Tipuri de discurs Textele aparţin diferitelor tipuri de discurs in funcţie intenţia enunţătorului. Principalele tipuri de discurs sunt următoarele : • • • •
discursul narativ discursul descriptiv discursul explicativ discursul argumentativ
Dar şi altele : injonctiv, demonstrativ, judiciar...
1.- Discursul Intenţia enunţiatorului
Să relateze
narativ
Caracteristici
-prezenţa unei istorii, a unei intrigi (succesiunea acţiunilor şi a evenimentelor în timpsuccession), -punerea în scenă a unor personaje care evoluează într-un cadru contextual definit; -alegerea naraţiunii: perspectivă, puncte de vedere narative, organizarea temporală; Indici:
Prezenţa reperelor temporale (indicatori temporali şi conectori temporali); Verbe de acţiune la perfect simplu sau la prezentul narativ; Stil direct, indirect sau indirect liber; Registre (sau tonalităţi): realist, comic, fantastic, patetic, didactic, etc. Exemple:Roman, povestire, nuvelă, memorii, epopee, jurnal intim, etc.
2. – Discursul descriptiv Intenţia enunţiatorului
să prezinte un loc, un personaj, un obiect
Caracteristici
-aşezarea în spaţiu;
-alegerea unui punct de vedere descriptiv; Indici:
absenţa sau prezenţa redusă a naraţiunii; prezenţa reperelor spaţiale; verbe care arată starea, verbe de mişcare şi/sau de percepţie (vizuală în special); predominanţa substantivelor şi a adjectivelor; utilizarea imperfectului şi a prezentului descriptiv; numărul mare de figuri de stil pentrua spori subiectivitatea descrierii; Registre (sau tonalităţi): punctul de vedere descriptiv (focalizarea) va determina o descriere obiectivă (documentar) sau subiectivă; În acest ultim caz, descrierea va fi : contemplativă, lirică (peisajul în acord cu starea de spirit; critic sau satiric (portrete); realist (funcţia narativă subliniind psihologia personagelor) sau poetică (anticipând acţiunea printr-o serie de semne;
îi permite receptorului să-şi imagineze
Exemple:
Genul romanesc, poemele în proZă, în versuri, textele documentare.
3.- Discursul explicativ (informativ) Intenţia enunţiatorului
Să dea explicaţii
Caracteristici
- Vocabular precis şi tehnic; -Enunţiatorul neutru;
Indici:
Conectori logici şi cronologici; Funcţia referenţială este dominantă (informaţii obiective, definiţii, chifre, date, nume, etc.; Funcţia utilitară a limbajului; Neutralitatea şi impersonalitatea discursului: neutralitatea emiţătorului care prezintă sau explică cu obiectivitate un fenomen; Pronume la persoana a III-a, vocabular tehnic sau specialisat; Prezentarea unor adevăruri general valabile.
Să răspundă la o întrebare
Să- i permită receptorului să înţeleagă
Registre (sau tonalităţi):
Didactic Exemple:
notiţe, explicaţiile dintr-un dicţionar sau din enciclopedii, manuale
şcolare, instrucţiuni de folosire, etc; literatura de erudiţie;
4.- Textul argumentativ Intenţia enunţiato-
Caracteristici
rului
Prezenţa unei teze (ceea ce crede locutorul despre un anumit lucru) susţinută de argumente (idei avansate pentru a demonstra că teza este adevărată) care sunt susţinute la rândul lor de explicaţii şi de exemple care permit ilustrarea tezei; prezenţa locutorului în enunţare (judecăţi, opinii); alegerea unui punct de vedere;
Să convingă
Indici:
Organizarea logică a argumentării: teza întărită de argumente susţinute de exemple; Conectori logici; Importanţa indicilor enunţării (Cine vorbeşte? Cui?) care informează cu privire la atitudinea emiţătorului faţă de cele enunţate: gradul de certitudine (modalizatori), judecăţi de valoare (vocabular apreciativ/depreciativ); dorinţa de a convinge (utilizarea resurselor textelor explicative şi injonctive cu scopul de a convinge; utilizarea exemplelor sau a întrebărilor retorice, etc.; cuvinte care exprimă opinia;
Registre (sau tonalităţi):
Orator: amploarea ritmică a frazelor, imagini surprinzătoare şi contrastante, textul adresat unui auditoriu ; Polemic: opoziţii spuse cu francheţe, grija de a da cât mai multe exemple şi dovezi, confruntări, respingeri; Injonctiv: adresat destinatarului, imperativ, interogaţii oratorice; Exemple: Eseuri, articole, discursuri, pamflete, pledoarii, rechizitoriu, discursuri politice,
Fixarea cunoştinţelor Pentru ilustrarea fiecărui tip de discurs , se vor citi fragmente din operele următoare: Ioan Slavici, Mara (text narativ); George Călinescu, Enigma Otiliei (text descriptiv); Grigore Alexandrescu, Fabule (text argumentativ) … şi se va utiliza DOOM2 pentru exemplificarea unor texte explicative.
Să nu uităm că...
Acelaşi text poate să conţină şi să combine diferite tipuri de discurs. Astfel, o naraţiune, dar şi o descriere sau o explicatie pot sprijini textul argumentativ. De asemenea, descrierea este aproape întotdeauna prezentă în textele narative pentru a ilustra un loc, caracterul unui personaj sau pentru a crea atmosfera; În ciuda prezenţei diferitelor tipuri de discurs într-un text, există întotdeauna o dominantă dată de prima intenţie a locutorului (motivul pentru care el produce un astfel de discurs).