi in argile i argilite unde, uneori formazd eoncentrCii en caracter de zacSmint. Rar apare ca produs de, altorare al unor roci magniatice. In Romnia este citat in bentonite]e
Fig. 284. 111it in maze foioa.se (Dobrogea, flu,n.tinea), de la PSrvova-Orf ova Illitul este folosit In industria ceramica lotpreunti cu cclelalto niixirl argibase cii care apare asociat. Ilinenit (engi. ihneii lie) : oxid. FeTiO5 = oxid tic 11cr ci titan. Denuniirea inineralului provine tie la Email, tTrali - U.R.S.S., untie a fort descoperit Sistein dc cisiahzaie: hexagonal. Mod tie prcentare: imsiale romhoedrice unriorme, tabulare, froevent formeaz5 aggregate si ñiasc granulare compacte; adesea apare diseminat in diverse tiprn'i do reel. Este coloat negru sau negru-brun. (v. P1. 46, fig. 8).
ILVAIT
I 7)
FropriefS(i fizke: duviLata 5-6; gr. sp. 4,5-5; iu are elivaj; este opac u luciu semimealic; urinii neagrA san brun-negricioasa; sub forrná de pu1bre estc solubil in HC1; prin inclzire clevine magnetic birefringena puternic; (—); RX: (d-l) = 2,75 —100; 1,73 —80; 2,54 —70.
XIc 000?
Fig. 285. Cri8IuL de ilnuit. Candiii de foruare: produs de segregare maginaticri la temperaturd ridicat, in unele roci bazice. Mai apare in unele pegnmtite i sienite iiefe]iniee, precum Vi in fitoani' Ic tip alpin. Rernaniat In aluviuni i nisipuri ma rifle; rev In roci metamorfice (gnaise, isturi CUar%itice, 4tur1 eloritoase etc). Thispindire f i uiiliz5ri: Canada; Brazilia; St. Gothard (I1ve%ia); Val Devero (Italia); Bourg dOisona (Frai4a); Froland, Xragoro (Norvegra); Umen-Ural (LT.R.S,S,); Warwick - New York, Florida (S.U.A.). In RoniAnfa apave ca mineral acresorill In ainlibolito i serpentinito in Carpaii Orientnli, Meridionali, Apuseni i 1)obrogca; In granite in rnuntii Apuseni qi flobrogea; in gabrouri si dolerite la C5zàneti, Ciungani, Cuifil; in ahiviunile unor Huri din zona Carpailor Urientali, Meridionali ti Apuseni .i in alitviuuil 1)u1151-ii Ia Gkigova, Sf. Gheorghe ii Chiutec. Ilnienitul eec n auraS prineipall pentru ob%inrea titaiinlui-
lhait (engi. iieaLte): silicat (Sonir silicat). CaFe2+, Fe2+(SiO3)5(O}1) = sjieut de caleiu qi fez'; xnai poate conini MnO. Denumirea mineralului provine iii' Ia numele insulci Elba, unde a Inst deseoperit. SigI.ern de crjstaljzare: rozubie (ontorombic). Mod de prezenlare: eristale prismatic(, striate, adosea formlnil agregate fibroase SCU acieulai'e en struetuni radiarS. Este nolorat limo tnc}j pinS la negro. ProprieiIi fiice: dunit.ate 4,5-5; gr. sp. 3,8-6.1 clivaj satisiSeStor, translucid cu luelu sticlos la rSinos; uncori serniopac; urmS cenuiu negri. cioasS; uor Iuzibil, solubil in II0; birefningena 0,048; x = 1,878; y 189; a = 1,926 (+); 2V ='5 —50; fiX: (d, I) = 2,71 —100, 2,85 —90 ,67 —80. Condif ii de forniare: in skarne, roi metamw'iee ite contact i in sii'ni!i nefeliniec.
Fig. 286. ils'aii (S.L.A.). Rdsp'indfre . utflizdri: Canipiglia Maritt.ixna — Livorno, Capo (:alamoita - Elba (Italia), Laxiy -Idaho (S.U.A.); Treprica (Jugoslavia); Seriplios (Grecia); Julianahab (GrleiiIanda); Ural (U.R.S.S). In Romliija eata intilnit. in uncle skarite nsoeiate magmatisrnuiui haoat itic tu l)ngnrcei ii Ruehi(a.
i
Jadeit (engi. jadeite)1 sin. .Jad: silicat (inosilicat din grupa piroxenilor. Na(Al, Fe5+)Si503 = silicat do amminiu i sociju. Denumirea mineraluluj provim dc Ia cuvintul ijada jad. SsLern do crsiajjzare: monoclinic. Mod do prezentare: foarte raT apare in cristale idiurnorfe, freevent prozentindu-se sub formS do maso compacte si agregate fine, fibroasc Cu aspect de cearS. Este colorat sib, g&1bui cu Pete crzui sail verzuinegricinase. Proprietdj /lice; thiritate 6,5-7; gr. sp. 3,3-3,5; clivaj imperfect;
6
Fig. 287. CrieLal do jrdeit.
translucid Cu iuciu stieles usor sidclos Pe fats do clivaj; insolubil in acizi, user fuzibil; biicfringena 0,011-0,022; v = 1,65-1,666; y - 1,657-1,673; z = 1,665-1,688; (+); 2V = 68-72°; RX: (d, I) = 2,835 —100; 2,919 —70; 2,533 —50. Condiii do formore: in roci metamorfice alcaline; in formatiuni metagomatice de contact {in roci ultrabazice serpentinizate). Rdspindre fi uiilizdri: Yunnan (China); Guatemala; California, New. York, Arkansas (S.IJ.A.(; Kotaki (Japonia): masivul Lanzo, Bellino (Italic); Birmania; Mexic; Saint Andre (Frant). Jadeitul eSte foloit ca piatri protioasfi. El prezintS interes stiintific. inineralogic in studiilc petrogenetice. Jamesonit (engL ja.rn080nite): furL Pb4FeSbsSii4 = sulfurä dc stibiis i plumb. I)enuniirca mineralului provJIle de la numc'le inedicuiui onglez L. S. Jameson (1853-1917). Sistern do eristalizare: monoclinic. Mod do proze!uare: cristale prismatice, adesea aciculare, cue dispunere radiarà; mai ear apace sub formS, do oase e.ompacte sali agrogate cristaline. Este colorat cenuiu do metal. Proprietdi fizice: dul'itat.Q 2,5; gr. sp. 5,63; prezintã Clivaj bun; luciu metalic, urina ccniu-negricioasS. Condifü do farm are: hidrotermal, in fjloane, asocial on galen6, blendS, bourriomt, tctraedrit, pinta §i cu alto sulfuri do plumb si carbonati.
3 ORAiSrT
R4splridir i utliziri: Cornwall (Anglia) ; Ural (UR.S.S); Argentina, Chile; Maroc; Vietnam; China. In Româcia esie Iatilnit Ja Cavnio, Baja Sprie, Ilba, Herja, Baja Mare, Baja Borsa, Rodna, Säcrimb, Hondo], Ziatna unde apare Ca urinare a proceseior hidroterrnale ale flagmatieniului neogen. Jamesoxtitul este o sursá irnportantà pentru oblinerea plumbului.
Fig. 288. Cristal do jamesonit,
Fig. 280. Jame.oni (S.U.A.). Johausenit (engl. joh annseivite silicat (inosilieai din grupa piroxerillor).
172 CaMnS460 = silicat de ealoiu ,1 mangan. Denumirea inineralulni provine tIe Ia numele inginerului suedes C. hi Johanson. Sistem do cristalizare: monoclinic. Mad do prezeutare: cristale prismalice alungite; freevent so prozjnti in agregate cristaline dispuo radiar; es-to colorat verzui-brun sau cenuiu. Proprietdi fizico. duritate 5-6; gr. sp. 3,4—,45; casant; elij bun; transiticid la opac en lucia sticlos spre gras; solubiJ in acid clorhidrio la cald; birefringenu 0,027-0,028; x=1,703-1,715; v = 1,710-1,725; z - 1,70—.1,743; .RX (d, I) = 2,989 —100; 2,516 —70; 1,097 —70. Conditii do formare: in skarne i, in general, in roci ealcaroase meteinorfozate in zOne, do contact. Raiin filoane cuaritice ce str5bai roci riolitice, ca predus al unor laze hidrotermale tirzii. Rcspindire si iitllizdri: Monte Civillina - Vicenza, Campiglia (italic); Broken Hill (Australia) ; Pueblo (Mexic); Vanadium-New Mexico, Franklin - New Jersey (S.U.A.); Peru; Argentina. Jobansenitul prozinl4 iuterCs tiintific-minemalogic.
K
Kainit (engl. kainite): elorurä plus sulfat, grupa evapontelor. K4Mg5Cl4(SO4) 4 -11H50 = elorur de polasiu i sulfat de magneziu hidratat. Denuniirea miueralo.lui provine de la cuvintul grec Kainos = nou (recent descoperit. Sisem de crsta1izare: monoelinic. Mod de prezen.kzre: rar se prezintä in cristale cu habitus tabular sau prismatic; de regulP sste intilnit sub forma de mace compacts cu aspect zaharoid. Colorat alb-gibui, rocat mu cnusiu. Proprie.tdi flzice: duritate 2-2,3; gr. sp. 24-2,2; elivaj bun; translucid en iueiu stelos, selipitor In spirturä proaspàtà; fragil; soluhil In ap6 si prezinta un gust amruiedrat; birefringen%a 07022-07025; = 1,494-1,495; y = 1,505-1,506 z = 1,516-1,520, (—); 2V = 75840 ; RX: (d, I) = ,08 —100; 7,78 —80; 7,39 Condifli tie formare: produs de precipitaTe chimicA in lacuri, Iagtine i man pe eale de dispariie (pnin ovaporare). R€ispindie i wi1i4ri: R. D. Gerrnanä, la Stassfurt; Kalusz - Ucrahia (ILR.S.S.); Frana; China; Peru; Algeria. In România apare acociat on care gem, silvin, ide.sent inzcAminte deliovente ca cafe de in .GAlean — Tg. Orna. Kainitul este folosit in industria chimicä pentru obçinerea sárurilor de potasiu ji In agricultur6 ca amenclament.
Kerargirit (engi. kerargiryte) : carurã. AgCI = clorur5 de argint. Denurnirea mineralului provino an la ouvintul clompits gree Keras -4argirox = Ca argintuL Sistem de cristahzare: cubic. Mod de prezerdare: rar cub forma de ex-istale ouNce, freevent in agregate compacte fonnixid Orusf 0 stalactite en aspect do cearà. Eats colorat In nuante gáthui, brune, albãstrui, vzni ji uneori incolor. (v. P1. 47, fig. 1). Proprie.tdli fizice: duritate 1,5; gr. sp. 5,5; lipsit do clivaj; translucid la opec cu lueiu adamantin sau corDs; maleabil; urmà cenusie; solubil in amoniac qi mai pu%in in HCI. Expus la luminil devine eenuiu-violet i 2,071; RX: (d, Spot Ilegru; it 2,80 —100; 1,245 —80; 1,131 1) —70. Condqii tic forrnare: kerargitul as formeaza on precAdere in roan do oxidare a ztcminte1or de argint i de plumb. Rdrpindirc i utiiizdri: Australia; Deçertul Atacama (Chile); Potosi (Bolivia); Jugoslavia; Franla; Maxie; Ural, Kazahetan, Altai (U.R.S.S.); ioaehimov (Cehoslo vacia); Leadville — Colorado, Treasure Hill — Nevada (S.U.A.); Canada; Zambia; Maroc; Aadreasberg (R. F. Germanic); Cerro Negro (Argentina); Italia; Spania. In Rornânia esto intilnit in zone de oxidare a zàcllmintelor do argint, respectiv in Rodna, Sàli1te, Orrnindea. Kerargiritul reprezixltà o sursä minorä pentru ob%inerea argintului.
KERNIT
Kernit (engi. Kernite): borat. ?la2B407 . HO = borat de sodiu hidratat. Denumirea inineralului proviiie de la numele rnineralogului Co. Kern, California. Si8tem de cristahzure: rnonoelinic. Mod de prezentare: cristale prismatice alungite, subhi, inLens striate; adesea se prezintà Ca mase cu tondine de despicare in plAci. Este colorat eenuiu-albicios CU fluante VerZUi. Pro prietd fizice: duritate 2,5; gr. sp. 1,9, clivaj bun dupä prismà; translucid la opac cu luciu sticlos sau perlat urmS alb; solubil in npä fterbinte i acizi; r = 1,454, y = 1,472, z = 1,488; (+); 2V = 80°; RX: (d, I) = 7,35 —100, 6,60 —50, 3,22 —80. Condif ii de formare: in ]acuri i bazine marine inchise alirnentate en izvoa1e tormale bogate in ioni de bor antrenai prin sp1area unor TOCZ vulcanice.
171 Kiniberlit (engi. Icimberhie): roi'A magma ticä intru sivà. Chimsrn: ultrabazic, SiO2 < 52% Denumirea rocii provine de Ia Inca. litatea Kimberley, Africa de Sud. Mod de prezeniare: structurL mi. erolitieä, texturl masivb, adesea Cu aspect de brecie, colorat verzui, negru, albAstru sau glbui cind este alterat. Corn poneni: principali = olivin (de regulo serpentinizatA), piroxeni (dio. psid, bronzit), iiotit, flogopit; acci dentali = ciomit, ilmenit, diamaut, graft, granai, calcit. In ansaniblia uiine3alele melanocrate depäesc 80% din volumul rocii. Proprietdfi fizice: cocfieient de tSrki 17-25; gr. vol. 2800-3100 kgJm'; spSrturü neregulatã cii aspect uaiv Satinat, Condif u de forinare: brecii intrusive cantonate pa fracturi qi eanale; adesea asociat curgerilor de lavA. Rd8pindire 9i uithzdrj: Kimberley (Africa de Sud); lakutia (U.RSS.). Racky Mountains (S.U.A.); Canada; flrazilja; Suedia; Zafr.
Fig. 290. Kernit prismatic (Kern County, California). Riispfndiic i utilizàri: Kern County - California undo apare asociat unor formaIiuui argiloase, Arkansas Sollen (Spania); Tincalaya Argentina); Asia Mict. Kernitul este o sursà principal5 pcntru obçinerea horului.
Fig. 291. Kimberflt (Africa de .Sud). Kimbeilitul reprozintd 0 aursii nrajorà pentru obinerea unor pietre pretioasa Ca diamant, pirop etc.
L
Lahradar (engi. labradorite): silicat (tectosilicat din grupa fe1dspailor plagioclazi). Dcnurnirea mineralului provine de In peninsula Labrador, Canada. (Na, Ca)A)Si308 = silicat de alurniniu, ca]eiu i sodiu. Sisteni de cri.ia2izare: triclinic. Mod de prezento.r: feldspat plagioclaz diii seria izomorfa albit-anortit (50 —70% An si 30 —50% Ab). Se giiscte In roci magma tice bazice ji in arnflbolite. Rar apare in cristain tabulare, roaclate. Frecvcnt se prozintd In nise granulare. Este Incolor sau colorat alb, galben, verde sau, mci rar, roz pinA In roat. Adesea prezintii irizaçii puternice datorate incluziunilor conçinule. Roca furmata in principal din labrador este cunoscutä sub nurneie tie labradorit, colorath cenu.iunegricios en reflexe albastie. (v. 111. 47, fig. 2). Pro pri eLdi fizice: duritate peste 6 gr. sp. 2,6-2,7; clivaj perfe.at; easant; transparent la translucid Cu Iuciu StIci(IS; greu solubil in HCl; birefringen%a 0,008; x - 1,539; y = 1,562, z = 1,567; RX: (ci, I) 3,22 —100, 2,53
—60, 1,83 —60.
Ccrndijii do /iirmare: in roci megri,atice intrusive i efusive; rar In uncle roci n,etamorlit,e. 1tdspindire qi uttlizãri: Labrador (Canadal; Long mud (Norvegia); Italia; .laprnia: ,Jitomir - Ucraina (L.R.S.S,) ; Ojarno (Finlanda). In Rumania se gbscte In Iuçi si in Munii Drocca. Labradomu) Cstc folusit in industria ecramica i a refmactarelor. Roca
Iabradorit este o excelentä pintr pentru cOns Lruc%ii indeosebi pentru Iucmärj ornanientale; mar este fotosit In, confecionarea bibelourilor i bijuteriilor.
Fig. 292. Crital de labrador. Lamprofir (ergI. lamprophyre): rocA magmatic biptabisalà (f1lonIan). Chirnian&: mdc (basic) Denumirea rocii provine de in euvintul gcec larnpros = strMucitor, referindu-se In iucul putemnic pe care ii prezinta roca in 5prtUra proaspa LA. Mod do prs,th2re: struetura poefiricã, mai rar granulara-panidiomorfica cu fenocris tale de biotit adesen dispusc Oneeltat (alixtiate). Textura mash- compactS, cunatA sau, mai ear, niasiv-vacuolarS. Este colorat cenuiu Cu nuax4c rocate sau brune.
LATrR1T
Componen;i: prineipali = feldspaçi ortocla; labrador), Ijiotit; aecesorIl sau cu caracter accidental = hornbleiidá, olivin, magnetit ilmenit, titanit, calcit, siderit. In func$ie do mineralul femie predominant so disting urmàtoarele variaii de lamprofire: minete, vogesiL, kersanit, spossarti-t, comptonit, monchiquit, bergaiit etc. ProprietiZ(i fizice: cooficient de tirie 18-22; gr. vol. 2900-3200 kg/me; spärturá dreapLà san achioaslt; flu este atacat do acizi; rezistenä mare la intemporii, on specificarea al. nu este geliv. Rezistena do rupere Ia compresiune 1800-22 daN/cm5. Gond4ii de fornusre: filoan a i shun, uneoni asociat cu corpuni granitice i sienitiec. Rdspindii'e et utitizdri: cele mal rsptndiLe slut Jazuprofirele dioritice din lar4u1 Hereinic al Europei Centrale (Vosgi, Schwarzwald) i cole sienitice intilniLe in Frana, R. F. Germania, Norvegia, Anglia, Finlanda; Athena ci California (S.IJ.A.). So xnai cunosc, Cu importaua mai reclusà, in Jugoslavia, Polonia, PorLugaiia, Romãnia §i Suedia. Lamprofirul prezinã importaná Liintific mizioralogioa i petrografind foarte rezistent la inteinperii el reprezintà o materic prima bunã pentru lucràri do drurnuri (piatr sparta), Indoosebi pentru balastarea càiior ferate. Latent (ongi, lntorile): rocà sediinentarl. rezidunif, 5101) consolidatil pina la compactà. Mod do prezentare.- maui plimintOaCe cu structurä scoriacec, celularà, fniabile san compactizato, cobrate rou-hrun, uncori en nuane gibui san cenuii. Componençi: constituit predominant din hidroxizi do aluminiu (hidrargilit, diaspoT), jar aubordonat din oxizi i hidroxizi do fier, argilà si fragmonte litice ptoveniad din roca pe care repauzeaza.
IFE Proprie1di flzice: moi san en durita i,i foarte mica 2-3; gr. vol. variabiltt in func%ie do componenii minerali porozitate vaniabila; coeficient maze do tasare; contractie mare; atacet do acizi putcrniei.
Fig. 293. Latent (Rorndni). Conditii de fornzane prin trnsfor. marea (lateritizarea) unor roci magma-thee §i cnistaline bogate ta si1icai alumino-feroli in coiidi liii, unci clime calde i umede (tropicaJt i subtropiealt) §i in prezena un& vegetaii luxuniante. Se distinge: latent oluvial, netransportat, dopes p0 roca do origine; ltriL aluvial spiziat §i transportat de ]a locul ile formare, impurificat en diverse ma. teiiale inti1nit pe traseul transpertii lui ci latent fosil, ingropat geologic Vi seas Ia zi prin indepartarea plin eroziune a rociIr acoperite. Rcispindire ii utilithri: Franla; Ii, F. Germania; India; Zona tralilci' (U.R.S.S.); China; S.U.A.; Argentina; Peru etc. In Pionihmnia esto lntlhzit in uncle regiuni ale Banatuliii i In uncle zone suboIinare ale Olteniei, I%lunteniei i Transilvanici. Latenitele slnt folosit Ca material di COnstrueje (in ceramica brut) i rnai rar ca sunsil penhi- exLraei; Iieniilui Vi aluminiului. Laumoutit (engi. laazaontie) Si]icaI, (teotosilicat) din grupa znli1i. Ca(Al 5Si4 )O1 . 4I10 = silicat hidratat do aluininiiu qi calciu. Denumirea mineralubui pro vine do ]a geologul G. de Laurnont, care i-a deseoperit.
LAZSJLIT
177 Si.cjn de cr1 uil Crc: m,,noc1ini. jWoi 'Jr prr;entare: cristale prism lice ahingite san agregate fibroase Iisradiar: v,-iv colorat nib vu nun'- g1bui ; tua.i rar roz (v. P1. 47, fig. 31.
Denumirea mineralniui provine din latthescul lazutuin = pal, %ters. Sietem de cristalizare: monoclinic. Mod de prezenare: ram se prezintS sub formii de eristale pseudobipimaniidale; freevent apare sub fomniS de mace granulare znicrocristaliEie Culoare albastru sbMucitor. Variotatea bi'tinà de lazulit se nuinete scorzaiiL Braziiaj. Proprietd(i fizice: duritate 5-4; gr. sp. 3,08-3,1; Imagil CU eiimaj satisfiictor; transparent cu Ineju stidos; greu solubil in acizi fla cald; birefringei4a 0,034 — 0,036; .r 4,609-1,620, y = 1,633-1,646, z = 1,643-4,656; (—) 2V = 64 —67°; RX: (d, I) = 6,146 —80, 3,136 —90, 3,072-100.
yx Fig. 294. Criidal de lcru:ni.zttit. PzoprietSi fizice: duritate 3,5-4; gr sp. 2,2-2,3; fragil Cu C1ivaj perfect; transparent cu luclu stidos; prin expunere indelungata in aer uscat devine opec; eolubil in UCI; bircfringena 0,012; x = 1,50, y = 1,512, z = 1,514; RX: (d, I) = 6,97 —60, 4,18 —60, 3,53 —100. Cond4ii de /'rn'nare: in filoane si va&uo1e1e rocilor xnagmn4.ice intrusive i extrusive; pa erSpAtunle (thaclazcic) rocilor sedimentare si I ii'oclaze.le rocilor nictamorfico, /Mepndire.i 14.!.LlLthrt: Pirinci si Ardeni (Frana) Val d'Osa1a, Val di Cecina (italial; Baum (Elveia \orvgia; Noua Zee1audui; Bishop — Calitornia, Peterson — New Jorey (S.IJ.A4. Laumontitul pro7int4 intCreS 4tuI1ific-niinemaIogic. LzuIit (engL flezulite: 1ofat. Mg, Fe)Al2 [Ofl) PO4)21 = fosfat hidratat de ahjrniniu sl rnagneziu.
Fig. 295. Cristal de lazulit.
Fig. 296. Lazutii (Zermat, E4'eçia).
LAZIJRIT
Cond4ii de formare: in roci magmatice bogate in Si05; in roci metamorfice de asemenea bogate In SiO2 (cuar%ite), asociat cu corindon, disten, grana%i.
17.4 roci earbonatice; mai rar in uncle lave alcaline (Vezuviu); accidental in roci sedimentare (exogen).
Fig. 298. Cristal de lazurit.
Fig, 297. Lazulit in agregate (S.U.A.). Rdspindire i utilizdri: Graves Mountain — Georgia (S.U.A.); Zermatt (Elveia) ; Vorai, Werfen (Austria) Bratilia; (Suodia) ; Horsjoberg Portugalia la Sierra do Roberedo; Madagascar. Lazulitul prezintS important! tiinifica-rnineraIogict. lazurte): siliat Lazurit (engi. (tectosilicat din grupa sodalitiilui). (Na, Ca)2)A1, Si)150(S, SO4 ) silico-sulfat de aluminin, calciu i sodiu. Denumirea niineralulni provine do i Sc Ia cuvintelo lapis + ia.zuii referS ]a culoarea rnincralului. Sigicin de cristalizare: cubic (izomorfic). Mod de prezeniare: foarta tar sub formS do cristalo octacdrice colorate albasiru Inchis; Ireevent in maso cristaline compacte colotate albastru cu tente yerzui gau viclete. (v. P1. 48, fig. 1). Proprieldfi fizice: duritate 5-5,3; gr. sp. 2,85-2,4; casant; dllvaj imperfect; opac cc Iuciu stielos; urma albSstruie; solubul in lICI; 4,501; RX: (d, 1) = 3,74 —400, n 2,90 —100, 2,65 —100. Condijii de formare: la contactul unor roci eruptive (granite, sienite) cc
Rdspindire fi utiliziiri: Badakshan (Alganistan); Alban, Lazio, in lavelo alcaline do pa Vezuvic (Italia); Ovalle (Chile); Angola; Labrador (Canada); Pakistan; Malo Bistri ansk, Baikal (U.R.S.S.); California, Colorado (S.U.A.). Lazuritul este folosit In 1ucit*ii ornajnenta]o, ]iicrSrj artizanale bihelouri §i bijuterii. Lepidolit (engi. lepidolite): silicat (filosilicat din grupa rnicelor KLittl (Si5A1010) (F, OH)2 = hidrosilicat do aluminiu, potaeiu i lititi. Denumirea mineralului provine di' Ia cuvintole grecefti lepia solz i litos = piatrA, referindu-se Ia aspcctul so)zos aI rnineralului. Si5lem de cristalizare: monoclinic, Mod de prozerdare: cristalo lamelaru; obitnuit apare in agregate colorale IOZ cu nuane violeto sau liliachui (v. P1. 48, fig. 2). Proprith4i fizice: duritate 2,5-2,7; gr. sp. 2,8-2,9; clivaj bazab perfect; Ilexibil i elastic; iranslucid cu Iuciu sidefos; insolubil in acizi; bircfringena 0,02-0,034; x = I x533 1,537, y=1,553-1,563, z =1,55r —1,566; (—); 2V=20-40'; RX: (d, 1)=9,91 —60, 3,33 —100, 2,573 —60. Cond4ii de formare: In pegmatite; filoane hidrotcrtnalc si in graisenc' (In caviLSi) asociat Cu spodumen, turmalin etc. Rdspindire vi utlizdri: Coolgardic (Australia); Canada; San Piero in Campo (Italia); Madagascar; Minas
.LEUCIT
1'9 Gerais (Brazilia); Rozna -Moravia (Cehoslovacia); Tiralul de sud (U.R.S.S.); Pala - California, Dixon New Mexico, Connecticut, Dakota (S.U.A.); ilto (Suedia). In România este IritilnIt Ia Tälmaciu, Ceamurlia in sisturi cristaline. Mai este citat in aluviunile Aurilor cc traverseazä aceste formaiuni.
IC
2
a
Fig. 299. Crisial de lop idolit. Lepidolitul este 0 sursä rnajorà pentru ol4inerea litiului. Lerzolit (engl. lherzolite): rocà magmaticã intrusivà. Clrirnism: ultrabazic, SiO2 < 52%. Denumirea rocii provine de la beaktatea Lherz, Fra4a. Mod do prezentae: structurã cr1stalin-xenomorflcà, texturä masivcompactà uneori cu dispunare cr1entatà (stratiflcail&). ColOrat verdegIbui pInà la brim. prinipa1i = diving, Crnnponençi: pirOxefli, cromit, granai; accesorn hornb1endl, sulfuri. Propret4li fizice: coeficient de tárie 18-27; gr. vol. 2900-3200 kg/m3 ; compact cu spãrturã droaptà sau uor concoidalá; rezistend mare la intemperil; nu este atacat de acizi. Cond4ii de formare: din magme hazaltice subsaturate; in oflolite. Rdsptndire si sLtilizdri: Africa de Sud; Cuba; Lherz (Fraxiça) Norvegia; Maroc; Cipru; Elveia ; California (S.U.A.). Lerzolitul este considerat ca sursà minorg pentru oblinerea crornului i nichelului (cind be contine).
Leucit (engi. lezLcie): silicat (tectosilicat din grupa feldspatoizilor). KA1Si2O6 silicat de aluminiu i potasiu. Denumirea mincralului provine de la cuvintul gree leuco8 doschis Ia culoare, albicios. Sitem de critalizare: tetragonal (varietatea ) ci cubic (varietatea ce). Mod deprezeuare: cristale trapesoidale, adesca Cu muchfile rotunjite, coborat sib cii nuane cenuii. (v. P1. 48, fig. 3). Proprieidi fizice: duritate 5,5-6; gr. sp. 2,5; casant; lipsit de civaj; transhucid cii luciu sticlo, uneori opac; urmà aIM; solubil in acizi; prezintA fenomenul do dimorfism: sub 620°C cristalizeazS In sistemub tetragonal, peste 620°C in sistemul cubic (izometric). Bire1ringena 0,001; no = 1,509, no = 1,508; RX: (, I) = 5,36 —80, 3,426 —90, 3,262 —100. Condifli de formare: leucitul so formeaà la temperaturi ridicate in znagme bogate In alcali §1 sàrace in silice. Este intilnit in bazalte leucitice, fonolite, trahite etc. Rycile in care minerahul leucit predominà se numese leucitite.
Fig. 300. Crisal de leucit.
Fig. 301. Leucit.
LEUCITIT
Rdspindire fi ut1izdi'i: Vozuviu, Alban (Italia); Australia; B. D. Germanà §i H. F. Germania, la Kaiserathul; Turkestan, Siberia de Eat (U.R.S.S.); Leucit Hills Wyoming, Montana (S.U.A.); Uganda; Zair; Sao Paolo (Brazilia); Vancouver (Canada). Leucitul este folosit la obinerea alaunilor, a oxidului de aluxniniu Vi ca ingrãàmirit potasic. Prezintä calitAi tehnologice care II recomandá i ca piatrh pentru constructii indeosebi pentru lucräri ornamentale interioare atunci cind iormeazà roca leucitit. Leucitit (engl. leucitite): roog magmatic! extrusivá. Chimism: mafic (bazic). Denumirea rocii provine do Ia cuvintul leucos + its, referindu-se la constituia rocii predominant din leucit (mineral). Mod de prezentare: structurá porfiuicá cu fenocristalele rásptndite intr-o masá cu aspect pámintOs. Texture masiv-compactá sau masivpoloasã. Componeni.' principali = leucit; accesoril = augit olivinâ, hauyn, hornblendá brunã; accident au = sticlA, nefelin, zeouiti, meliht.
Fig. 302, Leucitit (Aquacetosa, Italia). Proprietdfi ftzice: coelicieni do tbrio 7-13; gr. vol. poste 2200 kg/m,3 ; poroziate variabilá 1-9% i chiar
mai mult; absorblie mare; spár1iiii dreaptá sau achioasä; flu o.li atacat cle acizi; rezistença do rujuI la compresiune 700-1300 daN/cni U Cond4ii de formare: magme boIA in alcali 9i sàrace in silice. Rdsptndre si utilizári: Monte Souin, Vezuviu (Italia); Australia; Japoniti, Indonezia; Tanzania; Zair; Leucil, Hills - Wyoming, Bearpaw Motu tains - Montana (S.U.A.), Ugaudii Leucititul este folosit ca pial A pentru construcii, in lucrãri osfl( mentale si decorative. Lignit (engi. lignite): rocA sediniaii tará din grupa caustobiolite, sorbi cärbunilor humici-ciloizi. Denumirea rocii provine de la ciivintul latin Lignurn Iemn, rert'rindu-se Ia proveniena rocii can' pàstreazà structura evidentá a plan tei din care s-a format. Mod de prezenlare: in záehmint sli prezintá sub foriná do baneui, strate, Jentile i pungi intercalai,a in roci pelitice sau peliticpsamitini', mai rar psefitice. Ca eantion cii prezintà cu structurá 1emnoass pro. nunatá, uneori observindu-se cuticulele, aporii si polenul (In microscop) plantelor pa seama càrora s-a formal, Culoarea brun negricioasä. Proprieti fizice: duritate sub 4; gr. vol. 1200 kglm3 ; luoju mat; spárturà neregulata; putere caIorici 2600-4100 Kcal/kg; umiditate mare. Coinponenti: subtaná organiell vegetalá incarbonizatà; mineralogic este constituit din fuzit, durit vitrit i dent, de regulá componontii minra1i find diaputi in henri alternante care iiflprimã rocii 0 vagá stratificaie iinprimindu-i iii ace1ai tinip aspectul vhrgat. Mai contine acizi humici. In funclie di componeni so disting: lignitul piinintos cu 53% acizi humici Vi lignitul xiloid (propriu us) cu 6-70') acizi huniici. Condi;ii de forinare: din maca vego(tulpini, ramuni, rilditoin i talá fzunze) acumulatà in locuri deosehih ii supusá unor condiii geologion
LIMONIT
11
speciale care au favorizat procesul de inearbonizare. Rdspindire si utilizciri: este intilnit Cu precàdero In formaiuni1e teriare nude fomeazq zäcãminte de diverse dirnensiurji. So exploateazà In foarte muke 16A fapt pentru care nu le
Pig. 303. Lignit (Roc'inari, l-lorndnia). vorn mai Cita. In România este do asemenea exploatat prin mai multe descMderi: Rovinari, Valea Motrului, Schitu Golelti, Doiceti, Sotinga, FiIipeti de Pàdure, Oasca, CAponi, Derna Tátãru, Ip.-Sàlaj etc. Lignitul este folsit ca materie prima energeticä, In Iucràrile de fôraj Ia filtratul noroaelor, la ohnerea unor gaze combustibile etc. Limburgit (engi. timburgite) rocá magmaticã efusivt. Chiinism. ultrabazic, Si05 < 52%. Denumirea rocii este do orgine germanã si provine do la numele oraluIui Limburg, actualul Kaisersthul. Mod do proze?dare: structurâ porfiric, texturá niasivá, uneori rnasivvacuolarà, vacuolele find uniplute Cu zeo]iii. Culoare neagrà cu pete verzi. Coznpononi: principali = oliVinà i augit. Piroxenul si olivina apar /atIt ca fenocristale cit si ca mas6 micro1itic; accesorii = biotit, barkevicit, nefelin, plagioclaz. Proprieii4i fizice; coeficient do trie S—It; gr. vol. 2900-3200 Kg)m; compact cu spárturã dreaptl sau concoidala; rezistent Ia agenii atmosfcrici; flu este atacat de acizi.
Condi,tii do formare: considerat ca termeni extremi ultrabazici ai basaltelor, tefritelor si fonolitelor. RdspIndiro si utilizdri: Frana; Canada; Zair; Anglia; S,TJ.A.. Limburgitul reprezinUl o importantã surs5 de crom, niche] si platin, atimci dud eonjine aceste elemente. Limonit (engl. lirnonite): oxid din grupa hidroxizilor do 11cr, n1120 = hidroxid de 11cr. Denumirea mineralulni provine de Is, cuvintul gree lemon = mil do lac, referindu-se Ia originea predominant lacusträ a mineralalui. Sistens de cristaUzare: agregato amorfe. Mod do piezentamu: sub formS do mase pmintoase, compacte sau afinate, care mai contin goethit 1i lepidocrocit. Poate Ii intIlnit si sub formil do liant (ciment) al unor arenite do tipul gresiilor ci conglomeratelor. Ocrurile reprezin-tä o varietate de limonit. In general limonitul apare sub formS, do cruste, stalactite, oolite, pisolite, mace pamintoase In care so prezintà colorat gSlbui-brun sau en nuan- e cenucli negricioase. Freevent prczint peondoniorfoze dupS piritã, ilmenit etc., i dupa forme organice anisnale mu vegetale. (v. P1. 58, fig-. 5). Proprietdi fizice: duritate 5-5,5; gr. sp. peste 3,5; hag-il; so dezintegreazA ucor; transiucid la semiopac cu luciu sticlos la mat; urmà brunfl; so dizolvS, in acizi; ci = 2,10 —2,90. Gonditii do formare: In zona de oxidaie a zSeSmintelor de sulluri i de liar; ca proclus seziclual dupa alterarea unor roci cm bonatice sau silicioase (laterite), in zonele litorale ale bazjnelor marine sau ale lacurilor uncle so formeaz5 ca urmare a floeulS,rii coloizilor (hidroxizilor de fier) proces provocat doctrolitic can bacterial (ferobacterii). Rdspindire ci utitizdri: Angola; Brazilia; Cuba; Canada; India; China; Italia; Spania; Venezuela; Zair; Franta; II. F. Germania;
LOESS
Jugoslavia; Essex, Clinton; New York (S.EJ.A.); U,RS.S.. In Romania apare predominant ca mineral supergen leg-at do qisturi cristaline; aim nat magmaismului haniititic, Inezozoic, neogen, format, p0 seama piritei hidrotormale; rezidual pe platouri carStice si in doline; in dopozite sedimentare mezozoicepaleogecie asociat en sferosiderito. Limosijtul este un minercu inferior do 11cr; ocrurilo sint utilizate In industria culorilor, Loess (ongi. loose): roc6 eedimentarà detril;icá neconsolidat, uneori semiconsoljdath. Dnumirea mcii es-to do originc german. i a lost atribuitá do geologul german Ferdinand von Riehthofe (1833-1905) care I-a dscris prhnsi data in China. Mod do prezcnturo: mace p1mmtease, poroase, friabile, mieori uor compactizate do prezox4a carbo-. natilor do calciu; sl;ructura este pelitie-siltitich; toxtura compactporoasà. Culoarea sets eenuiti-gal-buie, cecrusiu-roscat1 ptnä la bruuà. Componen(i: sill; cilicios; argila; earhonat do calciti fin dispersat cind oferã o slaM consistenii rocii sau coucentra-t in agregate §i conCreiuni carbonatico de diferite dimensiuni (ping la 50-60 cm = pdpuile do loess) ; plante; uneori, dar baste rar, coohilii sau resturi de fauM e-uaternarà. Propretdj ftzice: rood moalo; gr. vol. 1600-1800 kg/m 3 ; sfSriniicios; aspru la pipSit; porozitato variabilS —20%; so deprnde pa plane verticals; tasare mare la umezealS. Condiij do foea.ro. rigine eoIinl depus In stepe, mal;erialul transportat fund luat de pc malurilc riurilor i lacurilor, din materialul solid depuc de -torenti; de pe pantole- d.ealurilor abed tuitc din material friabil etC. Sint med Si alto ipotozo cu privire la originca loessului: depuneri pe
be .a ItIlor miluri din lamri In coli d4u aside; aluviuni aduse ci depii' in zone inundabile. Rdspindire fi utilizdri: Aigentioa; bazinul fluviului Galben 4- iToan Ho (China); S.TJ,A.; Ucraina, Tiirkestan, Transhaikalia (U.R.S.S.) ; bi RoinSnia loessul esto intilnit iii Dobrogea, clmpia Muniteniei si Oi temet, in partea de sud oct a dovei qi inal rar in cinipia 'Fled Loescul esto folosit in indusijie ceramicS brutS (cSrdmizi, obauui, igIe). Lotrit (engi. Write), sin. Pumpellyi silica (sorosilicat) din grupa epi dotului. Ca3 (Ti, Al, Mg, Mn), (Si207) 8104 (0,01-1) .H20 silicat hidratat d calciu, ruagnezin., a'uminiu, inangahi i titan. Deiujiijrea uiineralului proviric do la Vabea Lotrul&, undo a lost doseo. pent cia G. M. Murgoci, goolo roman, in emil 1900. Sisicyn de cri.stalizare: monoclinic Mod do prezentare: cristale alungitti colorate verde, verde inchis; mci rar In agregate lamebare, compac ii coborate verde cenuiu. Pro prieti4i fizce: duritate mare (6); gr. sp. 3,2-3,21; spdrturS dreaptii; luoiu sticbos; armS galben brim; birefringene 0,012-0,022; a 1,674-1,702; y = 1,675-1,715; z = 1,688-1,782; 2V = 20 —85°. ()ondiii do formaie in roche slab xnetamorfozate ci in cornoeno on silieai do calciu do la contactul serpentinelor en SemiS hionjurittoare. 1ldsptndire si uUUzdri: Carolina tie Nerd (S.U.A.); Peru; Chile; In RomSnia esto intilnit Ia .GSuni, Urdole i Munthiu, in niasivul Paring undo apare in eristale tabulare cu grosimi pinä la 15 mm, asociat on zoiZit i clinozoizit. Prezin tA intones tiini-f1c-minero logic.
Magnetit (ongl. magneUte): oxid, Fe2+Fe2 03 = oxid de fier. Denumirea minercdului provine do Ja cuvintul grec magnes = magnet (do la. pistoruI Magnes). Sisien do crislalizare: cubic (izometric). Mod do prezcn2are: cristale octaedricc sau dodecaedriee cu feek striate; tease granulare compacto. Este cobrat negru stralucitor CU aI'iZaU albgstrui. Propristfi (izice: duritate 5,5-6,5; gr. sp. 5,2; lipsit de clivaj, opac cu 1uiu metalic; urniâ neagr, puternic magnetic, greu solubil In H1 toncentrat; n = 2,42; RI: (d, I) 2,541 —100; 2,098 —70; 1,612 —90; 1,679 —90. Gondijit do fornzare: magmatic, agociat rocibot' bazico do care cato Jegat genetic; hidrotermal; in pegmatite paragenauc en afen, apatit etc; in formaiuni cnetasornativa de contact (skarne); diagenetie, prin reciucerea hidroxizibor de fier (rnai tar); R5sp2ndire fi atiiizari: Kiruna (Suedia); Lacul Superior, Labrador (Canada); Bushveld (Africa do Sud); Austria; Val di Vizze, Vat Malenco, Val d'Aosta, TraveseiJa (Italia); Magnitnaia, Visocaia, Kusinsk Ural, Krivoi-Rog, Kursk - Ucraina (U.R.S.S.); Brewster Adirondack - New York, Mun;ii do Fier Wyoming (S.U.A.); China; Tozea, Albarrobu (Chile); Jugoslavia; Cehoslovacia; India; Pakistan. In Rernnia este tntIhtit in isturiIe enstahiie Ia RAzoare, Clnlibaba, Ciocneti, lacobeni, Pältini, aru Donasi, Crucea, Tu]ghe, Man,
Loreti, Sadu, Rãinari, Teiuc, Uhelar, Ruchia, NAdrag, ]3ucova, Mehadia, Rudania, Armoni, DeliflOti, Ahin Tepe etc.; in reel bazice i ultrabazice la I-Iothav, Poiana MruIui, Baja do Fie, Gura Váii,
Fig. 304. Grioid de magnetit.
Fig. 305. Magnetit (S. U.A.). Eibental; I,idrotermal in noel granitice Ia Macin, Greci, Turcoaia, Ruçchia, Vala do Jos 9i do Sus, Pietroasa; in recile magmatico neogene la Deva, Bäiu, Rodna; in aluviunile rezultate din alterarea rocilor amintite la Harghita, Pianu
MACNZ1T
do Sus, Ocna de Fier, Poieni, Roia Montana, Sf. Glseorghe - deltA etc. lIagnetitul este eel mai important minereu do for; mai poate coz4inc vanadin Vi fosfor. Magnezit (engi. magnesito), sin. Beeunceit sau Gioberti: carbonat. MgCO3 carbonat de xnagneziu. Denuniirea mineraluhd provine de Ia Iocahtatea Magnezia, Macedonia Sislem do e,'islcstizare: hexagonal. Mod do prezentare: rae in cristale aibe romboedrice; freovont In mase microcristaline compacte en aspect Bid*3fos san de por.cIan; in agregate fibroase colorat alb, galben san ccnusiu. Varietatea. breunerit care este bogata in fier osLO colorutä cenuiu-glbuie cátre brun i osLo puternic str5Iucitoai'e.
Fig. 300. (iristal do magnezit.
Jig. 307, i'Jaguecit agre.gate cri.daline (Tisoc'ifa, Romdnza). ProprietdIi fizice: dinitate 3,-4,5; gr. sp. 3,0-3,2; easant, clivaj bun; translucid Ia transparent en mew sticlos, urmA elba, flnorecenl in 1umini ultraviohtil, sohihul In UC1 Ia cald birefringena 0,191--0,199;
I 10 it, = 1,700-1,719; fl = 1,501) 1,527; 245° ; )—); EX: I) = 2,80 —100; 3,60 —80; 1,481 —50; ATD=640; 710. Conditii do formare: prin altezar rocilor ul trabaziec (peridotite, se pentinite), datorit& actiunii solu;iiIir inefircata en acid carbonic; j,riii procese diagenetice inlocuind calciiii si dolomitul; rar In filoane ]iilvol,imale §i in roc.i intrusive Rdspindire ,si n1ilizdi: Stiria, Zili tal, Kraubath (Austria); Bahia )liii ailia); Manciuria (China); Autun Dauphin6 (Fran%a). Val di Susa, Baldisea Canavese, Prali, Tiistaiii Traversolla (Italia) ; Madras (India); Silezia (Polonia); thai (U.B..S.S.); Coast Range - California (S.U.A.); Grecia, la Euboca; St. Gothai'd )EIveia); Jugoslavia; Spania; Ccliislovacia. In Ronntnia apare cc pu'dus hidrotermal in scrpentinite In Sinca NouA Tisovita i Eibeutal; ca mineral do ganga Ia Rodna Stnija; este c.itat §i In sodimenie actuale lacustre la Techirghiol.
Malachit (engi. malachite): earb"nat. Cu2(CO3) (OH) = carbonat do i-npri, hidratat. lenujinica mincralului provirilJ il la cuvintul grec male-else = nalba, mineralul asemänindu-se en nalba. Sistem de eristalizo.re: monocIini, Mod do prezentare: icr sub forma de crjstall3 aciculare; frecvent se prezinO sub forma do niase conipacte, cruste, stalactite, corpuri renifurmen stiucturá radiaril, uneori diugn datorità unor dificate do ruloare. Culoatea do loud OsLo verde cu ruaxii multiple, eel inai ireevent esto ins5 verdeic do smaraki. (v. 111. 49, fig. 1, 2). .Pojiiedfi fizice: diiritate 3,5-6j gr. sp. 3,9-4; (rug1); dlivnj bun semi opec la trar,1ueid. (II IIICiU sticlos-satinat; urnrà verde; slubil in acizi; birefringeuta sidicatS; 1,655; p =1,875; z=1,900; (—); 113° ; RX: )el, I) = 3,63 —80; 2,82 —100; 2,19 —80
MANCANST
is: Condijii de foriiaare: in zone de oxidatia a miiiereurilor de eupru ce au legàturi cu roci carbonatice sau carbonatate, cc urmara a reaciiicr dintre sulfur i carbonai. Foarte ear este Intlinit sub forma de cristale sohtare sau agregate erista]ine In gresii, depus de ape xneteoriee
744 lea
i uneori cii sin-aa peulti-ir ob;increa cuprului. Manganit (ciiL nae): hidjox.id, (forma tiiv1cntà). 'ii riO (011) = hidroxici do maugall. .Sitei de crisaiizare: inunnrlinic. Mod de preen fare: cnistale r6ii1.tice alungite, puteruic striate, idisea maclate; agregate cvistaline, masionistaline, oolite sau mini rorpiitculi renhlornhi ; colui'at uOg"Fu OU irizaii alh5iilrui. I'roprieWii flake: duutatc 6; gr. sp. 4,3-4,5; divaj perfect; semi opec Cu Iuciu scminicta]io ; uninik brunitegricioasS; sr1uhi] in liCi; bitefningenta ridicatS; a = 2,25 = 2,25; z = 2,53; 2V = mic; RX: (41, I) = 3,60 —100, 2.70 —100, 1,06 —80. ('end 4ii de /oninare: epil.crmal jimagenetic en baritina i caicit; mai var cduznenta r (ooIte, coneretiuni ciii-pusculi reniforini) In ''-i relil ic, p11 a pioeeic diager(- lide.
Fig 308. (ri.tal de rna1achiL Rdspindire fi utilizdri: Mcdiiorudiank, Gumeevsk - lirali (U.R.S.S.); Chile; Zambia; Zair; Australia; Fran,a; Tsumeb (Namibia); Betzdorf (H. F. Getmania); Arenas, La Duchessa, Campo Posano (Italia); Bisbe - Arizona, Utah (U.S.A.); Bwana Mlcubwa (Zambia). In Bomâia apare in zona de oxida%ie a ziiciniintelor de cupru metamnrfozate Ia rlsdeth, Bt1n, €1rJibabe, Ghelar, Pojorita, Vadul dobrii, Altin-Tepe, Macin; asociat rod]or magmatiec peleozø;ce i mczozoice La Baja tie Araniä, Cazãuesti, Coleti, Gemenea, Oslia, Cerna, If one, Nicnliel, Somova, Turcoaja; nlai apare asociat rocilor magmatce aeogene la CaVeic, Bona, Jibe, Peva, Retina, Sàcärtmb, Bale tie Aries etc. Malachitul esle foIoit cc pia Ira ujrnamntaI-decorativ5, in industria eulcnilc,r ca pigment (verde de Inunte)
Fig. 309• PIciigaii 1 (Riizori)-', floniiia)
Fig. 310. Tlanganh cu calcii (Si' A.).
MiRCASITA
Rcispindire ittilizciri: III aid - Han, Ilrnenau - Tuningia (R. F. Germania); Austria; China; San Pietro - Sardinia (Italia) ; Ciatuni, 14icopol - Ucraina (U.R.S.S.); Cehoslovacia; Michigan (S.U.A.), In Eomânia esto intilnit in Ialnita legat de zonele dc oxidare a Awlmintolor de mangan sau do fier. In aceIeai condii niai apare In Teliuc, Rzoare, lacobeni, DeIineti i Eihental. In clepozite reziduale apare Ia Moneasa; cc mineral de gangA al zácãmintelor pirornetasomatice hipotermnale apare Ia Sasea Mon±ant i Dognecea; mai ran este intilnjt In fIloano hidrotermala neogene (Baia cia Anieç, Bucium). Manganitul este o sunsä majoth penLru obtinerea manganului. Marcasita )engl. marcasite): sulfuri. FeS2 = suif cr11 cia lien. Dcnumirca rnincraluuui provine de la ouvintul crab ,narkaacfivaa = cromenc, refenindu-se la scintoila pa care le produce mineralul prin lovire, Sisleni dc crisfrzlizare: rombic (ortorornbic). Mod do prezentare: cnistale Cu habiti's tabular, adesea madate; agregato oristaline nodulare, sta)actitiee ecu In cruste i mase compacte. Esia coloratA gcilbui cii nua4e s'erzui sau cenuil. (v. Fl. 49, fig 3). Proprietdfi fizice: diiriLato 6-67; gr. sp. 4,9-5,1; casarit11; e.livaj slab; opac4 en IucIu inrialic; unmna 'erzmii-cenuçic z gren solubila In acid azulie; uor lusibila; 1?X: (d, 1) 2,76 —100, 2,423 —80, 1,653 —70. Condif U do formare: filoano hidrotermale; In roci sedimentare ca piodus de pracipiLalie ehirnic rrczetitizidu-se, do rrgul11, sub fonrn11 do coacreliuni. Bdspindire i ulillzciri.: Bolivia; Cehosoracia; Frana; Kianstahi, Freiberg (B. U. Gcrmart11); Ramalsberg (H. F. Germanic); Bozavici Novgorod, Kunii Kamenak, Bainovsk - Ural (L'.ILS.S.); Illinois (SU.A.); China; Jugoslavia. In
1811 România este intiloitS in formaiumim sedimentare Is. Càpani, Bucoaimt, Lupeni, Baja de Arie, Sirat etc mineralizatii in diferite roci, uncam ii metamonfozate apare la Crucen, Lipova, Holbav, Poiana MSrului, Valea Jul Stan; ca umincralizalil in corpunila bantitica oslo InLtlnilS lo Dognecea, Valea Dr11ganului, hr hidrotermal este intilnitS in Ilaiu Sprie, Cavaic, BAiut, Bova, flodmum etc. Marcasita este foiosit11 la fabnicarmm acidului sulfuric.
Fig. 311. CrLta1e do mas-easiid.
Fig. 312. Marcasitml in agregate taintfare (Cai'nic, Jiomdnia). Marganit (engi. rnargwiir): silicat (filosibeat din grupa micelor) (C-a, Na)A15(OH)2 M2Si5O = silicat de alurniniu Vi cah-iu hidratat. i)enurnirea xiiineralului provine tie la euvintul grec margerites = penaL, nineraiul avind luciul penlat. Sistern de cristalizore: monoainie. Mod cia prezentara: mr apare sub
1187 ornit do cristale 1amelarc pseudohexagonale, freevent se prezintS in agregate cristaline lamelare, colaoate alb, cenuiiu (lesehis sau roz pal Cu aspect satinat Proprieti fizice: duritate 3,5-4,5; gr. sp. 2,95-3; clivaj perfect; transparent la Iranslucid Cu iuciu sidefos; urmã albá; greu solubil In HCl la cold; birehingena 0,0120,014; w = 1,63-1,638; y= 1,642 —1,648;z=1,644-1,650; (-) ; 2V= 45670 ; RX: (d, I) = 4,40 —80; 3,20 —90; 2,51 —100. Condifli de farmare.: in conditifle. spcifice znetamorfismului de snezosonà, mai mr epizonà (isturi dontoase) ; asociat cu clonitoid, turmalin, tauri1it, rutil, inagnetit. .fldspndire si uiilz?iri: St. Gothard (Elvelia); Val Formozza, Vol di Vizze - Boizano (Italia); Naxos (Grecia); Smyrna (Turcia); Zillertal (Austria); Carolina do Nord, Chester Massachusetts, Chester County Pennsylvania (S.U.A.); Argentina; Cehoslovacia, Marganitul prezintS interes tiiniflc-mrnoralogic. Marnwma (engi. marble): roci mothinorfied (metamoniism regional Vi do contact) Chimism: carbonate. Denumirea mcii provinc din ltin: mormon = marmur Mod do prezontaro: Structurá mezo ci macrocristalinä, irneori zaharoidã, textura masiv compactä sau zonat. Culoare alb, alb-gfllbui, roz, cenuclis, rooat, verzui, brwi i cijiar negru. In z6c4rninte so prezint6 sub lorml de strate, lontilei baneuri intercalate In formaiivai cristalinc. (v. P1 50, fig. 1, 2). Com.ponenp: principali = calcit; acCOSOnii = dolomit, pirita; accidentali = euarl,, niuscovit, plagioclas, epidot, diopsi d trerrmlit, wolastonit, v*iztivianit, talc, olivinz etc. Vanetatea cipolin conine mica, in" predazzitul conrine brucit. Pro prict4i flz ice: coelicient do tári 6-16; gr. vol. 2800 kg/m3 ; spar-
nARr(A,
tuna dreapt.a sau achioasã; porozitate 0,5-2%; ahsorhtia 0,1-0,5%; rezistenta do rupare la c.ompresiune 600-1600 daN/cm5 ; rezistena la oe 20-30 claN. cm/cm2 ; rezister4a Ia uzurd 0,5-1 g/cml; rezistenla la internperii es-to influenat4 de cristalini•tat i fisin'aie. Solubila in acizi. Gond4ii do form are: prin transformama c.alcarelor sedhnentare a feotate de metamorfismul regional, dinamic sau do contact. Rdspindire fi otilizdri: in majonitatea rogiunilor cu formatiurii uarbonatice ine.tuixorfozatc. Zãc5ininto importante so ounose la: CarraraLiguria, Tuseani, Ticino (Italia); seria Ijairaclian (Scotia) ; R. F. Germania; Frana; Ural (U.R.S.S.) China; Sylacauga - Alabama, Georgia, Tenncisse (S.U.A.) ; India; Jugoslavia; Cehoslovacia; Polonia Spania. In România deosebitfl este marmura de la Rucchia, l3oi'a, Cornsaia, Ceongin, Gheorghi%eni, Gucetel, Porumbacu etc. Marmuna esto folositft in eonstruc%ii i materialo dc eontrucie (placaje, dale, 1111cr etc); In Iucrbni ornanientale, scuip turi; industriale, eliimica, alimentarS etc. Martin (engi. man: roeli sedimentard Cu onigisie mlxiii: detriticà i de piecipitacie, din grupa pelit-alcilutito. Denumirea radii eCte do onigine celticS: margUa sail marga. Mod do prezezUare: structuri pch ticS - micro cristaiinä, textura cornpactS, uneoni cu micr'ostratficaie cu tanc1ina do elivare, adesea Cu ul'rne mierofosile (biog]ifc si mecanoglile) Este colorata divers: een,lciu, vorzui, galbui, roceal, aIMstCui, aIM Vi char neagrit. Componezsii: material argilos hi nineStec cu calcit, do regul4 cnipto qi rrIiCroCriStalin ; rnai ran pOate mezulta din argilit si dolornit. Mai poate doMino: gips, anhidrit, tare, c.uar, mic, rest.uri do floM mearbonisatii, pintS, fosfati, nsicrofosile ci
MnLANTERIT
inaciolosile, spori, polen etc. Cind materialul argiloc predomini > 50%) cc naste variatatea mama argiloasa, jar cind predornin4 catcitul ( > 500%) variCtatca Iitologiek esc numild (imprepriu) mar'nà Calcitica (ealcit argilos). Un con;inut ridicat in material areni lie dS na.tere la varietatea mama grezoasá sau a.reiiiLicA (peste 20% arenit) jar o participate masivà a bioIastcIor, cia nastere la varietatca mama louJiferc iau organogene, ctnd conirie glauconit, mamne glauconitice etc. Fropretdi fizce: coclicient tie Lane redus 3-4, gvcut. 1800-2000 kg/m3, poro7.itate variabila 3-10%, permeabilitate rethisti 0,1-2 mD, sp5rturfl dreapta, coricoidalà mu neregulatS; atacatil de inajoritatea ccizilor; mezistanä slaba In agci4ii atntosleriei. Condifii de forrnave dapozite marina aau lacustre in care se insinuiazà produse tie precipitare chiniicà: carboru4i, sul a ci, s5ruri delievescente i sulfur. Rdspindire si utthzciri: cute intIlnitfl aproapa la toate nirelele scärii steatigraflee §i pa toatti aria solidS a globului tercsttu. PredomiuS in Ionriialiiinilc neogene.
Fig.. 313. Marnif fo,ififeid. Marna Cute f1niit5 In inthiitria cimentultu ci, mci Car in lucrSni tie foraj cli baraje. Melantetit (engi. natlanlerite.), sin. calaican: sulfat. FeSO4. 1130 = sulfat de flat hidratat.
188 Denuiuirea mineraluliii provine di la cuvintul grec melanterou = mci negru. Siatem de cristaLzarc: monocljuji. Mod de prezentare: mai par sub formS tie cristale romboedrice, acieulare; freevent in agregate siclaclitice compacte ecu ft1ii (vine) pa fisuri )crSpStuei). Este colozat verde deuchis, alb-albSstrui, eenuiu, trial rar canuiu-iiegiicios. (v. P1. 50, fIg. 3). Propreftiti flzce: duritate 2; gr. sp, 1,89; luciu shams; spa.rhurii conc.oidalih; dlivaj perfect clupS (001) 1,471, y 1,478, z = 1,485; 2V = 85°; RX: (ci, 1) = 4,90 —100, 3,78 —70, 3,23 —40. Condi;ii de fornwe: din soIuii sulfatato suprasaturate, in medin ipsit do oxigen. Rdsphidire fi utilizdr: Arizona
(S.TJ.A.); tJ.R.S.S..) In Romania esfe intilnit la. flba, Baia Sprie, Cavnie, 135.itt, Rodna, Covasna, Dcvrt, Sàcàrimb, Rude Barza, Sttinija, Ziatna, Baja de Aries icnde apare asociat magenatismulni. necgait; in Cirlibaha, Cimpul liii Neag, RucbiIa, Altin Tape eRte legat da fiuturile cijetaline, jam Ia Moldova NouS. i Biiiioara este legat tie snagmatismul banatitic. Melanteritul eSte fo1oit La pmpararea unor vopsele cu nuante de albastru si negru. Mierodlin (engi. microline).: silicat (tectosilicat din grupa feldepalilor potasici). KA1Si3 03 silica tie ahiminiu i potasiu. Denumirea niineraiului provine de Ia cuvintul grea mjlcro.s = nic ci /cliri.ein inclinat, refrindu-su la faptt.il uS urighiul dintre planele de diva sL Cu numai 20' mai mic decIt unghiul drept. Sistni (Is cristalizare: iriclinie. Mod de prezentare: eric tale prism atiee. adesea maclate; mai mar apare in agregale cristalinc cnrnpate. Poate forma concresteri cu cuaru1 In granitelo grafica Este colorat alb,
IN
SHGMAUT
roz, galbui, verde a!b5strui sau verde crud. Varieta-tea colorath verde este numitf arnazonit, ci uneori prezintä un aspect satinat (sidefos). (v. P1. 51, fig. 1).
6 7
/ -c
Microclinull este folosit in industria stielei i a porfelanului iav vanietatoa amazonit este folositA in confecLionarea bijuteniflor. Migmasit (engi, nigma.tie): rocó. mixt5, ultranietamorficS Chimism: icIsic sau inlermediar. Denumirea mcii provine de La cuvintul glee cnigma = aincstec, ref erinduso Ia faptul cA men este CoflStituit dintr-un ames-tee de elernente metemonfice i magmatice. Mod de prezenksre: StructurA granoblastic5 (gnaisicS) sau uneori icpidoblasticS (anatexit) Cu dispunere in benzi Inchise aitennind cu bonzi desehise, adesca cu inciuziuni relict. Pot apl.rea i sla'ucturi oculare (Ia embnichite); toxtura masiv-compactã; culoerea cenuiu desehis In alb-eenuiu san cenuliu negrcioS. pnincipali = cuarl, Componeni: fe1dspai potasici si plag.ioclazi, blo-
Fig. 314. Cristal de zricroetin. Proprietd(i fizice: duritate 6-6,55; gr. sp. 2,5-2,6; dlivaj perfect; translucid La transparent cu luciu sticlos; urm6 aiM; iicsolubil In acizi Cu exccpa aciduiui fluorhidnic; birehingena 0,007; a = 1,514 —1,532, p = 1,518-1,526, z = 1,521-1,530; (-) 2V = 71 —88° ; RX: (ci, I) = 3,22 —100, 2,16 —70, -1,80 —80. Condqii de /'orware: mci magmaticc acide i intermediare, in pegmatite i gnaise. Aclesea apare Cu asociat cu euari (mirmekit) i albit (perth). RcThpIndii-e gi utilizdri: Canada; Alnö (Snedia); Brazilia India; La Macidalena - Sardinia (Italia); Tanzania; Ural (O.R.S.S.); Pikes Peak-Colorado, Amelia Court House - Virginia (S.U.A.); Zair; I(aisersthul (R. F. Germania); in Menet-Cantal (Franta); Argentina; Cehoslovacia; Austria etc. In România este intlinit Ia Diträu In mci alealine sienitice, la Cozia In granit si in Dobrogea, In granitul do Pnicopan.
Fig. 315, Migimatit. (Finlanda).
Fig. 316. Migmait, varietatea one.textil (Italics).
MIL&RIT
tit; accesorii - niuscovit, granat, cordierit, sillintanit, amiThol. Se disting varietàie: embriciiit cu structurA gnaiscii oculari; anatextit, nebulit §i agmatit cu aspect do brecic.
Fig. 31. Miginatit, parielatea emlrichit (Italia).
Fig. 318. Mig?natit, yarietatea agmata (Austria). Proprieiiii fizice: cooIicisnt do tic 8—I8; gr. vol. 2800-3200 Lgfm3 ; spSrLuiS aclduasi ; mci rai coneoidali.; porozitate §i perm eabilitata reduso 0,6-1%, rcspectiv 0,105 rnD; absorbçio mica 0,1-0,3%; rczisten.c dc rupere la comprosiuno 800-1800 deN/cn. Sint rod rezistente Ia intemperii. Cond4ii do formare: prin retopirca i recristalizarea unor Foci (polite, granite saturate cu apA etc) In condiliile matamorfisznului regional sau de contact si injee%ic. Ráspindire i utilizari: frecvent apar lr precambrian qi paleozoic find citate in Canada, Finlanda, Franla, Scotia, R. F. Germania.
190 Migmatitul oste folosit ca piatra do ConstruClie. Milarit (engi. milarite): silicat (ciclosilicat din grupa osumitului. KCa4Be4Al2Si3Oso, IiO = silict hidratat do beriliu, calciu i potasiu. Sisteia do eriahilizare: hexagonal. Mod do prezentare: cristalo prismatic-hexagonale do diinonainni mid ineolore sau colorate in nuance albiejoase 91 verzui. ProprieLdi fizice: di,ritate 5,5-6; gr. sp. 2,59; olivaj bazal perfect; transparent Cu luoiu gras; urmA albi.; se topete uor, jar prin mealsire pierde repede cpa de constitutie; insolubil in acizi. Cond4ii do formare: hidro terinal In filoane do tip alpin. Rdspindire fi utilithri: cristaM bina dezvoltate se intilnese In Elvcia la Val Giuy i Val Striem - Grison In Namibia la Swakopznund. Mai este citat in Austria; Bavaria, (RY.G.); pen. Kola (U.R.S.S.). I'1ilaritul oste folosit la confoccionarea unor bijuterii. Millerit (engi. millerite): sulfurit. NiS = aulfurA do niche!. Donumirea mineralului pro:vino de la numele mineralogului scocian H. Miller (1807-1874).
IJ
Fig. 319. Cristal do milerit. Sisfens do crietalizare: hexagonal. Mod do prezentare: cristale mici acicujare, dispuse radiar, in cuihuri i agregate, sau in cruste pisloase catifelate. Colorat gAlbui-conuçiu. (v. P1. 51, fig. 2). Proprietdi fizice: duritate 3-3,5; gr. sp. 5,2-5,5; clivaj bun; uor
191 elastic; opac Cu ]uciu mctalic; urmã verzui-cenuie; bun conducãtor de eJectricitate; so topelte uor; RX: (d, I = 2,793 —90, 1,876-100, 1,730 —70, Varietatea beyrichtit are gr. 8J). 4,7. (Jond4U de formare: hidrotermal, de reguHi in eavitlllile filoanelor do calcit si siderit. Mai apare ca produs dc alterare al unor sulfuri do cupru i nichel. Rdspindire i uUliziiri: Harz (R. F. Germania); Arburese - Sardinia, l3ombmia - J3olognia (Italia); Borezovsk (U.R.S.S.); Keokuk - Iowa, Antwerp New York (S.U.A.); Norvegia; Zaii'; Peru; India. In Româuia este intilnit Ia Virghig si Racoçut de Jos undo este asociat unor serpentine. Mifleritiil este un important minereu de nichel. 1V3honit (engi. ,nylonite,): rocà a metamorfisinului cataclastic. Ghimsm: de Ia .fetsio la ultramafic. Mod de prt'zenlare: foarte diferjt In functie do intensiLatea defoxma%iilor in rocä si de coxoponena aeesteia. In stadiu] iniiaJ de cataclazli (cataclazit.) so disting Iorrne. lenticulare (rclitc) rouItate prin zdrobirea ropidã a rocii bi prince intr-o mask microgranularà afectatà de plane de atunecare. In faza Inaintat1 a n]etamorlisrnuiui cataclastjc se disting bathe i nodule de cuar i feldspat (textur6 ecula) prinse intr-o masil mierogranular predominant6; in ultima faza de rnilonitjzare rezultü rniloriitul propriu zie, In care toti comp000ntii suit microgranulari. Roca devine istoasuL Culoarca este cenusiu-alhicioasji san brunil din cauza fierului si a grafituIui. La ultrarnilonite cc observä in inceput de furinare a stick-i. Pro priedfi fizice: coeficient de tàrie 8-12; gr. vol. 2800-3100 kg/rn5 ; porozitate 0,2-3%; coezuune buna; uneori rezistent la agenii atmoaferici (eel provenit din ccci magmat.ice); nu este atacat de acizi. Cond4ii de formare: pe tiniile do
MISPLCUEL
dislocare; Ia baza piozelor do fariaj (contactul dintre autohton i aloliton); diverse procese de milonitizare. Procesele in cauza au be in condiii do presiune qi temperaturã joasi sau Intr-un court tirap de acionare RdspIndire ci util&Ari: este intilnit in zonebe intens cutate sau Cu tectonicã activil: cutele alpine; falia San Andreas (S.IJ.A.); pinza Geticà (Carpaii Meridionabi) etc. De asemenea in zone afectate do procese do mibonitizare a unor dunite din None ZeelandA la Milford Sound sau a unor Foci magmatice felsica din Maryland (S.1J.A.) si Saskatchewan - Canada. Mai este intilnit in Polonia, Spania, Portugalia, Braziha etc. Milonitub este folosit local ca piatrA do eonstrucj,ic. Mispichel (engi. mispickef), sin. Arsenopirit; sulfur. FeAsS = sulfurri de arsenju §i her. Denumirea ininerabnlui este, probabil, do engine germanA: rn.ispicket Sictsni de cristajjzare: monoclinic. i%fod de prezenlare: eristale prismatica alungite sau scurte, bacilare, striate, uncori bipirarnidale datonità macla;iei; frecvent so prezintà sub mmiii do mase cristalinc-graculare. Este coborat cenufiu ca argintul sau gni Cu tente roz. Proprietdi fizice: cluritate 5,5 - 6; gr. sp. 5,9-6,2; fragil cu clivaj bun; opec cii lucAu rnetalic; urn neagrä; prin bovirc produce sctntei in miros caracteristic. RX: (d1) = 2,662 —100; 2,412 —90; 1,817 —100. Condit ii de formare: bidrotermal si pneuniatolitic la temperatuni ricHeate; in ziicminte libonienie sau motasomalice; pegmatite i formaiuni rnetamorfice. Rà'spindire si utUizdri: Kocikar, TJcilinciak (IJ.R.S.S.); J3olinden (Suedia); Cornwall (Anglia); Delano (Canada); Freiberg (R. D. German); Connecticut i Colorado (S.U.A.); Suuijolma (Noivegia); Trento (Italia). In România apare ca minerali-
MOLIBDENIT
zaii hidrotermalo in Te]iu(.,, Glielar Turcoaia; in Zàc.mjijt piroxnetasomatica legate de magmatismul banatitic In Sasca Montanil, Ovavia, Cielova Românl si Dognecea; asociat magmatismului neogen apare la Boia, Crucea, Baja Sprie, Cavnic, ]3iiiut, Baja de Aries.
< - 9;0
,167
*
Fig. 320. Cristate de inispichel.
Mispichlul este prineipala sursä tie arsen (coninind ping Ia 46% As) i mai pu;in de cobalt, argint §i aur clad este asociat Cu aceste minerals; este folosit in agrieuItur (ierbicide i insecticide), in industria chbnicà, In prepararea vopselelor etc.
Molthdernt (engl. molybdenite): sulfurL MoS8 sulfurá de molibden. Denumjrea mineralului provine de la cuvintul glee jaoljbdes = plumb relerindu-se la euloarea niiuoralului care scamânit cu cea a pluinbului. Sistern de ceistalizare = hexagonal. Mod de prezentare: cristalu, solitare Cu contur hexagonal salt, niai rar, in agrugate en cristalelc dispusui in 1rozcLc ; in inaso throase san zoase, compacts. Este colorat albilstrui-cenitiu on tente liliacliji. Proprietdfi fizice: niuritate bane mica 1-1,5; gr. sp. 4,7; divaj perfect; flexibil; opac cu Iucju metalic; orma albastruic-gri; nitsuron Ia pip--!it; infitsibil si grcu scuhibil in nuisi pulermci. IIX : (ii, 1) = 2,267 —90, 2,05 —100, 1,826 —100.
.Coadiii de forniare: in filoatic hidri, terxrialc si pnicumatolittce d inalle te'nperatura In pegmatite i for maduni metasomatico de control (Skai'nc). f/2 CO7
Fig. 321. Ciistale de rno1ibdiett. Rdspindire si uuhthri.: Aiitrali Bolivia; Chile; Ilalia; Norvegia; Peru; Red Mountain, Kennko, Endako (Canada); Climax, Bingham, Tijitic - Colorado, Ogden, Edison - New Jersey (S.U.A.); Mexir; Ginovec (Cehoslovacia); Telemarh (Norvegia); Kingsgate (Australia). In RomAnia apare asociat eruptiviiliii noogen la Baila, Deva, Rude Barza, Ilbu, Cavuic, Baja Spri', ian de eruptivul banatitic este legal pini unele mineralizaii i fileauc do la P1aviievia, Teregova i SàvIrein. Molibdenitul este o sursii principalu pentru extragerea molibdenului. Monazit (engi. monasite), sin, sineru: fosfat. (Ce, La, Nb, Tb)PO4 = fosfat iii paminturilor rare. Dernimivea mincialulut provine nl,• Ia cuvintul grec monazein = solitar, refenindu-se la faptul ch mineraltit apare in cristalo izolate. Sisteni de cristalizwe: ruonoclini. Mod de prr'zeniare : cnistalo irisni lice, sparte, cu niucluilo Jotunjili c.olorate giilbui San bruit rocal ljseniirtaLe in roca garcia Proprietdfi /izicc: duiitaL" 5-5,5; gr sp. ',8-5.5 ciivaj bun, Iransititirl en lucin sticlos-rinos; spirturã concoidab ; insohshii in auii.i bireinirigenla 0,045-0,055; x y = 1,788-1,801 1,786-1,800; =1,837-t,Si9; (H-); 711; 6-19° ; ii'X: )d, 1) = 3,209 3,095 —70; 2,866 —100.
193
MONTMORILLON1T
Conditii do for,nare: in granite, Sienite i orlogcaise; in pegmatite gin ni lioe ; ternaniat in alaviuni §i i'ii itwie IepoziI ii marina (nisipuri ill 0 rutz itiee)
Z4 'Di
Fl. 322. C'ri.stal do ,j,enazit
Fit. :323. ,'l[o,nz,t (Sri Lanka) R(,,in,Irre ii1thdr . Australia Miint ( crais ( l3razilia) ; India; Piano Lw wIts ha) ; Ankazabe, \'olhambolutia (Madagtear) ; Sri Lanka; -..\ India Court 11mie Viri,bi. A]uander Counly hiit; l Nord, Florida )S.U,A.) C. lCS.. : (liinn Africa de Such. In I,' 'mania t'stii intilmt in Ji)itrau asiat malice a1cahiri i In Cristian, Pie ii do Sus, vs ruaniat in aT uviuiii. 5lOi';zttuI (,,Le 0 Curs cit. ,'eriu i Ihc,rin MoutnioIIlIonit (augi. m;dnwnUonite) slijyal (filosifirnt ilin grups ntint'ralalor a rgil oase).
(Na, Ca)0,33(Al, Mg(2Si4O 0 (OH), 0-1.0 si]icat hidrata I do sodiu i caiciu. 1)enuinirea rnineralului provinde do la localitatea Mootmorihlon, Frana. Sistent do cristailnare: monoclinic. Mod do prezentai'e: cristale mai mici tie un micron In seeiunC. De regula so prezintà sub Iormä pamintoasa, pulberi i mase amorfe. ICste colorat alb sau gri. In naturã montmorillorutial Iai'meazii acurnulàri sau depozite cii extinderi si grositni imense, a0umu]ã rile hind, uncurl monominorale, dir irecvent ele slat asociaiii do minerale aigiloaso: iUit, clorit, miii rar caolixijt. mpcciun5. en ahte vaiietiii montniuriliniijLice alciltuo Le grupa rocilor rnontmsrii!onitice sat smec tile din caro lao parts floridinele s i bntori.itele. La Iloridine slat iitch,iso ri nalcikinebc si gumbriaeLs in lilnite la Nalc.ihc - Caucaz ti Gtiinbrin - Tbgheslan (U.B..S.S.). I'roprieto/ fizice: loarta muale (duntal.f'a 1); gr. sp. 2-2,3; so dezagregà utor; este unsurus ha pipiiit ; opac din uauza prezentarii sale sub formã do particulo ext cern do line. Incolor, all) en ri tiane cenusii, a]b5strui, roz,verzui ti uneiri negricios. Lucia scott; birotringen%5 slaba; x = = 1,510; z = 1,51; (-) ; 2V 7° —25°: RX: (d, I) = 18,60 —100; 4,'7 —20; 3,3i —10; A'FD: 180; (375; 950. Capacitate mare do umfiare (18-20 do ni) prin absorI4ie do ap; poleratial ridicat tie schimb de ioni: eationii tic sodin i calciu prezcn%i mite reticule slat irilocuit.i do alti eationi din So]iIii. Tixotrop. La 100°-250° pierde apa do absorl4ie, la 610-690° pierde apa do constibilie, jar la 800-900° so distruge eeoana crisiahn5i. ( oiidilii de formare: prin altejasea feldepalilir din Icci samoa in siliciu, hi t':ncIiii do eliinat tropical: pain all raven tinor (entIe viilcarjco si Lufuri in mecliu am tin; pi'ii piocese Jndruternmnle 90 suama sticici vulesniec ii a tufurilor; prin lilciralarca ahtor iiiinc•ralcs argiloase.
M ONZONIT
l?dspivhre i utilizdri: eoustftuent do bazZi at rocilor argiloase, Indeosebi al bentonitelor. FormeazA mase imenso in zona MonLmorsllon (Fran1a); China; Japonia; R, F. Germania; Florida, Georgia, Alabama, California (S.U.A.); Peru; Vietnam; Nalcik — Caue-az, Gumbrin - Daghestan (IJ.R.S.S.). In Románia este Intilnit Ia Rugi, Rázoare, Valea Chioarului, A.damclisi, Bratca, Oarda Ciugud etc. Montmorilloitu1 osta folosit in industria textilã (absorbant, decolorant), In industriile: hirtici, aumentará, cosmetic, larinaceuticli, cerarnicà. Mai esto folosit In prepararca noroaclor do foraj i ta eonstruoii do baiaj cu miev do argil. Monzonit (ongi. monzenie): rota magma ticà intrusivfl. Chimistn: iiterniediar, SiO2 =- 5265%. Denumirca rocii provine do la muntele Itonzoni, Tire!. Mod de prezentare: struCturä Icipicliomorf-gtanulaca en rare crist.a)e idiomorfe do plagioclaz, texturSl masiv5, uncurl cu aspect fluidal. (Jomponeni: principali = fcldspai pulaski §i plagioclazi, piroxeni (clinupiroxeni), horablenda; aecesorii = ilmerul;, magnetit, cuart, hiot,it, ort.opiroxeni, Sian; aceidentli - etiin, otiyinä, cuar, (mdnzonit acid).
Fig. 324. Monzonit (Predazo, Italia) Proprieldfi fizice: coeficient do tlric 19-21; gr. vol. 21100-3000 kg/ma; porozitate 1i peimeabilitate foarte mici; absorbia do apd sub 0,5%;
WI rezistena de rupare la compresiuno peste 1300 daNfcm2. Foarte rezistent Ia agenlii atmosferici; flu esiatacat do ad-u. Gondif U do /ortnare: separaii lit mici corpuri intrusive lacolitiec sait do tipul silurilor, uneori iiicInd tntcerea do Ia zonele mai bazie Ia cele mai falsjc, Pc alocui-i curacte-rizeazà retopiri asoclate unor proease teetonice. Rdspindire fi utilizdri: Monzuri Tirol (Austria) ; masivul Oslo (Not vegia); Scoja; Sahalin, Armenia. Volenia - Ucraina (UR.S.S.) Utah (S.LJ.A.) F Henry Mountains Colorado. Monzonitul eStC asociat imeori Cl uncle uLinerale cc reprezintS interus economic; free-vent lxss esle folosit ca piatrá de construelitu Muscovit (ongi. muscovite). silitat, (filosilicat din grupa micelor). KAl5)AISi5)O0(OI-1(2 = sijicat do a]uininiu si potasuu hidratat. t)enumirea minerahului pro-vine do Ia numels localitàii Moskova urid mineralul bIOS era folosit in lot do geam )geam do Moscova). Sistern do crjstcclizare: monoclinii. Mod deprezentaro: crist.ale cu habitat tabular, Iamo]ar son foios, en con Lururi pseudohexagonalo mai in triangulare; so poato separa prinde) In foi datoritã elivajuli perfect. Poate forma §i mesa lan lare, perlal;o, uneor, micro iistaliii, satin:ate (sericit). Este colorat a11, a1bghlhui, roz, bran, mai rar verzili san inco]or. ExistS mai inulte vaciuL5i do muscovit fuchsit core cuitclam ; Ieroinuscovitul, conçiiw liii; alurgit, conine mangan , paragonit care conino sodiu. (v. P1. 51, fig. 3). Proprietd(i fizice: duiitatc 2-2,i; gr. sp. 2,75-2,85 ; clivaj perfoit dupS bazd ; flexibil i elastic transparent Cu luciU sticks san perla I insolubil In acizi; greu fuzibil; dielectric; birefringana 0,036 —0,05'; = 1,552-1,570, y = 1,582 — z=1,588-1,62s; 1,619, (—);
'95
MVSCOVIT
2V = 35_500; RX: (d, 1) = 10,014 —100, 3,351 —100, 2,562 —80. Condi;ii de formare: este intulni in foarte inulte tipuri de roci irlagmatice, sedimentare, i metarnorfice. Apare do asemenea In uncle zScäminte hidrotermaje, pogmalitice.
del I-
Eibental. Freeverit eSte intIlnit in granite, mjcaisturi, sisturi sercitoase si cloritoase, grcsii, argue, conglomerate, nisipuri (in care, uneori formeazà lentile musco'vitiee) dar, in aceste roci el apare in cristale sau granule m5flmte, ran depiiind 2 mm. Muscovitul este folosit in indutniile eleetnieS, electroteIinic, telefonie, tcxtilà, vopselelor rezistente la ternperatuni inari si In foe, lubrefiani etc. In construcii oste Iolosit sub forma de praf do micS (popular mittase) de (]verse granulatii.
2
8/8 1/
Fig. 325. Cristal de muscoc'it. RspIndire si ztiiizthi: Ontario (Canada); Brazilia; Ticino (EIveia); Madras - Bengal (India); Frai4a; Cehoslovacia; Polonia; China; Peru; Mamsk - Siberia, Ural (U.11.S.S.); Meryland, Carolina, Dakota de Sud (S.U.A.) etc. In România apare in pegmatito la R5znare, Parve, Voineasa, Minäileasa, Vois]ova, Crijmn,
Fig. 326. Muscoc'it, lamele idiomorfe franeparente (Räzoare, !?o.nd.nia).
Nagyagit (engl. nagagite), sin. sdcãrimbil: sulfo-telurur. AuTe•&?b(S, To) = sulfotclururà do plumb cii 6-18% am. Denumirea mineralului provine de la numele ruineralogulni rorrkân Nagy, SAcäri*nb. Sistem de cristalizare: rombic. Mod de prezentczre: cristale tabulure san agregate foicase, unecri grantilace, Este coloritt cenu.,iu san gri uieLaIic (de plumb). Proprieai fizice: duritale foarte micS 1-1,5; gr. sp. 7,4-7,45; clivaj satisfactor; opac cu luciu metalic; urma neagrá-ceflU.ffie cu nuanl brunA; greu solubil in acizi putornici; RX: (d, 1) = 3,02 —100, 2,82 —70, 2,08 —50. Gondiii do formare: hiclrotcrznal, parageueic cu alto telururi de aur cit aur nativ. RiI.spndire qi u(ilizári: Australia; Canada; Juigoslavia; Italia; Ural (U.R.SS.); Arizona, Idaho )S.ILA.); Argentina. in Romnia este intilnit In Sicàrimb, Bain do Aries, Stnija, Ziatna, Atmaçu Marc untie apare asociaL Cu bournonit, bloudä, galcni, tetraadrit. Nagyagi Lu I osLo t'onsideiat ca on iniportatit minercu tie aur. Natrolit (cngl. ,uzLrolite): silicat (lectosilicat din grupa zeolitilor)). do Na5AI5Si3)010. 22H20 = silicat aluuxuruu si sodju bidratat. 1)enumirca uiuiutcx'alulut provinc de la euvintul arab nathroun = bogat lit sodin. S iste,u de ci'istaUzare: rombic (ortarombic).
Mod do prezeruare: oristale prismatict' aciculare, fragile, Cu striaçii vorticali' freeveut apare in agregate fibroasi, sau nodula?e dispuse radiat, uxieoii cu aspect do pisl?$. Este co].urat all,, gálbui sea roz. Sc miii cunosc variet4ile: mesolit cu 8Ii0 ii gonnardit Cu. 6140. (v. P1. 52, fig. 1). Poprietti ft'zicc: dui'itate 5-5,5 gr. sp. 2,2-2,3; clivaj perfect; fragil; transparent cu Iuciu stielos la sidefos; urma albA; solubil iii acizi tan; se topcLe user; bircfrit 1,475— geul 1,489; y = 1,4714,491; z = 1,6146 —1,501; (+); 217 =58-65'i RX: (d, I)=6,44. — 100, 5,81 —100, 4,32 —100, zI
n— 1g, 3207, Crishzl do natrulit. Ccnd4ii do formare: in cavit5tile i crApiiunle unor ccci inaginatice ii;i ZiCO (bazalte, fonolite), asociaL iii
NEFELfl
calcii si al-Vi zeoli%i. Sc mai poate prezenta ca produs do alterare a plagioclazilor din aplito i sienite a nefelinului ji sodalitului din sienite nerelinice. Rar se formsazii hi4'hotermal in serpentinc.
Fig, 328. Nntrolit, vartetatea ,nesoht (India).
Fig. 329. Natrolit prismatic. Rdspindire si uWizthi: Columbia Britanicä, Noun Scotie (Canada) Rio Grande do Sul (Brazilia); Irlanda dc Nord; Groenlanda Puy do Dine (Frana) India Cehoslovacia; Val di Fassa, Solcedo, Altavila (Italia); Paterson, Boon Brook - New Jersey, San Benito County - California (S.U.A.). In Romnia apare ca mineral hidrotermal pe diaclaze i in corpui'ile filoanelor metalifere asociate magmatiarnului banatitie la Svinia; in legAtur5 cu eruptivul neogen apare Ia Cavnic, Plopi, I{diu, Cindreni, Rupea etc. Mai estc intiluit Ia Cainena, Virghi, Härtigani, Criiciuneçti, Almaul Mare etc. asociat orupiunilor Inezozoice.
197 Natroliltil prezintà interes tiintificmineralogic. Nefelin (engi. nephiline): silicat (f.cetosilicat din grupa feldspatoizilor). K, Na5(AISiO4 )4 silicat de ahiminin, potaslu i sodin. Denumirea mineralului provine do In cuvintul greC nephels = nor, refe-. rindu-se Ia faptul cà, In contact cu acixdi degajä on nor de fum. Sistern de cristalizare: hexagonal. Mod de prezentare: mai mr sub fornii de eristale prisniatice columname sau tabulare cu terminalli pinacoidale; freevent so pre.zirità In agregote granulare, compacte, Este colorat alb, galben cenuiu sau l)run rolcat. Varietatea frumos colorat5. este numitã eleohi. (v. P1. 52, fig. 2). Propriet4fi flzice: duritate 5,5-6; gr. sp. 2,6-2,65; fragil; clivaj slab; transparent cu luciu unsuros; spArLurA concoidal; solubil In HCl; hirefringena 0,003-0,005; no = 1,547; n5 = 1,529-1,542; BK: (d, I) = 4,18 —70, 3,00 —100, 3,27 —70. Gondiçii tie forinare: in roci intrusive i vulcanice subsaturate In silice (sienite, pegmatite, bazalte aicaline, fonoiite), asodat cu ogirin, sodalit, eancrinit etc. Accidental poate fi 1ntilnit i in gnaise ci micacisturi.
Fig. 330. Cri8taL de nefelin. Rdspindire fi utilithri: Australia; Africa de Sod; Finlanda; R. F. Germania; Norvegia; Bancroft (Ca-
NEPTUNIT
nada); Vezuviu. Colinele Alban (Italia); Siera do Monchique (Portugalia); Litchfield, Maine (S.U.A.); Ural, Pen. Kola (U.R.S.S.). In România este intilnit in sienitele nefehinice do la DitrAu §i in uncle foci intrusive alcaline (porfire) din zona Orova. Nefelinul este folosit in industria sticlei i in ceramici, la fabricarea cauciucului, industria textilá §i a petrolului etc. Neptunit (engi. neptunite): silicat (inosilicat). Na2K, Li (Fe, Mn)2Ti2Si80 = silicat de titan, sodiu, potasiu i fier. Denurnirea minej?aIuIui provine de la numale zeului Neptun. Sisteni de cristalizare: monoclinic. Mod de prezcnare: cristale prisinatice alungite cu terminalii ascuite, cobrat negru sad brun. Propristdi fizice: duritate 5-6; gr. sp. 3,23; clivaj bun; opac sau translucid cu luciu sticios; urm
Fig. 331. Neptunit (San Benito County, California).
Fig, 332. Neptunit.
19 roiie-inchis; hisolubil in HCI; so topete uor. Condiii de fornzare: In roci sienitiec i in uncle pegmatite cu nefelin; in serpemtinite Ca produs de alteraro asociat Cu natrohit 9i benitoit; in unele roci intrusive subsaturate, Rd.spindire qi utilzgri: San Benito - California (S.U.A.); Pen. Kola (U.R.S.S.); Irlanda j Groenlanda (in pegmatite). Neptunitul prezintli interes tiintific niineralogic. Niehelina (engi. nickeline): arseniurA. NiAa = irseniurä de nichel. Denumirea mineralului provine do la numele Nick zeal minclor Ia germanii din zone scandinavà. Sieem de crietalizare: hexagonal Mod de prezenare: rar sub forini de eristale tabulare sau piramidahe; frecvcnt se prezintä sub form.ã do agregate compacte reniforme, colorat roz-galbui sau brun, uneori Cu flUane verzui din cauza alterlxii superliciaie i form5rii unei eflorescen%e saii pulberi de annabcrgit. Proprieldi fizice: duritate 5-5,5; gr. sp. 7,78; casantà; W5. eivaj; opacá cu 1uciu metalie; urmä brunnegricioasà; spArturA concoidalit; solubilra In acid azotie; so topete uor eliberiud un mjros iu'it; RX: (d, I) =2,652 —100, 1,895 —100, 1,806 —90, Con44ii de formare: in uiloane hidrotermale sau Ca imprcgnatii in norite; uneori formeazã mase conipacte find asociatà Cu sulfuri de argint, nichel i cobalt. Rásptndire §i utilizári; la Rioja (Argentina); Austria; Cobalt Ontario (Canada); Siegerland (R. F. Germania); Natsume (Japonia); Val Sassina - Como (Italia); Bcrikuksk - Siberia (U.R.S.S.); Franklin New Jersey (S.TJ.A.; Clialanches (Chile); Chanarcillo (Franta); Argentina. In România oste Intuinit in roci ultrabazice serpantinizato din fundamental cristalin in Tisovita ji Eibental. Mai apare In oflohite
199 la Herculane ii in uncle zone ale eruptivului banatitic In Ciclova hoinânà, Oravita, Dognecea. Nichelina reprezinta o sursA majorä pentru extragerea nichelului. Norit (engi. norite): rocAi eruptivã intrusivà, bazicá. Chimisrn: bazic (niafic), SiO2 = 52 —65%. IJenumirca rodi provine din greaca veche norway + ie = rocii cenuicnegricioasã. Mod dc prezentare: structurt hipidiomorf-granulard sau xenomorfi; texturii masiv, adesea fluidalã.
Fig. 333. Aorit (Tiao4a, Romtinia).
NORIT
Ciiloarca ccnuiu inchis sau negru nuane verzui. Coznponen;i: principali == plagioclas (labrador, bitownit), piroxeni (orto i chnopiroxeni) ; accesorii = olivinä, inagnetit, ilmenit., cronhit; accidenmu cordierit, biotit, hoinblendá. Pro prietdji fiz ice: coeficient de tãric 15-19; gr. vol. peste 3000 kg/m3 ; compact cu spàrtur. dreaptã, uneori acbioasS; porozitatea i permeabi]itat,ea practic nule. Re.zistena de rupere Ia compresiune peste 1500 daNfcrn3. Nu este atacat de acizi si prezintä rezistenA mare la rntemperii. Condi;ii de formare: djferenierj in corpurile plutonice ulirabazice sau bazice. 1?dspindire ii utiiithri: complexul Bushvo[d (Africa de Sud); Ontario (Canada); Ural (U.R.S.S.); Stilwnter - Montana, San Diego - California (S.U.A.); Norvegia; Turcia. In Romania esto citat Ia Tisovia-Banat. Fund asociat cu unele substane minerale utile, noritul este exploatat pentru extragerea acestora (nichel, crorn, argiut etc). Mai poato fi utilizat si en piatri pentru diverse lucräri ornamnentale roca prezentInd, prin prelucraro, contrast.e do o mare frumnuse%e Cu
Obsidian (eng!. ubsidian): roci maginatieg iUSVU. ('himiw rolsic, Sioz > 65°,/. flenumirea roeii provikia de Ia Ohsidius care a rlescoperil.-o in Egipt. it/ad de J,1ezen€are: strucl.urã hialinik Cu rake mievuhiIoerks I ale (h in lopihI iii) lextuiIi rnasiv5, uneoii en zone hspusi ('i)nce.flt.l'iv. Este eulora I negu, bruii-eenuiu San brun-itcal (oijon'nfi:
principaU
= sliki
acee.swii = OXjZi cle Her, fCldsJ)a ii ill -jul de Ink-Ic 1-1i1ii1t'i(i /izice 9-11, gr. vol. 2-1(.10 —0000 hg/m8 ; 1,1ruv.i ale i pcI'nke&tliIhitate pratic
niil v, 1 iS It.urà eoiicni alS, I ueiu stiems, illielirl gins, rezisteni. la internpelii, nu estv alacat de acizi, rezistena tic rupere la eanipresiufle htrnà, 1ie.stc 900 iIaN/r.iii.
Fig. 334. Olmidian (Ilalia) Condif ii de forinare: pi-hi reirea brusca a lavelor (do regulil acide). Ràsplrtdire ci utilizdri: Oslo )ntihiit In curge.rile ICCCSIIO do lava din insula Lipari (Iialia), Dja'wa (Indonezia), Yellowstone National Park - Wyoming (S.TJ.A.), Erança, Celio-
slovacia, RomS.nia. Obsidianul seli' Mosit en material abi-aziv penhill lustruire.ii altor roci. Oficalcit (eng). opliuvticile): rutS seclilulontarS cousolida I din --vu lm psefitoloi-. il4o1 de prezentare: nwtonialu tietnitie constituent ('to reprczeil I ilL prui partioule angulare i subangtzIan' de dimensiuni psefi nec'. bet i-rugent', consolidate, do -cguia. pniuliUfl esrncnt do culoare clesehisA cj t1v nc&tuiii niineraIogie vaniatS (null frecyoii ealuit). Texture este niasivS, e]crne.ntcic pscfil.ic find dispusi. haul ic, Nu conin loi'jne fosile. (tiluarca roen este difenitS:verdi- ini-his. viinie, rOsie, ccIIUie Incilis si eiiiat' violet. Coinponcnf 1: detri I uui roeii Cs Li' format, indeüscbi, dirl fragmenti' di mci Sk'rpcntmice, gabrohe, dujutice, aclesea alterate si acopei-ite Lu oxizi de for de naturlI liematiticS. Liantul (cimcntuI) poate Ii alcStuil dir, ea]cit, ouar., dnloxni I, xnagnezi 1, silico alci-dciiiita) i, inni I-ar, clonit i Ce rici I. Propriekifi filer: tudficient dc tãritt 22-28; gr. vol. 2800-3100 kg/m3 ; spSIlIIrS acIiioaia; porozitale vanabilli (In limite 1ai-i) 1-7%; absorbtia do apS 1-5%. CInd porozitatca este mieii i compaetitatea male men este mezistentS Ia agent)i atmosienici; rezist.enta do mupt9'e SI corapresiune 2201) —3000 dc N/oiii2 . Core/if 1 i de fm-mare: jesuitS in ui-in ii consciiidiirii li-ngmentcilor iie maci ultra malice i malice, putci-nie zth-obite, fragrnentate si fisumate pnin
OLIGOC.LAZ
iiiii iec onice. Consolidarea so reali7.eLzIi prrn coimatarea cràpàturilor ci Iisurilor en diverse substarite ininerale continute do solutule cc circu.M prin acestea.
Fig. 335. 0/kalcit: a) cu ciment calcilic; b) en cisnent do enail. (Romania). ltdspindire si izii. oficalcit.e en aspect pbicut stilt intilnite In Italia pa valea D'Aosta; la Lizard - Cornwal (Angus); Montana (S.U.A.); Celinslovacia; Jugoslavia; Frana; Ural (LJ.B.S.S). in RornAnia acts citat in zona Tisovita-InIi (Banat). Oleaucitul este folosjt In conqtrur.jii (dale i placaje). Ofiolite (mg]. op1sio1is): roci ale xnagtnatismului initial - inaginatiSrif oliolitic. Chinism: bazic (mafic) Si = 5265%. Denurnirma rocilor provine de la cuvIntul conipue grecese ophis = piatrà, reicrinduse arpe qi lithos
]o culieirea ci aspeciul roen care seamrirdi cii pielca de arpe. Iliad do prezentare: stiuctujã halocristalinS la hipocustahnà, foarte rar vitrofirief.; textura iriasivd; euloarea rate socOla-Lia, violacee, cu toITiiin verzui, adesea pàtatà. Apar sub diverse Iurmc do àcàiflInt: dyke-uri, interalait concordance, ftecvent illusive cu brecil de contact ci, sInt asociate cu diverse roc sedimentare (adesea cii jaspuri i tiefin'ij. in general terinenul de ofiolite OsLo atribuit rocilor bazice din litoefera oceanicti legate ficevent de formapunile cutate din anile orogene. Adesea oflolitele reprezintS asoeian de bazalte si gabrouri In care so dieting difereniateIe Ion acide (rio]ite etc). pnincipali = plagioConiponen: clazi )de regu1. labrador), piroxcili; acecsorii = magnetit, jlmeniL, stic.la ; accideertali - biotic. PncpuietSi fizice: cofieient de tune 25-30 ;'gr. vol. 2500-3000 kg/in3 coflipacte; spàrturà neiegulatu; porozitalea, absorbtia de cpu i perineabilitatea slat practie nub; rezisLena de rupere la compresiune 2500-3000 daWlern 2 i rezisLcnte In intenlperi!. Condi/ii do forrnare: magma bazice (diabazice san doleiiticc) care patrund pa liniile de- dislocaie asociate zonebor de geosinclina] in cure de scufundare; adesea Siflt Intilnite in zonele milonitizate rliu anile geosinclinale. Rifspfndiro ti utilizrbi . Fren.a; R. F. Germania. in Rornânia Sint intllmte in zona mnniilor Trascàu, Drocea i Metaliieri. Do ofiolite slat legato o carlo do zaeamintc de croni, platia, titan, cupru, ntangan. Proziirta interes ci en roe-i pentru con structii. Oligoelaz (engi. olioc1aee) silicat (tee-tosilicat din grupa feIdspailor plagioclazi). (Na, Ca)AlSi3O5 si]icat de aluminiu si sodlu. Denuniirea snineralului provine de Ia cuvintele greceti oUgos = mic
OLIVENIT
i kasis=spSrturA, relerindu-se la posibilitatca mineralulul do a se fractura. Si8ern do cristalizare: triclinic. Mod do prezentare: eristale tabulare (lamelare sau prismatice), adesea maclate; freovent in agregate masive; incolor sau alb, glbui, verde, brun, roz San rocat. Face parts din scria albit-anortit (an 10-304, anortit).
Fig. 336. Cristal dc oligociaz.
Fig. 337. Oligoc(uz (Ida/to, S.U.A.). Proprictàfi fizice: duritate 6-6,5; gr. sp. 2,6-2,7; dllvaj perfect; transparenL la translucid cu luciu sticlos; birefringcna 0,008; x = 1,558, y = 1,542, z = 1,546; (—); 2V =86°; RX: (ti, I) = 4,07 —80, 3,67 —80, 348 —100. Cond4ii do j'orrnare: in roci magmatice acide ji intcrmediare (intrusive qi extrusive) ; in reel motemorfice, mal rar In cuartite.
Rdspindire fi utilizri: eristale blue dezvoltate se intilneec in Canada; Italia; Longismud (Norvegia) Miynlc (Japonia); Argentina; Jugoslavia; Connecticut, Idaho, New York (S.U.A.); Africa do Sud. Oligoclazul este flosit In ceramicS Vi la prelueravea unor obiecte di artA qi a podoabelor. Olivenit (engi. otieenile): arsenial Cu2(As04) (OH) arseniat tic cuprii hidratat. Denumirea mineralului esto de on. gina german olit'enerz i se referS la culoarea jul mSslinie. Sistem do cristaUzare: rombie (erierombic). Mod do prezcntare: eristale pnisInatice aciculare sau tabulare, mici, colorate verde Inchis sau galben brun, mci ran cenuiu sau alb. Freevont se prezintLl sub formà do agregate cristalinc rcxiiforme, noditTare sau dispuse neregulat in cuiburi. (v. P1. 52, fig. 3). Pro prietdfi fizice: duritatc 3; gr. sp. 4,3; clivaj slab; sparturrt coneoida1; transparent. la translucid en luciti adaman tin; urm galben; solubil in acizi; se topcte uor. Optic negatw on 2V = 900 ; l?X: (d, I) 2,97-100, 2,67 —80, 2,38 —80, 1,508 —80, Condiii de for,narc: mineral secunclar tilnit In zana tie oxidaie a suite rilor do cupru, asociat cu adamitul, arsonapinit, scorodit, azunit ui malachit. iMsptndire # utifizdri: Tsumcb (Namibia); Cornwall, Alsion Moor Cumberland (Anglia); Tintic - Utah (S.U.A.); Cap Garone (Vrana); Cehoslovacia; Collahuasi, Cbuquicamata (ChIle). Olivenitul prczinti impurtan%i tiintific-mineralogicà. Olivina (engi. otivine): silicat din grupa ncsosilica%ilor. (Mg, Fe)Si05 = silicat tie fier ii magneztu. Denumirea minaralului provine de la cuvtntul latin oUa = màslinã, refriudu-se Ia culoaro.
203 is1em de cristalizare: rombic (ortorombic). Mod de pezentare: cristale scurte cii habitus prismatic; adesea so prezintã In mase granulare coloratä galben sau verzui-màsliniu. Printre varietãlilo do olivinä mai comune slat: forseritul, fa'alitut i pendoeitul; primele douà pot forma sent izomorfe (vezi fayalit si forsterit). Propnieti4i fizice: duritate 6,5-1; gr. sp. 3,27-4,2; casantã; transparentà Ia translucidá cu luciu sticlos; spärturA concoidalA; greu solubil4 in HCI; birelringen%a 0,033 (forsterit), 0,048 (layalit). Condiçii do formare: olivinele forsteritice slut iiitflnite in rod megmatice intrusive sau extrusive bazice i ultra-bazice, cu doosehire in dunite, peridotite, gabrouri A lerzolite. So mai pot forma i in unele roci carbonatice afeetate do motamorfismul regional sau do contact. Olivinele fayalitiee apar do reguM in roci magmatice Cu chimism I elsic. Rdspindire si utiUzdri: Argentina; Cehoslovacia; lgipL; R. F. Germania; ILalia; Norvegia; Ural, Siberia (TJ.R,S.S.); Jugoslavia; Arizona, (S.U.A.). In România este iritllnitã In roci ultrabazice ale fundamcntului cristalin, mai rar In serpentinite din muntii Almaj, tibin i Sebe; In roci magmatice mozozoice (bazice i ultrahazice) din munlii Bistriiei qi Perani, Carpalii Orientali i munii Paring, Garpaii Meridionali; in skarnele i corneenele banatitice do la Orevi1a, Oena de fier, Moldova Noui; In roci magmatice neogcne (andezite i bazeltc) din munii CAlimani, Gurghiu, Herghita ji Penani. Olivina este folositä Ta fabricarea cir5miziIor refractare forsteritice, la extragerea magneziului jar vanetatile transparente, frumos colorate aint utiljzate j in Iucránj ornamentale si bijutenii. Omfacit (engi. omphacite): silicat (inoilicat din grupa piroxenilor), (Ca, Na) (Mg, Fe8 , Al)
OMFACIT
(Si500) = silicat do ahsminiu, calciu, mangan i fier. Sistem de criztalizare: monoclinic. Mod do prezenkire: ncr in cristale pnismatice; Irecveiit in granule verZi sau vezui-pal.
Fig. 338. Gristal do omfacit.
Fig 339. Omfacit (I'rea, Italia). Propnieti4i fizice: dunitate 5-6; gr. sp. 3,2-3,3; dllvaj slab; translucid cu luciu sticlos; nrtnà albil cii nuanle verzui; insolubil in acizi; birefningana 0,018-0,0 27; x = 1,662-1,691; p = 1,670-1,700; z= 1,688-1,718; (-)-); 2V = 36_480, Conditii do fonrnare: mineral caractenistic eciogitelor; mai rat' so intilnelte Ca produs de segregatie usociat cii cuar i mica sau ca produs pirometasomatie (Besshi - .Japonia)
GBTOZA
Thlspindire fi utiiizdri: Saualpe, Koralpe (AusLria); Miiachgerg (Pt. F. Germania); Val d'Aosta, J3iella, Ivrca - Turin (Italia); California (S,U.A.); J3esshi (Japoriia). Omfacitul prezintS interes tiiniuicmineralogic. Ortoza )engl. orthoclase): si1icat (tec-Losilicat din grupa feldspajilor potasici). ICalSi3O8 = silicaL do ulunhiniu i potasiu. Denumfrea minera)ului pro-vine d. Ia cuvintul grec o,ihos = drept, airind unghiul do elivaj de 900. Si8ern de crializare: monoclinic. lsfod de prczenare: cristaic prismatice, tabulare, adesea maclate (macla de Karlsbad, Manebach i Baveno); frecvnt formeaza mass granulare; este colorath alb, gslhui, cenuiu, a1bitrui, roz snu incolorS. (v. P1. 53, fig. 1).
201 0,006-0,007; x = 1,518-1,528; y = 1,522-1,538; z = 1,52 —1,585; (-) ; 2V = 30°-70°; EX: (d. I) 4,02 —90; 3,80 —80; 3,15 —100.
Fig. 341. Orkiil prisrnatir (Karlsliad, CeIos1oaciu.).
Fig. 342. Ortozi, agregate cri.stalin
(S. U..4.).
Fig. 340. O,islai do ortoza fizicc: duritate 5,5-6; gr. sp. 2,5-2,6; casantä; divaj perfect; transparentit la tianslucidä cu Iuciu sticlos spre penaL; urmf albd; insohibilà in acizi en excep.(a HP; uior alterabilá (In caolinit, sericit, opidot etc); birefringena
Proprieidi
Gond.ilii do [orazare: in mci magniatice acido i interrnediai in arcoze; in roci metamorfice din scria gnaiselov. RIapindiro si otilizdri: Baveuo Novaca (Italia) ; Kanisbad, KarlovyVary (Cehoslovacia); Kirkpat.nik (Scotia); EJv4ia; R. F. Germania; Una Baikal (U.R.S.S.) ; Austria; Spania; Canada .Japonia; Africa do Sud; Australia; Frana; Argentina; Iowa, Connecticut, New York (S.U.A.). In România apare in unele pegmatite, din anna Teregova. Ortoza este folositã In indiistnia ccramic5 Vi sticlei; fabnicarea preIanului etc. Varictatea lransparcntS (vezi adular), este foIositi ca piatr Sen ipre%ioas.
P
Peco1it (engi. pectolite): silicat- din grupa inosi1icai1or. NaCa2Si3O8(On) = silicat de calc.iu !i sodiu hidratat. Sietein de cristalizare: triclinic. Mod de prezentare:. erie Lalè p' malice aciculare; frecvent fonieazd agregate in care cristalele se dispun radiar; mai rar iorroeaz& mase cu aspect fibros. Este colorat alb, gri deschis ecu alb-g5lbui. Pro prietiii flzice: durit.ato 5; gr. sp. 2,89 -2,9; clivaj perfect; transparent cu luoiu stielos In sidofos; urn]5 aIM; solubil In 1-IC! birelcirigena 0,038-0,032; a = 1,5951,610; j = 1,60-1,6111; a = 1,633 (+); 2V = 50° —60°;)RX: (d, 1) 3,33 —60; 340 —80; 2,92 —'100. Gond(ii de fornare: prin procese hidrotermale, coirnatind cavitSile bazaltelor sau crSpäturile serpentinelor. Mai rar in calcareic afectate do ruetamorfismul de contact.
Monzoni (Italia) ; fl. F. Germanic; Pen. Kola. (U.R.S.S.) Franklin, Peterson — New Jersey (S.U.A.); Anglia; Scotia. Peetoiltul prezintS interes ttinificmincralogic.
Fig. 344. Fectolil acicalar (S.U.A.).
$Th tic jfI
Fig. 343. Cristal de pctolt. Ràspindire si e.tiliziiri: Thetford — Quebec, Ontario (Canada); Cehoslovacia; Val di Fassa - Trento,
Fig. 345. Pectolit. (Italia). Pegmatit (engi. pegmatite): roc eruptivfi hipoahisala. Chirnism: lelsie, Si05 > 65%
PEHELENDA
Denurnirea mcii provine de la Cuvintul grec pgrnat = IntãriL, men avind duijtate mare. Mod de prezenlare: striictur1 grtluntoasá-id iomorflcfl, uneori graficà; texturil inasiv-compact, uneori zonatA en eavitàti §i druze. Este colorat in nuaIe variate dar totdeauna desc.ldso (Ph 53, fig. 2). Gomponeni: principali = cuart, feldspat alcalin (nrtozii, microclin), mice; accesorii = turmalinit, zircon, topaz, bach, apatit, elomente rare etc. Proprietdji flzice: coeuiciert de t5rie mare, peste 1, gr. vol. 29003200 kg/rn8, spArturá dreaptiS, aspvu la pipiSit, porozitate variabilil (in functie de textuil) 0,4 la 9%, rezistena la compresiune poste ViOl) daN/em2. Cndiii do foFmare separatii in zona perifericiS euperioarfi a corpurilOr granitico, siCmtiCo, gabroice ate, Cu posibthtãtt do pAtrundere ji in rocile inconjurtoaro (pa cràpAturi, disIocaii (Ac). In functie do corpul magmalic Cu care este aooeiat SB distinge pegmatitt granitic, graundioritie, sienitic, gabroic etc. Majoritat n pegmatite.Ioi reprezintiS Un mcdiii propice do concentrare a 11noll inintjaIc imponl Onte economic.
24)U Norvegia; Italia etc. In Romârtici pegmatite en unuscovit i flogopil sint intilnite la Bouari, Voineaiei Bistra, Parva - Maleru; pegmatil feldspatice in gnaise i amfibolii.c la Muntele Race - GiIAu (Apuseni), Crieni, Voineasa (Munii Lotrulul), Teregova, Armeni etc; pegmatite cuaritiee ]a Tiaovia-Ogradena; pegmatite Cu spodumn in Valea Sadului (Munçii Cibinulni). Peginatitele constitnie surse principale de extra%ie a unor mincrale importante economic: feldspa%i ontoclash, muscovit, cuar, beiil, spodu., men, wolfram, elemente rare, lepidolit (litiu) etc. Pehhleuda (engi. pehbkndic san pitchblonde): oxid. UO2 = oxid natural de uraniu. IDenumirea mineialului provirnu (lii) limba gcrmanä; peth. = smoalfi i blonde = blendã, referindu-se la aspectul macroscopic ca smoala al mineralulub. SLsem do cristalizare: de reguliS amorf. Mod do prczentai-e: mase cumpacto colomorfe, pamtntoase, reniioi-mc, stalactitiec Eau, mase prfoase, pulverulente cu aspect do funingine. Culoarca este negru de smoaI, cu tente verzui eenuii qi brune. Pro prietd(i azice: duritate 3-3,2; gr. sp. 6-7,2; opacá cu luciu mat de smoaliS; spuirturã concoidalfi; maca verde inc-hi la brun-negru. Gondifil do for,uare; in pegmatito granitice qi sieiütice; filoane hidrotermale; metasomatjc in unele istui-i i dolomite; In unele procese exogene fund lntilnit in sedimente Ca produs de alterare a zScflmintelor de uraniu. RcLspindire vi utilizeiri., Canada; Ceboslovacia; (J.R. S.S.; SU.A.; Zair; România etc. Pebblenda este un important minemu do uranhu.
L Fig. 846. Pedmatit cee sinecturti gte/lcd. Rthipi:tdire fi uliltzàri: nuportante corpuri pegmatitice coninind diverse uuinerale utile Bint intilnite in Brazilia la Mines Gerais; Frana; Algeria; Canada; Australia; India; Maroc; Nigeria; Egipt; Sri Lanka;
Pentlandit (mgi. penilandie): sulturiL (Fe, Ni)909= sulfur do niche] 9i Ger.
207 Denumirea rnincralului provine de Ia strrn1,arca Pentland Firth. Sistern de erstaLizare: cubic (izometric). Mod de prezealare: ray sub forrnà de granule i iinpregnatii neregulate; £raevent Sc prCZiflti in agregate masive.; paragenetic cu pirotina. Cobrat: galben de bronz pin! la negru. Proprietdji fizice: duritate 3,5-4; gr. sp. Ft,6 —5.2; frà elivaj; opac cu 1uiu metalie; urmà galbenä sau brimS, micori chiar neagrS. RX: (d, I) = 3,03 —90, 1,95 —80, 177 —100. Condijii de [ormare: in roci magInatice bazicc si ultrabatiec ca produs do segregare: asociat Cu calcopirita, pirit.5. qi cu uncle arsemuri. Rdspindire fi ut ilizdri: Sudbury - Ontario (Canada); Complexul Bushveld (Africa de Sud); Norvegia; Suedia; China; Jugoslavia; IT.R.S.S.; Nevada, Alaska In România apare asocint roeilor bazice si u)traba-iice in diverse stadii de scrpentini:trt• din zna Tisovia, Eibental, ITrl[u v, Vtrgbi. Ciungani. Pentlandiiu] cSLe tin important mineral de niClI4,1. Peridotit (eng). pridotite) : roeS maginatica iflLrUSivd. Chindsm: ultrabasic, 5i05 < 52%. T>enumiroa r,)cii provirie din liniba fran eelS: prridoiitc. Mod de pre.zentare: St rue turS grãuntoasS, adesea poikiliticli; texturS niasivS, nucori dungatA din cauza zonelor CU Contuut ridicat de crcmit si piroxcni. Este colorat verde iiwhis sau desehis, uneori verdenegricios. Cind olivina ete intens niteratS In serpentinS, roes prezintA un aspect Satinat,. Compoaenf 1: principali = ulivinS; accesorii - piroxeiii, eromut; aecideutali = hornbtendS biotit, bronzit etc. Proprield/i fizice: coeficient tie tArie mare 12-17, gr. vol. peste 2800 kg/m"; spSrturS drcaptS cu luciu catifelat, ujicori mat; prin lefuirc prezin tA cootraste Pu Lernice,
l'ETALIT
piScute Reals teul1a tie rupere Ia compreshuie peste 1200 daN/em2. Coiidifii de formai-e: prin diferenlierea inagrnelor bazaltice, prezentindu-se sub formS de corpuli de diverse tone in eomplexele oflolitice. RThpindire si utilizdri Sudbury (Canada); Cornwall (Anglia); Africa do Sud; India; Jadunezia; ThaiJanda; Noun Zeelandti; Jugoslavia; Ural (U.R.S.S.); Stiiwater, Coinplexul Cortlandt New Jersey (S. U. A.). Peridotitul este folosit ca piatrA oruaruentalA; rai este considorat ca sursS de nichel, erom, platin etc, atUnCi dud con%inutul in aceste elemeute estc ran labil. Perht (eng). perUte): rock magmaticS extrusivA. Chiairrn: felsic, SiO > 65%. Mod de prezentare structurS hialitiA (stieloasS). text ur5 glubularS. Esc colorat cenusiu sau ccnusiu verzui, uneori eenusiu brun. Cornpeneni: irilteipali = stielil; magxietit., ilmenit, uneaeeesurii cr1 fcuocristale do Ieldpli ; mai conlilic apA. PropriefJ/ flzce; coeficient tie tänie mare peste 8, relativ greu 20002200 kg/m3 sau foarte uor cind este expandat 150-220 1g/m3, sparturS concoidalS, luciu stIclos Cu nuante unsuroase, Fi Ineflizire pierde apa eoninutA qi expandeazA mSnindu-si volumul do 7-10 on. Ccrndi1 ii dc farmers: oruplii vulcanice subacvatice. J?iispindire s,i ntitizdri: Anglia, Bulgaria, Frana, Italia, Grecia, Ungaria, S.tLA. U.R.S.S. lii RomSnia este mnLi1it la Oraut Non, Coca Mnntii Oaului udv tate legal tie ac66t3tea vIeanje5 tie in sfirfiiul badeniaiiului (lace riulitice). Pi-,-Iit.ul este folosii; in industnia jzolatoarebor ternilce i Iouice ci in construeii. Petaht (engL petehte): silicat din grupa tectosilicalilor.
PiATRA PONCE
20S
LiAlSiO10 = silical, do aluniiniix i 1Ltiii. Denurniica mineraiului provine de ia cnvIntul groc peto2on = Xoaie, miliCralul r.livjnd sub formS lame1ar.. SLch'ni de c,utahzare: monoclinic. Mod de prezcnare rar sub form dc erisla]o; freovent se prezintS sub nrxnü de mass crisa1ine. Este colorat alb, Cenuiu sau, uneori incolor. Proprie1i fizice: duritale 6-6,5; gr. sp. 241; fragil; cbvaj perfect; li'ispnreut Ia transiucid cii huciu sticlos spre penal; insolubi] in acizi; birefningeira 0,011-0,012; v = 1,504 - 1,507; y = 1,510— 1,512; 1.516-1,518; (+); 2V=82-'1; BX: (ii, 1) = 3,73 —100; 3,66 —100; 3,51 —20. Condi(ii de formare: in pegmatite Cu cuntinut bugat in liliu oslO asociat Cu lepid olitul i turflialiflul. E(ptndzre ff Wili ri: Finjanda; Londonderry (Australia); Bicldta (Zirn bu h we) ; Vurtutrask (Suedia) A £riee de Sad; Norwich Massa(Ilusel Is (S.[JA.) ; Po—o; Italic Kaiibib (Nanihia)
Fig. 347. Cristai de paa!iL
Piatra pence (engi. pumice): roeS vulcarneg cxtrusivd. Chinsisrn: felsic, 5i05 > 65% (day ponie varia). Mod do prezenlare: structuj'S hialinS (sticloasá), Cu porozilate foarte mare, uneori vacuolaril. Coioratã nib, aibcentilhu si alb gSlhui cii nuane verzui. Componeni: pnineipali = sti,iiL eu!canicà; aecesorij = enistale di, diferii siheai, zeo]ii, calcit prezintS CoTnpoziia chiiic5 a riolitultd. Piopriehlfi fizice: coeliejenl de 0t1ie 5-9; gr. sp. 0,7-0,9; poroziiate 30-50% pevrnbiiita t e ni eS snu impermeabilS porn iiIiiil j,iiI ; nu oslO atacatS do acizi. Condilii de fotmare: prin dogazeificaree incomplotS a inagrnelor visCoase solidificate hiu. ConiunS erupiiIor vuleanice Fdsice.
Fig. 3/9. I'jIs it /JCFtee Ji(lttiit),H' I.
( 7tu,w'
Rasptiiilire Si uti1iucr Li iuii(1I aHa) : Jiidonezia ; J In 11 oimiiiiia este îutjlniiã la liisnad 'i Inrin mid( apace sub hlll)ii '10 lentilo in iIif1tik an letijee Si OratiI Nou-Baia I'.hue, 8sociaI efliptiti IlilliF neogiuc. FSt.0 toinsitS ca ibiiziv, Ia fiilttiiaita CU)flhltiZiIIlI' usnare si I,, t.ri,ii,li anl iacid.t. Fig. 148. Petalil, agregale cristaline (Jcctrihib, lVacvubnm). Pvtolitul do Iii ti.
OSLO 1111
iJiJpOrL.Unt jinlieruu
Piemontit (engi. pi01n0nhz: silicat (surosiiiat din grupa epido I). Cu2 (AI, Mri, le3 )5 (i(l1 OJI = ludrosilicat do calvin, Inaugan i ahirniniu. Denumirea nlinoraluiui riruvine de la I'Dealitatea Piedmont, Italia.
-...,.09 - -. Sistem de cristaUzare: monoclinic. Mod de prezentai-e: mr sub formti de cristale mid, usor idiomorfe; freevent. Se prezint5 in agregate granuhu'e §i mase compacte. Colorat roca sau rou-purpuriu spre brun. (v. P1. 53, fig. 3). Proprield;i fizice: duriLate 6,5; gr. sp. 3,4; c]ivaj distinct; translucid cu lueiu sticlos; urxn5 rocatà; insolubil in acizi; bii'efringena 0,0350,073; x = 1,730-1,756, y = 1,747 —1,789, z=1,7G5-1,829; (+); RX: (d, I) = 2,87 —100, 2,385 —80, 1,635 —80. Cond4ii de forrnare: 1rcvertt In zäcAminte de mangan, mai rar in faciesul isturiIor verai i iisturilor Cu glaucofan.
Fig. 360 Czistal ilc piernontit.
.fltispfndire si uiliziLri: Val d'Aosta, Tarino (Italia) ; Groix (Frana); Shikoku (Japonia); Jakobsberg (Suedia); Adams, Pennsylvania (S.U.A.); U.R.S.S.; Peru. Pieniontitul este folosit ca abraziv pentru lustruirea plAcilor de. p atrá (placaje, dale, glahiri etc). Pietri (engi. gravel): rocA sediinentarã neconsolidat din grupa ruditelor (psefitelor). Mod de prezentare: structurà run itic, texIurá nodcfinitá (in vrac), colorat diferit in funclie de componcna rnineralogici a elernentelor detritice i tie impuritái1e coninutc. De regula este cenuiu, cenuiu-gilbui sau varzuj mai rar brun. Particulcie componente prezintS dimensiuni ciiprinse intre 2 mm si 70 mm, huind alcatuite din hragmente de roci metamorhlce, sedirnentare qi eruptive Cu un aport oscilant de cuart, feldspa%i, opal etc. Sc d.isting pietriuri omogene aIctuite din reel Cu aeec5ai eompoziio rnineraIogic i pietriuri poligene alcdtuito din fragmente de roci cu corn pozilie mineralogieS diferitS. Granulounetric se dusting pictriuri omogene (sortate) qi hctc.rogene; pietviI1rl marunte 2-15 mm, pictriuri in jlocii
Fig. 351. Pnetris inJrunt.
PIRARGIRIT
15-30 mm, pietriuri mai'i 3070 nmi. Dupà clorneniile de depunere so disting pieriuri iiluvionarc, maline, lneustre oleProprioidi fizice: gr. vcjl, 22002G00 kg/m3 ; poiozitate si pormeabilitate extrem do variabile in funcie do structura genoral1 a elementdor componente De reguM aceste poprietäi fizice sint coprinse intro 5 i 25%, respectiv 5 i 1500 mD. Grad do mndesaro variabil in functie do onlogenitatea gi-ariuleloi'; rezistent5 mare la ifltenlperii. Condif ii do forma'e: prin dezagrogarea unor roci preexisteilto si acumularea ilctrituului in conditii marine, lucustrc, aluvionare, mcrenice. Rdspindire si WUizdri. so inLilnesc sub formS do strat.e, banoitri, lentile San pungi in toate albiile majore ale riurilor; do asemenea Spar in une]e nivele stratigrafice, en deosebire in miocen i pliocen avirid o largS ràsptndire arealã in scoa4a terestrS. Pietriurile sint folosite in construcii (balast) si la intreinerca drnmuriloi; cele calcaroase slut Lolasite in industria varului si cimenLului LSV cole eutroaao Ia produecle ,,slliea''. Pirargirit (engi. pyrargiri1c): stilfiirS. Ag3SbS2 = su]furã do stibiu qi argint. l)enuniirea niineralului pi'oi'mne sic la cuvintek grcceti: pyro8 = foe i argiros = argint. Sistern do cristatizare: hexagonal. 11'IOd do prczentare: crisaIe psismatico licrnunorfice; iroevent so prezinta in maso ci-istaline corapacte San on granule diseminate. Este coiori I negro en nuarlie 1-ocaie. P;'oprietafi fizice: 1) un tate 2,5 ; gr sp. 5,85;r asani ; olivaj bun; tranSlucid cu luciu subjimatalic ; urmS ioie-pilIputie, solubil in acilu] ammotic; n0 2,881; 3,0821; n I?X: (d, 1) = 3,20-90; 2,79 —tOO; 2,55 —100. Condiii do for?nizre: filoanc hithotcs'maie do temperatmIl joasS, para-
genetic en galena, blenda ri ol Li' sulfuri aigentifere; in zoria do all ratio (cimentano) a zileSmninitelan di, sulfumi argentilere.
I'. 352. CrLs'hil de perarg?i'iL.
Fig. 353. Piraigiiit (.1 nthcwbe:g,
R. F. Germania).
['7g. 35/, Pirai'girit cii ca/it
l?dspiimdrrc LmtitLzdri: lIujz it, F. Germania) Erzgebirge (B. I itmanS) ; Celiosloyn a Guarwilm1u, Zaca tca Moxie) ; Canada; lie I-tmcru Spools; Bolivia. In H u aim aimm- e in Iilouie hidro Irumale mu rho ii asocia to cnuptivului ruogen la liaiii Spmie, Htliut, Cavuic, Hondo], S5etinInib, Ittidmi Brza, Si Snija, Zimi .1111 ci Baia cit Aries.
PIRITA
211 Pirargiritul este considerat ca o surslt rnajorlt de extiagere a argintului. Pirita (engi. pyrite): sulfurã. FeS2 : sulfurã de 11cr. Denumirea mineralului provirie de a cuvintul grec pyros = foe (prin lovire produce scIutci). Sistein de ci'islalizare: cubic, (iometric) Mod de prezentare: cristalo cubice sau octaedrice, adesea maclate; freevent se prezin LIt in agregate gianuiare compacte, eoncreionare, marnelonare sau nodulare. Hate coinratIt galbea Inchis cu nuante brunc. Adesca prezinta pseudomorfoze dupIt fosile (animate sau Plante). (v. Pt. 51, fig 1, 2). Propriefdf I fizice: duritate 6-6,5; gr. sp. 6-5,2; cusaiitã; clivaj stab; opaca cu Inciu metalic; urmã verzuiinchisã; insolubilit In acizi; ucor alterabjiS Irecixid in hmonit; este atacatit, in cald de acidul sulfuric i clorhidiic. fiX: (d, I) = 2,696 —20: 2,417 —80; 1,629 —100.
slovacia; t.R.S.S. etc. li1 Etomitnia apare in sisturi cristaline la Bitite Bora, CIrlibaba, 1-todna, Fundu 1odo'ei, Cru.ea, BIttaji, MItein, Peceneaga: ca mineraliza%ii in fitoanc si lentile Ia Vatea lui Stan, Gura VItii, Muncelu Mic, Lipova, Sorneu1 Rune, Turcoain; In mci bazice i ultra bazice la ljãdeni, Piavievit.a, Bozovici, RucIiia, Poiana MItrului; in (iloane pirometasornatiec i hidrotermale asociatc cruptivului mezozoic i banatitic la Gernenea, Ostra, Di,trãu, Borca, AIn,Itr1, Zarn, Cerbia, SSvij1in, CItzitneuti, Ciusigani, Vata de Jos, Somova, CIrjehuri, AItin 'repe, Beizasca, Moldova NouS, Ciclova Roinânit, Oravi1a, L)ognecea, Tincova, Bitia Bihor; In Iiloane hidrotermale asociate iigrnatismu ]ui ncogczi in Bitita, Ilba, Baja Spric, Süsar, Cavijic, Poiana Botizei, Baii flora, Rudiia, Deva, SàcAriuib, Critciune.tti, Hondol, Zlatiia, Bucioul, Baja de Aiics, Izvoiuil Ampoiului. Pitila este lolusitit In iiidiistria cliiniicit ; in obineica tierului, cupiijiui, aui'uiiiij, nichluplui etc.
321
Fig. 355. (,i1ah' dc pirit.ti. friiia.ie: mineral poligenetic: wagina togeli, hidroternial sedlinen Logen (in argilc, maine, gi( ii calcare e Le) ; met a motile: metasoma tic di' iou tact, In liStUri, cua I.it etc. fldapliutise i utilizdri: Rio TixtLu (Spania) ; Leadville, Gilman-Colorado, Jerome - Arizona (S.U.A.); Tuscani (Jialia) ; Norvegia ; Falun (Suedia) ; H. F. Germania; Japonia Anglia; China; To goalavia; Cc,Iio-
Condii de
1. :;G. 1i'iIJ /Ioare
tiC
21
PIROFILIT
Pirofihit (engi. pyrophillüe), sin. agalmatolit: silicat din grupa filosilicaUor, A15S14010(OH)2 = silicat de alimtiniu hidratat. Nurnele mineralului este dat do geologul rus R. Gherman care 1-a descoperit in anul 1829. Sistem do c,ieializare: monoclinic. Mod de prezontare: mase foioaseIamolare sau agregate foioase radiate, colorat alb-gàlbui, verde-brun, verdepal en nuante brune. Prezintfi doug varieti: agaltna1oiit i pagodit. ProprieiIi fizice: duritate slabA 12; gr. sp. 2,75-2,8; dlivaj perfect; semitransparent Cu luciu eticlossidefos-gras; flexibil dat nu elastic; insolubil in acizi; birefringen%a 0,048; z=1,552; y=1,588; z=1,600; (—); 2V = 53-60°; RX: (d, ) = 4,46 —40; 9,16 —40; 3,05 —100. Condiiii do formare: hidrotermal do joasit temperaturä; metamorfic; pseudomorfoze dupä disten, andaluzit, muscovit etc.
Fig. 357. Cirta1 do pirofiuit.
Fig. 358. Pirofihit flbros-radiar (California, S.U.A.). Rdrpindire fi utilizdri.' Guilford Orange - Carolina, Arkansas, Georgia, California (S.U.A.); l3ere7ovsk, Sverdlovsk-Ural (U.n. S.S.); China;
Oura-Preto, Minas Gerais (Brazilia); Cehoslovacia; R. F. Germania; Frana, etc. In România este intuinit In legitturl cu eruptivul banatitiu Ia Bäila Bihor, iar Cu eruptivul neogen la Talagiu, BAiut ji Siierirnh.
Fig. 359. Pirofflit lamolar (California, S. U.A.). Pirofihitul este folosit In industria izolatoruior clectrici i termici, in industria hirtiei, caneiucului, säpunului. Agalmatolitul este utilizat §i in lurãri ornamentale. Piroiuzt Jong]. pyrolusite): oxid. (forma tctragonalã). MnO, = oxid do mangan. Denurnirea minera]ului provine do la cuvintele greceti: pyre + loueim = a spIa, Iliud folosit ca pasta de sipua. Sisteni de crislalizare: tetragonal (patratic). JVIod de prezentare .- cristalo prismaticaciculare sau bacilara; froevent in mase compacte microcristalme, radiare, pith-erulente sau in agregate conereIionaro, dendritice. Este cobrat iicgru-alb5strui sau cenuiu inchis. Proprietàji fizice: thiritato 6-6,5; gr. sp. 6,7-5; clivaj slab; opac cu luciu sub-metalic; urma albastruinchis; soluhil in HCI. Cind este in mase compacts duritatea scade brus la 2-2,5 iar mineralul devine gras. RX: (d, I) = 3,118-100; 2,404-90; 1,622 —100. Cond4ii do formare: mineral poligenetic: hidrotermal; in zona do
PIROMORFIT
213 oxidaie a zaeaniinteior de mangan i de fier; exogan, ca produs de precipitatie in lacuri, lagune Vi In uncle bazine neacrisite. Rdspndire # ulilizári: Anglia; Brazilia; Chile; Cehoslovacia Podi1ul Dakan (India); Italia; Ghana; Japonia; Ciaturi - Georgia, Nkopol Jeff III
IV
LLLJJ
4021
Fig. 360. Cristal de piroluzit.
- tjcraina (U.R.S.S.); Batesville Arkansas (S.U.A.). In România este intilnkt Ia Ciocäneti, lacobani, 115zoare, Brotex,i, Ghelar, Toiuc, Teregova, Turcoaia unde este asociat zcamintelor de mangan sau de for din §isturile eristaline mai rar residual la Moneasa 9i asociat eruptivului banatitie la Dognecea, Ocna de Fier, Sasca Montana; frecvent este 131Lllnit In roci magmatice Aeogene Ia Baja Sprie, Bäiu, Ilba, ScArimb, ZIana. Pjroluzitul este considerat ca suraä (minercu) pentru extragerea manganu]ui. Piromorfit (engi. pyromorphite): foal at Pb5(PO4)3CI = elorofosfat de plumb. .Sstem de cj-istalizare: hexagonal. Mod de prezentdre: cristale prismatice scurte sau columnare, mai rar aciculare. Este colorat verde, brun, mai rar galben portocaliu sau rou str1ucitor; uncori incolor. Adesea apare sub forma de cristale mu agregate reniforme sau Bferoidale formind druze. (v. P1. 54, fig. 3). Proprithffi fizice; duritate 3,5_1i; gr. sp. 6,7; casant; lipsit do clivaj; translucid cu Iuciu adamantin-ràinos; urma alba; solubil in acizi; n,2,144; ne = 2,131; (—); 2V - 420.
Fig. 361. Piroluzit Ia agregate crisialine,
Fig. 363. Cristat de piromorfit.
Fig. 362. Pirouzit, agregate prisnzatic-radiare.
Cond4ii de formare: mineral predominant exogen ce se formeazA in zone de oxidaie a zcjiminteIor de suiluri de plumb Vi zinc sub acjunea aciduhu fosforic din solu%ii.
PrROTINA
Foartc rar apare Ca mineral iflonian hidroLermal do joasi temperaturä. Rdsp1ndro i utlizdri: Anglia; Australia; Celioslovacia; R. D. GermanS; B. F. Germanic; Mapimi (Mexic); Jugoslavia; Peru; China; India; Alene - Idaho, Phoenixville - Pennsylvania (S.U.A.). In Romania apare in sisturi cristaline Ia Cojoci; asociaL eruptivului banatitic la Ciclova RoxnânS, Oravita, Dog-. necea, Ocna do Fier, BSi1a Bihor i, legat do magmatismul neogen Is Cavnic, l3ueium, Ziatna, in dopozite sedimentare este citat la CoIeti i Pcdcnile de Sub Munte. Piromorfitiil este Un minercu minor de plumb. Pirotiu (engi. pyrhotic): sullurS. FeS = monosuWurii do Fier. SLstem de crislatizare: hexagonal. Mod de preentare: i-nai rar sub formS do cristale on habitue tabular, columnar sau piramidal; freevent in agregato granulaic compacte san ca impregxu4il. Este colorat galben inchis do bronz cu reflexe brune. (v. P1. 55, fig. 1). PioprietSi fizice: duritate 3,5-4,5; gr. sp. 4,6; casantil; opaeS cu luüiu metalic; greu atacatS de acizi; uor magnoticS coca cc o deosebcte de pintS. RX: (d, I) = 2,65 —60; 2,08 —100; 1,725 —50. Condif.ii de fornzare: prim segregare magmaticS in roci bazice si ultrabazice, in asocialic cu pentlanditul; in pegmatite qi pneumatolitc; in roci metamorfico do catazonS; in mcii sedimontane asociat cu sideritul (mai rar) Rdrpindirc i utilizdri: Leobn (Austria) ; Bolivia; Brazilia; Sudbury (Canada); Mexic; Jugoslavia; B. P. Germania; R. 1). German Ceho slovacia; Norvegia; Suodia; Italia; Brewster Dncktown-Tenncsse, New York (S.'LLA.) 13aivakovsk, Bogoslovsk - Ural,i Dovdorak (U.R.S.S.); Africa dc Sud. In Romania apare in mci ultrabazice Ia Eibental, Ogradona qi in banatite Is. Ciclova RomSnS, OravIla; mci
211 apare sub formS do mineralizaJA hidiotermale asociate magmatisn) UJui neogen la Ilba, Horja, BSiu, Baja Bora, Baja Spnie, Rodna, SAcSrimb, Zlatna. Pirotina este consideratS ca minercu di, nichel si cobalt, atunci cind con%ine aceste metale (cind esta asociatS iiLL pentlanclit). Mai oste folosita Ia fabricarea acidului sulfuric si a sulfatului de 11cr. Plalina (engi. plainurn: element nativ. Pt = platin. Denumiiea mineralului provine r1 )a cuvintul spaniol plaf.a - argint, deocreco scamSnS cu argintul. Sisem de cri-stalizarc: cubic (isometric). Mod do prezonlare: rar In crietale mid cubico sau in nodule plate, uneoni so prozintS sub formS de granule cu couture neragulate; este coloratik gri-argintiu. Propricti-ifi fizice: durita Le igr. sp. 14,0-19,0; ductilS imaleabuS; lipsitS do clivaj ; opacS co luciu metalic; rezistentS la agonii atmosfenici; bunS conducStoare do cSldurS si elecitrici-tate.
F_
Fig. 364. Crisal de piatiiui.
Fig. 365. Platin4 natic'S.
. 0 15 Condtii de foimare: prothis Iicliid magmatic ce apare in timpul procesulul de dzieroi4ieie a rocilor ultrabazice qi bazico gabrouri CU oIiviii, piroxenite, peiidotite §i dunite; USOCiahl CLI ollvLra, piroxeni, eromit i Inagnetit. lie regul apare in fi1onae de cuarç cu hematil, clorit, piroluzit §i grosular (cind este legath do fouini4iuni do contact). Röspndire i iit.i1iziri: depozitele perinianului din zona Uralilor (UJi.S.S.) Nijnii Taghilsk, Dcncjkin Carn'ni ; in ztjeiifriiutc prinlare; Sudbuiy (Canada) ; Complcxul Bushvoid - Transval (Africa do Sud) in aluvinni la Pinto (Columbia); Peru; Alaska (S.U.A.) ; Ivalo (Finlanda); Broken liii] (Australia) Takaka (Noua ZeelancIt); Brasilia. In Româuia apare foarte rar in uncle aluviuni (Pianul do Sus). Plativa este It linitiS la confecionarea bijuteriilor in mecarlica do precizie; ii) laboratoare si ca echipamenlo electrice etc. Pulibazit (eiigl. poii&usifr): sulfurã. (Ag, Cu)16 9bS11 siillurá de stibiu cuprii i aigint. Denu nnta mi rieral iilui provine de Ia cuvintli] conipus glee: poly.s = miilt si basis = bazà Sutcrn do eristalizare: monoclinic. Mod do prezcntare: cristale inbulare pseudo-hexagonalu; freevent se prezint5 sub forma tie mase cristalino compacte; colorat eeuuiu-inchis san iiegrii-lucos.
Fig 366. 1>nlihazit (Baja Sprie, flomti nm).
poLIaALI'r Pi'oprieh4 fizice: duritate 2-3; gr, sp. 6-6,2; dlivaj slab; opac Cu luciu metalic; urma negru-rocat; in lamele subiri so prezintá translucid cu nilan%c rosil do hematit; poole conine pinà la 60% Ag. Aie bire1ringenä mare iar 2V = 22°. Condif ii do formare: in filoanc hidrotermale do joasã temperaturg asociat CU pirargirit, prustit etc. fl'depindire si utiiizdri: loachimov, Pvzjbrain (Cehoslovacia); Andreasberg (fl F. Germania); Freiberg (B. D. Germana); Sonora, Durango, Zacatecas (Moxie); Bolivia; Chile; Ungaria; Italia; Peru; Canada; Japonia; Colorado (S.U.A.); etc. in flombnia este citat ca format hidroterival asocial eruptivului neogen la Baja Sprie, Cavnic, Sàlite, Stsar, Roia Montana. Pljbitzjtul este considerat cc mutereu dc argint. Polihalit (engl. polihalile): sulfat K2MgCa2(SO4)4. 2H20 = sulfat complex do potasiu, magneziu i calciu. Denuinirea mineralului pIovino do Ia euvintul compus grec poliys = tutu L i hats = sare Sis(orn do crisa1izare: triclinic.
Fig. 367. Cristal do polihalil.
POLUCT
Mod do prezonlare: agregate fibroase, uneori dispuse in fascicole, adesea compacte0 colorat alb, cenuliu, guibui piná la rocat. (v. P1. 55, fig. 2). Proprietafu /iziee: duritate 3-3,5; gr. sp. 2,77; clivnj bun; translucid cu Iuciu sticios; urmá cenusie; solubil in acizi; birefringena 0,0190,020; x 1,567-1,548; y 1,560-1,562; z = 1,567-1,568; 6270°; RX: (d, I) (—); 2V 3,072 —40; 2,916 —100; 2,865 —15. Condif ii do formare: prin precipitarea solutiilor bogate in K, Ca, Mg, Ia temperaturi variabile, intro 0° Vi 80°. Rdopndire fi uUizdri: Hallstadt, Ysehi (Austria); Texas, New Mexico (S.U.A.); Stasefurt (R. F. Germania); China; Vietnam. In România este asociat sruriTor do potasiu do la Gàlean qi Tazlàu. Polihialitul esto considerat Ca sursä do potasiu. Este uiiliaat i la prepararea lngrumin Lelor potasice. Polucit (engL pollucite): silicat CsAISi2O0. ( fl50) = silicat do aluininiu i cesiu (poate Coflijifle pInà la 30% Cs). Sisterm do cristalizare: cubic (izometric). Mod do prezeivare: rar sub £orrnä do cristale ce pot atinge uneori 2 cm; frecveiit so prezintä In agrcgatc compacte. Este colorat alb-cenuiiu san roz adesca incolor. Proprctdfifizice: duritate 5,5; gr. op. 2,85-2,92 si chiar 2,98; transparent en luclu sticlos; spàrturã eoncoidalu; n 1,507 —1,526; BX: (d. 1) = 3,43 —100; 2,925 —80; 1,740 —70. Condiii do formare: hidrotermal In uncle cnviti miarolitice din granite i pegmatite; adesea In asociaie Cu lepidolitul §i ambligonituL Rd8pfndire Ri utilizdri: Bernie Lake (Canada); Elba (Italia); Namibia, Ia Caribib; Waarutroosk (Suedia); Soiikamsk, Ural, Transbaikalia (U.R.SS.); Hebron (S.ILA.). Poluci tul este un important mineren do cesiu.
2141 Poifir (eng). porphyr): rocg. magmaticA hipoabisalL Chimisin.: variabil do Ia acid 1 bazic. Denumirea rocil provine de Ia cuvintul groc porphyrua = pnrpuriu, referindu-se la culoarea rocii. Mod do prezenare: structuri poxfirice tipice, caracterizatu prin fenocristale do feldspai (piagioclazi, uneori zonai) inglobate intro mas microcristalinu, do asemenea feldspaticà (ortoolazi) §i sticlA vuIcanic, uneori cu urine do curgoro. Textura masiv& san fluidaiS.
Fig. 368. Porfir cuarfifer (IuJi-L?onat, RorMnia).
Fig. 369. Porfir granitic. Componen: pri icipali = fe1dspai, horableridA, biotit, cuari; accesorii piroxeni, epidot, ilnieiiit, magnetit, apatit, ruti], zircon, sfrn etc;
217
PEERNIT
accidontali = hernatit, uralit. Cornponcna mineralogica este asernAntoare pin. la identicá Cu cea a rocibr magmatice intrusive din care provin. Sc disting porfire granitice, granodioritee, dioritice, sienitice, gabroice etc.
Denurnirea rnineralului provine de Ia nurnele bui von Prchn care -I-a gásit in 1774 la Capu) Bunei Speranto. Sistem de cristalizare: roinbic (ortorombic).
z
Fig. 370. Por/ir dioritic, Piopetdfi /lzice: coeficient de tArie 9-24; gr. vol. 2200-2800 kg/m8 ; splrtuth dreaptil; rnai rar achioas ; porozitalea variabilä 0,5-4%; permoabilitatea osLo insà practic iiuli; rezistença de rupera la cornpresiune este do 900-2400 daN/em 2 . Nu Oslo atacat de acizi. Condiii do formare: filoane nediferenl,iate variind ca rnàrime, formate la periferia corpurilor plutonice sau in zona do contact a acestora (aoz-eoIrL). J?ciapindire si ati1izdr: Tirol (Austria); Valtelina (Italia) ; Scotia; Arkansas (S.U.A.); 1J,R.S.S.; Groenbanda; Egipt etc. In Rornânia aparitii rnai importante slut ]aTurcoaia, Cirjebari - Dobrogea; CopiceIe, Iui - I3nt. Porfhele, in general, slut folosite in lucràii do construCje, ca piatril. oriiamnentalä si pavaje, dar pot ft folosjtc si in lueuri inginercti, indeosebi Ia poduri i ziduri de sprij in. Prelmit (engi. prehnitt7): silicat din grupa uilosilicatibor. Ca2AI2Si5O 0(OH)2 = silicat do aburniniu ci calciu hidratat.
Fig. 371. Cristal do prehnit.
Fig. 372. Pehnit in agioco to globu[ve (S.1LA.).
Fig. 373. Pichnit In agrgato ci.siali,w (S.U.A.).
I'ROtJSTIT
Mod do prezentare: rar se prezint sub fo•rmã do cristale tabulare; frecvent formeaz5 agregate rentforme, globulare si stalactitice. Este colorat verde desehis sau verde gàlbui. Proprieti /izico: durita oc 6-6,5; gr. sp. 2,9-2,95; clivaj perfect; translucid on Iuciu sticlos; simm aIbt: solubil in HCJ; birofringeirça 0,021-0,039; x = 0,039; x = 1,611 1,630; y=l,617 — i,66l; z 1,632 —1,669; ( -J- ) ; RX: (d, 1) == 3,58 —40, 3,08 —100. 2,55 —100. Cond4ii do forpiare: hidrotemnmal colrnatind eavitàlile ,'odiloi vulcaniee bazaltice; pe fractwile iocilor metamorfice. R.spfrzdire si uLilir./lri: DauphiniS (Franla); Val Malenco - Sondrio Val di Fassa -Trento, Alpa di Siusi - Bolzaiio (Italia); PatersonNow Jersey, 'Westfield - Massachusetts, Fairfax - Virginia (S.U.A.). In România cole intinit ca produ hidrotermal in .isturi1e cristaline Mun%ii 1"àgaraf ji Sebe) ; aseciat eruptivului niugen la TibIc, Gura Haiti, Slite, jar eruptivului mezozoic la Vulcan, iiiuniii FSgiS ref. Prehnitul prezintà interce 1tiixiific. mineralegic-pe trografic Proustit (engi. proustite): sulfur5.. Ag3AsS3 = sulfoarseniurS do argint. Denumirea niinemalului provinc do la ziumale chimistu)ui francez L. J. Proust (1756-1826). Siztern do cris1a1&c,e: hexagonal. Mod de prozonhzro: mci rar sub formil do cristalt, roiuboidaI' ; f,ocver,t opal'e sub f.ririit di' (lild PiLe, frra ill Ic disotninate fi rouse cowpacle. colorat roui apriiu sazu rou brim. Proprietdfi /izice: d,.iritatea 2-2,5; gr. op. 5,56; cas;mt; clivaj bun; translucid cu luciu adamant in; urma stacojie; expus Ia aer devine cenuiu jar Inciii devine submetalie; no = 3,087; Be = 2,794; (—); RX: (d, I) 3,20 —100, 2,75 —70, 2,53 —90. Condiii do formare.: ir filoano hidrotorinale do joasa ternpomaLuri; miii
0l mar cc produs al proceselor do iii,Iui gãiire scct,ndarà, asociat cu ;uIi' sulfuri do argunt.
a
(
Fig. 374. Criatai do prorLcUt.
Fig. 375. Jrous!it h:thcdor,nal SJsai, J3omdnia). Riispundire si zriilizdri Chanareillu (Chile) ; Erzgobiorgu (R. D. Ccrmanä); }Tai (R. F. Germania); Cobalt - ontario (Canada); Mexic; Italia; Cebos)ovaciu, Fraua; SJJ.A.; Jugoslavia. In RornCuuia u'ste 'intilnit in i4zsturi cristaJine I;, Cirlihaba, Tulghe; in ondiai Iiidrotermalo asociaL Uru ptiviilui ncegeri ;iparc Iii Baia Spric', S5zar, SScàrhnb, Roia Mnntani't. Prouslitul oath un inTerim minor ului aegint. Psilomelan (engi. psiloculone): hid roxid (forma tot ui, 5,. ialñ _MnO; Mn05 i 110 v'H.diji. Denurnirea mjiicralulLui pr's vine do In cuvintul COiflptlS glee pubs + melanos = nogru!. isfe,,i do eriufelrzai'e.: rombie. ]lii1 dp prozentaro agrgatc fin cijit aline, rcsniforme, stalactitiee,
FROUSI1T
Mod do prezenzcwe: rar so prezintS sub formS do crhtale tabulare; frecvent formeazS agregate Toniforme, globulare. si stalactitice. Este colorat verde cleechis sau verde g4lbui. 11roprie4i fizice: duritaea 6-6,5; gr. sp. 2,9,-2,95; chval perfect; translucid Cu luciu sticlos; urma aibli; solubil in HCl; bire1ririgena 0,02 1-0,039; a 0,039; x = 1,611 1,630; y 1,617-1,641; z 1,632 —1,669; (+); RX: (d, I) = 3j58 —40, 3,08 —100, 2,55 —100. Cond4ii do foi'mare: hidrotermal colynatind cavit5-j1e rocilor vulcanice bazaltice; po fraclurije rocilor nwtamorfice. RiTsp'rndire i ilizdri: Daiiphiné (Frana); Val Malenco - Soadrio Val di Fasa - Tronto, Alpo di Siui - Boizano (Italia) ; PatiusonNew Jersey, Westfield - Masachusetts, Fairfax - Virginia (S.U.A.). In RomSnia oslo tntInit ca produs •hidrotormaj in 1isturilo cristaline Munit 11gfira i Sebc); asociat cruptivulni nrogen la Tibict, Gura Haiti, S5li4e, iar cruptivului mozozoic Ia Vulcan, muntii F5giira. Prelinitul prezintS micros tliir4ific mineralogic-petrografic Protit (Ong]. prous!.ite): suliurS. Ag3AsS3 = sulfoarseniurS de argint. Denumirea mineralu]ui provine do la irumele chirnistu)ui irancez L. J. Proust (175'-1826). Siotem do cris1izare hexagonal. Mod do prezcntai'e: mai mi sub formS do oristalu romhoida]e; freovent apace sub fiirmS do dendrite, granule discminato §i mace eoiiipacl;e Este colorat rou aprinc cmi rosil brun. ProprieM(i fizice duritatea 2-2,5; gr. sp. 5,56; casant; clivaj bun; translucirl cu lucin adauianl.in ; urma stacojie; oxpue Ia ncr dovino conuiu jar hiciu devmne submetalmo: n0 = 3,087; n0 = 2,794', (-) ; fiX: (d, I) = 3,20 —100, 2,75 —70, 2,53 —90. Gon4i(iC do forrnare: in filoane hidroterrnale do joasS. temporaturS; mai
ram cc protEus al procosolor de imbit gtii.'& cacundarit, asociat cu alto sulfurl dim argin.
Fig. 314. Cratat do prouzi.
Fig. 376. Protts6t hidrotsrmal Sdscur, Roniânia). Rdrpfndire ci nlilizdri: Chaneredlu (Chile) ; Erzg&bicrgn (ft. D. CccmanS) ; Hari. (ft. F, Gcrmanj Cobalt, - Ontario (Canada) ; Moxie; Italia; Chos]ovacia Yranta ; SU.A; Jugoslavia. in HornS,, in 'ste intilnit in sisturi crictaiirie in CIr]ihabn, TuIgbei; in condii hidrotormale asoc.ntt orup tivuluj neogen ipare la. Baja Sprie, Saar, SacSlou), Roma MontanS. Pious LitijI ccl,,, urn TniMTMI minor Is augint.
me):
Psiloinelan (ungI. p hiriroxicl (forma totr ; Onu ylS). Il'i'lnO ; MnO, si 11.,,O vaciahili. Dmirnirea in inoralulni pr vine tie La ouvintul compus grem psilas ± iui,'lanos = negru. STsLoni de erist.aiizare: rumble. 11od do prezentare: agi'eiate fin suistalin a, reniformo, s tal actitice,
L1
Realgar (engi. reaigar): sulfurS. Ass= sulfurä do arson. Denumirea rocii provine do lOr cuvintul spaniol reolgar = pu]bere, mineralul disoeiindu-se in puibere. Sistern de cristatizare: monoclinic. Mod do prezentare: mai rar In cristale prismatice scurte; frecyont In agregate corapacto qi cruste; colorat rou stacoiu. (v. P1. 56, fig. 1.). Proprietdi fizice: duritato 1,5-2; gr, sp. 8,5-8,7; clivaj bun; casant; semitransparent la translucid cu luciu adamantin; urmà rou-g51bui; uor fuzibil eliberind un I urn dens CU miros de usturoi; expus timp indolungat Ia aer sebimb6 culoarea i devinc galben, jar din compact trecc tntr-o pulbore fin (auripigmont). Birefringeria ridieatà; x = 2,486; y = 2,684; z = 2,707; 2V = 40°; RX: (d, 1) = 3,166 —100; 2,931 —70; 2,717 —70. 1701
CIO
Fig. 377. Cristal do realgar Cond4ii do formare: hidrotermal do joasà teniperaturS; prirt sublixnare pe pere%ii craterelor vulcanico; do regulä paragenctic Cu auripigment,
stibinS, argint; prin depuneri din izvoare termale. Rdspindire 9i uWIzdri: Monte Amiata - Tuscani, (Italia); Iran, China; Jugoslavia; Ungaria; Luhuin Georgia (U.R.S.S.); Manhattan Nevada, Washington (S.U.A.); Alicha (Grecia); Binnental (EIve%ia); Peri' Chile; Argentina. In Rom&nia aparo hidrotermal asociat eruptivului bana. titic la Moldova Nouá qi cclui neogon Ia Baja Sprie, Biu%, Cavxiie, S5cärImb, Hondo], Dana. Mai este depus do unele izvoare termale In Covasna qd Särior. Realgarul este considerat ca surs5 naturalS do arsen; mai este folosit In vopsitorie, industria sticlei, tabSc5rie, pirotehnicS etc. Rieleckii (engi. riebeckit): silica (inosilicat din grupa amfibolilor). Na2(Fe, Mg, PeSi8022(011)2 = hidrosiicat do nlagneziu, liar i odiu. Denuuiitea mineralulid provine do in muicralogul german E. Riebeck. Sistern de jthz,are monoclinic. Mod do prezertiare: cristale prismatice, mai rar in agregate lamelara sau fasciculare cu aspect flbro (crocidoit). Proprietdi fizice: duritate 4; gr, op. 3,02-3,4; clivaj prismatic perfect; flexibil; translucid Cu lucin stielos la satinat; insolubil in acizi; birefringena 0,004; a = 1,685 —1,695; z = 1,689y = 1,687-1,697; 1,699; (—); 2V = 80° —90°; RX: (d, I) = 8,42 —100; 3,10 —80; 2,72 —100.
RIOLST
21 Condif ii do forinare: in procese inetamorfke de joaà presiune ,i ternperatur; rnai este tutuinit in rod magmatice alcalisodice (granite i pegmatite).
ific-mineia1ogis; vanictatea crocidolit prezintA impontanA industrialii minor find utilizaL Ca izolator Lermic, ian, uneori en piatrii ornazuentalà.
1 1 50
Riolit (engi. riolite) : roc5. rna•grnatieà extrusivA, neovulcanicã. Chimisra: felsic, SiO3 > 65%. Dernirnirea rnine.ralului provine do Ia cuvIntul grec rys = a curge + iüos = piatrà. Ji'Iod do prezentaro: structurà por-finicuj cu fcnocrjstajo xeornorIe discminate intr-o masit sticloasa snu microcnistalinà, uneori gnanularä, granofinicà etc. Textura vaniabilä: masiv-poroasi, masv-cOrnpaotL fluidaIs, sfcro1itici, perliticA. Este cobrat nIb, alb-eenuuiu, alb-varzui, aibgàlbui, cenuuiu inehi,s i chiar negru (varietài1e sticboase). Corn ponenfi: principali = cuar, feldspat alcalin (sanidin); subordozn4i sticlà, hiotit, magnetit, ilrnenit; acciclontali=cristobalit, anifibol, piroxen (dioposid). Propriedi fizice: cocuicicnrt de trio variabil 12-20; gleutatca volumotnicS de asomenen variabilà 1500 —2500 kg/m3 ; porozitatea oscileazf intro 1,5 Ri 15%; spirtura achioasS cu lueiu sticlos; insobubil in acizj. Rezjsteiija de rupere Ia compresiune 1200-2000 daN/cnie. Rezisent la inI.cnperii.
Y
Fig. 378. CrisUti do riobeckit.
Fig. 379. Riebeckif prismatic fibros, yarietatea crocidolf.t (S panic). Rispndiie fi utllizári: Australia; Brazilia; Africa de Sud; Quiney Massachusetts (S.U.A.); Gahcia (Spania); Ucraba (U.R.S.S,); Atgentisia: Peru; Jugoslavia; C'hoaIovaca; Polonia; Turcia. In fl(1rn&nia este Intilnit la Turcoaia, CrjeIan, Codlea, Vulcan, Diträu, find Un constituent al roc.ilor alcaline. Riebeckitul prozint5. intones tiin-
Fit. 380. Thu/it (I/ba, Rumania). Condif ii do foimare pnin solidificarea rapidS a magmelot vscoase cu COrnpoziio granitic-a; forrneazrk domitri,
14 OrnNcr
eomnyi vulcanite ji zuai ray curgeri. Curgerile ce Yin in contact cu apa dan uatere la corpusculi in formà de perlA (perlite). Ré'Ispin.dire ci atilizri: Lipari, Tnseani, Padova (Italin); Etiopia; Ungaria; Devon, North Wales, Cornwall (Aiqlia); Japonia; Utah (S.IILA.). In Romania crupçii rioutica slat intilnite in Masivul Viadcasa, la Roia Montana, Baia Mare i Baia Spric. Riolitul este folosit en piatrll de construcie iar vanet6ti1e poroase ca material pentru produse izolante Ionic #i termie. Vnrieta%ile dure slat utilizate sub forma do halast. Rodingit (cngL rodrnjite): zoel metanio rfic-nietasomatieih (.'/cincisui: calcitic-silicios. ))enumirea rocit provine do la beautatca floding, Noua ZeelandS. Mod de pi'ezentare: attucturA granoblastica anti diablasticä, texturgL zOnati in bcnzi paralele, uiecare bandi (flid€i) avirid on continut rescuL iii unui 000rnjt mineral. (V. 21. 543, fig. 2). priniripali = cloiii, ('onnponerqi: grana1i, pioeni; at1e.esorii = sfen ilrnemt; aceidentali = infibol, apidot, vezuvianit. Condiii de form are: prin proceac do serpenlinizaic a peridotitelor atcctai.c do ructainoilisni It contact. flaspiudue . utilizã,i: Roding (Noun Zeelanda); California, Oregon (S. U A.) ; Val ii' Orba, Val della (avii, Val d'.Aln - Alpi (Italia). Rotliiigitu I piezini 43 inteics t iiit(IIie-n]ineralogie Rodocrozit (engl. rIwdochroie): car-
lounre, cu Strue'Luiä radiaii, stalactite, agregate bacilare, cruste chat inase compacte san p43mm [case. Colorat roz trandafinju sati ca zineura, rou-brun, roz-albicios cmnd estt'i in mase pàiuintonse. (v. Pt. 56, fig. 3). Propried;i Jiziec: duritate 8,-4,5; gi. sp. 3,3-3,6; Iragil; elivaj perfect; translujd en Iuciu sticlos la perlat; Urmã roz-pal; solu.bil in ECI Ia cald; 03719; birefringenta u, 1,4358, 1,4843 (—); !?LV: (d, I) = ,65 —70, 2,85 —tOO, 1,762 —80. Conzdifü do fo,nat-e: hidrotci-inal asociat cu sulfuri do euprsi, argint i plumb; Tar In pegmatite; In depo zite sedinientllre apare asociaL en sideritul, depunindu-se pHn piecipitare In mcdii reducMoare; de asemenea mai aparo In zona do crzidute a depo'ziteloa sulfuroase. P0a4o Ii g43sit in amestec cu aI%i earbonati: manganocalcit = iInC05 CaCO3 ; manganodolomit = MnCO3, MgCa (CO,), i, manganosiderit MnCO3. FoCO3. Rdspi'ndire si u1iiith,: Ariege (Fran I) Catamarea (Argentina);
1)1)110 t..
=-z taubonat do rnazigan. l)lrnhlllirea Inh]l(I]ilIIlui provine di la euvirittif toi upus grec ihodon = iiu!oa it, rouT4 I or tl Nil Si Ch?OT, iii tibia-si la cu1area mi Nc rid ILJII L ,s1iri do ciistahzare: ll(xTi4cl1iaI. li,ui tie pic'zentare: Ian sub Iorin43 itt cjistale roinbrjidalo cu fete curbate; Irceveni in agregiste coinpaa'te, sleroidale, ieniform, manic-
Fig. 381. C,fz(o( do rodocrozil.
RODINCU
couuri vuleanice i lnai rar Cmgeri. Curgerilu ce yin in Contact cu apa dau IiaLere la corpuitculi in formä de periá (perlitc). .Thtspindire ei u1ili4K: Lipari, Tnseani, Padova (Italin); Etiopia; Ungaria; Devon, North Wales, Cornwall (Anglia); Japonia; Utah (S.TJ.A,). In Ronttinia erupii riolitice shLt iatilnite In Masivul Viiideasa, la Roia MontanA, Baja Mare j Baja Sprie. fliolltuj esie folosit ca piatrit de coustrlicie jar vanet4ilo poroase ca material pentru produso izolante tonic qi teninic. \Tarieti%ik dune sint utiIiz.tte sub forina do balast. Roilingit (engi. )odingite) : rocA metaniorfie-nictasomatica. (h.irnism: calcitic-siliejos. l)enumirea roeii provinc de Ill beautatca Boding, Noun ZeclandA. Mod de prezi'nare: stiucturã graltoblasticii s,i diabIstiii, tcxtur. zOnari In benzi paraIele, ficcare bandii (fiic) avmnd un coninut ciescu i. .11 unui all untit mineral. (v. P1. 56, fig. 2). (urn poneni: prixieipaii — cloril, gIalIa%i, pil0)cetti ; nceesonii = sen, illnellh; nccidertiali = ainfibol, epiiJu, \-czuvianit. Cord4ii dc formari pnin ptocesc do serpontiflizalo a perdotite1or aEcetnie do tactainonlism de eontaet. lhispl,rdire 0 utili:dri: Boding (Noua Zeelandii); Caliluinia, Oregon (S 1J._) ; \ Tnl ilOiba, Val della Gava, Val d'A]n - Mpt (ILnlia). llodingtul preiulii ijttrCs iin4iflc-minrralugie Rodocrozit (v'ngl. ni loc/nosthr): carbuna t. MnCQ5 tuibonat do ntaligan. DV fill Mi lien wjiiorali ii ui piov ill c do la (L)V ft tti I COXntiIs glee iliodo it 'p ti tin si ctuoa = onion ic, ri,l,i-se la euboarea minraInJui. .'t'inim k cnistatizure: iietaganal. hintl de prozeritaie: inn sub iornifi di oi'istale roml,ui (I ale c it Ieie curbate; freoveni iii agregato coinpacte, sferoidabe, i niforine, Illume-
lonare, cu structunii radiarfi, stalactite, agregate bacilare, cruste ji chiar inase compacte sau pâmintoas. Colorat nez trandafinju sati ea zmeura, rou-brun, roz-albkios (md esta in mase pAnilutoase. (v. P1. 56, fig. 3). Propnielil;i fizice: duritate 3,5-4,5; gi. SP, 8,3-3,6; fragil; olivaj perfect; translucid cu luclu sticlos la perlat; UrmA roz-pal; solubil in HCl Ia eahi; bis'efrtngença 0,1719 n, 1,6,')X, ne 1,486; (-) ; fiX: (d, I) = 3,65 —70, 2,85 —100, 1,762 —80. Corzdi;ii de fosnt are: hidrotenmal asociut cu sulfuri do eupru, argirit Ii plumb; rat tn pegmalite; In depozita sedinientare apare asociat mi sidenitul, depunlndu-se pnin precipitarc In mediA reductoare; de asemenea mat aparo in zona tie ouldame a i:lepot'.iteiom sulfuroase. Poatp Ii gAsit in amestec on aI.i earbonaVj: manganocalcit MnCO3 • CaCO5 ; nizuiganodolomit = MnCO3. • MgCa (C 00, i, znanganosidozit MnCO3. IeCQ3. Rdsptndire si utilizciri: Ariige (Frnna): Catamarca (Argentina);
1t. 381. G#i.'dal de roducrozit.
224
ROSASIT
liosasit )cngl. rosaiiit): carbonat (Cu, Zn)2(CO3) (011)2 = carbonat de
cupru ci zinc hidratat. Denumirea rnineralului provine de la localiLatea Rosas, Italia. Sistene de crsLa1izwe: mono clinic. Mod de prezentare: agregate cristaline prismatic-alungite, uneori dispuse radiar formind corpusculi slerid sau reniformi infàcurind agregate limoniice; colorat verde sati verde albástrui (v. P1. 57, fig. 2). Pro pretàfi fizice: duritate 4,5; gr. sp. 6,0-4,2; dlivaj bun; casant; solubil in majoritatea acizilor; x = 1,672; y=1,83O; z=l,830; (—); 2V = rnic. Cndi/ii do formare: mineral secunday cc se formeazil in zona de oxidaic a zácflmintelor de zinc, cupru i plumb; paragenetic cu al%i carbona1i de cupru. RSspfndire n utiliz4ri: Mapimi, Durango (Moxie) Tsurneb (Namibia); Kelly - New Mexico (S.U.A.); flosas - Sardinia. Frumos deavoltat este intilnit la Majuba Hill - Nevada si Tombstone - Arizona (S.U.A.). Rosasitul este considerat ca rninereu minor do cupru.
Mod de prezenlare: oristale prismatice alungite, uneori acLoulare; frecvent apare in agregate sub form de concreiteri cu cristale de hematit i made evideirte (macla in genunchi). Uneori apare Ca incluziuni in alte minerale, indeosobi in cuarJ, colorat rocu, galben, brun pink la negru, uneori incolor. Dupi impuiitäile dGn%lnute cj in funcie de structurä se disting varieti1e: anatas (vezi anatas), brookit (vezi brookit), sagerit (acicular on cmi-
z ic
Ftg. 385. Cristat de rutil.
I(j. 381. (',i.s-tal de rosa.t.
Rutil (engi. riaifi) : oxid. 1'iO = oxid ,l n. Duu inrea niineiiluLui provinc de Ia 11 mntul ruliffils = moscat Siren, tie cri.1aiizare: teiragonal
Fig. 386. ifiui1 10 cuart peginalitie (S.U.iL).
stable dispuso in iel.ca. do regulfi bexagona1i) ; nigrin; ilnienortiti; miuc'crit (eoaçine niobi!1 §i tantal).
225 ProprieIi fizice: duritate 6-6, gr. sp. 4,3 casant clivaj perfect; de regulA cste opac sau translucid Cu lueiu metalic; foarte rar transparent Cu Iuciu adamantin; uriuS brunA; insolubi) in acizi; birefrin0,286-0,287; n0 = 2,609 gença —2,616; n8 = 2,895-2,903; ( -f-); i(X: (d, I) = 3,24 —100; 2,49 —50; 1,687 —70. Condiii do [orm.are: Iiidroteriaai in filoane alpine; in une.le rod magma Lice i inetamorfice; In pogrnatite. FormeazA concentra Lii In roci edimentare remaniat), indeosebi in aluviuni; inai rar neoformat in procesc de alterare a minereurilor de mangan. lldsptndirc i utilizdri: SL. Gotharri, Cavradi (EIveia; Norvegia; Brazilia; Italia; Australia; Nelson County - Virginia, Graves Mountain - Georgia (S.IJ.A.); Semiz-Bugu Cazahstan (U.R.S.S.); Argentina; India; South Bourges (Canada). In Romania osLo Intlinit In isturile cristaline din Carpaii Morkijonati i din Dobrogea; In roci magmatice bazce; in roci detriti (arenite i in aluviuni (Ia Pianu de Sus Poiana Rusc etc). Rutilul cste considerat ca sursA majora de ob;inere a titanului; mai este folosit in ceramicA, in radiotehnic, prepararea vopsekor etc.
II UTIL
Fig. 387. Rutil. varietatea .agerii (Tn,neb, Namibia).
Fig. 388. Thuil cu mucoviL
Fig. 389, RuW, cristal rnaip (S.U.A.).
S
Samarskh (engi. sarnar8kie): oxid. (II, Ce, U, Ca, Pb) (Nb, To, Ti, Sn)208 = oxid complex do elemente (prninturi) rare (niobiu, tantal, ceriu ete). Denumirea rnineralului provine de Ia numele ing. Samarski care 1-a descoperit (1842). Sisern de cristalizare: rombic, dupä unii autori monoclinic. Mod de prezentare: eristale tabularpnismatice; frecvent so prezinlA In mase compacte, colorat negru de catiea cu nuance euperfioiala brume din cauza aItaraiei. Proprietdfi fLzice: duritate 5-6; gr. sp. 5,67-5,69; elivaj slab; opac Ja -translucid cu luciu sticlos-unsuros; spflrthrii concoidalá; urmS rocatbrunã; Loarte radioactiv; soluhil In acizi Ia cald. RX: (d, I) = 2,94 —90; 2,84 —70; 1,85 —70. Cond4ii de forinare: lii pegmatitele granitice in care feldspa%ii capãtä culoarea rocatA datorit9i produselor dazintegrflrii radioactive a lanLanidelor, (elementelor rare). 1)e regul.A este asociat cu coluinbit, turmalin, graflai etc. B4spindire fi uti1ziir: Braailia; India; E1-vea; Moss (Norvegia); Miask - Ural si iiisipurilo din Zona M51ii Negre Märii Caspice si (U.R.S.S.) TiuutW Mitchell - Carolina (S.U.A.); iiisu1a Madagascar In Antariuma]aza. SanuiEsidLul este conaidciat ca Inirle ret' important do elemente rare ptiiitre care niobhi, tantal, ytnia etc. Sarea Gema (engi. salt): clorurd din glupa halitelor - evaporite.
Na1 clorurä de sodiu. Sistem de cri.sgatizare: cubic (isometric). Mod de prezentare: ran sub formil do cnistale cubice; freevent sub formil de niase compacto micro i macrocristaline; incolorfi, de reguM se prezintá colorata alb, alb cenuiu, roz, galben, roubrun §i chiar negro, in funcie de impunitaiIe pe care In oonine. (v. P1. 57, fig. 3, 4). Proprid(Iji fizice: dunitate 2,3-2,5; gr. sp. 24-2,2; fragila elivttj perfect; transparent5L In translucidA en Iuciu slides; urmà albá; e1astic5; p1asticfi; uor solubilti in apA; deviru, fluorescentä in lumin. ultravioletil. Cond4ii de formare: prin procipitart In urma evapornii apelor concentrate in sáruni. Este omrnpre.zent in apale mflnilor i oceanalor (30,06 gfl). Forneazri depozite, stratiforme, lentile, pungi, doznuni, cuibuni sau apare fin diseminatL in niarne, argile si chins in sinebs arenito. Pc uncle soluri fornicazà eflorcaceni' saline. Accidental ec formeazã ci ca produs de sublimare pe perecii era-
Fig. 390, Sore, cristale cu5ice (Tg. Ocna, Romdnia).
227 tcre]or vulcanke. Adesea este asoiatà cu gips, anbidrit §i cu alto cloruri. .Thlspindirc i uiilizdri: Algeria; Austria; Italia; Canada; Spania; 1k. F. Germania; Wieliczka (Polonia); New York, Michigan, Ohio, Louisiana, Texas (S.U.A.); Pundjb (India); Olanda; Brazilia; IJ.R.S.S.. In Romania apae In condi%ii do exploatare In Ocacle Man, SiAnic Prahova, Tg. Ocna, Ocna Sibiulni etc. unde mineralul, datorità voluxnului masiv sub care apare (mase compacte, roasive) este coneiderat Ca roe!. Sarea gem prezintA a deosebit importanjA economicä Iliad folositä Intr-o gamà Iargtl de ramuri industriale, indeosebi in industria chimica si alimentarä, industria electrotehnici, metaIurgio, in agricultuth qi zootehnie etc. Soapolit (eng). scapolite), sin. wernent: silicat din grupa tectosilicailor. (Na, Ca, K,)4A10(A], Si), SiO24 (Cl, 804, CO3) = silica%i compIeci do sodin (marialit) qi caleb (mejonit). Denumirea mirieralului provine de In cuvIntul campus grec: skapos = atlip qi lithos = piatrã. Siotem do cristcrUzare: tetragonal. Mod de prezenare: cristale prismatice, adosea alungite; freevent granule diserninate in roca gardit san forxneaza agregate granulare conipacte dind natere la rocile scapoiitiee. In cristale idiomorfe formate do regulä In geode, este incabr, in agregate eats cenuliu rocat, mai mr athastru violet. Propi'ictdfi fiske: duritato 5-6,5; gr. sp. 2,55-2,72; clivaj slab; transparent la translucid Cu luciu stielos; puternie fluorescent in luininA ultravioletä; solubil in HCI; birefringena 0,002-0,04; is0 = = 1,539-1,596; n, = 1,5371,557; (—); RX: (d, I) = 3,78 —90; 8,44 —100; 3,03 —100. CondiiL do formare: pneumatolitic in eavitAibe rocilor niagmatice extrusive; in zcàminte metazomatice
SCUEEUT
do contact (skarne); In unele roci cristalinc do tipul gnaisebor si ainfibolit1r.
Oil
Fig. 391. Criotal do sea pout.
Fig. 392. Scapolit (S.U.A.). Rdspindire fi uillizdri: Grenville (Canada); Lacul Tremorgia (Elveha); Minas Gerais (Brasilia); Madagascar; Val Malenco-Sondrio, Monte Soirnna, Pianura (Italia); Slindianka - Baikalul do Sud, Muntle Blagodat - Ural, Munbii Ilinen — Karelia (U.R.S.S.); Pierrepoint — New York (S.U.A.), In RomAnia este intlinit ca produs al metamorllsmului do contact la Ditrau, 11asivu1 Paring, Ocna do Pier, Sasca Montana (in skarne), Vaba de Jos etc. Scapolitul nu prezintà interes economic ci numnai ltiinific-mineralogic. Seheelit (engi. scheetite), sin. tungstit: woliramat. CaWOd = ivoliramat de cáleiu. Denumirea rnincralului provine de In chimistul suoclez K. W. Scheele (1742-1786). Slalom de cristalizare: tetragonal. Mod do prezentare: cristale bipira-
228
SCOLEOT
midale sau psoudooctaedrice; freevent Se prezintä sub !ormä de oruste i agrogate reniforme, mai rar sub forma do mase granulare. Este colorat galbon, verde sau gri-rocat, uneori oste nib sau alb-gllbui cu tenth brune. (v. P1. 53, fig. 1). Pro prieU4i fizice duritate 4,55; gr. sp. 5,9-6,1; fragil; clivaj bun; transparent la translucid cu luciu sticlos spre sidefos; urmfi. albA; spArturA concoidalA; fluorescent In luminA ultravioletA; solubil in acizi; birefringenll mare; ii,, = 1,926; = 1,911; RX: (d, I) = 3,15 —100; 2,608 —80; 2,311; —70. Gorsd4ii do formare: in filoane hidrotermale ji pegmatitice do trialtá temporaturâ; PC crApáturiie rocilor meao-mctaruorfice; In i'oeie inetainorfice do contact (skurne). EAspindire i utilizd.ri: Anglia; Brasilia; Bolivia; India; Japonia; Finlanda; China; Italia; Suedia; Porttigala; Namibia; Austria; H. F. Germania; Trumbull - Connecticut (S.U.A.). In RomAnia este intilnit la Baja Bora asociat fundainentului cristalin; la Ciclova Român, Tincova, Sasca MontanA asociat skarnelor do la contactul hanatitelor ci, la Baia Mare unde so prezintA fibalan (neogen).
01-
Fig. 393. Gristal do scheeUt. Scheelitul este considerat ca un minercu major do wolfram. Scolocit (engi. scolecite): silicat (tectosilicat din grupa zeoli%ilor). = silicat do aluCa(AI1Si5)0.3H50 10 miniu i caboni hidratat.
Deuuxnirea mineralului pro vine do In uvtntuI grec s/colon vierme, In temperaturii maltA mineralul torsionindu-se Ca un vierme. Sistem do crislalizare: monoclinic. Mod do prezenkzre: cristabe prismatice subiri, adesea grupate In agregate fibz'oase, radiare.
Fig. 394. Scolecil in agrogate fibroase (S.U.A.). Proprietdfi flues: duritatca 5-5,5; gr. op. 2,25-2/i; casant; clivaj perfect; transparent cu luciu sticbos la sidefos; solubil in HCl; hirefringen%a 0,007-0,008; x= 1,510— 1,513; y=l,516-1,52O ; z= 580; 1,517, 1,521; (-); 2V = 36 RX: (d, I) = 5,81 —50, 4,37 —50, 2,86 —100. Cond4ii do formare: in cavit1ile lavelor bazaltico; in §isturi ji cakare afectate de proceselo metamorfismu]ui do contact. RJ..rpindire qi u1ilizdri: Islanda; Scolia; Table Mountain - Colorado, Notch - New Jersey Greate (S.U.A.); Poona (India); Rio Grande do Sal (Brasilia); Vezuviu, Val di Fassa - Trento (Italia). Scolecitul prezintA importai4A tiin%iflc-mineralogicA. Seorodit (engi. scorodüe): arseniat. FeAsO4 . 21150 = arseniat de fier hidratat. Denumirea minoralului provine do la ouvintul grec shorodon = usturoi, zuineralul avbnd miros do usturoi. Sistem do cristalizare: rombic (ortorombic).
229 Mod de prezentare: cristale mici bipiramidaic cc càptuesc druze; frecvcni, se prezintä in mase ji Cruste microristaline, pmintoase, compacte. Este colorat verde, albastru, violet, galben mu, uneori, incolor. Proprietdf.i fizice: duritatca 3,5-4; gr. sp. 3,3; clivaj imperfect; tramlucid cu luiu sticlos; spãrturà neregulata; urmA aThA; solubil in majoritatea acizilor; uor fuzibil. Con.di(ij de formare: in zonelo do oxidatie ale zAeámintelor de rnispichel ci ale aitor zäcàminte ce contin arseniuri. Rtfspfiulire fi ailiz4ri: Tsumeb (Naniibia); Zacatecas (Mexic); Minas Gerais, Ouro Preto (Brazilia); Tiger Arizona, Marejuba Hill - Nevada (S.U.A.) Brici Mulla - Takent, Kocikarsk - Ural, Zapokrovsk r!I,anBhaikal;a (U.R.S.S); Lolling (Austria); Djebel-Debar (Algeria); Morbiliam (Anglia); Kiura Bungo (Japonia). Scoroditul prezintà interes tiinificinineraIogio. Sepiolir (engi. cepiolile): silicat (filesilicat din grupa mineralelor argibase). Mg4Si5O1 (OH)2 .6112O silicat do magneziti hidratat. Sistemn de critatizare: i-oml,ic (ortoirnbic).
Fig. 39. Sepiolit, cristale aciculare (X 1000) (Dep. Geticd, Rorndnia). Mod de prezentare: mase conoveionare, uneori on aspect porelaiioa, compacte sau, mai rar, pàmintoase-poroase. Colorat alb sau alb Cu nuane roz spre gri.
SERPENTIN1T
Propriedfi fizice: duritate 2-2,5; gr. sp. 2-2,1; opac, urmA alba; devine plastic cind este umectat; flu este atacat de acizi. Cond4ii de forinare: produs de alterare superficialà a serpentinebor qi magnezitului; neoformat in roth sedimentare argue .i marne, mai i-ar In iIiatricea arenitelor. De regul cc formeazit in hazine marine cu salinitate crescut, mai var in celc cu salinitate norrna)ii. Rdspindire fi utilizdri: Grecia; Eschischir (Turcia); Cehoslovacia; Maroc; Spania; New Mexico, Pennsylvania, California (S.IJ.A.). Sepiolitul esto folosil in industria 1igareteloi-, textilà si in uncle lucrOri do manufac turA. Serpentinit (engi. serpenlinite): roe a metamorfismu]ui do contact regional. Chiinisni: ultrabazic, SiO2 <52% Denumirea rocii provine de la cuvintul latin sarpens = arpe, roca prezentiad onduIaiuni. Mod de prezenlare; structura cebularlibroasL textura masivã, uneori Cu relicte blastomilonitice - peridotilice. Este coboratg verde desehis sau verde-gàlbui. Componeni: principali = serpentine (crisotil, liaai-dit, anhigorit); accesorii = niagnetit, rnagnezit, talc; accidentali = treinolit, bruit, dolomit, clorit Proprieiifi fizice: coeficiccit de tOne mare 9-13; greutate volumetricA mare peste 2600 kg/rn; spOrtiir asehioasi sail concoidalä Cu luciu satinat; absorbio wiC. do apA; rezistenta la comprosiunc 9004300 daN/cm2 . Cond4ii de form are: pnin tran sf ormarea olivinci i piroxonilor in serpentine in conditiflo unui metsinorfism regional de jonsO presiune i temperaturO sau prin procese hidrotermale cc au alec tat mci ultrabazice (dunito, peridotite), mai var bazice. Rspiiu.1ire fi jj4j: Cehosbovacia; }'rana; Italia, la Piedmont, Val
230
SFEN
Ma1encoSondrio; Ural,2 Caucazul do Nord, Armenia, Siberia, Kazahstaa (11R.S.S4; Jugoslavia; S,U.A.. In România sint intilnite la Tisov'ila, Urdele ci Petrimanu.
sulfuric; birefringena 0,130-1,108; = 1,885-1,921, y = 1,8961,927, z 1,993-2,081; (+); 2V = 23-37°; RX: (d, I) =3,23 —100, 2,99 —90, 2,60 —90. Cimd4ii do formare: mineral accosoriu al rocilor magmatice acide i intermediare (granite, sienitc andezite); in pegmatite si roci metasomatice tie contact; to tmele metamorfite; remaniat in aluviuiii.
Fig. 396. Serpe.ntinit Lrernoiiic (Ural, U. R.S.S.). SpeiitiniLul esth I olosit mci var in construcie sub Iormä do pláoi Vi dale; la conlec4ionarea bibelourilor, la fabricarea crãmiziJor refractaro etc. Uneori esto folosit ca sursri pentru obtinerca cuprullii, magneziului,, eobaltului i a altor metal(,valoroase pe care Jo conine In concontralie mci mare. Sfcn (engi. aphene): sin. titanit: silicat (nesosilicat). CaTiSiO5 - silicat do titan §i calciuDcnuniirea inineralultu provine tie Ia cuvintul gree sphen = pant, referindu-.se la dezvoltarea mincralulul sub formi tie pant. Sistem do crie/.uiizare: monoclinic. iliad do pezon1(t)(: cristalo soiitaro cu habitus variat prisine setuite, tabular, brine ascuitc do pant, forme turtito. Frccvoiit so prczintii maclet: made do intrepttrundere i jutapuricrc Colorat galbon brun, cenuiu, roz, mci var negru. (v. 111. 58, fig. 2). Pro priet14i fizice: duritate 5-5,5; gr. sp. 3,45; clivaj satisLiciitor; transparent la translucid cu Iuciu adamantin rtinos; urmt albt; greu solubil in IIC1; uor soinbil in acid
Fig. 397. CrisU4l do efea.
Fig. 398. Sfon., agrcgate critairn (S. U.A.). Rd.epbndirc 81 utilizdri: Renfrew Ontario (Canada); St. Gothard (Elveia); Zilerthal (Austria); Val d'Ala, Grupo di Voltri - Genova (Italia); Pen. Kola, Urn! (TJ.R.S.S.); Diana, Brewster - New York, Frankiln (SU.A.) In România apare Ia
2.81 DiLx'ãu, in romplexu] sienitic; in granitele de 1-lighis, Muntele Mare i 'lcin; asociat eruptivului neogen din Miinçii Cãliman, Gurghiu, FIargluts; in complexele §isturilor enttahrie din Carpatii Oi'ieistai, Mendionali, Apuseni i din Dobrogea. Sfctiul este considerat ca minereu de titan. Vanietáilc frumos colorate i transparente sint folosite ca pietre semipreioase. Sidenit (engi. .eiderile): carbonat. FcCO3 = carboniat de fier. Dentirriirea rnineia1u1ui povino de la cuvinLul grec .siderites = fier. Sislem de crifaiizare: hexagonal (trigonal). Mod de prezentaro: cristale cii helltits rorriboednic; frecvent cc previnta sub form de agregate ji mase gi-anulare, cornpacte, cu aspect zaharoiti poate forma eoncentraiuni alci'oi dale, reniforme (ales-osidcrite), oolite, stalactite, mase pãmlntoase, rnai rar cruste. Este colorat galben, galbe.n-hrun pinS la negru (cind con.inn mangaxi). v. P1. 58, fig. 3). Pro prietdfi fizice: duritate 3,5-4; gr. sp, 31 7-3,9; vagi); clivaj perfect; transparent la translucid cu lueju puternic sticlos urmS ailS se alteieazã ropede neopenindu-s Cu tin strat de oxid de fier (göthit). SoluhH in HO Ia cald; bircfringen.a 0,239-0,242; no 1,8511,87;n = 1,612-1,633;)—); EX: (d, 1) = 3,60 —50; 2,80 —100; 1,737 —80; Gotsdi4ii de fcir'mare: ].ii,iro Lermal la tempera tm-S. ,joas5; paragenetic en finorina, baritina, galena etc; motaSaniatie; exogon, in ape continenlale, Jagunci si golfuri marine bogate in CO ii in 112S, asociaL cu coltmenti- politico; in pattil unor strate carbi, riifcre. R4spn dire .ci uti!izdri: Camborne, Gornwafl (Anglia) ; Stiria (Austria) Brazilja; Mont Saint Hilaire (Canada); Groenlanda; Zisgen (K F. Gm-mania) ; Brosso, Travc.rsella (Italie); Loi'rcna (Frana) ; Algeria; Spaiiia (la Bilbao); Tunisia: Frci-
SIENIT
berg, (R. D. Ges-niania) ; Bakaisk Ural, Kerci (U.R.S.S.) I .Roxbury— Connecticut, Lancaster County Pennsylvania (S.U.A.) In RomSnia apal-e asociat listurilot- enistaline Ia RS.zoare, CIrlibaba, Baia Borsa, lacobeni, Ciocilnesti, B5deni, 'Jeliuc,
Fig. 390. Siderit globular (S.UA.)
Fig. 400. Siderit en calcit. GheIar, Ru1ch.ita, r&-i-egova, Cirj emi-i; eruptivuiui nozozoic de la Geinenea, Ostra; riruptivului lanatitle de in Blliça l3ilior, 1)ngnecea; hid rotermahteogea la Herja, Baja Spric, Cavnie, BS.iu, Rodna, Sadi-imb, Baja de Anic; depozitelor seditnentare de la Anina, Doman, Bucoaia, GSine1ti, Clipuuil Mic, Leot-dina. Sicleritul este un important ni nereu do fier, conIinirid poste. 15% Fe. Sienit (engl. .eyenite).
rucS
magma tic-S
ifltiusiVli.
Chu,nism: felsie, SiO2 > 65%. Denumirca mcii provine deja beautatea Siena - Assuan, Egipt. Mod de prezentare: struciurS medingranularS. (holocris tali nS) cu Len-
SLICOLITE
Uintà spre pegmatitic.; uneori prezintà stiuetuiã fluidalà sau porfiroidà. Textura masivá Cu treceri spre porfiricâ. Culoarea este desehis: alb-oenu1iu, cenuliu, roz1 violet. principali = fold spat cornponeni: potasic, plagioclaz (ar*dezin-labrador), amfibol; accesorii = sfn, piroconi (orto gi clinopiroxeni), cuart, biotit, ilmenit, magnctit, salfuri, zircon, apatit ate; aee.ideutali olivinli, neflin, corindon, hornblendI, etc. In functic do co]npoziia mineralogicA se clisting sienite calcoalcaline (in care predominá ortoza) i sieni to alcaline (ortoz4, mieroclin, anortoclaz, albit plus fold'spatoizi sodalit, nfelin, l0ucit). Propreta.( /zice.: (oeficienL do tfiie asc.mäniitor granitelor 9-14, gr. vol. 200-3100 kg/ms, compact Cu spArwrA a1cbioasA si lucia sticlos spre unsuros ; rezstCnta IA cosnpresiufle peste 1000 doN/cm2 ; rezistezit Ia internperii, flu osLo alacat do acizi. Cbnd;ii do formare: corpusi (niasive) eruptive, rcstriflse ca arie, reprezen tin,1 do regulA. di1eienieri ale unor plutotuitc gabroic.c, fund adesea asocial.. Cu uncle procese tcCtOmcv.
Fig. 401. Sieii it (Dilrdui Roieduia) Rdspfndire si utilizöri: Austria; Assuan (ilgipt) ; J3ieil-Vcreilli (Itaha) ; Pdureo Ncagr (B. F. Germania); Oslo (Norvegia). Portugalia; Adirondacks - New York, (S.IJ.A.); Pen. Kola, Miak Ural (U.R.S.S.). In România este Intilnit in masivole ])iträu si Turcoaia.
282 Sienitul reprezintà un material excelent peictru lucrãri ornamentalu i pentru hicrAri de construce, th general; rnai poate fi folosit ce balast. Silicolite (engi. siliceous rocks) roci silicioase sedimentare do origiuc biochirnicit i chimicA. Denuinirea mcii provino do la cuvintul grec Silicon = silice + lit/wa = piatrA. Prezerutare: sub formfl do depozite stratifleate, baneuri, lentile, nodule fi Cruste, Cu struclurfl microesistalinA, amorfA can organogenli si Lox-LurA compactA sau compact-poreasA pin! Ia vacuolarA. Culoarea variazti In liinite loarte largi, fund In functie do iunpuritAilc pe care lo con%in Ccl jnai frecvent stnt color-ate cenuiu, cenuiu albicios sau ceiiu1iu Inchis. Corn ponenf: piincipali silice (SiO3) rnicrcristaIinà sau arnoriil, organismo silicioase: radiolau, diatoinee, spiculi do spongieri siliCLoci, aceosorii = argihi, oxizi ji hidroxizi do fier, piritfu, substane organice, material detritic mineral i litic etc ; accidentali = fosIaii, sulfati. Silicolitle pure conpa peste 98% silica. Propriehi/i fizke.- coefiientul do tAric oscileazA in lirnito largi 3--16, fund in func4ie rio componenta, structura i t,extura rocii; chit sipiare snu foartc uoare 500-2600 kg/m3 ; pornzitOte, absorbtic Vi permoabilitate variabile; spArturfu concoidalA, &lrtuu ptä sea eschioasii; luciu nail: La translucici cu aspect unsuros sau pAmiatos. flezistenta la comproaiunc variaz6 do risemenea In limite, Loarte largi 100-1200 daN/cm5. Gondilii do formare: a) psin precipitaro pe cain organicul (0 eerie do organisme fixeazA silicea din diferiti silieai pe care ii intilneso in media aevatic: argue, material piroclastie, silicaii solubili); b) prin precipitarc pe cal anorganicà (silicea prceipita In merliu acid clad in solue trece calcitul i myers. In timpu!
33 acestui proocs silicea se asociaz frecvent cu fierul care o pigmenteath conferindu-i culori variate); c) pe cale hidroemalä, magmatica i gaiserian; d) pun abt.eraroa (disoiulia) seheletelos oiganice i a cenuebor vulcanice; e) prin acutmilarea organisrne.bor si fraginentelor de organisme slicioase: radiolari, spongieri, Crustule do diatomee. Princi-. palc](, tipuri litobogice silicolitice sint: 1. Siticolite organoane. a) Tipm4 litologico alcãtuite proponclerent din organisme: diatoinige = frustule du diatomee Inglobate Intr-un Jiant do opal; Cint albe, alb-gJbui sau athroz; uoare 500-900 kg/rn3 ; pãmintoase, triahibe, adesea conçin spicului do spongieri si radiolari. Mae importante de diatomite so intilnese la Ahab tih - Transcaijeazia (U.R, S. S.), Japonia; Brazilia; California )S. LrA.) ; Kicsse.lgui )R. F. Germania) rçjp0j (Italia); Fran%a. In RoirLnia suit intilitite la Minis Arad, Lo$Lai-i - PlitIrlagele (oilgoceri 1, Adamcl.ii- Urluia - Dobrogea )sarinatian), Film - Odorhei etc. Sporigolife = provin din acumularea spiculibor do spongieri silkioi consoliclati printi-un liant de opal, utica ii cabetnionje. Subordcinat rnai pot ccn;ine argilà, material deLiitic, gisuconitic, substane bituminoase etc. So intI]ne.sc in logiunea Kiev, Caucaz (UJI.S.S.) bazinul Parisului (Franla) Polonia. in flomtinia si intlineso in Carpatii Orientali, in-. deosebi in nivelul eoccriului si oligocentijut si In bazinul Hacguiui. ltadioks;ite = slut alciltuite din radiolari cu mici aclaosuri cia diatomee i spicoli do spongiori, rnai pot conilne material detritic, glauconitic, oxizi si hidroxiri do fici, pinta etc. b) Tiputi litologice silicolitice Cu con tinut organogen subordoriat Cantitatea redusS do organismo din ace-ste roci so datorcte fie unui aport initial scSzut do schelete organice, fib djzolvSrii tilterioare a aces tora sau prin desfiinarea struetunji organismelor print procese do
SIL1COUTE
metantorfism incipient. Din acest grup do roci fac parte: gaizeut, alcStuit din material detrjtic, arguS, glauconit, plus schelete de organisme In pe000nte de eel pu1in 20% din volutnul roci. So disting gaize ci-' radiolari, Cu spiculi de spongieri on diatomee; opoce care s%nt a varietate de silicolite ase.mtiiStoaro gaizeuiibor cu deosehirea eS liantul este de opal. STat uoare 1.1001600 kg/in5, compacte tan compact poroase, sp5rturS concoidalS, cobrate alb-gni sau alb-g-Slbui, cu ditpunere in strato sau corputi lenticulare do difenite grosimi. Tripoli eSte 0 tarietate silj.eoljticà cc poate ft nor confundatil macroscopic en diatomitebe datonita structurii asemSniitoare, dam microscopic Se ohservS ca paiticulele componerite nu slat fiustule ci agregale gbobulare, amoifo (opal) sau ci'iptoci-istaiina (ealcedonie). Acesi-ora Ii so asociazii material detnitic, tpicuii do spongieri siIicioi, radiolari toate in eanti1Sbi i'edus. Jtspul (noeS) Otto constituit predominant din cIcedonie si suhordonat din Imagmente do radiolari si spie.u!i do spongieri siliciosi. Masa rio caiconbonic poviflo, fie din dizolvarca resiurilor de organisme silicioase, fie din abterai-ea unor piroclastite care adesea so observS ca relicte In masa mcii. Poate forma strate cti grosinli do 1-5 UI inc sub formS do intorcalal.ii poate conslitui set-ii do 500-600 nc grosime (cx, jaspurile devoniene dm zona Uraiibor, U.R.S.). Cind coiltine argus, subhiri Ri suhstanS organicil in pmocente ciescuta rcica oslo nuirtiti lidiand si are culoarca mmegiicioasd. Cut ci foimeazd alternano stjtnse do jasp c-u heniatit so fo]osetc Lermenul do jaspilit. Marsehallital oslo o vaniotate sillcoliticS bogatfi In silice (99%) i formatS reaidual (ox. marsehallitele de la Magnitogorsk-Ural, 11. R..S. S.) 2. Silicolite precipitate anorganic. Ace-. stea tint provenite in oxclusivi-tatcdin alterarea unor pii'oelast-ite - Aici
SILLIMANIT
sint incluse jaspurile lipsite do OFiCO ulmà fosilä Si Care Slut considerate dc unii spceialiti Ca mineral 1i nu en roc (vezi jasp mineral). 3. Accidente silicioase. Corpuri do silleolite prinse in i-nasa altor roci lie care nu pot. Ii separate, deoarece fee corp comun Cu ecostea. Provin din acurnularca unor organisme silicioae. in diverse stadii de disoluie, san prin proceso de subs1.it.u- ir diageneticil In prcnona unor solun incàrcate Cu silice. In aCeSt grup slut duprinse chaillouriie qi .siioxurile (aecidente in roci carbonatice), opaktele §i ehortsirele (acidenLe In roci eiliculitic.o), ,nenil.ifele (in rod ai'giln-mrirnoase).
Fig. 402. fladiolarU (Berganw, Italia).
Pi3. 403.
Menili! (Toblu,
ilotndnia), 4. Oolite siircioa,e. Il'ormati diagenel.ir p0 seania ooliteloi en lea roase prin subsLituirea ealcjt-iilui i-Ic i:atra ijilie.e. Adesca striiitiirn prinmat'a a calci t.ul iii este i'uinple I clesfiuii (:a:Lii. Sc prenint't sub farrnl do strate,
mai ran baneuri, uneori alterninil Cu oolite calcaroase, trecerea iritie ele fAcindu-se prin zone mixti': amestecuni de oolite silicinase rij oolite calcartase. So adinite i puzenta unor oolite silieioase prinsari Ia care silicea s-a depus Concentiji sau fibrilar In jurul uuui nucleit ilo cuart detnitic. Liantul poate Ii silicios, de regulà inierocristalin, suit poale fi iniXt silicio-calcitic, sil cios-hematitic, silicios-piritos OIt. Exiunpiaro frumoaso de collie sili clonic so intilnrsc in Pennsylvania (S.1J.A.) i telgia. RiispIndirc si ulihzari: silicoliIul, stratigi'afic nut slut firnitato cia puIIiuul fi intilnita la diferitui nivele. dhu paleozoic ping in sarinatian i char rneoian. Aria do rlispindiie iii scoarta terestrll cste insht restrinuih. Slut Intilnite In Anglia Belgin; Prana; California si Punuslva iii.i (SJ3.A.); B F. Germaruja. 'In Itomania slut Ititilnite in zoncle Buzau, Baehii, Arad, Maramurci, iIaeg, Suceavu, Covasna-Raco1ul do Sue. Silicculitele sint ulilizate In diverse ramuri industriale, in fiiflCie di tipul Iitolog.iui. Obinuit slut folosip in industriitc: cIiimichi, alilnen La constructii i materiale do construili petrolulul, electrothnich, abri7,i v obiec,te de artizanat etc. Sillimanit (engi. sitli.maniic), sin. IUiroli L: silica t )nuisosilii-a t. AI5SO5 silicat (IC alumittia. Demimiren nuineraluilui proviDe de In nuumele naturalistulu i american B. Sillimari (1772 —1866). Sisten de cristali.zare: rombie (orI.orombie). Moil do prezenlare: cristulu, alungite cu terminat,ii dezordonate; formeaza agregate fibroase san niase compacle, sadiare, freevent apare ea Luciaziuni in alto rnirierale (citar, foldspai). Variotatea fibrolit so prezintä In cristale aciculare uibroase. Esto colorat cenuiu, verde pal, brun san eenuiu bran. Proprietd(i /ir.ice: diiritaI 6-7; gr. sp. 3,2; elivaj perfect dupã dun-
SILVANIT
girca uibrei translucid la transparent cu iuciu sticlos la satinat; insolubil in acizi; birefringei4a 0,02-0,022; a; = 1,657-1,660, y = 1,658— 1,661, Z=1,677-1,682; (+); 2 V = 21_300 ; RX: (d, I) = 3,41 —90, 3,36 —100, 2,20 —100. Conditii do fornaro: asociat rodilor provenite prin inetamorfism regional de inalta temperatur; roci metamorfice do contact si mal rar in pegmatite. zic
Oej Ito
U.R.S.S. In Ilornânia este intilnit in gronitele i corneenele acestora, in corneenele banatitelor i al unor magmatite neogeuc, la Deva, Sãcriinb; In aluviuni la Pianu de Sus, valea Bistritci. Sitlirnanitul este kiosit in industria refractarelor, iar cxemplarcic transparente i frumos colorate stnt folosite si In confecionarea podoabebr si bijuteriilor. Silvanit (engi. sylvanite): telururä. AgAuTc3 telururä de aur qi argint. Denurnifea inineratulni provinc do in vechea regiune Silva.nia (Transilvania), find descoperit prima data la SiieiirImb Sislem do cristatizare: monoclinie. Mod de prezoniare: cristala CU habitug prismatic scurt, tabularo formind scl)cleto sau forzne arborescente caracteristicc (ramilicatit). Adesea so prezintà in agregate granulare sau tamelare compacte eolovate alb cenupu ca argixttul. Pop ieMi fizice: duritate 1,5-2; gr. sp. 8,0-8,3; clivaj perfect; opec cu luclu metalic de argint; casant; solubil in acid azotic qi sulfuric la cald. Proportional Cu
Fig. 404. Crskd de silirnanit.
Jig. 406. Grirtal do si(canU.
Fig. 405. SiIi,nanii prismatic (Tirol, Aastria).
J?dspniJire qi oliiiz5ri: Bomia (Cehoslovacia) ; Vat di Fassa - Toreito (Italia) Brazitia; Sri Lanka; Khasi hills (India); Frana; Tirol (Austria); Carolina de Sud (S.U.A.);
Fig. 407 Sitoanil, agregale eriatatin (Baia do Anef, Romhiia).
5SLVINA
con%iniitui in aur culoarea poate trece spre nuane g5lbui. RX: (d, I) 3,04 —100, 2,14 —50, 1,984 —30. Cond4ii do formare: in uiloane hidrotermale do joash temperatur asociat en gaien, blondS, pinta si alto teluvuni. Röpfrdire fi ulilizdri: Kalgoorlie (Australia); Mexic; Cripple Creek Colorado (S.U.A.); U.B.S,S. In România estc intilnit la Sàcflrimb, Baja do Aries si SiSnija. Silvanitul este eoiisiderat ca nilneren minor de our qi argint. Silvina (engi, siliLe): dorunii JsCI = clonijr5 de potasiu. Denumirca mineralulul provine do Ia numele mediculuj francez J. Svivius Dubois (1478-1555). Si,te,n do cri8talizare: cubic (izometric). Mod de prezeutare: eristale cubice sau cubic-octaedrin Ireovont apare in muse cnistauinc cunipacte, colozatS nib, albiistrui, gaIheii, galben-brun, cenuiu, brun si irini Cal, incolorS. Pioprieid4i fizice: duritate 2; gr. ep. 4,99; ciivaj perfect; IragilS; plasticS; ransparentS Cu luelu Sticlils urnitt 1,490; albil ; Sdubilä in ape;
J'i'. 408. Crisai do ailcind.
Fig. 409. SilcinS (Tg. Oena, Romdria).
236 RX: (d, I) = 3,146 —100, 2,224 —60, 1,816 —30. Condifli do formare: pnin precipitate chixnicà ca urmare a evaporqjii apelor saline bogate in potasiu (lagune marine); paragenetic Cu sarea gemS i Cu uncle sSruri do magneziu i potasiu. Mai nor co produs al alterAnii carnalituiui i Ck sublimat din fumarole vuleanice (po pere4ii fisunilor craterelon v ulcanict). Rdopindire f i utilizdri: Stassfurt (11 F. Gormania); Kalusz (Polonia); Saskatchewan, Manitoba (Canada; Etna, Vezuviu (Italia); Gir end (Fran1a); Marea MoartS (Israel); Stathos - Yorkshire (Angla); Suria, Salient, Cordona (Spania); Soilkanisk, Ucraina (U.R.S.S.); Searle* Lake, Utah, New Mexico (SU.A.). In Rom&nia esto lntiinjt5 La Tg. Ocnia, GSIean TaziSu. Silvina este folositS Ia prepararca arncnidamente lot agricole (ferti]izniri) ; Ia extragerea potasiulul i a s5rurilor do potasiu. Skarn (engi, .ekarn) rocS motamrfiefi si metasomaticS de contact. Chimisrn: carbonatic-feniferos San carbonatic mangano-feros Mod do prezenhzre: struclurS gaIiubias ticS grosiers, textura masiv sau zonat.1 datonitS concentniirii mineralelor In benzi, nodule sau in dispunere radianS. (v. Fl. 58, fig. 4). Corn pa non/i: principali = calcit, piroxoni (diopsid, hedenbergit, hipersten), granai (grosular, andradit, almandin), sulluri (pintS, caicopiritS, sfaienit), oxizi; aceesoril = rodonit, ilvail etc. Co,rditii do formare: pnin metasoluatism in eoiitaetul truor cOrpuri intrusive grunitice bogota in ek'nielItC volatile cu roci caz'bonatice (caicare si dolomite) reIativ inpure. In urma proceselor metasomatice cc nu be In aoreola de Contact CU fornieazS skarnele care foe partu din grupa corneenelor bogate in 1"e, Zn, Mn, W, Mo, Jb. Rtfapindire Vi utiljzdn: 1)urtmoor (Anglia); Doubtful Sound (Noua
237
SMITIISON1T
ZeolandS); Moxie; Peru; Bolivia; Japonia; Crestmore - California S.lJ.A.); Irlanda la Scawt Hill etc. In România so intIlacsc la Dognecea, Ocna do Pier, Ruchia, 13udui-easa etc. Cind coutin clernente valoroase §i in conoentraie eficient.ii sint oxploatate pentru extragerea acestora (Fe, Mn, Cu, Mo, W oft). Smaltina (engi. smnttito): arseniurã. (CoAs 2) = arseniurä de cobalt. Denumirea mineralulul provine do Ia cuvintul italian smajto = a topi, referindu-se Ia faptul cA inineralu] este folosit la multe aliaje. Sstem do crisfalizare: cubic (izometric). Mod do prozenrsro: granule sau cr1stale sub formà do cuburi sau in agregato compacte, coloratt alb, alb do argint sau cenuiu stralucitor (metalic) cu irizaii. Formeaz concresterj CU cloantjtul. Propri1ii fizice; dujitate 5,5-6; gr. op. 6,8; opaeà cu Iueiu inctalia; spàrturà concoidal-neiegula Là; urma cenuie. RX: (d, I) = 2,593 —100; 2,193 —60; 1,837 —80. Conditii do formaro: ca produs al proceselor hidrotermalo, Irecvcnt asociatã cu miuez-ouri do cobalt, niche] i arson.
Fig. 410. Smattind. 848pindire fi utitizdri: Ioachimov (Cehoelovacia); Austria; Anglia; Frana; Elveçia; Cobalt (Canada) Australia; Maroc; Schneeberg, Anaberg (B. F. Germania); Spania,
Norvogia; S.U.A. etc. in Roznân•ia este intilnità la Bdoni unde apare asociatà fundamentului cristalin; Ia Gemenea, asocaLä niagmatismului me.zozoic; la Ciclova Bomânà, Oravia, Vaa do J05 undo apare ca produs al magma tismulul banatitie, jar la Säcàrimb este in legaturà cu magruatismul neogen. Smaltina este considoratil ca minereu do cobalt. Sinithsonit (ongi. omithsouite): carbonat. ZnCO3 carbonat do zinc. Denumirea xnineralului provine do 1a mineralogul englez J. Smithson (1765-1829). Sitem do crisfalizare: hexagonal. JIlod do prczentaro: ran cristale roniboidal-scalenoednice cu I co curhate; frecvent se prezintä in agrogate granulare i mase compacte inamelonare, reniforme, cruste, stalactite etc. Este color-at alb, gAlhui, eenuiu, eenuiu brun sau verde, niai rar incolor (v. P1. 59, fig. 1). Pro priehii fizice: duritate 5,5; gr. op. 4,3-4,5; fragil; clivaj romboidal perfect; translucid Cu luciu tilos sau gras; urmà albà; fluorescent prin expunere la luminà ultravioletà; solubil in HCI concentrat; RX: (d, I) = 2,748 —100; 1,707-100; 1,613 —80. Condif ii do forrnaro: prin procipitare, Ca urmare a aciunii apelor bogate in sulfat do zinc asupra reciter carbonatice; in zona do oxidare a zäcAmintelor do sulfuri complexe (zinc, plumb etc) localizate in calcare. Rdspindire ff Wilizdri: Laurium (Grecia); Tsumcb (Namibia); Zambia; Italia (Ia Sardinia, Monteponi, Vale del Rise); Magdalena, Kelly- Noul Mexico Marion - Arkansas (S.U.A.); Kazahetan (U.R.S.S); Turcia; Peru; Chile. In România este intilnit la Rodna Veche ca produs in zona do oxidare iar la Scàrimb, Sot-nova, Dognecea, Bàila Bihor, Cavnic apare asociat mag-
SODALIT
matismului neogen, respectiv banatitic. Sniithsonitul este Un mincreu de zinc consistent (52% Zn), jar vaneti1e fruinos coloiate sint folosite in lucrAri do p.odoabe. (bijuterii). Sodalit (engi. soda file): silicat (teclosili eat din grupa feldspatoizilor). 3Na(A1SjO4). NaCl = silicat do alafluniu si sodiu. Donumirea minevolului provine de la ouviutele greceti soda = xiatriu ci lithos = pie rà. ,Siste,n de crislali2are: cubic (isometric). Mod de prezentare: ran sub form de cnistale cu habitus dodecaednicromboidal; freevent Be piezintA sub formä tie agregate i mesa cnisLaline compacte, colovat alb, gJi, verde i, eel mci adesea albastru 5t1'Alucitor. (v. P1. 59, fig. 2). Proprieidi fizice: dunitate 5,5-6; 2,28; casant; elivaj slab; translucid Cu luciu slicks; solubil in HCI i in acid azotie; u = 1,508; EX. (d, I) = 3,64 —100; 2,38 —80; 2,10 —80, Cond4ii de formare: in roci magma-. tice intrusive subsaturate (sienite), mai ran in cele efuzive; asociat cu. nefelin, Jeucit i cancninit.
Spinel (engi. spinet): oxid. MgAl20 oxid de aluminiu i niigneziu (niai poate contine Fe si Cr). Denumirea mineralului provine do Ia cuvintul Italian epinella = ascuI.. Sistenz de cristalizare; cubic (iatl.. metric). Mod de prezenlare: cristale mici co habitus octaedric, maclate frecvcnL dupA legea spinelului; adesea th prezintA in agregate granulare. Ecu' colorat alb, roz, albastru desclliH, negru sau incolor. In funch d' colorit, elaritate Vi cos4inut eliiinie Be disting vaiietaçile; pleonast (CuFe) = verzui; picotit (CuCr) brun san negricios; gaisnil etc. Preprietdti fizice: foarte dun (b;); gr. sp. 3,5-4,1; clivaj slab transporent pinA la opac cu luciu sticlos; urmA elbA; insoh.ibjl in acizi; n 1,713-2,05; RX: (d, I) = 2,43 —100; 1,551 —60; 1,428 —75.
8
Rig. 412. Gristal de epinel.
Fig. 411. Cristal de sodatil. Rispiiidire i ulilizdri: Bolivia; Brazilia; Canada, In Bancroft; Binmiulia, Zimbabwe; Italic; •Mariupol Litchfield, Nfaine, (U.R.S.S.) ; Magnet Cove-Arkansas (S.U.A.); Ice River (Columbia). In ilomAnia este Inlilnit in inasivut alcalin Ditn5u Sodalitul este folosit in uncle Ijic-rAni ornamentale,la confeeionaiea podoahclor si •a unor bijuteril i bihelouni.
Fig. 413 Spinet (S.U.A). Condif ii de forrnare: in roci metainorfice de contact, cu deosebire in marne, dolomite, calcare magnezone; mci ran in roci mamatice
239 intrusive felsice (granite) i pegmatite. Remaniat in aluviuni. Rdpindire si utilizdii: India; Madagascar; Thailanda; Sri Lanka; Afghanistan; Italia; New York, New Jersey (S.U.A.); Birniania; Indoilezia; China; U.R.S.S. In România este intlinit ]a Oena de Fier, Bilita Bihor, Pietroasa, Budureasa asociat eruptivului banatitic; Tuna, Rupea, Deva asociat eruptivului neogen; la Ditráu, Bi'oteni, Pianu de Sus rernaniat In aluviimi. Spinelul este considenat ca piatra preioas, varicti;ile frumos cobrate ji transparente find folosite Ia bijutenii. Spolhunen (engi. spodumene): silicat (inosilicat din grupa piroxenilor). LiAISI2O5 silicat do alujniniu qi thin. Sis(en de crista(izare: monoclinic. Mod de prezentare: ciistalo prismatics, unconl de dimensiuni gigantice (16 m lungime), on stniaii vorticale. FormcazA qi agregate larnelare, columflare §i chiar muse cristaline conipacte; colorat aIb-cenuiu, roz, lila, violet, verde, verde-gàlbui san, uneon, incolor. Prezinlà mai multe vanieti pnintre care: kunzitul = violet-roz; hiddenig = verde de smarald. Pro prieUIi fizice: duritate 6,5-7; gr. sp. 3,1-3,2; clivaj perfect; transparent Ia translucid cu Iuciu sticlue; culoarea se schimM In funcie do pozi%iu din care este privit; insolubil in acizi; birefringena 0,013 —0,025; a = 1,651-1,668; y = z = 1,676-1,681; 1,66; —1,671 (-f); 2V50-70°; RX: (d, I)= 2,915 —100; 2,78 —80; 2,446 —60. Cond4ii do fornure. In pegmatite si In unek granite 1i gnaise.
Fig. 414. Spoduniei, yarietatea kunzit (Madagascar).
STAUROLIT
Rifsptndire i nliliziiri: Brazilia; Bernie Lake, Manitoba (Canada); Mexic; Suedia; Scotia; Spania; Dakota de Sud, California, Carolina (S.U.A.); Madagascar. In Rorn&nia este inlilnit in Teregova i in uneie pegmatite din Carpatii Menidionali. Spodumenul ese unimportant mineron de litiu. Stanrolit (engl. staui-ohte): silicat (nesosilicat). (Fe, Mg, Zn)2A]9Si4O(Ofl) = silicat hidratat de aluminiu, fier §i magneaju. Denumirea mineralului provine do Ia cuvintul grec stauros = Cruce Vi lithos = piatsá (maeleani in cruce). Sistone de cristalizare: romhic (ortorombic). Mod de prezentare: cistal pnismaties scurte cu made caraotenistice In formã do entice; adesea Cu fe%ebe acopenito de impuxiti provestite 2c
Fig. 425. Cristal de staurolit.
Fig. 416. Staurolit in gnais.
STEFANST
1u
din alterarea superficialà a mineralului. Bar se prezintã si in agregate cornpaet.e. Este colorat brun-rocat Ia negru-brun. ProprieJdi fizice: foarte dur 7-7,5; gr. sp. 3,6-3,7; opac sau semiopac, rar transparent sau translucid, lueiu sticlos sau gras; urmä ineolor; insolubil in acizi Cu oxeoptia celul sulfuric care ii atac uor Ia cald. Birefringena 0,013-0,015; x = 1,739— 1,77; y 1,745 - 1,753; z = 1,752-1,762; (-f-); 2V = 7990°; BX: (d, I) = 2,38 —50; 1,96 —50; 1,387 —100. GondijU de formezre: mineral metamorSe caracterislic de tomparaturS ridicatä), fund intllnit in micaisturi §i gnaise; rar in mci snetamorfice do contact li accidental in unele pegmatite. Bornaniat In am-' viuni. RiI.spindire i utitir4ri: Pizzo Porno - Ticino (Elveia); R. D. Germanà; Scotia; Frana la Morbihan; Italia; Tirol (Austria); Finlanda; Namibia; Fannim Coiinl;y - Georgia, Pihtr New Mexico (S. TJ.A.); TJ.R.S.S. In Rom4nia este Intilnit in coniploxele cristaline din Muntii: Fgàra, Lotru,
Stefanit (cugi. stophanie) : sultii'Jt Ag5SbS4 = sulurä de stibiu liargirik 8 1st em 4 c,'istalizare rombic. Mod do prezentare: cris tale prisinatici' sau tabulare; freevent se prezinut diseminat in roca gazd&; mai puilI frecvent aparo in agregate masiv". Este colorat negru-conuiu str5li citor. Propriak4i fizice: diiritatc 2-2,5; gr. sp 6,3; clivaj slab; sp5rtura concoicIal-xiereguIat; opac Cu liI(I,z metalic; urma ncagrà-cenuie; solti 1,11 in acid azotie. Con44ii do formare: hidrotcrmal do joasit texnperatur, paragonetic "I. argint. nativ, tetraedrit, prous6l. polibzit. RX: (d, I) = 3,03 —lOU; 2,55 —90; 2,18 —60. Rdspindire si utilizdri: R. F. Gci'mania; B. D. German; Zacatci. (Mexie) Cobalt - Ontario (Canail. B.razj]ja; Bolivia; Cohoslovacia; Ungaria Anglia Chile; Norv'giii; Spania; Italia; Komstok Lode, Virginia City -. Nevada (S.U.A.); geatina; Peru, In România esh' intuinit la Ruda Barza, Irágeni asociat eruptivului neogen jar la BiliIJDI
,941
Q21 - )7O
Fig. 417. Crislale do stefanit. Sobel, Gudeanu, Rodnei, Jiistritci, Semenic, Poiana Ruscà; Ia Tole.-a, Doftana in nisipuri uligoc000 jar in Dobrogea CentralS este intilnit in nisipuri apienc; in aluviuni la Sebonl do J05 qi Pianul do Sue. Staurolitul in cristale dare, frumos colorato este folosit la confeconarea podoabelor li bijuteriilor.
Fig. 418. Stefanht.
STIfflU
241.
oara apare in zãcãniinte polimetahoe legate eruptivului banatitic. Stefanitul esto coxisidevat ca un minercu minor de argint. Stibina (engi. iibnite), sin. Antimonit sau stibnit sulfur. Sb2S3 = suhfurS do stibin. Sistein de cristalizare: ronibic (ortorombic). Mad do prezentare: cristale prismatice aluiigito on aspect acioular on striaii parable Cu alungirea; freovent Be prezint6 in agregate eristaline sau niase compacte alterate superficial intr-o pudrA brunä este coloratà cenuiu st.rAlucrtor. Uncori formeazA rozete Iibroase. Pro prieti /izice: duritate micA (2), gr. sp. 4,6-4,7; clivaj bun; uor flexibilA; opacrA en Juciu metalic strAlucitor; urma cenuie; solubilA in HCI conCexitrat cind este sub forrnA do pudrA; dielectric& (v. P1. 59, fig. 3). Conditii do formare: in filoane hidrotermale, asociatA on argint, plumb,
Fig. 419. Cristale do siibind.
Fig. 420. Stibind (Baia Marc, .Romdnia).
hidrargirit; mai mar se formeazA metasomatic in calcare; uneori apare ca produs do sublimare p0 crApAturi i pe peretii courilor vulcanice. Rdsptndire i ulitizàri: Algeria; Bolivia; Chile; China; Cehoslovacia; Moxie; Peru; Japonia, la Shikoku; Italia; Franca: Hollister County California (S.U.A.); Rozdoinink Krasnojarsk (U.R.S.S.). In RoujAnia este Intilnjt in filoane bidroterinale asociate magrnatisznului neogen la Baja Sprie, Cavnic, Ilba, BAiu%, Baja Bora, SAcArimb, Ruda Barza, Hondol, Ziatna. Ray apare pirometasomatic asociat banatitelop la Oravia, Ciclova RomAnA, Dognecea. Stibina este un important minoreru do stibiu. Stiblu (ongi. antimony), sin, an-timoniu element flatly. Sb = stibin (antimoniu). Sistem do cr8talizare: hexagonal. Mod do prezentare: mase granularo sau noduli cu dispunero radiara; niai mar agregate an dispunere plan; este colorat alb-argintiu. ProprietXfi fizice: duritate 3-3,5; gr. sp. 6,7; civaj perfect; Opac CU luciu motalic puternie; Be topete uor (630°C) producincl un fum alb j colorind flacAra in albastru-vemzui; insolubil in acizi. Condiii de formare: hidro ermal; ram flatly; frecvnt ca stibinli in asociacie on Co, Ni 9i alto sulfuri metalice (pirargirit, bournonit etc), formind flloane. RiIsptn4ire i utiiizri: Cornwall (Anglia); Africa do Sud; Oruno i 'rasria (Bolivia); Ontario (Canada); Erzgebirge (R. D. Gerntana); Connecticut, Colorado (S.U.A.); Jugoslavia; Moxie; Köngsberg (Norvegia); Perda, Traversefla (Italia); China; Audreasberg (H. F. Gemmania) ; Allemont (Franta) ; TJ.R.S.S. Stibiul este foloit sub formil de aliaj cu plumb find intrebuinat intr-o gamA larga de produse printre care ji farmuaceutice ji cosmetico.
TROfJ1ANIT
Stroniarnt (engi. stroiuiani:e): carbonat. SrCO5 = carbonat de stroniu. Dcnurntrea miiieralului provine de la localitatea Strontian, Scotia. Sistem de crislatizare: rombic. Mod de prezerilare: cristale prismatice, uncori aciculare dispuse in BflO1 sau formind agregate ji mase compacte granulare sau fibroase. De regula este incolor, mai rar roz, cenuiu sau verzui. (v. P1. 60, fig. 1). Proprietdfi fizic6: duritate 3,5-4; gr. sp. 3,7; fragil; clivaj bun (prismatic); transparent sau translucid Cu luciu sticlos; urmá albA; fluorescent In lumina ultraviolctA; Solubil In HCl; birofringena 0,150; = 1,516-1,520; y = 1,6641,667; z=1,666-1,669; (—); 2V = 7°; RX: (d, I) = 3,20 —100; 2,45 —100; 1,894 —70.
Fig. 421. Crisiat de stronianü.
Fig. 422. Stronfian.it prismatic (Austria). Conditil de for,nare: hidroterrual In Moans, asociaL Cu caicit celestinA i sulfuri; exogen In marne caleare (concreiuni, cristale soliLate diseminate in roca gazd).
242 Rdspindire ci utiliztfri: Andreasberg (R.F. Germania); Baundsdorf (R.D. Gcrrnan4); Spania; Maxie; Leogang (Austria); Strontian (Sco;ia); Varesotto (Italia); Strontium Hills - California, New York, Massachusetts (U.S.A.). Strontianitul este considerat Ca o importantá sursA do strontiu. Snif (engl. sulfur): element nativ. S = suit. Donumirea mineralulul provine de la cuvtntul latin sulphur = suit. Sistem de erislalizare: rombic (otto.. rombic.). Mod do prezcntcire.: cristale fine bipi. ramidale; agregate granulare; impregnatii sau incrustai; agregate compacte CU aspect masiv uneori pflmtntos. Este colorat variat in functie de impurit5li: galben de pai sau ca imiia (cind este fArä impuritll%i), galben brun, galben verzui, galben cenuiu sau nogru (cind contine substante carbunoase). Se prezintS sub douA modificatii enantiomorfe: Sa (rombic) stabi) in conditii naturale Vi So (monoclinic) stabil numai paste 95°, acesta prin rdcire revine la Sa . Sc mni cunosc formele de Ss (250°-300°), Su (120°-160° i Sx(170°-180°). (v. P1. 60, fig. 2, 3). Proprietffi fizice: duritate foarLi' mica (1,5-2,5); gr. sp. 2,0-2,1; fragil; clivaj slab; transparent In translucid Cu luciu rSinos sau gras; urm5 galben-pai sau incolora; uov fusibil emanind un turn urit miro sitor ti tocaic; dielectric 4i ráu conduelltor do cãldur. Cond4ii de forniare: element flatly poligenetic exogen, asociaL cu rocile genaratoare do petrol §i cu uncle evaporite; so pare cá provine prin precipitare i prin actiunea bacteriilor asupra su]fatilor (indeosebi a gipsului); ca produs de alterare a unor sulfuri ca ga1en, pirit etc-, prin sublimate din activitatea fume. rolianä, depunindu-se pe pere%ii i csäpltturile craterelor; prin depunere din ape mincrale sulfuroase etc.
SULE
In scoara terestrA suIiul apare i sub formà de combinatii: sulfuri pirit., blendA, galen, cinabru) san uIfaçi (gips, anhidrit, baritin, celestinâ, kiescrit etc).
Rornânia este Intilnit sub formà de mineraljzaii (suif nativ) in Muntii Càliman zona Virful Negoiul Hominese (Gura Haiti); in formauni sedimentare oligocene la Pudoasa;
U/I
O ff
01/
Oil O ,9
Fig. 423. Crj8tale Rdsp9ndire gi atilithri: Agricento, Caltanissetta, Campi Flegrel (Italia); Japonia; Bex (Elveia); Mont Chupiquina (Chile) Noua Zeelanda; Gaurdok, Spania; Sov-Su (URS.S.); Polonia; China; Cody Wyoming, Cove Creek - Utah, Sulfur Bank - California. Texas, Louiiana etc (S.U.A.); Jugoslavia. In
de suif.
i formaiuni badeniene la FoIeti i Darabani i, egeriene Ia VàrbilAu. Asociat rnagmatisrnului neogen mal apare la Baia Sprie qi Cavuic. Sulful este lolosit in foarte multe ramuri industriale on: agricultura (insceticid, ngraamnt), industria chimic, farmaceuticâ, textil, cauciuculuI, pirotehnie, betoane Cu prizá rapid5 etc.
ist crhstalin (engi. crislaline rehist) (cloritos, taleos, serlcito8, rnUBCOV1tic etc): rocã metamorfica do epizona-mezozoria. Clthnisrn: variabil. Denumirea rocii provine do la cuvintul grec thchiror = despicat, ref eritor Ia posibilitatea rocii de a Se desface (despica) in foi, placi. Gomponerqi: principali = cuar, mica (muscovit, biotit, paragonit, co nt); accesorii = apatit, zircon, turmaIm, magnetit, ilmenit, grafit, piAM; accidentali = cordierit, andaluzit, disten, epidot, calcit, plagioelazi, amfiboli etc. In general cornpoziia unei roci sistoase este dependentã do compoziia rocii inotamorozate ji do gradul de metamorfism. Dintre varIet64ile de risturi comune cristaline se disting: flute (flute), Vi8turi muscovitice, biotitice, cloritice, talcoase, grafitoase,
Fig. 424. ist cu glauco fan (lVoregi) amfibolice, cuaritice etc. Cmnd coil, in un mineral earactoristic la donumirea rocii so adaugä numele mineralului lespectiv: fisturi doritoase cu granai, fistuni cuari-
tice cu oligist (itabirite), jsturi muscovitice Cu epidot etc. Mod do prezenare: Struc tura granoblastieá La lepidoblastica, uneori perfiroblastica mu flhitfcã, textura istoas5, mai rar InasivA. Culoarea cite variabilä depinzInd do mineralul predominant: alb-cenuiu, bruji. negnicios san pestriç, verde sau verde cenuiu (cloritolistuni, §isturi arufibolitice) etc. (v. P1. 60, fig. ; P1. 61, fig. 1). Proprietdfi fizice: coeficient de tarie vaniabil depinrind do compouena mineralogica, de structura i tex. turn rocii i Ic sensul in care so aplicA fora de compresiune (parole] ecu perpendicular pe istozitate); gr. vol. 2200-2600 kg/rn3 ; spartura achioasa mu neregulatä; moolubil In HCI; rezistença micA la intemperii. Cond4ii do formare: derivat din mci preexistonto, indeosebi sedimentare, supuse unor eondiii (proeeoc) caracteristice metamorflsmulul regional de epizonA i mzozonA. Rdspindire qi utiUzdri: are o mare rAspindire pe glob. Zone distinct se intilnese in Scotia; New England, Georgia, California, Carolina (S.U.A.); Japonia; Italia; R.F. Germania; Australia; Norvegia; Nona ZeolandA, In România iistunile enstaline sint intiluite in Carp atii Onientali, Menidionali, Apuseni si Dobiogea CentralA-llordicL Sistul cristalin este folooit in constructii ca material decorativ (ustunIc e.lonitoase, amfiholitice etc), In intre%inerea drumurilor (uistunile cuarloase) etc.
Ii
Talc (ongi. talc): silicat (filosilicat). Mg3Si5O10(OH)2 = silicat do magnedu hidratat. [Jenumirea mineralului provino fie do la euvintul arab ihaig, lie do la cuvintul persan talk; anLindouà inseamnA acelali Jucru: lunecos, unaUTOS.
Sirtem de cristalizare: monoclinic. Mod de prezentare foarte mr In cristale pseudohexagonale; frecvent in agregate §i niase foioase, sdzoase cu aspect de, pIsla; lucios §i iuneoos. Culoarea este alb, aib-ocnuiu, vemzuie sau brunà. Varietatea steatit este mnai compactA §i Mai soizoasli. Propriet.Sp fizice: duritate foarte mica (1); gr. sp. 2,58-2,8; clivaj perfect; flexibil dar nu i elastic-, translucid cu luclu sidefos sau gras; hinecos la piplit; J.IrmA albA; insoh;bil In aejzi j ifuzibil; dielectric (Indeosebi eteatiLul) ei bun izolator termic; birefringença 0,045-0,050; x 1,538-1,545, y 1,589-1,59, z 1,589-1,591; (-) ;2V 300; EX: (d, I) - 9,34 —100, 4,66 —90, 3,12 —100. Conditii de formare: produs de citerare hidrotermalA a rocilor ultrabazico bogate in rnagneziu; freevent asociat isturilor cristaline epiaonab; mai rar se formeazA metasomatic Ia contactul intruziunior Cu roci dolomitice. RiIspindire qi utilithri: Stijia (Austria); Canada; Madras (India); Transvaal (Australia); Italia; Sobrovsk (IJ.RS.S.); Idaho, Connecticut (S.U.A.); Spania; Uruguai, Fra4a In Romnia este intilnit
In asocialie cu complexele cristaline i fi8tuilC taicoase Ia Tisovit1a, Teregova, Cerifor, GovAjdia, Surduc, Baja de Arief; asocial rocilor bazice i ultribazice apare la CfizAneti, Vala de Jos, TecherAu, Ziatna, Isaccea; Asodat eruptivului banatitic apare la Sasca Montana, CicloVa RomAnA, Oravia i Budureasa. Taicul este lolosit in industriile: hirtiel, cauciucului, vopselelor, postavului, farmaceuticA, txtiIA, doetrotehnicA etc. Tantalit (engi. tantalile): oxid do -tantal din grupa columbitulul. (Fe, Mn) (Ta, Nh)206 = oxid do tantal coninfnd niobiu, lie; §i mangail. Denumirca xnineraluiui esle de ongine greacA i provine de la Tantalos, flul ]Ili Zeus.
Fig. 425. Tarilalit (Tereço'a, Romdnia). Sistern de cristalizare: zombie. Mod de prezentare: cristale prisr.natice sau tubularo; freevent 86 pmzintui in agregate cristalisto dispose
ThTRAEDIRIT
246
paralel San in mass haotice, inasive. Este co]oi'at negru sail negru brun, uneori cenuiu inchis. Proprieafi fizdce: duritate 6-6,5; gr. ep. 8,0-8,t; sprturã concoidalii; c]ivaj bun; luciu metalic do suioalà; urmã roie inchisã spre brun; paramagnetic. Concliii do formare: in pegmatite granitice undo este izomoi'f Cu iflObiul. Miask flAspindire si utilizdri (U.R.S.S4; Benga (India); Moss, Kragero (Norvegia); Finlanda; Finho qi Varuträak (Suedia); Ivgut (Groenlauda); Zair; Australia; Makabe 9i Hitaki (Japonia); Ontario (Canada); Virginia (S.U.A.);. In Rom&nia a lost Intilnit In pogmatitelo granitice do Is Teregova. Tantalitul eite considorat ca un rnincreu major do tantal cind con1,ino 55-80% Tantal. Tetraedrit (engi, tetraedrite): sin. fahlerz: suUurá.
xlegricios; cel rnai treevent cemuIu negricios. PraprieI4i fizice: duritate 3-6.5; gr. sp. 4,5-5,2; Casant; Lipsit di divaj; opac cu luciu metalic, mui rar str91ucior; urn-Li cenuiu-iuchis solubil in acid azotic; RX: (d, T) 3,00 —100, 2,60 —60, 1,568 —80. Cond4ii do (ormare: hidrotermat, paragenet.ic CU sulfuri complexo do Cu, Pb, Ag. Rdspindire qi dWzri: Schwa ti (Austria); Bolivia; Przibram (Celioslovacia); Chile; R. D. GermanS; Uruguai; Peru; Nevada, Arizona, California (S.U.A.); Suedia; Blago datnie, Berezovsk (U.R.S.S.). In Rom&nia este mntilnit in legatura en eruptivul banatitie qi neogen la Ora-vita, Ciclova Român, Ocna do Fier, Dognecea, Bäi%a Bihor, Rodna, Cavnic, Ziatna, Deva, SäcSrimb, Gemenea, Somova etc. Tetraedritul este un important minereu de cupru §i uneori do argint, atibiu ei mercui.
WI
Fig. 426. Cristale do tetraedrii. (Fe, Cu12)Sb3825 =sulfuth do cuprtt i 11cr. 1 )enhlmirea minoralului provine do la ecvintul compus groc frfra = patru i edra. = fa%S, basS, refcrinrlu-se la dezvoltarca egala a mineralului pa diree%ia color patru fete. Sistern do crisLaliza-re: cubic (isometric). I'ltod do prczenlare: cristale Cu habitus tetraedric; freevent so prezintS In agregate i inase compacte; este colorat conuiu do oe1 sau bran, mat rar brun-rocat snu aibastru-
F'ig. 427. Tcfraedrit.
247
TOPAZ
Thomsonit (engh tliornsonite): silicat (tectosilicat din grupa zeolilor). NaCa(A15S15050). 61120 °=alumosilieat de calciu ji sodia hidratat. Denuunrea mineralului provine do Ia nurnele gcoJoguIui american J. W. Thomson. Sistern ds criatatiza,e rombie. Mod di prezenuwe: rar sub forma de cristale solitare; Ircevent este Intilnit sub farina do agregate gb.. bulare sau reniforino Cu dispunere radiara. Este colorat alb sau brun (in functie do impuritài). Propriedti fizice: duritate 5-5,5; gr. sp. 2,3-2,4; clivaj bun; spärturã con coidalá; transparent sau translucid cu luciu perlat; urinã £5ì'5 culoare; solubil in HCI; birefringeifla 0,008-01015; x 1,4971,530, 1,510-1532; z j t,515-1,5!e5; (+) 2V =42-75*;
RX: (d, I) = 2,95 —80, 2,86 —100, 2,68 —80. nit
Röspindire pi u1ilizàri: Nova Scotia (Canada); B. F. Germania; Scotia; Paterson - New Jersey, Table Mountain - Colorado, Oregon, Cook County - Minesota (S.U..); Italia; Cignot (Franla); Peru; Vietnam. Thomsonitul este folosit xnai rev ca piatra semipretioasll. Topaz (engi. topasep silicat (nesosilicat). AI2SiO4(F, 011)2 = silicat de alsiminiu hidratat. Denumirea niineralului provine de La insula Topazos Topazian = foe), Grecia. Sjslens de cristcsUzare: rombie (ortorombic). Mod de prezentare: cridale, priematiec, UflCOF1 Cu dimonsiuni foarte marl, striate pe fe%ebe do prism; colorat diferit; galben, albastru, verde, violet, gaibe-rocat, brun i uneori incolor Proprietdi fizice: foarte dur (8), gr. sp: 3,49; easant; clivaj perfect; transparent la translucid cu luciu sticlos; urmi alba; ins olubil in adzi; birefringena 0,008-0,01; x = 1,606-1,635; y = 1,609-1,637; z = 1,616-1,644; (+); 2V = 660; FIX: (d, I) = 3,69 —60; 3,20 —70; 2,=4 —100.
Fig. 428. Cristal de thomsonit.
Y 6
Fig. 429. Thornaonit. Condi(ii de fornuwe: mineral secunclar depus In cavitiiiIe rocilor bazaltice po eale hidrotermalS. asociat Cu eakut §i ali zeoliçL
Fig. 430. Cristal tie topaz.
TORBERNIT
Gondjii de formare: mineral caracte)lStic proceselor pncumatolitie'pogmatitice; Sc mai intiunqte in graniLe si riolite si in unele liloane hidioterinale de joasA temperaturit Remaniat In aluvuuni mdc poate forma concentra-tij sub fornia de zieuiiriliit.
248 Piopiekfi fizice: duritatea 2-2,5; gr. sp. 3,3; clivaj perfect; solubil in acizi puternici. Conditli die formarc: in zona de oxidare a zcimintelor hidrotermale de nraniu, staniu, wolfram (pebblende), Eifspindire si tilizdri: Mount Pointer (Australia) ; Joachimov (Cehoslovacia), Cornwall (Anglia); R. D. GerrnanA; Brie Colme, Val di Preit, Peverango (Italia) ; Carolina do Nord, Haddam Neck - Couujecticut, Sal - Utah (S.U.A.); Easalo (Zair) ; Vizeu (Portugalia) ; Caceres Estremadura (Spania). Torbernitul este in mineral minor de uraniu
431. Topi:, carietajq'a albmiztrd (S.C.A.). Fig. 433. Cri'tcul di' torbe.rnil.
Fig. JJ. Topaz. 1i'Aspndire .si uuilizdr: Minas Gerais (Brazilia); Birmania; New l3rumswick (Canada); Cehoslovacia; Anglia; R. D. Gerruanil; Italia, Alabaska Siberia (U.R.S.S.) ; Sri Lanka; Pikes Peak - Colorado (S.U.A.) ; Mtik]a (Turcia) ; Australia. VaiietC4iIe -trantparesite 1i clara skit folosite cc pitre prcioasc. Torbernit (ongi. torbernite): Foshit. Cu(UO2)5(PU4 )2. 8140 = iosIaL de e.upr;I i uraniu birlrutat.. Jienuuiirea iriincrahiliij Inivine tie Ia iuun ele ch must ul u i sueuloz Bergroan Torbeuu. ,istalizaue ei'oxuaI Sistern die Mod die prezenlare: cristale taluulsrc mim; 1recvcnt in mace coizoase pulverulen La. Este colorat verde de smara]d.
Fig. 43.1. Turbcrnit, agregole rrizlahew Labulare (S.U..1.). Trahit (engi. trachyte): roc5 mugmatjrj'u exLrusivi. Chirruim inteimediar. DCnLIOuica lOcil provune do Ia ciivintul gree trachiie = fun, rtfaiinduse la culoarea cenuia a iocii. Mod de preaentare: stuuaturi pfiricil scoasa in evitlenJ6 die erist.alele le biotit i sanidin. 'I'ex Lura mi'iv, nuai rar ihujdalii sauu vacuølari. Este cobra t dli, ccuuiu, verzui sou all) CLI nunurfe ceulljsii si brune. Componenfi: principali = saruidin, plagioclazi, biolit; accesorii = amfibob, piroxerui, ilrnenit, niagneti L.
249 granaçi, zircon, apatit, sfen, stielL (v. P1. 61, fig. 2). Pro preU4i fizice: coelIeient do tàrie 8-13; gr. vol. 2700-2900 kg/rn3 ; porozitatea variahil 0,5-5%; aspru la pipàit; spàrtura dreaptil; nu se poate Iustrui qi flu rezistä la intempel'ii. Conditii de forinare: curgeri, dike-un i apofize asociato cu hazalte alcahue. Rii.spindire si uiillz?iri: Noua Zeelanda; Italia; Drachonfe)s (R. P. Cerniania); Frana; Tahiti; Ungania. In Romârna este intilnit in zona Braovului. Trahitul este fulosit rar Ia thtreizierea dniniwrilor i in consLrucii, precum i ca 2ngrämiiit natural (amendament). Tremolit (engl. trernolite) sihcat (inosilieat din grupa arnfiboh). (1a2M958i802(0I-1)2 = silicat de calciu i niagneziu hidratat. 1)cnumirea miuexalulii povine de la valea Treinula, Elvelia, unde are o (lezv(Iltare rcrnavcabilá. Sishjrn de cratalizare: monoelinic. Mod de prezeniare: cnistale prism,itice alungite, acicuinro, libroase; adesea se prezintli in agregate columDare. Este colorat 'verde cenuiu, alb, nib ce.nuiu sau, uneoni, ineolor. Poate forma serjj izomorfe cu actiijotul. (v. P1. 61, 11g. a). Proprie1fi fizice: duritatea 5-11; gr. sp. 2,9; fragil; clivaj perfect; Lranspuient la transineid cu luoiu sliolos; uror elastic.; insoiuhil in gren liizibil hirefringena 0,017-0,027; x=1,599-1,688; y = 1,612-1,697; = 1,622-1,705; 2V = 65-85; (H; J?X: (d, I) = 2.70 —80, 1,503 —80, 1,438 —100. Cond4ii de formare: mineral opimagmatie de joasL temperaLurà intilnit In calcare Ri dolomite cristalinc, roii n-ietamorfiee de contact, serpentine, sisturi talcoase i in unele Corneen C. Röspindire i utilin'lri: Celwsiovada; .Jugoslavia; EIveia; Val Devero Novara (Italia) ; Greiner (Austria)
TROr1A
India. In Romania este Intihtii in Iundamentul de IISLUJl enistaline in Mun(,ii Rodna, Uistnitei, Fagara, Paring, Godeanu, Seinenic, Drocea, Ditráu, MAcin; In raci ultra bazice din munii Perani, Paring, Lotru, Sebet; in skarne In Sasca Montana, Ciclova Roriiânrt, Dognecea, Oravi%a, Oeiia do Fiat. Bitdnreasa.
Fig. 435. Tremolit in nalcare niistaline (Jacobnni, Roniinia). TiernoliLul este lolosit, cc izolator teimit3 Si eketrie. Trona (extgl. trona) carbonat. Na1(CO3) (11(,03). 211() = canbonat dt, sodiu bicitalal. Denuinftea mineral kilt ii hare sã lie de ortgme arab?: trana. .Siste,n do erjslaliwi'e: mouocilthiC. Mod de prezenlare: ei'istale prisrnatiee, tabulare, incolore; l'rec'ent o prezi1kt sit]) formã de eruste i efiorescento colotate nib sau aibgblbuL Din aeceati grupä faa parte nalrona, terniona(,-iiul si shortitut.
Fig. 438. Trona, agregafe prismatic acirtdure (Egipt).
TURBA
Propri'.a1(i (izice: duritate rnic (2,2-3); gr. sp. 2,15; iragili; clivaj perfect; transparent Ia translucid; luciu mat-piirnintos; Urma albä; solubilà in HCI; x=1/*12; y= 1,492; z=1,540; 2V=76° ; (—); RX: (d, I) = 9,80 —50, 3,07 —80, 2,65 —100, Condi(ii de for mitre: mineral do precipitaic chimicà al proceselor de evaporare in regiuni arido. Rdspindire fi uzWzdri: Zona IacuIui Mogodi (Kenya) Egipt; Libia; Wyoming, Borax - Carolina, Soda Lake - Nevada (S.U.A.); Vczuviu (Italia). Trona este considerat5 ca sure de sodlu. Turba (ong], peat): rocã sedimentarà organogonà din grupe c.rbuni1or huinici. rece11i. Denumirea rocil provine dc Ia cuOnt.) celtic peJa = lenin putred. Mod de prezen.tare: structurA fibvoasä (pisloasS), in care plantele cornponente so mal pAstreazA vizibil. FormeazA depozita stratiforme in care turba alterneazt vu strata sub%iri do argilA sau aleurito argioaso. Etc coloratà brun cu nuant.e galbene sau negrieioase. Este imbibath on alA coJorat brun-negricio8 cu ruiros do iod, numilg apA de turb4rie. Coin poneni: resturi vegetale parvial transormate in carbon; cornponen%i minorali: cuav, argil, calcit (mai var); minerale autigene: (calcit, clori); bidrocarburi solide (cearä, chihlirnhar); resturi organics animale. Condfu do fornzare: in regiuni do ni1atini neaeristite, lacuri neaerisite, bàIj, lacuri intrarnareice in care plantele icrboase (trestie, papurii, rogoz), tulpini, frunze, alge, poen, resturi leinnoase tree tntr-un stadfu de Incarbonizare incipient, cu pästraroa evident a structurii vegetale. In functie do condiiile de depunere so deosebese turbe eutrof a, formate in mlaitini acide (turha do Sphagnum, Eriopharurn etc); mezo-
trofe, cu condRii mixte alternanto: ale a] in-acid o-alcalin. Rdspindire fi utilithri.' Canada; Jr. landa; Danernarea; R. F. Germania; Polonia; Reg. Leningrad, Moscova Ural, Siberia (U.R.S.S.); S.U.A., In Rornânia este intilnjtli Ia Polane Stampei (Bucovina) ji Miorcurec Ciuc
Fig. 437. Turbà ('.aru.l flornei, Rom4nia). Turba este folositã ca matorie prima energeticä innohilat; ca ingraniint i inobilator al structurii solurilor, rnai var ca dezinfectant in zøotehruc (continind lod). Turcuaz (engL turcuase): fosfat. CuAI5( PO4)4(OH)5. 5H2() .fosfat de aluminiu i cupru hidratat. Denumirea rnineraiului este de ongina francezä: turquoise = turcesc. Sistem, de eristalizare: tric1ini. Mod (16 prezentare: foarie rat sub formA do cristale prismatice; fj'event in mesa criptocristaline, cruste, forme reniforme, noduli sau simple unele caviti ale rocilor. (v. P1. 62, fig. 1). Proprie1di ftzice . duritate 5-6; sp. 2,6-2,8; foarte fragil; elivaj ban; translucid cit lucia de ccar sau poreJanos; s$rturà concoidalà; urmA elba sau verde pal; solubil in HCl ha cald; x=1,610; y= 1,620; z= 1,650; (—); 2V40°; Ii'X: (d, I) = 3,69 —100; 2,92 —80; 2,01 —50. Condiji do forinare: mineral secundat' ce se formeqzA in regiuni aride prin alterarea rocilor bogato in apatit
TURMALNA
251 i ealeopiritil In prozena ealcedonici si Iimonitu1u, Sc mai citeazii turcuaz format pe seama oaseloi i dinilor de vertebrate fosile, ininoralul astfe) format numindu-so odorzlolit.
tine in cantitat.c ridic'atã Ca si Mg. Varietáile enumerate pot forms serii izomorfe, indeosebi elbaitul cu liddicoatitul. Este colorat divers: verde, galbe.n, brun, rocie, neagrii, albasträ, violet etc. (v. P1. 62, fig. 2, 3, 4). XIc
Fig. 438. Crislat do Iurcuaz. Edopindire fi utilizàri: Egipt; Niapar, Maden (Iran); Samarkand Turkestan, Siberia (U.R.S.S.); Los Cerillos, New Mexico, Nevada (S.U.A.); Etiopia; Angola; Montebras (FranDa); Wheal Phoenix-Cornwall (Anglia); Peru. Turcuazul oste folosit ca piatrl ornamental-decorativ do mare vabare si frumusele, Uneori este utilizat §i Is confoejonarea hibelourilor. Turmalina (engi. furmaline): silicat (ciclosiicat). (CaNa) (Mg, Fe, Al, Li, Mn)3A]6 = = (Of{)4(BO)3Si6O = borosilicat complex. Denumirea mineralului provine do la euvintul eenegalez furniali = strälucitor, Si.siem do crisSaUzare: hexagonal. Mod do prezent are: cristale prisinatice, uneori foarte alungite, cu striatii pe tee1e de prismâ; poate forma agrogate in care cristalele sifit parable sau dispuse radiar; foarto rap formcazli agregate cornpacte masive. Ccl mai adesea en rezintS in oristale prismatiee scurte. n functie de componentii eblinici prezinti mai multe varietlith elbait (bogat in litlu ji sodlu); buergerit (bogat in tier qi sodiu) ji liddicoatil ce conine Ca, Li ci Al; dra'it (bogat in Mn si Na; ji, uc'it cc con-
I
Jig. 439. Cri.ctat do turma1in.
Fig. 440. Turmalin, uarietaiea dra pit Franklin-New Jersey, .S.U.A.I. Proprieldf.i fizice duritate mare (7); gr. sp. 3,0-3,25; transparentA sau translucidii cu lucia stielos; sporturS concoidalä; pleocroic (unele vaneta;i), insolubilá in acizi; birefringenl,a 0,018-0,06; n0 = 1,639—
TTALIaA
1,692;n, = 1,620-1,657; (—); fiX: (d, I) = 3,97 —SO; 2,96 —70; 2,58 —100.
CondJii d8 formrre: pneumatolitic asociatil intruziunilor granitice; hidrotermal; In aoreolele metamorfice ale granitelor; remaniat In a]uviuni. RIapIndi-e ci uiiUziri: Ymniethara (Australia); Minas Gerais (Brazilia); Italia; Mozambic; Namibia; Zair; Newry, Maine, Pala — California,
25 Franklin, Hamburg — New Jersey Dekaib, Piarrepont - New York (S.TJ.A); Madagascar; Polonia; Jicgnslavia; Saianea - Ural (U.R.S.S,). Ta România este intilnitä In pegmatite si granite la Ràzoare, Munii Latru, Retezat, Semenic, Muntelo Mare, Turcoaia, Macin i Baia Bora. Turmalina este IolositA ca piatra srmipreioasi §i ca mineral piezoelectric.
U
Utexit (engi. ulexit): borat. NaCaB5O9. 811O = borat de calciu i socliu. Denurnirea mineralului provine de la iiumele chirsiistului german C. L. Ulex. Sistens de cristalizare: triclinic. Mod de prezentare: foarte rar sub formá de cristale solitare ; de rcgulä sub forma de mase spongioase, colorat alb cu aspect mtisos. (v. PL 63, £g. 1).
Fig. 441. Cristal de ulexit.
Cond4ii de fornsare: produs de precipitare in regiuni aride, asociat Cu borax. Rdspindire fi utlizari: Argentina; Chile, la Atacama i Tarapaca; Santiagos des Estero (Peru); Lacul Inder - Kazalistan (U..S.S.); Boron - California, Kramer, San Bernardino County, Inyo County Nevada (S.U.A.). Ulexitul esLe coniderat ca o sursà minorà de bor. TJraninit (engi. uinnite) oxid. UO2 - U05 = oxid de uraniu avind compozitia chimicà intermediarà mIre UO2 i UO,. Denumirea mjneralului i-a fast atribuiti dupà elemental uranium pe Care 11 con'ine. Sistem de cristalizaro: cubic (izometric).
0. Ulexit in eaanta.i (Peru). Fig. 44. Pro prietdi fizice: duritate foarte slab! (I); gr. sp. 2,0; fragil; clivaj perfect vizibil numai la microscop; transparent cu luoiu mAtàsos; solubil tnapãlaeald; x = 1,498; y = 1,506; z=1519; 2V=78°; RX: (d, I) 12,36 —100, 7,77 —80, 6,00 —30.
Mod de prezentare: foarte rar sub formä de eristale cubice, octaedrice sau dodecaedricc; de reguls se prezintA In agregate §i mase granulare reniforme, mamelonare sau dispuse in beuzi. Adesea asocial Cu minerale
IJRANINT
seundare do uraniu. Este colorat ga!bcn, negro, verde, albastru negricios. PrezintA varietAile: broggerit, de'eit qi n.',ieniL
Fig. 444. Uranini2 in pegmait (S.U.A.). Propriehiti flziee: duritatea 5; gr. sp. 8,5-10,7; fragil; clivaj satis-
251 fAcator; opac cu luciu submetalic; urma neagrA strAlucitoare; foarte radioactiv; sulubil in acizi. RX: (d, I) = 3,141 —80, 1,684 —80. Condiii de formare: in pegmatite i filoane hidrotermale la temperaturA medic §i ridica-tA; In matricea unor depozite detritice cu deosebire in conglomerate i thaipuri grosiere; mai rar in zona de o,jc1are a zAcmintelor de uraniu. Ritsptndire i uti1izari: Wilberforce Ontario (Canada); Lumumbasbi podiul Shaba (lair); Joachimov (Cehoslovacia); Ar.zona, Colorado, New Mexico (S,U.A.); Fran;a; Italia; Anglia; Portugalia; Guadelupa (Mexie); Annaberg (R. D. GermanA); U.R.S.S.. TJraninitul este Un important mineral de uraniu.
V
Vanadirnt (engi. anadinite): vanadat. Pb5(VO4)C13 cloro-vanadat de numb. Dennmirea mineralului provine do la numele zoului Vanadis, Scandinavia. Sistern do eristdizare: hexagonal. Mod do prezentare: mici cristaic prhnnatice, piramidale, uneori aciculara; apare i in agregate qi in mass compacte reniforme, rnamelonare, crusts flbroase; colorat galben, brun sau rou aprins (v. P1. 63, fig. 2,3). Proprietifi.flzico duritate mica 2,5—. 3; gr. sp. 6,8-7,1; fragil lipsit do clivaj; transparent Ia translucid; Iuciu adamantin la rãinos; urma aibgãlbuc; solubil in acisi. RX: (d, 1) = 237 —80; 2,958 —100; 2,091 —80; 1,888 —80. Con iiii do formare: produs secundar de alterare in zona de oxidare a icimintelor de plumb si zinc din roci carbonatice.
Fig. 445. Cristal do 'a,uzdiuii. IMRpZndu'o qi utitizcirL Africa de Sod; Mihiaden (Maroc); Los Lameritos, Zimapan (Mexic); Austria; Old Yuma - Arizona, New Mexico (S.U.A.); Sierra Cordoba (Argentina); Broken liii] (Australia}; Sulei-
man Sai - Kazahatan (U.R.S.S.); Djebel Mahseur (Algeria). Vanadinitul este considerat ca niinereu major do vanadiu. Variscit (engi. c'arisete) fosfat. AIPO4. 21120 = fosfat de aluminiu hidratat. Denumirea mineralului provine do la tinutul Variscia - (ft. F. Germania). Si9tem de crietaUzare: romtic (ortorombic). Mod do prezentare: foarte mr sub forma de cristalo pseudo-octaedrice; freevent se pmezinti In mass microcristaline si nodule san forme mainelonare; colorat galben cu nuai4e vemzui-pal. (v. P1. 64, fig. 1). Proprietdçi flziee: duritate apreciabilA It, gr. sp. 2,52; fara clivaj; translucid cu luoiu sticks san sidefos (perlat); birefringena 0,02; x= 1,563; y=l,588; z—1,594; 2V60° ; (-). Condifii de formare: prin reacia soluiilor hogate In sulfati care as infiltreaza in roci bogate in aluminlu (do regula roci magmatice). Rdspfndire ,i utilizdri: Fairfield Utah, Arkansas, Nevada (S.U.A.). Brandberg (Austria); Bolivia; Zeloznik (Cehoslovacia); Mura Panda (Zaia); Frankenberg (R. D. Gerinana). Variscitul este fobs t in construclil ca material ornarnental-decorativ. Vemniiculit (engi. ermicuUte): silicat (filosilteat). (Mg, Fe, A1)2(A1Si)401 0I1).4H50 silicat de alurninlu, magneziu §i tier hidratat.
VEZ1.VAN1T
Denumirea mineralului este do ongme latinS: voriniculus = vienme mineralul avind forma vermicular Siotem do crishuiizare: monoclinic. Mod do prezentare: cristale cu conture pseudo-hoxagonale, freevent find intlinit sub formr& do pseudomorfozo dupâ silicalii p0 seams, cArora so formeazS (rnai frecvent biotit, montmonillonit si hut). Este colorat verde, galben do bronz, brun sau brun-rocat. Proprietdfi fizica: dunitate mica 23; gr. sp. 2,4-2,7; clivaj bazal perfect; ufor Jiexibil i elastic; translucid cu luciu stielos la satinat; urmrz galben-pal; grou solubil In acizi: pierdo apa Ia 800°C; expandeazi. màrindu-j volurnul pinà Ia 20 oTi. Birefririgena 0,006-0,009; x 1,714-1,722; y = 1,717-1,725; z=1,728; —1,730; (-H; RX: (d, I) = 13,60 —100; 2,82 —40; 1,52 —40. Condif.ii do fcrmare: prin hidratarea (alterarea) mineralolor micacco (biotit, clonit, muscovit) ji argiloase (montmorillonit, jut) ; mai apare ca produs do alterare hidrotermalä a biotitului i Ilogopitului.
Vern-ijeulitul este lolosit In eonstruClil ca material izolator; in industria r.naterialelor plastice, hirtiei, culorilor etc. Vezuvianit (engi. vesu'iani1e) sin. jdjocras: silicat (sorosilicat). Ca10Mg2AI4(SiO4)5 (Si()7 )2 (O}1) ciheat complex do aluminju, magneziu i calciu. Donumirea inineraluliii provine de La vulcanul Vezuviu, Italia uncle a lost deseopenit. Sisem do cnistalizare: tetragonal. Mod do prezenare: cnistaic pnisruatice scurte, uncori Cu terminaii bipiramidale; formeazA agregate columnare indivzji avind foIBle striate; mai rar mace compacte. Este colorat brun, oily, verde, galben sau rocu cu nuante albástrui. Pro pniet4çi fizice: dunitate 6,5; gr. sp. 3,27-3,45; fragil; spattura eoncoida1; opac; translucid, uneoni transparent cu lucm ràinos; urnia albà; insolubil in acizi; birefringena 0,004-0,008; n0 = 1,705-1738; = 1,701-1,732; RX: (d, 1) 2,74 —100; 2,59 —80; 2,12 —60; 1,63 —80. Condiii do formare: mineral canactoristic zonlor do contact (skarne), paragenetie Cu granai, wolastonit
Fig. 446. Vermiculit, poeu&morfoze dupel silicati (Argentina). Rdspiruiire fi ufilizdri: Argentina; Bulgaria; Australia; Canada, Spania; Africa de Sud; Carolina, Massachusetts Libly - Montana, (S.U.A.). In România este intilnit in formaliuni cristaline Ia Rtzoare i in serpentinite la Tisovia ci Eibsntal.
Fig. 447. Cristal do pezuiantt.
VIVIANU
25 7 i diopsid; mai apare In rci ulLrabaaiee serpentinizate. Rd.spindire ci utiliz4ri: Austria; VCZUViLI, Monte Soma, Valle delta Gava - Liguria (Italia); Zermatt (Elveia); Lichfield (Canada); Arondal (Norvegia); Ural, Siberia (TJ.R.S.S.); California, Oregon (S.U.A.); Morelas, Chiapas (Medc); Peru. In RomAnia apare la Uideie, Biita Bihor, Dean de Fier, Oiavia, Ciciova Românà, Dognecea hind legat tie aoreolcla tie contact ale inagmatisnului veehi.
VisianiL (mgi. 'ivianiIe): fosfat. 1'e(PO4). 2II0 = fosfat tie for hi-j dratat.
Fig. 449. 1ezviant in rgrogat' cristaline.
1g. 448. tPeztyanhi prismatic (S.U.A.).
Denurnirea niineraluiui provine tie la iiimiie mineralogului engiez J. G. Vivian. Sisten de cri,9i(Zlizare: monoclinic. Mod de prezentcwe: cristale prismatice sau tabulare colorate albastru intetis sau verde; agregate sau niase cristaline albàstrui sau albieioase
§10
221 Fig. 450, (jrj.stiije de yrt'ianzf. Varictãile trausparente do veau- in care crstakle sint dispuse radiar vianit sint folosite en pietre pro(stelut). In stare proasptA Se pretioaae. zinlã ixicolor.
VWWUT
254
Pro prieI5i /Izice duritate foarte mici (1,5-2); gr. sp. 2,6-2,7; rragil; clivaj perfect; flexibil; transpurent Ia translucid Cu Iuciu sticlos mu perlat; urmi a1bi; so]ubil in acizi puten'nici. x = 1,579-1,582; z = 1,629q = 1,602-1,60; 1,653; 2V= 81-84° ; RX: (d, I) 6,80 —100; 2,97 —70; 2,71 —70.
Fig. 451. Vivianit. yatietalea aibstruie (S. U.A.).
Condilli de for,nare: mineral secuzI dar a] unor procese exogene (in zone do oddare al unor z5cminte sul1n'oaso), in so] urile matinoaso ale turbriiloi in unele ziicàminte sedimentare do flcv, in uncle depozite sedimentare fosilifere, ca produs d alterare a unor 1os1ai din pegmatite. Rdispmndire qi uliuizari Camcrun; (Bolivia); Cornwall Lallangue (Anglia); 1-lagendor! (R. F. Gormaha); Kerci, pen. Taman (12.R.S.S.); Leadville - Colorado, Richmond Virginia, Bingham - Utah )S.t .A.); Peru; Chile; Brazilia. In 1om5nia este intilnit Ia Ocna de Fier, D(g00cea, Deva, SScàrimL, Ziatna, Boia Montanli; in depozite sedimentare este intilnit la Avrig, Sibiu, Rusca Montani §i Sarmisegetuza. Vivianitul este folosit ca agont colorant (pigment).
An
Wawellit (engi. wawellite): foslat. de Al(PO4)2(OH)3. 51120 = fosfat aluminiu hidratat. Denurnirea miueralului provinc de a numele cneazului polonez Wawell care I-a adus in Europa. Sistem de cristaiizare: rombie. Mod 4 prezenSare: corpuaculi eferici (sferulite) cu dispunere radian a cristalelor de wawellit care uncori devin fibroase sau aciculare. Este colorat sib, gäibui sau verde pal. (v. P1. 64, fig. 2). Propridi flake: duritate 3,3-4; gr. sp. 2,3-2,4; civuj perfect; translucid Cu luciu sticIos-mtàsos; solubil in acid azotic; birefringen1a 0,020-0,027; x = 1,525; y = 1,536; z= 1,545-1,552; (+); RX: d, I) 8,39 —100; 8,44 —80; 8,20 —80
-
78t ot
Fig. 452. Cristal de waweUt.
Candiii do formare: mineral secundar, hidroteimal de joasà temperaturA; In pegmatite cu fosfai §j in uncle roci metamorilce. Rdspizzdire i u1Uizri: Cornwall (Anglia); Bolivia; Brazilia; Peru; Argentina; Montgomery County Arcansas, Holly Springs - Pennsylvania (S.U.A.); Grecia; Turcia; Afghanistan. In România este intilnit ca mineral supergen de contact Is Gladna jar Ia Cavnie apare Ca mineral hidroternal (neogen). Wawelitul esto folosit in agaicultura ca adaos in amendarnente. Willemh (engi, wiilemif e): silicat din grupa nesosilicatilor. ZnSjO4 = sjljcat de zinc eos4inind 73% ZnO i ceva MnO. Denumirea mineralului provine de Ia numele regelui Willem 1, al Olandei. Sirtern de crislaUzare: hexagonal (trigonal). Mod de prezenSore: rar sub formA de eristaic Cu hahitus prismatic remboidal; adesea so prezintà sub forxni de agregate granulare compacte dispuse radiar sau formind concreteri aciculare sau s talactitice. Este incolor, galben-verzui, brun, rozearmin sau negru. Varietatea Lroorlil con%ine MnO. Propriet4fi fizice: duritate 5,5; gr. sp. 4,0; clivaj bun; casant; translucid cu luciu sticlos-r5sinos; urnia aIM; este atacat do TIC1 in pulbere; lusniniscent in raze ultraviolete. Cond4ii de formare: In zonele do oxidare a zàcAmintelor do plumb i zinc din regiuni umede; endogen
WJTR}EIT
in uncle zacinLxLte de contact metasomatic; cc produs do iecristulizare In unelo metantorfite. carbonatate (tnarmule) ; adosea este asocjat cu calcit, zinc'it si franklinit.
260 Condi(ii do forniar.': ijidrotermal di' joasit tempera turü; paragenetic cu doinmitul, calcitul, sulfuri do zinc, Pb, Fe; exogexs; pscuclomorfic dupã baritinfi. Rdspindii'e fi utilizdri: Alston Moor — Cumberland, Hoxham-Nort Humborland (Anglia); Illinois, Tosiclair, California (S.ILA.); Siberia (U.R.S.S.); Donori - Sardinia (Italia); Peru; China; Pakistan. In Rornânia apare sub form de lenI.iie In nsociajc cu baritina din sisturile cristaline; in dopozite sedimeu tare triasice apale la Ost.ra.
Fig. 463. Willenzit. Raspndire .i ulilizdri ca proclus metasomatic aparo la Franklin Sterling Hill 'i Ogdensburg - New Jersey (S,U.A.) ; crisiale idiornorle apar Ia Aitcnbcrg (Beigia); agregate cristaline i mase coinpacte de interes economic se intilnesc la Broken 1-1111 (Australia) ; Algoria;Congo Zambia; Groenlanda; LT.R.S.S._l a Kumi-Tag (Asia Central); R. F. C ermaniu. Wiliemi ui Is La eansici cia L ca Ininercu niinor do 51110. WTitherit (engl. n'itheriie) carbonat. BaCO3 = carbosiat do I)arill. Denumirea rnineralului provine cia Ia nuineic fiziciajiulni englea W. Withering (171 11-1799). Sistem de c,isM(izare. rninbi (ortorombic). Mod de j#rczenIaie: mis ale piramidale pseudohexagonalc fornilitci macic ciclice ilu ill trcpãtJundere; freevent fortnein'it mesa sliioduli, reniformo, !ibruase San Lotoaso. Este cololat alb, gri, alb-vm'rzui, uneori incolor. I'ropriet/if I fiziee: duritate 3-3,7; gr. sp. 428; iragil; ciivaj bun; transpalont, saim trans]ucid on luciu stielos sprc goes; urrnC alb! ; fluorescent in himnina ultravioleta; solubil in lICI; toxic; x 1,529; y= 1,676; z =1,677; )—); 21"=16'.
Fig. 454. li'itheri alb (t)tou, Rorn,inia).
1g. JJS. lIiiIieiit. macla (S.U.A).
cuhca
VVitheritul oStc on mincreim de baritt cInd continutul este satisfAeätor. Whewelit (ongi. wheivelite): oxalat din grupa mineralelor organice. CaC20 4. 2H20 = oxniat do calciu. Denumirea rnineralului provine do la numele filosofului eagles %Vm. Wheweli.
261.
WOIASTONIT
Soterrt de crstaizare: inoiioclinic; I1od do prczenta: cristale mici albe sau incolore, maclate uneori in forma do ininiA. Proprietd fizce: duritate 2,5; gr. sp. 2,23; elivaj bazal distinct; trans.parent Cu luclu perlat; birefringenia 0,15-0,163; r = 1,88-1,49; y = 1,551-1,560; z= (4-); 2V=8' °; RX: (d, I) =5,95 —100, 3,65 —90, 2,36 —80.
agl'egatc i mase fibroase aciculare cu dispunere, uncori, radiarA. Este colorat aib, CCflUhU cii nuanc roy cate, rocat sau incolor (v. P1. 54, fig. 3). Proprietdfi fizce: duritate 4,5-5; gr. sp. 2,8-8,08; clivaj perfect; transparent sau tranlucid cu Iuciu tic1os In perlat, mai rar mAtAsos; solubil in acizi puternici; bireiringenta O,Ol(i; x 1,618-1,622; y = 1,630-1,634; z = 1,6321,636; (—); 2V=36-42°; RX: (d, I) = 3,32 —80; 3,09-50; 2,985 —100.
21
Fig. 456. Cristcd de whecgelit. Cond4il do formare: in depozite de cArbuni (totdeauna in baza acestora) i in zonele periferice ale zAcAmintelor do hidrocarbui'i fluide. Este un mineral autigen. Ra.spindire .'i utilizdri: Zwickau 1 D. GermanA); Cehoslovacia; ngaria; Sulcis — Sardinia (Itaha); Bulgaria; Maikop - Caucas (U.R.S.S.); California; Texas; Idaho (S.U.A.). In RornAnia a Lost intilnit in uncle nisipuri argiloase otnangiene i badeniene Is Alunu $i Colibai - Depresiunea GeticA. Wewhitul prezintil interes 1tiinifimineralogic. Wolastonit (engl. wo1asoniie): sihicat din grupa inosiiea%ilor. CaSiO3 = silicat do calciu. Denumirea mineralului proviuc 1e la numele chimistului englez W. Wollaston (1766-1828). Sistem do cristaUzare: triclinic. Mod do prezentare: rar sub forinil de cristale tabulare; Lrecvent In
9
Pig. 457. Crishzl do z'olastonil.
Fig. 458. Wolaztonit acicular.
WOL4STONiT
Cond4ii de formare: mineral caracteristic metamorfismului do contact ce afecteazà roci carbonatice; in roche afectate do metamorfismut regional do joasA prosiune. fldsptndirc qi utilizdn: Pãdurea Neagrä (R. F. Germania); Bretagne (Frai4a); Chabas (Medc) Pargas (Finlanda); Italia; Wilisboro New York, Cristmore - California (S.U.A.); Argentina; Suedia; Minu-
269 sinsk, Turinek (U.R.S.S); Ceho slovacia; Jugoslavia; Turcia. In Romnia este tnttlnit In zona do contact a magmatismului hanatitic la Ciclova Român&, Vata do Jos, Mita Bihor; mai apare Ia Turcoala si Rjtzoare. Wolastonitul este folosit ca liant pentru abrazivi, in industria refrac tarelor, Ia prepararea vopselelor, in agriculturä Ca amendament etc.
z
Zineit (engi. zincite): oxid. ZnO - oxid do zinc Denurnirea mineralului este (probalil) do origine francezä: zincite Sistem de crisgalizare: hexagonal. Mod de prezenare: foarte rar in cristalo; do regulä apare sub form do agregate granulare diseminate sau sub forniä do mase compacte. Este colorat rou oranj sau rou Inchis. PrezintA mai multe varieti in funcie de uncle olemonte pe care e conline ca Mn, Fe etc. Aa slat: tefroitul (gri), franklinit (negru) Propriotdi fiziee: durita1 4-4,5; gr. sp. 5,2-5,7; clivaj bun, transparent Cu )uciu slab adamantin; urmà rosu-oranj, solubil In H1. Gond4ii de forrnare metasomatic do contact, rnai rar in flloane hidrotarrnale, asociat on caloitul (zincitul cristalizind ulterior ealcitului). a0 = 2,032; na = 2,048; (+); RX' (d, 1) = 2,459 —100; 1,623 —100; 1,491 —100; 1,373 —100. Rd8pindire fi utilinlri: Franklin, Ogdensburg, Sterling Hill - New Jersey (S.U.A.); Olkusz (Polonia); Zaravezzo - Toscana (Italia); Almeria (Spania) ; Argentina; Pakistan. Zincitul este considerat ca sursä majorã de zinc. Zinnwaldlt (engi. zinnwatdite) silicat (filosilicat). (K, Li, FeoF, Al) (F, OH)2(A1Si8O10) = silicat do aluininiu, litiu ji potasiu. Denumirea xnineralului provine do la localitatea Zinnwald, Saxonia. Si.tem de cristalizare: monoclinic. Mod de prezentare: cristale tabulare
sau lamelare, fine, bine dezvoltat sau In ruase soizoase; colorat verde Inchis, negru, cenuiu san gri brun. Prin alterare li insuqte uncle calit5i asemäntoare oaolinitului.
Fig. 459. Zinnwaldit In man soizoase (Zillertal, Austria). ProprieIdi /izics: duritate mica 2,43,5; elastic, gr. sp. 2,97; clivaj bun; transparent Ia translucid cu luciu sticlos Ia sidefos; urma albà; insolubil In acizi; birefringena 0,031-0,032; x = 1,541-1,557; y = 1,571-1,585; z = 1,5731,588; (-); 2V = 10370 ; RX: (d, I) = 9,80 —80; 3,29 —100; 1,98 —60, Condiçii de formare: in uncle pegmatite ji graizene, ca produs al pneumatolizei acide. Röspindire fi utilizdri: Cornwall (Anglia); Groenlanda; Alaska (S.U.A.), Zinnwald - Erzgebirge (R. F. Germania). Zinnwalditul este considerat ca sursà minorS de litin. Zircon (engi. zircon): silicat (neso silicat). ZrSiO4 = silicat de zireoniu.
z1Rcor
Denuniirea rnineralului piovine de la cuvintul arab zar-gun = culoare aurie. Sistern de cristalizare: tetragonal (In prisflhc bipiramidale). Mod de prezenl.are: prismatic, in cristale bipiramidale, incolor Ia galhen, rou, brun, gii sAu verzui. De reguld apare in granule. ProprieMfi fizice: duritate 5-6; gr. sp. 4-4,8; dlivaj satisfAcAtor, uneori nedistinet; sprturä concoidalá Cu aspect gras; transparent sau translucid cu lucin adamantjn. BirefringenIi mare; no = 1,9241,960; ng = 1,968-2,015; (4-); 2V = 1.0° RX: (d, I) = 3,30 —100 4,4 3 —50; 2,53 —50. Radioactiv coniiiind thoriu i uraniu pin Ia l% jar hafnlu pink Ia 20%. Insolubil, greu fuzibil ji flu este atacat de acizi. Condiii de formare: mineral accesoriu tipic al rocilor inagmatice acide i al celor metamorfice reztiltate din metamorfozarea acestora; remafliat In aluviuni §i alte mci sedimentare, in pegmatite qi roci metarnorfice de contact. R&epindire fi utilir4ri: in roci inagmaLice acide, In roci mctarnorfjc.e si in roci sedimentare (remaniat). Cristale marl au fost intilnite In uncle dapozitc eluvionare din Maura (Sri Lanka) i In pictriurile aurifere din Ural (U.R.S.S.); in nisipurile de plajA din Australia, Brazilia, Florida; in roci eruptive acide in Norvegia §i Suedia. Mai este chat In Argentina; Peru, Cehoslovacia; Frana, R. D. GermanA; Afghanistan; Turcia, H. P. D. CorceanA. In România adesca este Intilnit in aluviunile: Dun5rii, Murelului, Argeului (la Meriani), Bega (In Zolt si Jupineti), Crilului Repedo (In I'oicni Bologa). Mai apart in uncle roci snagmatice acide, In skarne, pegmatite 9i micaisturi, respectiv Ia Triegova, Crijma, HAzoare; in granitele de Pricopan, Grcci i lacubdea!; In zona magmatisrnului ncogen: Oa, GutAi, Tihlct, i3irgIIu, CAlimeni, Harghita.
Zirconul este o importantA sursit de zir-conju, hafniu §i thoriu. VarieU4ile transparente i frumos colorate sint folosito ca pietre prelloase. Mai este folosit in industrlilo: cArAmizior refractare, emaiturilor albe Vi yapselelor rezistente, fabricarea ercuzetelor refractare, adsos In sticla de cuar% necesarA laboratoarelor cc IttcreazA cu temperaturi inalte etc. zI
Fig. 460. Crislal de zircon.
Fig. 461. Zircon in rneamorftt (S. U.A.). Zoizit (engL zoisite): silicat (sorosilicat din grupa epidotului). Ca2A13(Si301 ) (OH) = silicat hidratat de aluminiu i calciu.
ZOIZT
265 Denurnirca minerahilui provine de Ia numele baronului Zois von Edelstein (1747-1819), care 1-a identificat ca mineral. Sisiern de c,'iaUzarc rombic (ortorounbic).
Fig. 482. Cristal de zoizit. Mod de prezentare: cristale prismatice alungite, striate dupil fetele de prismA, de regula cu terminajj bru Le. Adesea as prezintA in granule nereguiate, agregate fascicuhare si mace cristaline compacts. Este colarat alb, athastru, verde pal, rot sau violet. In funcie de colorit prezinjä mai inulte varietAi prmtre care: iidi (rot), tan.zanit (athAstruiviolet), tawsoniE (verzui pal). (v. P1. 64, fig. 4). ProprieiAfi fizice: duritate 6-6,5; gr. sp. 3,3 elivaj pinacoir.Ial distinct;
transparent en tuctu sticlos; irisolubil In acizi. Tanzanitul poRte fi oh4inut artificial prrn tncttlzirea lentA a zoizitului verde la 380°C. Birefringena 0,004-0,008; x = 1,685 1,705; y = 1,688-1,710; z 4,697 —1,725; (+); 2V 060°; RX:
(d, L) 2,703 —100; 2,869 —100; 1,615 —80. Condi#i de formare: In roci metamorfice (eclogite, granulite i In uncle gnaise); In intruziuni hidrotermale asociat cii sulfuri; ca produs de alterare a phagioclazilor cu Ca (saussuritizári) din roci extrusive, nlai nar in roci metamorfice de contact. Riispindire i uUtizâri: aparilii miii insemnate chit citate in Austria; Wyoming (S.U.A.); Ural (tJ.11.S.S.); Tanzania; Kenya. Tulitul eats intilnit in uncle depozite de mangan din Norvegia la Telemark; In Carolina i Tennese (S.U.A.); la Vipiteno (Itch). In România eats intilnit in fundamentul cristalin iii Carpaçior Orientali si Moridionali, MunIii Apuseni §i Dobrogea de Nerd; In corneenele ji skarnele banatitelur la Moldova Noun, Ocna de Pier, Viadeasa, Drocea, Macin; miii nar apare in aluviuni §1 uncle roci sedinientare psanutice. Zoizitul este folosit ca piatrA semipre.ioasä, In lucràri ornamentals, ca sursa a unor metals rare (clad Is coniune).
BIBLIOGRAFIE
Bratia Viore,: Ziedmintek nemeudifere din Romdnia. Editura tebnicã, Bucureti, 1967. Charles W. Chesterinan,: The Audubon Society. Field Guide to North American Rocks and Minerals, New York, 1978. lanovici V., Stiopol V., Constantinescu Em.,: Mineralogie. Editura didactica i pedagogic, Bucureti, 1979. 'i1astaean Gb., Mastacan 1.,: Mineralogie, vol. 1 ji II. Editura tehnica, Bucureti, 1976. Mielea I., Bleahu M.,: CrLstatele Romdniei., Editura sport-turiam, Bucureti, 1977.
Pbrvu G., Mocanu Gb., Hibomvschi C., Grecescu A.,: Roci utile din Romdnio. Editura tehnieb, Bucureti, 1977. Petruuian N., Cure de zdcdrninte, Institutul de petrol qi gaze, Bueureti. Räclulesou D., (1981): Petrologic magmatich si mekimorfied. Edit. Didactic i Pedagogich. Simon and Schuster's,: Guide to Rocks and Minerals. New York (1979); Troger W. E.,: Optishe Beetimmung der gesteinsbildenden Minerale. Vol. 2, Stuttgart 1967. Webster's: New International Dictionary of the English Language ad. IT, Londra, 1968. Lexicon. Geologie, geografle, mine, petrol, vol. I i Ii. Editura tebnicä, Bucurelti, 1977.
INDEX ALFABETIC cu sinonimii §i varietàji de minerale 5i roci
Acantt (v. argenlil) - 50 Aernit (v- egirin) - 138 Acvamar[u (v- beril) - 66 AgarnnIoIit (v. pirofulit) - 212 Agat (v. calcedonie) - 87 Agmatit (v. nigniatit) - 190 Alaba8t.ru (v. gips) - 150 Mbcrtit (v. asfali) - 54 Alexandrit (v. erisoberil) - 113 Alurgit (v. muscovit) - 19,o Amaonit (v micro.cin) -189 Ambr4 (v. chihlimbar) -100 Amesit (v. clorit) - 105 Amatist (v. cuai'i) - 116 Anatexit )v. rnigmalil) - 189 Andezin (v. albit - 29 Antirnoniu (v. stibiu) - 241 Arsenopirit (v mispichol) - 191 Asoanit (v. beDtonut) - 65 Asfahit (V. aslalt) - 54 Aventuria (v. cuar) - 116 Ballas (v. thaniant) - 125 Bastit (v. bronzit) - 77 Bergalit (v. taniprouir) - 176 Bertierin (v. chainozit) - 99 Beyrichit (v. milleril) - 191 Bittersalz (v. epsoniii.) - 136 Bert. (v. diarnant) - 125 Brama]it (v. illit) - 169 Br"ci" vuleanicS (v. aglonierat) 27 Breunorit ('v. niagne',.it) - 184 Buorgerit. (V. turmalin) - 251 Bytovnit (r. albit) - 28 Caaican (v. melanlerit) - 188 Calamina (v lieroimorfit) - 164 CoIcotricht (v. cuprit) - 119 Carbonado (v. diamant) - 125 CarneoL (v. calcedonie) - 88 Chaille (v. silicolit) - 284 Chert (v. ealcedonie) - 87, 234 Chesylit (v. aurit) - 60
Chiastolit (v. andaluzit) - 35 Chi] (v. bentonil) - 65 Cipolin )v. inarrnur) - 187 Citrin (v. cuar) - 116 Cleiofnii )v. b1ondi - 69 Clivelandit (v. albit) - 28 Crernene (v. calcedonie) - 88 Crocidolit (v. riebeckit) - 220 Crysopras (v. calcadonie) - 87, 88 Dannemorit (v. ouxnmingtonit) 118 Demantoid (v. andradit) - 36 Dialag (v. augit) - 55 Dialagit (v. augit) - 55 Diatomit (v, silicolit) - 233 Dicrjt (cordierit) - 109 Diorit euart.ifcr (v. diorit) 128 Doleril (v. bazalt) - 63 DraviL (v. turmalin) - 251 Elbait (v. turmalin) - 251 Eleolit (v. nefelin) - 197 Embrichit(v. miginatit) - 189 Enierit (v. rnonazit) - 192 Eucolit (v. eudialit) - 188 Ferornuscovit (v. muscovit) - 194 Ferosalit (v. diopsici) - 127 Fibrolit (v.sillirnanit) - 231t Floridine (v. montmorillonit) - 193 Fuebsit. (v. muscovit) - 196 Gabnil (v. spinet) - 238 Gaize (v. ailicolit) - 233 Gastaldil (v. ghiucofan) - 153 Gigantolit. (v. cordierit) - 110 Gilsonit (v. asfaltit.) - 54 Giobertit (v. magnezit) - 186 Gonardit (v. riatrolit) - 196 Graharnil (v. asfattit) - 56 Grosular (v. granai) - 156 Gruss (v. itrenit) - 46 Gumbrin (v. snoutmorillonit) - 193 1-Idiotrop (v. calcedonie) - 87, 88 lielmint (v. einoolorit) - 102
270 }ieixhnerit (v. ferberit) - 141 flialoclastit (v. bazalt) - 63 Hiddenit (v. spodumen) - 289 flidrargilil (v. gibbsit) - 150 rgnimbrit (v. cinerit) - 401 Ilmenorutil (v. rutil) - 224 Iiabrit (v. euarit) - 117 JadJ(v. jadeit) - 171 Ssp (v. caicedonie) - 87 Jasp rocS (v. silicolit) - pag 233 Jaspilit (v. i1ico1it) - 233 Keffkelit (v. bentonit) - 65 Kersantit (v. lainprofbr) - 175 I
Onix (v. calleedonia) - 87, 88 Oobiomicrit (v. calear) - 85 Oobiosparit (v calcar) - 85 Oomicnit (v. calcar) - 85 Oosparit (v. calcar) - 85 Opalit (v. silicolit) - 233, 234 Ortit (v. aUanit) - 29 Ortoclonit (v clonit) - 405 Ortognais (v. gnais) - 154 Ottrelit (v. clonitoid) - 105 Pagodit (v pirofihit) - 212 Palagooit (v. cinenit) - 101 Paragnais (v. gnais) - 154 Paragonit (v. unuscovit) -194 Pennin (v. clorit) - 105 Perielin (v. athit) - 29 Picotit (v. spincel) - 238 Piroelastiti (v. cinerit) - 101 Pirop (v. granai) - 156 Pistaszit (v. epidot) - 135 Pleonast (v. spinel) - 288 Porcelanit (v. cineiit) - 101 Pras (v. caicedonie) - 87 Puasiolit (v, crdienit) - 110 Predazzit (v. marmura) - 187 Proclonit (v. clonit) - 105 Propi]it (v. augit) - 55 Przibramit (v. blenda) - 69 Radiolarit (r silicolit) - 232 Raucirtopas (v. eivar) - lAS flriibin (v corindon) - 110 110 athr (v cotindon) Sgerit (v. rutil) - 224 Salit (i. diopsid) - 127 Sardonix (sr. caleedonie) - 87, 88 Sãcänirnbit (v. nagyagit) - 196 Scorsalit (v. Jazulit) - 177 Secanianit (v. cordierit) - 409 Selandonit (v. glauconit) - 153 Sericit (v. muscovit) - 1.94 Sfalerit (v. blendä) - 69 Shouckinit (v. essexit) - 138 Shoitit (v. trona) - 249 284 Silexit (v. silicolit) Smarnid (v. beril) - 66 Spar-it (v. calcar) - 85 Spessar.tin (v. granai) - 456 Spongolit (v. silicolite) - 233 Steatit (v. talc) - 25 Stihuit (v. stibin.) - 241 Stilbit (v. desmin) - 128 Stuvenit (v. rutil) - 224 Succin (v. chihlimbar) - 100 Tantalit (V. Colurnbit) 107
271 Tanzanit (v. zoizit) - .65 Termonatrit (v. trona) - 249 Tlieralit v. essexit) - 138 'J)jjjjt (v. zoizit) - 264 J'itani). (v, sfen) - 230 11T fl t (v. diorit) - 129 Topaz oriental (v corindon - 110 36 Topazolit (v. andradit) Tripoli (v. silicolit) - 233 Troctotit (v. gabrou) - 147 Troostit (V. Willemet) - 259 Tuf vulcanic (v. cincrit) - 101
Tungs Lit (v scheelit) - 227 Turingit (v. clorit) -. 105 Uratit (v. hornblcnda - 167 U.yarovit (v. granai) - 156 Uvit (v, turmalirta) - 251 Vezuvit (v. bazanit) - 64 Violan (v. diopsici) - 127 Vogesit (v. lamprofir) - 175 Wernierit (v. seapolit) - 227 Wurtzit (v. b[enda) - 69 Xenotit (v, bazat) - 63 Yteibit )v. gadolinit) - 148
Tchrioredactov: MARILENA DAMASCHINOPOL Coli do tipar: 17; pug. plane GIL Bun do tipar 7.01.1983 Intreprindorea Poligrafica ARTA GRAFICA + Calea erban Vodfi 133-135, Bucueti Republica Sociali8tfi Rumania Corn. Ne. 640
