MIJLOACE ŞI METODE DE ANALIZĂ A MEDIULUI URBAN ŞI RURAL Anul III- Geografia meiului m eiului Bi!liografie "ele#$i%a globale ale mediului. O evaluare interdisciplinară interdisciplinară a incertitudinilor incertitudinilor , 1.Bălteanu D., Şerban M., (2005), Modificările globale Ed. Coresi, Bucureşti 2.Bogdan ., !iculescu E. (1"""), Riscurile climatice din România, #nstitutul de $eogra%ie al &cade'iei &cade'iei o'ne, Bucureşti Depozitarea, tratarea şi reciclarea reciclarea deşeurilor şi materialelor materialelor , Ed. Matri *. Bold ., Mărăcineanu $. (200+), Depozitarea, Matri o', Bucureşti +. $ştescu -. -. (1""), Ecologia aşezărilor u'ane, Ed. /niersităiii /niersităiii din Bucureşti, Bucureşti 5.$ştescu -. (2000), Managementul mediului, Ed. %in, %in, 3rgoişte. Introduction to environmental impact assessment assessment , *rd edition, Ed. utledge, ondon and . $lasson 4. et al. (2005), Introduction !e6 7or8. 7or8. metropolitană a Municipiului 9. #o:a #o:a C. (200;) (200;) < Miloace şi te!nici de evaluare a calită"ii mediului #n aria metropolitană $ucureşti $ucureşti, Ed. /niersităii din Bucureşti mediului =ncon:urător, ;. Marinescu D. (1""), Dreptul mediului =ncon:urător, Casa de Editură şi -resă >Şansa?, Bucureşti ". Matei Elena (2009) < Ecosiste'e urbane şi rurale, Editura /niersităii din Bucureşti, Bucureşti enciclopedic de mediu , Ed. egia &utono'ă Monitorul %icial, Bucureşti 10. -ru C.(coord.)(200*), C.(coord.)(200*), Dic"ionar enciclopedic protec"ia mediului, Ed. 3ribuna Econo'ică, Bucureşti 11. o:ansc@i A. şi colab (1""9), Economia şi protec"ia I. Poluare. Apariţia substanţelor poluante. Tipuri de poluare. Categorii şi surse de poluare
A& 'o 'olu luan$ an$ ( )olu )oluar aree 'oluan$ %actorul care, rodus de o' sau de %eno'ene naturale, genereaă discon%ort sau are aciune toică asura organis'elor şisau degradeaă co'onentele neii ale 'ediului, roocnd deec@ilibre deec@ilibre ecologice. Con%or' legii toleranei, orice %actor util cnd deăşeşte oti'ul deine toic sau c@iar letal, deci deine oluant. 'oluare < %eno'enul de aariei a %actorilor 'enionai anterior şi de roducere a deec@ilibrelor deec@ilibrelor ecologice. Fn reent %eno'enul constituie o roble'ă globală. Fn absena antroiării (etinderii @abitatulului u'an), acest %eno'en nu se roduce cu intensitatea şi olu'ul deter'inat de actiităile u'ane, =n secial din cauă că, =n natură, toate Gdeşeurile? (de:eciile ani'alelor, organis'ele 'oarte) se recicleaă, realinduHse circuitele biogeoc@i'ice biogeoc@i'ice (circuitul aotului aotului şi al carbonului) carbonului) şi geologice ale substanelor substanelor.. &st%el =n natură se reine aariia carenelor =n anu'ite substane. eultă că, entru a reeni oluarea 'ediului, este obligatorie reciclarea 'aterialelor (deşeuri) din industrie, agricultură etc. sub controlul strict al o'ului. Fn acest 'od se eită att poluarea ct şi epuizarea rezervelor de materii prime.
1
B& A'ARI*IA +UB+TAN*ELOR 'OLUANTE, ubstane oluante ot %iI 1. %ubstan"ele &vec!i' care se găseau odinioară =n cantităi 'ici =n natură, dar care acu' se a%lă =n cantităi crescute, datorităI a. Eloatării intensie a reerelor 'inerale şi energetice din subsol şi unerii lor =n circulaie (etrolul şi cărbunele, substanele radioactie, carbonatul de calciu) b. roduşilor roduşilor toici reultai din relucrarea substanelor substanelor 'enionate anterior (e. C2, !J*, sul%uri, @idrocarburi, @idrocarburi, oii de -b, Ke) (. substan"e noi, aărute rin sinteă sinteă c@i'icăI erbicide, insecticide, insecticide, 'ateriale lastice, detergenii, detergenii, %reonii it'ul =n care aar aceste tiuri de substane oluante noi deăşeşte rit'ul cu care ele sunt consu'ate şi reciclate sau stocate =n deoite (roci) biogene de către organis'e. B&& Cla"ifi#area $i)urilor e )oluare ).După provenien"a poluan"ilor se distingI a. oluare naturală < biologicăL biologicăL datorată unor %eno'ene %eno'ene %iicoHc@i'ice %iicoHc@i'ice din natură b. oluarea industială c. oluare agricolă (.După natura poluan"ilor* izicăI ter'ică, sonoră (%onică), lu'inoasă, radioactiă, electrică a. oluare % izică b. oluare c!imică cuI H cu deriai ai carbonuui şi @idrocarburi @idrocarburi lic@ideL H cu deriai ai sul%ului, aotului etc, H cu deriai ai 'etalelor grele ('etale cu densitate 'ai 'are de 5) -b, Cr etc, H cu deriai ai %luorului, %luorului, H cu 'ase lastice, H cu esticide, H cu 'aterii organice %er'entescibile etc. c. oluare $iologicăI H conta'inare 'icrobiologică a 'ediilor in@alate şi ingerate, recu' şi a solului. De ee'lu conta'inarea cu antra, ciu'ă sau ger'eni %itoatogeni (ot genera boli ale %lorei). H 'odi%icări ale biocenoelor şi inaii de secii ani'ale şi egetale (de ee'lu introducerea unor se'ine de buruieni din alte one sau %aoriarea =n'ulirii unor secii de buruieni duă alicarea trata'entelor cu erbicide) d. oluarea Gestetică? ca %igură de stil, dar şi =n sens roriu, rin degradarea eisa:elor, eisa:elor, ca ur'are a urbaniării şi site'atiării eronat conceute. conceute. +. După starea fizică a poluantului* a. oluarea cu lic!ide b. oluarea cu gaze < cu densităi di%erite şi cu ulberi care ot %i susensie c. oluarea cu obiecte solide, 'ai 'ult sau 'ai uin solubile solubile sauşi degradabile C& 'OLUAREA MEDIULUI ŞI .N+UŞIRILE +I+TEMELOR BIOLOGICE 1. -ri -rin carac caracte terrul istoric, organis'ele solicită doar condiiile de 'ediu =n care sHau %or'at seciile cărora aarin, entru care au %ost regătite să suraieuiască şi să se reroducăL deci ele nu sunt pregătite să supravie"uiască #n medii poluate (t. că secia nu sHa %or'at =n condiii de oluare). 2
B& A'ARI*IA +UB+TAN*ELOR 'OLUANTE, ubstane oluante ot %iI 1. %ubstan"ele &vec!i' care se găseau odinioară =n cantităi 'ici =n natură, dar care acu' se a%lă =n cantităi crescute, datorităI a. Eloatării intensie a reerelor 'inerale şi energetice din subsol şi unerii lor =n circulaie (etrolul şi cărbunele, substanele radioactie, carbonatul de calciu) b. roduşilor roduşilor toici reultai din relucrarea substanelor substanelor 'enionate anterior (e. C2, !J*, sul%uri, @idrocarburi, @idrocarburi, oii de -b, Ke) (. substan"e noi, aărute rin sinteă sinteă c@i'icăI erbicide, insecticide, insecticide, 'ateriale lastice, detergenii, detergenii, %reonii it'ul =n care aar aceste tiuri de substane oluante noi deăşeşte rit'ul cu care ele sunt consu'ate şi reciclate sau stocate =n deoite (roci) biogene de către organis'e. B&& Cla"ifi#area $i)urilor e )oluare ).După provenien"a poluan"ilor se distingI a. oluare naturală < biologicăL biologicăL datorată unor %eno'ene %eno'ene %iicoHc@i'ice %iicoHc@i'ice din natură b. oluarea industială c. oluare agricolă (.După natura poluan"ilor* izicăI ter'ică, sonoră (%onică), lu'inoasă, radioactiă, electrică a. oluare % izică b. oluare c!imică cuI H cu deriai ai carbonuui şi @idrocarburi @idrocarburi lic@ideL H cu deriai ai sul%ului, aotului etc, H cu deriai ai 'etalelor grele ('etale cu densitate 'ai 'are de 5) -b, Cr etc, H cu deriai ai %luorului, %luorului, H cu 'ase lastice, H cu esticide, H cu 'aterii organice %er'entescibile etc. c. oluare $iologicăI H conta'inare 'icrobiologică a 'ediilor in@alate şi ingerate, recu' şi a solului. De ee'lu conta'inarea cu antra, ciu'ă sau ger'eni %itoatogeni (ot genera boli ale %lorei). H 'odi%icări ale biocenoelor şi inaii de secii ani'ale şi egetale (de ee'lu introducerea unor se'ine de buruieni din alte one sau %aoriarea =n'ulirii unor secii de buruieni duă alicarea trata'entelor cu erbicide) d. oluarea Gestetică? ca %igură de stil, dar şi =n sens roriu, rin degradarea eisa:elor, eisa:elor, ca ur'are a urbaniării şi site'atiării eronat conceute. conceute. +. După starea fizică a poluantului* a. oluarea cu lic!ide b. oluarea cu gaze < cu densităi di%erite şi cu ulberi care ot %i susensie c. oluarea cu obiecte solide, 'ai 'ult sau 'ai uin solubile solubile sauşi degradabile C& 'OLUAREA MEDIULUI ŞI .N+UŞIRILE +I+TEMELOR BIOLOGICE 1. -ri -rin carac caracte terrul istoric, organis'ele solicită doar condiiile de 'ediu =n care sHau %or'at seciile cărora aarin, entru care au %ost regătite să suraieuiască şi să se reroducăL deci ele nu sunt pregătite să supravie"uiască #n medii poluate (t. că secia nu sHa %or'at =n condiii de oluare). 2
2. -rin oluare este a%ectată integralitatea organis organis'elo 'elorr şisau şisau a biocenoe biocenoelor lor.. re re ee'lu aaratul %oliar se oate necroa (se usucă, reintă ete), iar unele secii ot disărea. Fn acest ulti' ca ră'n nişte nişe ecologice neocuate şi aar dis%uncionalităi =n circuitul biologic natural. *. Caracterul informa"ional este este a%ec a%ecta tatt ca ur'a ur'are re a olu oluăr ării ii.. -entr -entruu a se tran trans' s'it itee in%or'aia genetică trebuie să eiste recetori ai in%or'aiei, dar aceştia ot %i distruşi ca ur'are a oluării sau in%or'aia oate %i alterată (in%or'aia genetică e a%ectată rin aciunea substanelor radioactie =n cantităi ce de%inesc oluarea, care deăşesc li'itele Gnaturale?). +. rga rgani nis' s'el ele, e, şi rin rin ele biocen bioceno oel ele, e, nu au #nscrise #n &programe' (genetic orbind) entru noile noile situaii create de oluare, oluare, deci ele disar =n reena reena oluării. 5. Eterogenitatea internă a organismelor şi a biocenozelor este a%ectată odată cu a%ectarea integralităii lor (ei ct.2 al acestui caitolN). . Ec!ilibru dinamic !omeostazia ) organis'elor şi a biocenoelor nu 'ai oate %i realiată (de e. disar disarii iiaa secii seciilor lor de eno'o eno'o%ag %agii ca ur'are ur'are a trata' trata'ene enelo lorr cu insec insectic ticide ide neselectie are dret consecină =n'ulirea insectelor dăunătoare) 9. eultă că că autoreglarea nu se 'ai oate realia =n reena oluării. re ee'lu reglarea resiraiei %runelor rin desc@iderea sau =nc@iderea ostiolelor ('ici canale rin care resira lantele) este ='iedicată =n caul oluării aerului cu ulberi rin obturarea ostiolelor de către ulberile sedi'entate e %rune. a %el =n caul oluării cu 2, o cantitate de 2,5 ' (ări er 'ilion) 2, =n reena a *00' C2, rooacă desc@iderea generaliată a ostiolelor la lantele de 'uştar alb. ;. Din cau cauaa oluăr oluării ii accid accident entale ale cu erbi erbicid cidee autoorganizarea are de su%erit. a ia de ie creşterea creşterea %runelor %runelor şi a lăstariil lăstariilor or se roduce roduce deordonat deordonat,, iar diri:area diri:area substanel substanelor or elaborate rin %otosinteă nu 'ai oate %i %ăcută de lante con%or' Grogra'elor? stabilite genetic. -utoreproducerea organis'elor este uternic a%ectată ca ur'are a oluării rin dereglări ". -utoreproducerea %iiolog %iiologice ice care =ntrie =ntrie creşterea creşterea şi deolta deoltarea rea organis organis'elo 'elor, r, sau rin distrugerea distrugerea arială sau totală a %lorilorse'in %lorilorse'inelor. elor.
D& CIRC CIRCUL ULA* A*IA/ IA/ DI+' DI+'ER ER+A +ARE REA A ŞI CONC CONCEN ENTR TRAR AREA EA 'OLU 'OLUAN AN*I *ILO LOR R .N BIO+0ERĂ Duă ce oluanii au %ost e'anai =n 'ediu, ei sunt transortai cu a:utorul ectorilor rereentai deI Curenii de aer curenii de aă articule de sol organis'e ii o' -rincialul 'i:loc de transort e rereentat de lante care reiau oluanii din cele trei 'ediiI aă, aer, sol. /r'eaă /r'eaă celela celelalt ltee co'on co'onent entee ale lanur lanurilo ilorr tro%ic tro%iceI eI erbi erbiore orele le consu' consu'ăă %ura:el %ura:elee (lantele) conta'inate cu oluani şi le includ =n bio'asa rorie sau, arial, le eli'ină rin de:ecii, bine=neles, =ntre ti' delasanduHse %aă de locul din care au consu'at %ura:ele • • • • •
*
resectie. e continuă aoi, =n lanul tro%ic, constu'ul de către oo%agi de ordinul # şi ##, aoi delasarea şi disersarea con%or' ira'idei inerse din bioto. D&&+ur"ele e )oluare 1i )rin#i)alele "u!"$an2e )oluan$e ).rincipalele surse industriale de poluare ).). Industria e/ e/tractivă la i sau =n subteran. Eloatările la i (cariere) trebuie recedate de decoertarea terenului (solul cu strat strat %ertil şi @u'us). Materialul a %i luat, transortat şi deoitat searat. &oi orionturile ur'ătoare şi =n ulti'a %aă este luat sterilul ce acoeră ăcă'ntul. Duă euiarea ăcă'ntului stratele ar trebui use =n ordinea lor naturală la loc (steril şi aoi solul). Dacă nu se resectă această regulă terenul e de%initi scos din %olosină. %olosină. a eloatările =n subteran < duă euiarea ăcă'ntului galeriile trebuie u'lute cu 'aterial steril entru a eita roducerea răbuşirilor răbuşirilor care se trans'it nă la sura%aă şi ot a%ecta dru'uri sau aşeări. ) .( . Industria siderurgică. -olu -oluea eaă ă 'e 'edi diul ul rin rin e' e'is isii ii %or' %or'at atee din din ulb ulber eri, i, co'bustibil co'bustibil nears, cenuşă, gae de ardere (an@idrida sul%uroasă, sul%uroasă, oid de carbon, %luor etc.) 1.2.1. pulberile măresc nebulozitatea, acoperă frunzele, obturează ostiolele, roduc rin ur'are dis%uncionalităi ale %otosinteei 1.2.2. ant!idrida sulfuroasă provine din sulful con"inut de combustibili . C@iar şi la doe 'ici se oate distruge clo%o%ila clo%o%ila (cit de &l. #onescu, 1"9*) 1.2.*. o/idul de carbon reultă din arderi inco'lete ale co'bustibilului compuşii fluorului fluorului sunt e'işi de cutoarele care %olosesc %luorura de calciu. Ei 1.2.+. compuşii ot di'inua di'inua roducia de gru cu 10 10 < *0O. 1.2.5. 1.2.5. Coeriile Coeriile eli'in eli'inăă er'anent er'anent ulbe ulberi, ri, gae gae (C2, 2, 2, *) *) ).+. ).+. Indus Industr tria ia matr matria iale lelo lorr de de cons constr truc uc"i "ii. i. 1.*. 1.*.1. 1. Kabri Kabrici cile le de ci'e ci'ent nt dete deter' r'in inăă olu oluar area ea at'o at'os% s%er erei ei cu ulb ulber erii care care se ot ot sedi'enta. -ulberile din at'os%eră =n eri'etrul %abricilor de ci'ent ot a:unge la 200 g'22+ @. Fn aceste condiii egetaia este a%ectată rin obturarea ostiolelor şi %uncionarea inter'itentă a actiităii sto'atelor. sto'atelor. 1.*.2. 1.*.2. -ulberile -ulberile de ci'ent ci'ent ot 'odi%ica 'odi%ica JHul JHul solului. solului. &cesta &cesta e un e%ect bene%ic bene%ic =n caul caul solurilor acide (care ot deeni neutre sau c@iar baice =n %uncie de cantitatea de ulberi ce conin Ca). 3otuşi 3otuşi la Brseşti (lngă 3g. 4iu) < unde eista eista o staiune de cercetare o'icolă < ea a trebuit să %ie 'utată duă ce a %ost costruită %abrica de ci'ent ci'ent.. Datori Datorită tă ulber ulberilo ilorr de ci'ent ci'ent reul reultat tatele ele cercet cercetări ărilor lor o' o'ico icole le erau erau eronate. 1.*.*. 1.*.*. &bestul &bestul utili utiliat at =n constr construci uciii are e%ect e%ect cancerigen cancerigen.. ).0. ).0. Indus Industr tria ia term termoe oene nerg rget etic icăă şi a petr petrol olul ului ui. 1.+.1. 1.+.1. Ca ur'ar ur'aree a %olosi %olosirii rii co'bus co'bustib tibili ililo lorr e baă de etrol etrol se dega:ă dega:ă =n at'os%e at'os%eră ră 2, %u' şi @idrocarburi. @idrocarburi. 1.+.2. 1.+.2. Centralele Centralele ter'ice ter'ice şi instalatiil instalatiilee industrial industrialee generatoare generatoare de aori aori sunt şi surse surse de 2, dar şi de aori cali (deci oluare ter'ică) şi cenuşă. ) .1 . Industria c! c!imică relucreaă roduşi roduşi c@i'ici 'inerali 'inerali sau organici organici şi eli'ină eli'ină o ga'ă 'are de noe. De e. industria industria roducătoare de acid sul%uric eli'ină 2, *,
+
iar cea roducătoarede acid aotic !, !2, %abricile de =ngrăşă'inte %os%atice eli'ină co'uşi ai %luorului. %luorului. ) .2 . Industria celulozei şi !ârtiei dete deter' r'in inăă olu oluar area ea aei aei cu 'e 'erc rca ata tan, n, 'etil'ercatan, 2, J2, şi ast%el onele li'itro%e sunt i'rorii culturilor irigate sau entru entru creşte creşterea rea ani'ae ani'aelo lor. r. -roced -rocedeel eelee de albire albire a celulo celuloei ei rin rin utili utiliar area ea clorului, deter'ină oluarea cu dierse co'binaii ale clorului rintre care şi dioină. ).3. ).3. Indus Industr tria ia mate materi rial alel elor or plas plasti tice ce şi a fibr fibrel elor or sint sintet etic icee . E'ană gae de ti clorură de inil care e greu degradabil, recu' şi sul%ură de carbon 2C, @idrogen sul%urat cu 'irosuri ce rooacă stări de discon%ort. tabiliatorii utiliai la %abricarea -ACHului (co'uşi de -b şi Cd) sunt cancerigeni. ).4. roducerea erb erbicidel delor < se ot =nregistra Gscăări? de roduse cu e%ecte %itotoice %itotoice entru culturile din aroiere. ).5. Industria al alimentară. e caracterieaă rintre altele rin consu' 'are de aă. Fn caul conserării roduselor ali'entare rin %rig se %olosesc cloro%lorocarboni cloro%lorocarboni (%reon) ca ageni de răcire (utiliai şi =n industria cos'etică la sraHuri). &ceştia a%ecteaă stratul de oon care are dret sco scăderea radiaiilor /A. Creştere radiaiilor /A la nielul organis'ului organis'ului u'an are e%ecte cancerigene. (.-gricultura ca sursă de poluare (.). estic esticide idele le < =n %uncie de toicitatea substanelor actie, de coninutul de i'urităi sau toicitatea roduşilor roduşilor reultai din 'etaboliarea lor, lor, esticidele ot aea e%ecte di%er di%erite ite asura asura 'ediul 'ediului. ui. 3oici oicitat tatea ea se eri' eri'ăă rin rin aşaHnu aşaHnu'i 'ita ta &doză letală' entru ani'alele de eerienă eerienă utiliate. Kolosirea Kolosirea esticidelor < 'ai ales a celor care se desco'un greu < ridică roble'e =n ce rieşte oluarea solului, a aelor, aerului şi roduselor agricole. (.(. 6ngrăş 6ngrăşămi ăminte ntele le < 'ai ales cele c@i'ice, %olosite neadecat ot aea e%ecte oluante. Kolosirea aotatului de a'oniu e o erioadă =ndelungată oate deter'ina acidi%ierea unor soluri. Doe 'ari de =ngrăşă'inte c@i'ice şi c@iar organice, ot %ace să aară nitrai şi nitrii nitrii =n aa de sura%aă sau subterană, =n %ura:e sau ali'ente. Consu'ai Consu'ai de oa'eni sau de ani'ale nitraii nitraii şi nitriii nitriii se co'bină cu @e'oglobin @e'oglobinaa şi reultă reultă %or'e seci%ice ane'iilor care sunt uneori %oarte grae şi ot deter'ina creşterea 'ortalităii la organis'ele tinere (coii sau ani'ale). /n ca =nregistrat recent =ntrHo localitate din ubcaraii D'boiei D'boiei cnd unui sugar i sHa regatit latele ra% cu un pa!ar de apă infestată şi a decedat. (.+. %ector %ectorul ul zoote!ni zoote!nicc. Marile Marile co'bin co'binate ate de creşte creştere re a ani'al ani'alelo elorr (orc (orcin ine, e, oine oine,, galinacee) ot %i surse i'ortante de oluare rin cantităile 'ari de de:ecii lic@ide şi de coloii din aele de sălare sau rin doele eagerate de gunoi de gra:d alicate e solurile din aroiere. Eistă ast%el ericolul oluării aelor de sura%aă şi %reatice. Mirosurile de:eciilor ani'ale ot crea discon%ort 'ai ales cand sunt rea aroiate de localităi sau e direcia do'inantă a antului. (.0. reindust reindustriali rializare zareaa produsel produselor or !orticole !orticole < oate rereenta rereenta o sursă sursă de oluare oluare rin deşeurile reultate din sălarea şi curăarea 'ateriei ri'e (resturi egetale care, dacă a:ung =n aele de sura%aă, rin desco'unere consu'ă oigen). (.1. 7ucrările 7ucrările de #mbunătă" #mbunătă"iri iri funciar funciaree < ot roduce degradarea 'ediului dacă nu se iau =n considerare unele asecte recu'I (.1.). !u se a %olosi stratul de sol cu @u'us la constucia de diguri, ra'blee, nielă nielări, ri, deoare deoarece ce rodu roduce ce derec derecier ierea ea %ertil %ertilită ităii ii rin rin neuni neuni%or %or'i 'iar area ea 5
grosi'ii stratului de sol %ertil şi rin aducerea la sura%aă a stratului ne%ertil (oreării, onele cu nisiuri din ltenia) (.1.(. #rigarea abuiă distruge structura solului, =l co'acteaă, ridică nielul aei %reatice şi creaă ericolul sărăturării. #rigarea rin inundare in%lueneaă solul rin degradarea agregatelor structurale ale solului. (.1.+. &ariia băltirilor ca ur'are a irigării abuie sau e terenuri denielate %aorieaă =n'ulirea narilor ce creaă ericolul răsndirii aludis'ului ('alarie, %riguri) =ncend din ona te'erată nă =n onele calde. (.1.0. &ele de drena: ot conine substane toice (esticide, nitrai) olund rurile =n care se arsă. (.1.1. Crearea de lacuri de acu'ulare a =nse'nat, entru egetaia lacustră, =ntreruerea aroiionării cu substane nutritie roenite din 'aterialul erodat de e ersani. &ceasta a deter'inat scăderea roduciei de %ito'asă şi, =n lan, scăderea roduciei de eşte. (.1.2. Disariia 'alurilor erticale ale raenelor, odată cu co'baterea eroiunii =n adnci'e, =nsea'nă disariia locurilor de cuibărit entru ăsări (lăstunul de 'al, rigorii şi du'brăenci). a =ndiguiri şi regulariări de cursuri de aă, se o'ite %atul că unele sura%ee trebuie lăsate inundabile, entru ca eştii să aibă unde să deună icrele sau unde săHşi rocure @rana. Craul sre ee'lu consu'ă iarba de e terenurile inundate. E%ectiele seciei sunt =n contină sădere datorită =ndiguirilor din albiile 'a:ore ('ai ales din lunca Dunării). 3ot rin lucrări de regulariare a cursurilor de aă disar unele 'eandre =n care albia era 'ai adncă. &cestea erau locuri =n care suraieuiau eştii =n erioadele de secetă sau de =ng@e a aelor. Desecările ot deter'ina 'odi%icări ale too şi 'icrocli'atului. Fn lunca Dunării, atunci cnd lacul $reaca eista el aea rolul de a 'icşora a'litudinile ter'ice din ona. &cu' se obseră o creştere a alorii indicelui de ariditate de Martonne. (.2. -ctivită"ile menaere olueaă rin deşeurile e care le genereaă (.2.). ticla sre ee'lu are neoie de +H5000 de ani %ără a %i deagregate %iic sau alterate, (.2.(. Deşeurile. Deoitele de gunoi constituie ecelente @abitate entru roli%erarea roătoarelor, a şobolanilor, 'uştelor < ectori de ger'eni atogeni. -olueaă aele de sura%aă sau %reatice, scot din circuitul agricol sura%ee ocuate. (.3. Motoare cu ardere internă (.3.). Mi:loacele de transort e'it C, @idrocarburi (nearse, arse arial) oii de aot şi co'uşi ai sul%ului.
E& 'OLUAREA AERULUI ( 'RE3ENIREA ŞI COMBATEREA EI& E&& Com)o4i2ia aerului a$mo"feri# 1i )oluarea. &erul at'os%eric este un a'estec de gae (&ot < 9;, 0"O, igen 20,"5O, &rgon 0,"*, C2 < 0,0*, Jeliu, Jidrogen, Penon, on, adon, Metan H CJ+, id de aot, Dioid de &ot, &'oniac). -e lngă gae =n at'os%eră se 'ai găsesc ra%, aori de aă, 'icrooorganis'e, olen.
E&5& 'oluarea aerului constă =n sc@i'barea co'oiiei sub asectul rooriei dintre constituienii săi şi sau rin aariia unor noi constituieni cu e%ecte dăunătoare asura biocenoelor şisau biotoului. (.).%urse de poluare a aerului 2.1.1.Clasificare după origine:
%urse naturale şi principalii poluan"i specifici * H o'ul şi ani'alele < rin rocese %iiologice eacueaă C2 şi iruşi H lantele < rin %ungi, olen, substane organice şi anorganice H solul < rin irusi, ulberi (ca ur'are a eroiunii) H aa H =n secial cea 'ariti'ă < rin aerosoli =ncărcai cu săruri, sul%ai, cloruri H desco'unerea 'ateriilor organice egetale şi ani'ale < rin substanele eli'inate ('etan, @idrogen sul%urat, a'oniac etc.) H ulcanis'ul < rin cenuşă, co'uşi de sul%, oii de sul%, de aot si de carbon H incendiile de a:işti şi de ădure < rin cenuşă, oii de sul%, aot şi carbon H radioactiitatea terestră şi cos'ică < rin radionucliii e'işi de roci şi de roenienă cos'ică H descărcările electrice < rin oon H %urtunile de ra% şi nisi rin ulberi terestre %urse antropice* H orice actiitate u'ană ce duce la eacuarea =n at'os%eră a unor substane care se găsesc sau nu =n co'oiia naturală a sa, este considerată sursă antroică de oluare. Defini2ia a$mo"ferei )olua$e , at'os%era este oluată atunci cnd o 'ări'e care, adaugată la... sau scăută din constituenii nor'ali ai at'os%erei, oate deter'ina alterarea rorietăilor sale %iice sau c@i'ice =n 'od sesiabil de către o' sau 'ediu. 2.1.2. Clasificarea după formă
%urse punctualeI H :etul cu gae este eli'inat =n at'os%era liberă rintrHun siste' de diri:are (conductă, coş) cu o gură de eacuare ale cărei di'ensiuni sunt negli:abile =n co'araie cu toogra%ia loculuiL %urse liniare* H caracteriate rintrHo di'ensiune =n lan oriontal a cărei 'ări'e nu oate %i negli:ată =n co'araie cu toogra%ia onei (arteră de circulaie cu tra%ic intens) %urse de suprafa"ă H caracteriate rin arii ale căror di'ensiuni nu ot %i negli:ate =n co'araie cu toogra%ia onei (de ee'lu un cartier riit la scara oraşului, un oraş riit la scara unei one geogra%ice 'ai largi) %urse de volum* H caracteriate rin e'isii =n cele trei di'ensiuni. 2.1.3. Clasificarea după regimul nălţime:
H surse la sol H oase sub 50 ' de sol H medii 50 < 100 ' H inalte este 150 '
2.1.! Clasificarea după mobilitate
H %urse fi/e sau stationare (=ntrerinderi industriale, ter'ocentrale, co'binate de creştere a ani'alelor etc.) 9
H %urse mobileI 'i:loace de transort rutier, %eroiar, naal si aerian 2.1.". Clasif după regimul de functionare
H surse continue H %uncionare continua cu e'isie constanta e erioade 'edii sau lungi de ti' < ile, luni, seoane, aniL H intermitente < %uncionare cu intrerueri se'ni%icatie ca durata (ore, ile, luni) =n erioada de %uncionare cu e'isie constantă sau %uncionare cu e'isie ariabilă H surse instantanee < e'isia are loc =ntrHun interal %oarte scurt ('inute) dua care inceteaă (accidente industriale sau aarii) 2.1.#. Clasificare după tipul de acti$itate
H
arderea combustibililor %osili (cărbuni, roduse etroliere, gae naturale) =n surse %ie deter'ină aariiaI C2, C, , !oe, ulberi, !2, co'uşi organici olatili (CA) H traficul deter'ină aariia =n at'os%eră a C2, oid şi dioid de aot, co'usi organici olatili (CA), -b (=n caul %olosirii beninei cu -b), oii de sul% =n caul %olosirii 'otorinei H petroc!imia dter'ină aariia =n at'os%eră a CA, oiilor de aot şi de sul% H industria c@i'ică (anorganică şi organică) deter'ină aariia =n at'os%eră a unei ga'e 'ari de oluanti H metalurgie primară feroasă deter'ină aariia =n at'os%eră a unor ulberi cu continunt de Ke, oii de sul% şi aot, a CA), iar cea ne%eroasă a unor ulberi cu continut de 'etale greleI -b, Cd, &s, Qn, alătri de oii de sul% şi aot H industria materialelor de constructie deter'ină eli'inarea =n at'os%eră a ulberilor, a oiilor şi 'onoiilor de carbon, sul%, aot, a %luorului (industria sticlei). H e/tractia, transportul si distribu"ia petrolului si roduselor etroliere, al gaelor naturalei are aroi'ati aceleaşi e'isii ca şi etroc@i'ia H agricultura rin %olosirea =ngrăşă'intelor deter'ină aariia a'oniacului, oiilor de aot, a 'etanului şi a unor esticide. E&6& Ca$egorii e )oluan2i ai aerului După starea de agregare şi gradul de dispersie se distingI +.).%uspensiile din aer (aerosolii) care includ oluanii disersai =n aer sub %or'ă lic@idă sau solidă. &erosolii au di'ensiuni =ntre 100 R' < 0,001 R'. Cei de di'ensiuni 'ai 'ari se deun %oarte reede, iar cei de di'ensiuni 'ai 'ici a:ung la nielul 'olecular al disersiilor gaoase (.Mănescu, 1";1). Cele 'ai rasndite susensii sunt acelea cunoscute sub nu'ele de pulberi . +.).).ulberile se roduc rin antrenarea de către curenii de aer a solului sau a deşeurilor deoitate =n @alde neacoerite de egetaie. Cel 'ai adesea este orba de cureni turbionari (=rte:uri). -ulberile 'ăresc nebuloitatea at'os%erei şi a%ecteaă %otosintea lantelor. +.).(. 8enuşa şi negrul de fum ac"ionează similar pulberilor +.).+. esticidele H sunt absorbite de sol sau ot %i disersate sub %or'ă de aerosoli =n ti'ul alicării trata'entului +.(.9azele şi vaporii poluan"i a%lai =n aer sub %or'ă de disersie 'oleculară gaoasă ot crea efectul de seră. : iii de carbon şi carbonul se găsesc =n litos%eră natural (sub %or'ă de carbonai, carbonai de 'agneiu, deoite de cărbuni, etrol şi gae naturale), dar şi =n @idros%eră, at'os%eră, =n organis'ele ii.
;
: ocile alcaline şi aa 'ărilor reiau cantităi 'ari de C2 din at'os%eră. &st%el rocile alcaline, =n contact cu C2, %or'eaă carbonai, iar aa 'ării diolă C2 din at'os%eră. Deci a'bele reduc cantitatea de C2 din at'os%era. : -lantele eri acioneaă ase'ănător rin %otosinteă. #au Carbonul din C2 (din at'os%eră) şi elibereaă 2. : #nterenia o'ului =n circuitul biogeoc@i'ic al carbonului a =nceut odată cu descoerirea %ocului. /n alt 'o'ent i'ortant lHa constituit reoluia industrială şi %olosirea co'bustibililor %osili rin ardre (secolul PA###). : Fn reent te@nologia %olosită 'ai ales =n industrie, 'ultilicarea 'i:loacelor de transort şi de%rişările duc la creştrea cantităii de C2 =n at'os%eră. : olul =ncălit e'ite radiaii in%raroşii. Ele a:ung =n at'os%era ='bogăită cu C2 şi sunt re%lectate =naoi sre sol, 'ărind te'eratura acestuia, deci roocnd creşterea e'isiilor de rae in%raroşii. -rocesul tinde să se a'li%ice rin %eedHbac8 oiti. & reultat efe#$ul e "er7. &cesta deter'ină creşterea te'eraturii 'edii a aerului e $lob, sc@i'barea intensităii şi %recenei circulaiei at'os%erice, toirea g@earilor 'ontani şi de calotă, creşterea nielului ceanului -lanetar. &u ast%el loc %urtuni 'ai %recente şi 'ai intense, uragane, inundaii, etc. : idul de Carbon (C) este inodor, insiid, incolor < nedetectabil organoletic < deci este un ga a%iiant. : E%ecte si'ilare are si oidul de aot (!), iar la nielul lantelor rooacă necroe %oliare (uscarea %runelor). : -oluarea cu 2 (an@idrită sul%uroasă) %or'eaă cu aa acidul sul%uros care se trans%or'ă =n acid sul%uric uneori =n aer şi contribuie la acidi%ierea aerului. Şi aerul acidi%iat deter'ină necroarea aaratului %oliar. Ctea 'lan$e re4i"$en$e la )oluarea #u +O5 (duă &l. #onescu, 1"9")I -cer latanoides latan ;, -cer seudoplatanus, 8atalpa bignoninoides,
!ua occidentalis tuia ;, >ulipa sp. lalea ;. 'lan$e #u re4i"$en27 meie la oluarea cu 2 sunt* -lnus glutinosa alun ;, $etula alba 'esteacăn ;, 8arpinus betulus caren ;, inus cembra, . ?igra (in negru ;, opulus alba lo ;, opulus nigra, runus armeniaca run ;, runus domestica, . %pinosa, Rosa sp. tranda%ir ;, %ali/ alba salcie ;, >ilia cordata tei ;.Fn a'ena:area sura%eelor oigenante =n oraşe ar trebui să se ină cont de gradul de suortabilitate al lantelor la oluarea cu dioid de sul%. H -oluarea cu %luor şi co'uşi ai %luorului deter'ină dis%uncionalităi asura cloro%ilei şi deci a %unionării celulare. H -oluarea cu lu'b. Cele 'ai conta'inate cu lu'b sunt lantele şi solul a%late la o distană de 50 < 100 ' %aă de sectoarele de circulaie cu tra%ic intens. #ntoicarea la oa'eni sau ani'ale rooacă saturnis'ul (ter'enul ine de la Gsaturnus?, denu'ire dată de alc@i'işti lu'bului). &ceastă boală 'icşoreaă reistena organis'ului la in%ecii, a%ecteaă sist neros central, iar la coii oate deter'ina un co'orta'ent deordonat, @ieractiitate, etc. H G'ogHul?. 3er'enul ine din li'ba engleă (s'o8eH %u' şi %ogH ceaă). 'ogHul este un a'estec de di%erii oluani =n condiiile unei at'os%ere u'ede. Keno'en cunoscut =n trecut =n ondra. &oi a %ost identi%icat şi =n alte regiuni.
E&8& Au$oe)urarea aerului se oate %ace rinI
"
a& )rin #uren2i e aer se constată o delasare a oluanilor cu 'asele de aer. Fn acest 'od oate aare oluarea trans%rontalieră !& "eimen$area )ar$i#ulelor e )raf care este osibilă =n erioda de acal'ie (cal' at'os%eric). -ulberile a:ung e sol, =n ae sau e lante, iar consecinele ot %i oluarea solului şi aelor, 'icşorarea intensităii %otosinteei. #& 're#i)i$a2iile contribuie la autoeurarea aerului rin antrenarea mecanică şi dizolvaea poluan"ilor. rin combinarea poluan"ilor cu apa şi rezultă ploile acide. Keno'enul e %recent =n 'arile aglo'erări urbane din ări =n curs de deoltare, =n eri'etrul 'arilor co'binate c@i'ice sau etroc@i'ice. -rin au$oe)urare oluanii nu disar ci sunt $ran"fera2i 9n al$e meii. a'enii au creat coşuri de eli'inare a ulberilor şi gaelor ct 'ai inalte cu scoul reducerii e%ectului oluării. Dar, la Qlatna, rin =nălarea coşului de eacuare a gaelor, oluarea solului sHa rodus nă la *2 8' aal de sursă =n ti' ce =nainte atingea doar + 8'. 0& 'OLUAREA A'ELOR& 'RE3ENIREA ŞI COMBATEREA EI 0&&'ro!leme generale esursele de aă ale lanetei =nsu'eaă 1,+ 'ld 8'c din care "9,2O sunt =n oceane şi 'ări, 2,2O =n calote olare, iar e continente doar 0,O. 0&5&'oluarea a)ei rereintă alterarea calităilor %iice, c@i'ice şi biologice ale acesteia, rodusă direct sau indirect de actiităi u'ane sau de rocesele naturale ce o %ac i'rorie entru %olosirea nor'ală =n scourile =n care această %olosire era osibilă =nainte de a intereni alterarea (M. !egulescu, 1";2, -rotecia calităii aelor, Ed. 3e@nică, Bucureşti). Duă provenien"ă aele uate se ot ='ări =n (duă E. $ruia, 1"9", &a şi oluarea, Ed. Şt şi Encicloedică, Bucureşti) a. a pe uzate menaereI oluanii sunt resturi ali'entare, de:ecii, săun, detergeni, 'icroorganis'e, ouă de araii a. ape uzate din zoote!nie cu resturi de %ura:e, aşternut de gra:d, de:ecii, substane roenite de la sălare şi dein%ecie, 'icroorganis'e b. ape uzate industriale ='ărite =nI i. ae de răcire (oluantul rereentat de aele =ncălite) %olosite =n industria siderurgică, etroc@i'ică, ter'oenergetică ii. ae uate de sălare şi transort reultate de la relucrarea 'ateriilor ri'e iii. ae roenite din seciile de roducie < utitiliate =n rocesul de %abricaie ca 'ediu de diolare sau de reacie, iar oluanii sunt substane roenite din 'aterii ri'e şi %inite (acestea au e%ectul de oluant 'a:or) 0&6& 'rin#i)alii )oluan2i ai a)elor* (E.$ruia, 1"9") sunt de origine organică, anorganică şi biologică. oluarea organică seci%ică 'ai ales %abricilor de celuloă care %olosesc şi olueaă cantităi %oarte 'ari de aă. C@iar la o eurare uternică a acestora, de este "5O reultă cantităi 'ari de oluani, deci e%luentul (aa uată) trebuie să aibă un debit su%icient de 'are entru o diluie coresunătoare. <e surse de oluare organică a aelor suntI abatoare, %abrici de consere, de a@ăr, industria etroc@i'ică şi a c@i'iei organice de sinteă ('ase lastice, %ibre sintetice), a roduselor %ito%ar'aceutice, detergenilor, 'edica'entelor, coloranilor. oluarea anorganică este caracteristică industriei clorosodice, de etracie a etrolului, etroc@i'ică, etc. 10
oluarea biologică reentă 'ai ales =n 'arile aglo'erări u'ane, oote@nie, abatoare şi e caracteriată de reena 'icroorganis'elor atogene =n ae.
0&8&'oluarea a)elor e "u)rafa27 0.). Efluen"i. Receptori. Emisari Efluen"i ae uate (oluate rin rocesele de roducie la care au articiat) care se arsă =n ae curgătoare sau stătătoare. -pe receptoare aele ce ri'esc ae uate Emisari cnd recetorii (ae curgătoare, stătătoare, sau din baine arti%iciale) au osibiliatea de a curge către altă aă de sura%aă căreia saHi trans'ită substanele oluante. 0.(. @aria"ii sezoniere ale gradului de poluare a apelor Debitul e%luentului deinde de actiitatea industrială care =l genereaă. Debitul recetorului are ariaii seoniere %uncie de debitul rului (recetor). Concentraia substanei oluante (gradul de oluare) a recetorului a %i 'ai ridicată =n erioade secetoase şi 'ai scăută =n erioade u'ede. 0.+.Eutrofizarea apelor de suprafa"ă şi consecin"ele ei (grecescul tro%e H @rană). Eutrofizare ='bogăirea aelor cu substane nutritie ('ai ales aot şi %os%or) =n 'od direct sau rin acu'ularea de substane organice din care reultă substane nutritie entru lante. /r'area i'ediată a eutro%iării este creşterea luuriantă a lantelor de aă, 'ai ales a algelor (%eno'enul cunoscut sub nu'ele de G=n%lorirea aelor?) =nsoite uneori şi de creşterea coninutului de oigen. Duă 'oarte, bio'asa acestor lante se desco'une =n stare de i'ersie. -entru desco'unerea de către 'icroorganis'e se consu'ă oigenul din aă (consu' bioc@i'ic de oigen CB). Cand coninutul de substane organice e =n curs de desco'unere, iar te'eratura e ridicată, CB are alori 'ai 'ari şi oigenul din aă scade. Deci organis'ele care au neoie de igen ot 'uri. De ee'lu Craul ( 8Aprinus carpio) disare %iind =nlocuit de caras (8arassius auratus) care e 'ai uin aloros ca secie. Cnd aroiionarea cu igen e insu%icientă, desco'unerea aerobă e =nlocuită cu desco'unerea anaerobă din care reultă 'etan (CJ+), J2 (@idrogen sul%urat), a'oniu (!J+) toate deter'innd aariia unui 'iros deagreabil al aei. Cantiatea de substană organică rodusă deăşeşte caacitatea de 'ineraliare, iar surlusul de 'aterie organică se sedi'enteaă contribuind la col'atarea lacului deoarece desco'unerea 'aterialului a%lat =n susensie =n aă are dret reultat 'icşorarea adnci'ii bainului resecti nă la u'lerea lui (A. o:ansc@i, $abriela #ancea , 1""0). 0&:& 'oluarea a)elor "u!$erane Calitatea aelor subterane este deter'inată de structura geologică a stratului străbătut şi de %actorii @idrodina'ici. -rin oluare durata %eno'enelor ce aar (%iice, c@i'ce sau biologice) se relungeşte deoarece itea de delasare a aelor subterane este %oarte 'ică ('etri sau 8'an). 0&;& Au$oe)urarea a)elor u4a$e
.1.1. rocese fizico:c!imice şi fizice* a. sedi'entarea oluanilor a%lai =n susensie %uncie de di'ensiunea acestora (cei 'ai 'ari se sedi'enteaă 'ai reede) şi de itea aei (la iteă 'ică sedi'entare raidă), de te'eratura aei (la aă caldă 'ai reede la aă rece H cu scoitate 'are < sedi'entare 'ai lentă) b. ătrunderea radiaiei solare, 'ai ales a /A are e%ect bactericid (o'oară bacteriile), şi bacteriostatic (oreşte =n'ulirea lor). c. 3e'eratura aei in%lueneaă itea reaciilor c@i'ice ce contribuie la autoeurarea aelor. /nii ger'eni atogeni reistă 'ai uin =n aă dect =n organis'ul u'an sre ee'lu doar entru că te'eratura aei e 'ai scăută. 2.).(. rocese biologice şi bioc!imice a. Concurena 'icrobiană sau antagonis'ul dintre 'icro%lora saro%ită şi cea atogenă adăugată rin oluare se 'ani%estă rin e%ectele antibiotice eercitate de %lora rorie aei şi 'icro%lora adăugată. b. Biodegradarea substanelor organice < are dret e%ect 'ineraliarea lor. Biodegradarea se %ace cu consu' de CB (consu' bioc@i'ic de oigen) Concentraiile de ec@ilibru ale oigenului diolat =n aă =n contact cu aerul at'os%eric la resiunea de 90 '' Jg (duă E. $ruia , 1"9") 3e'eratura igen (grade C) diolat 0 1+.5 10 11.29 20 ".02 *0 9.++ igenul are o i'ortană 'a:oră =n autoeurarea aelor iar entru a %aoria acest roces se recurge la aşaHnu'ita aerare a aei de sura%aă rinI H trecerea apei emisarului peste nişte trepte praguri sau mici barae; H insuflarea de aer rintrHo reea de conducte aşeate e %undul recetorului H introducerea de &aeratoare mecanice'
G& 'OLUAREA +OLULUI < rereintă orice aciune care roduce dereglarea %uncionării nor'ale a solului ca suort şi 'ediu de iaă ('ai ales entru lantele terestre suerioare) =n cadrul di%eritelor ecosiste'e naturale sau create de o' (antroice). De cele 'ai 'ulte ori lucrările de ='bunătăiri %unciare deter'ină sc@i'bări =n circuitul natural al substanelor organice şi anorganice =n sol. Duă o biectul activită"ii de #mbunătă"iri funciare eistă* H lucrări entru =nlăturarea de%icitului de aă din sol rin irigaii H lucrări entru reenirea şi co'baterea ecesului de aă rin < regulariarea cursurilor de aăL =ndiguiri, desecări şi drena:e H ucrări entru reenirea şi co'baterea eroiunii solului, rin a'ena:area terenurilor agricole =n antă H ucrări entru ridicarea %ertilităii solurilor slab roductie şi luarea =n cultură a unor terenuri neroductie rinI a'eliorarea terenurilor sărăturate şi a'endarea solurilor acideL de%rişarea şi curăirea terenurilorL nielarea şi 'odelarea terenurilor. 12
%.1. &ăsuri de pre$enire si combatere a ero'iunii solului care au dret sco ăstrare unor
caracteristici ale solului ct 'ai aroiate de cele nor'ale* H %olosirea de culturi ce acoeră solul ct 'ai bine (ierburi erene, cereale ăioase), 'ulcirea solului (acoerirea cu dierse resturi egetale), agrote@nica antieroională, nielări H lucrări de diri:are a scurgerii e ersanti rin colectarea aei =n canale sau aluri =nclinate şi eacuarea ei =ntrHun e'isar aroiat H lucrări de a'ena:are a ersantilor ce ur'ăresc reducerea antei longitudinale (terasări) H consolidarea 'alurilor, regulariarea scurgerii, etc. %.2.Principalele efecte ale poluării solului:
H H H H H H H H H
di'inuarea reerei de @u'us acu'ulată deHa lungul a 'ii de ani aariia unui grad ridicat de acidi%ere a solului aariia de%icitului de 'icroele'ente =n sol eroiunea solului rin eli'inarea nutrienilor and ca e'isari aele sărăturarea solului de%icitul otenial de u'iditate ecesul otenial de u'iditate tetura ecesi de nisioasă riscul de destructurare ca e%ect al reducerii coninutului de @u'us şi a leigării calciului cu aariia %eno'enului de steriliare H riscul sărăturării secundare a solurilor H riscul de %or'are a crustei de săruri la sura%aa solurilor H riscul de %or'are a crăăturilor H riscul de oluare a unor soluri rin irigare cu aă oluată %.3. Clasificarea solurilor din punct de $edere al poluării se oate %ace duă natura (%iică, c@i'ică, biologică şi radioactiă) şi sursa oluării, duă gradu de oluare şi duă actiitatea care genereaă oluarea. Tipuri de poluare a solului( natura şi sursa poluanţilor •
•
•
)oluarea "olului )rin lu#r7ri e e<#a%are la 4i, 'iniere (la i), balastiere, cariere, %ora:e. &r trebui să se %acă o decoertare con%or' disunerii naturale a orionturilor ( steril, ăcă'ant şi aoi iners). 'oluarea "olului )rin a#o)erirea #u e)onii/ =ale/ ia4uri e e#an$are/ e)o4i$e e "$eril e la flo$are& Bloc@eaă sura%ee 'ari de teren, care sunt =n continuă creştere ca ur'are a deoltării te@nologice. 'oluarea "olulului #u "u!"$an2e )ur$a$e e aer& -oluarea cu 'etale grele, sre ee'lu, se roduce ca ur'are a autoeurării aerului. &re loc oluarea cu %luor, cu 'etale grele =n aroierea unor =ntrerinderi sau a căilor rutiere. -loile acide deter'ină scăderea JHului cu 1H2 unităi =n orionturile suerioare ale solurilor, ceea ce deter'ină degradarea calităii 'ateriei organice. -oluanii dintrHo onă deter'ină şi erturbarea actiităii 'icrobiene din sol, a%ectnd %or'area @u'usului, %at ce atrage duă sine deteriorarea =nsuşirilor %iice şi c@i'ice ale solurilor. Ca ur'are egetaia oate disare. -rin %eedH bac8 disariia egetaiei agraeaă degradarea solului şi sub aciunea reciitaiilor se 1*
declanşeaă eroiunea solului (eroiune liniară, curgeri noroioase, alunecări de teren (&. Aădineanu, 1""1). •
•
•
•
•
•
•
•
'oluarea #u ma$erii raioa#$i%e& &cestea roin din aer şi ae oluate. adioactiitatea aceasta se adaugă celei naturale =n sol. #radierea naturală e =n 'edie de 1;90 Ran 1, dar reintă ariaii 'ari =n di%erite one de e $lob, c@iar la distane relati 'ici. Datorită eerie'entelor nucleare din e'is%era nordică solurile de aici au o radioactiitate 'ai 'are dect cele din e'is%era sudică. Duă accidentul de la Cernobl (arilie 1";) =n o'ania doa a %ost 'ai 'are dect =n alte ări euroene. &st%el EDE (ec@ialentul doei e%ectie) indiidual de 'ediu a crescut cu 1250 R (care sHau adăugat iradierii naturale esti'ată la 2000 Ran) entru ca, =n 1";;, această iradiere suli'entară să scadă la *00 R. adioactiitatea solului se ur'ăreşte e sura%ee necultiate, deoarece la solul cultiat, rin lucrările e%ectuate, se a:uge la o o'ogeniare relati raidă e ri'ii *0 < +0 c'. 'oluarea "olului #u deşeuri şi reiduuri organice de la industria ali'entară şi uşoară 'oluarea #u deşeuri şi reiduuri egetale agricole şi %orestiere se roduce cnd acestea sunt deoitate =n 'od deordonatnecontrolat. 'oluarea "olului cu de:ecii ani'ale şi u'ane reintă trans%or'ării acestuia =n %ocar de ger'eni atogeni. 'oluarea solului se realieaă şi rin deoitarea nă'olurilor reultate =n ur'a eurării aelor din 'arile aglo'erări urbane. 'oluarea "olului cu @idrocarburi se oate roduce =n :urul sondelor de etracie, a reeroarelor de iei, a ra%inăriilor, e traseul conductelor. &cest ti de oluare se roduce 'ai ales =n artea suerioară a solului. 'oluarea "olului )rin sărăturare, acidi%iere, eces de aă, eces sau carene de ele'ente nutritie, co'actare şi cu esticide. &ceste %eno'ene aar ca ur'are a deoltării industriei etractie, rin autoeurarea aerului, rin ad'inistrarea =n eces a =ngrăşă'intelor sau rin surlusul de aă din irigaii. Tre#erea $erenurilor agri#ole 1i "il%i#e la al$e folo"in2e este considerată tot un ti de oluare entru că se 'icşoreaă sura%eele care contribuie la 'eninerea ec@ilibrelor ecologice.
1
A < ieert (duă nu'ele saantului suede) rereintă ec@ialentul doei de radiaie ioniantă absorbită.
1+
II.
Protecţia mediului
A&& 'ro$e#2ia a)elor -rotecia aelor rereintă actiitatea des%ăşurată entru realiarea ur'ătoarelor obiectieI H Meninerea %unciilor naturale ale aei =n cadrul ec@ilibrul ecologicL H -ăstrarea condiiilor de deoltare entru generaiile iitoare =n riina cantităii şi calităii aei. Fn reent accentul rincial se une e conserarea unor caracteristici calitatie ale aelor, se orbeşte adesea nu'ai de rotecia calităii aelor. Fn realitate aceasta este doar o latură a roble'ei, cu o i'ortană 'a:oră =nsă. 3rebuie luate =n considerare şi roble'ele de conserare a cantităiilor de aă (ăstrarea unor debite 'ini'e =n albii, li'itarea etragerii aelor subterane), roble'e de conserare a albiiilor. 3ot =n do'eniul roteciei aelor se =ncadreaă şi aciunile de regenerare, din unct de edere cantitati şi calitati a aelor. Categorii de %olosintă ale aeiI H -otabilă H #ndustrială H -entru %olosină agricolă 8ondi"ii de calitate a apei potabile &a destinată consu'ului u'an nu trebuie să conină nici un %el de substane c@i'ice sau organis'e care să aducă re:udicii sănătăii. Fn acelaşi ti', siste'ele de ali'entare cu aă otabilă trebuie să asigure nu nu'ai o aă lisită de risc de conta'inare dar să %ie şi o aă Gatractiă? entru băut. te'eratură 'ai scăută, lisa turbidităii, a culorii şi a gustului dar şi 15
un 'iros nelăcut sunt la %el de i'ortante =n ali'entarea cu aă otabilă. Din acest 'oti, e 'ăsura deoltării siste'elor centraliate de ali'entare cu aă sHa us roble'a elaborării unor condiii < nor'e < de otabilitate a aelor destinate consu'ului u'an. &ceste nor'e de otabilitate di%eră =n %uncie de ona cli'atică, de tiul aglo'erării u'ane, de tiul de utiliare a aei, etc. 8lasificarea resurselor de apă H &e de sura%aă H &e subterane H &e 'eteorice < constituie sursă i'ortană =n erioade de secetă =n unele one din ară. -rin stocarea lor din toirea ăeilor şi loilor de ri'ăară se reolă cerine de aă gosodăreşti =n one lisite de alte surse sau de%icitare din acest unct de edere. E. -lat%or'a Cot'eana (bainul rului Aedea) e caracteriată de %or'aiuni geologice er'eabile şi de aici de de%icit de aă (na de aă %reatică e ractic ineistentă). Hau a'ena:at rin ecaare aşa nu'itele !en$uri& &celaşi lucru =l ute' sune desre lacurile de cro sau iaurile din c'ii. H &a de 'are intereseaă doar regiunile unde aceasta este desaliniată (Krana, ania) sau ar utea interesa ări cu de%icit de aă ( Mauritania). eci%icul calităii di%eritelor surse de aă (ag. "1 < " din A. o:ansc@i, K.Bran, $. Diaconu, -rotecia şi ingineria 'ediului, ed. a ##Ha, 2002, Ed. Econo'ică). A&5& O al$7 #la"ifi#are a "ur"elor e )oluare a a)ei 2.1. urse organiate < roduc 'urdărirea =n ur'a eacuării unor substane =n ae rin inter'ediul unor instalaii destinate acestui sco (oraşe canaliate, eacuării din industrie, co'binate de creştere a ani'alelor). 2.2. urse neorganiate < roduc 'urdărirea aei rin ătrunderea necontrolată a unor substane =n ae, localităi necanaliate etc. După ac"iunea lor #n timp* H urse de oluare permanente H urse de oluare nepermanente H urse de oluare accidentale După modul de generare a poluării* H urse de oluare naturale H urse de oluare artificiale care ot %i diiate =nI ae uate, deoite de deşeuri, etc. -oluarea apelor subterane are dret surseI H #'uri%icări cu ae saline, gae sau @idrocarburi, roduse ca ur'are a unor lucări 'iiere sau %ora:e H #'uri%icări roduse la sura%aa solului a tuturor categoriilor de ae care roduc şi i'uri%icarea disersară a surselor de sura%aă H #'uri%icări roduse de seciunea de catare, din caua neresectării onei de rotecie sanitară sau a condiiilor de eecuie. urse de oluare er'anente naturale ursele naturale de oluare a aelor sunt, =n cea 'ai 'are arte a lor, surse cu caracter er'anent. Ele rooacă adesea 'odi%icări i'ortante ale caracteristicilor calitatie ale aelor, in%luennd negati %olosirea lor. Cu toate că, =n legătură cu aceste surse, ter'enul de oluare este oarecu' i'roriu, el trebuie considerat =n sensul ătrunderii =n aele naturale a unor cantităi de substane străine care %ac aele resectie i'rorii %olosirii. 8ondi"ii #n care e poate produce poluarea naturală a apelor* 1
H
H
H H
H
Tre#erea a)elor )rin 4one #u ro#i "olu!ile (ăcă'inte de sare, sul%ai) constituie rinciala cauă a reenei sărurilor =n cantităi 'ari =n aele de sura%aă sau =n straturile aci%ere. &celaşi situaie =n caul rocilor radioactie care ot duce att la conta'inarea aelor de sura%aă ct şi a celor subterane. Tre#erea a)elor )rin 4one #u fenomene e ero4iune a "olului rooacă i'ri%icări rin articule solide antrenate (cnd e orba de soluri sHau %or'at e structuri geologice recu' 'arnele şi argilele) caare se 'enin 'ult ti' =n susensie. E. ul Buău care traerseaă regiunea din ară cea 'ai a%ectată de rocese actuale (ubcaraii Buăului) şi care transortă 'ari cantităi de aluiuni e care le deune =n ona c'iei de subsidenă sub %or'ă de ostroae. 3ege$a2ia in$en"7 a#%a$i#7 %iă sau %lotantă, =n secial =n aele cu iteă 'ică de scurgere şi =n lacuri, conduce la %eno'ene de i'uri%icare ariabile =n ti', =n %uncie de erioadele de egetaie. 3ege$a2ia e )e maluri roduce şi ea o i'uri%icare (rin căderea %runelor sau c@iar a lantelor =ntregi). Ele'entele organice sunt suuse unui roces de utreire şi desco'unere, care conduc la o i'uri%icare a aelor, =n secial =n erioade de ae 'ici sau sub od de g@eaă (lacurile din arcurile Bucureştiului). urse de oluare accidentală naturale unt =n general rare. e datoreaă unor %eno'ene geologice < ătrunderea unor ae uternic 'ineraliate =n straturile subterane sau =n aele de sura%aă =n ur'a unor eruii sau altor actiităi ulcanice, a desc@iderii unor carsturi, a desc@iderii unor noi căi de circulaie a aei subterane rin sălarea unor %alii, etc. ursele de oluare er'anentă arti%icială A)ele u4a$e& -rinciala sursă de oluare er'anentă o constituie restituiile de ae duă utiliarea lor de către %olosine. Duă roeniena lor, eistă ur'ătoarele categorii de ae uateI A)e u4a$e mena>ere roenite dinI neoi gosodăreşti, igienicoHsanitare şi o socialHad'inistratie A)e u4a$e )u!li#e I ae %olosite entru irigarea saiilor eri, @auuri, %ntni o etc. A)e u4a$e inu"$riale reultate din industrii de orice natură (inclusi din o industria etractiăI ae de 'ină, ae de sondă, %ora:e) recu' şi de la alte actiităi ase'nătoare din construcii, transorturi A)e u4a$e in uni$72i agro4oo$e=ni#e 1i )i"#i#ole o A)e u4a$e re4ul$a$e in "a$i"fa#erea ne%oilor $e=nologi#e )ro)rii e a)7 ale o "i"$emelor e #anali4are cu' suntI sălarea canalelor colectoare, regătirea soluiilor de reactii, ae neeurate din staiile de eurare, ae entru eacuarea ăeilor A)e me$eori#e infe#$a$e rereintă ae de reciitaii care in =n contact cu o terenul unor one sau incinte a'ena:ate sau al unor contre oulate, care, =n rocesul scurgerii, antreneaă sau diolă substane 'inerale şi organice. De)o4i$ele e e1euri "au e iferi$e re4iuuri "olie aşeate e sol, sub cerul o liber, =n @alde neraional a'lasate şi organiate. #'uri%icarea de la aceste deoite oate %i rodusă rin antrenarea directă a reiduurilor =n aele curgătoare de către aele de loaie, =n cădere sau de către aele care se scurg, rin in%iltraie 19
=n sol. Deosebit de grae sunt i'uri%icările aei roocate de @aldele de deşeuri a'lasate =n albiile 'a:ore ale cursurilor de aă şi antrenate de iiturile acestora. A&6& 'ro$e#2ia "ur"elor e a)7 &ciunile de reenire a oluării aelor şi de co'batere a e%ectelor acesteia sunt coordonate =n general =n toate ările, e linie de stat, and la baă o legislaie 'enită să rote:ee resursele de aă ale ării resectie. a noi eistă o coordonare euroeană a legislaiei =n do'eniul roteciei surselor de aă. A. o:ansc@i et. al. (2002) 'enioneaă şase direcii e care trebuie acionatI 1. realiarea unui co'le de lucrări de a'ena:are (e baine @idrogra%ice) care să %ie unitar =n do'eniul gosodăririi calitatie şi cantitatie a surselor de aă entru satis%acerea tuturor %olosinelorI energetice, otabile, de agre'ent sau industriale. 2. regle'entări riind calitatea aelor naturale şi a e%luenilor *. reducerea oluării rinI H introducerea unor te@nologii neoluante =n rocesele industriale H reducerea cantităilor de ae uate eaucate =n ae rin introducerea racticii recirculării aelor H recuerarea 'aterialelor utile din aele uate, and ast%el aanta:ul asigurării unei adeărate surse de 'aterii ri'eL H etinderea rocedeelor de colectare şi eacuare e cale uscată a reiduurilor 'ai ales la crescătoriile de ani'ale H ='bunătăirea randa'entului de eurare rin er%ecionarea te@nologiilor, instalaiilor şi eloatării acestora. +. uraeg@erea şi controlul calităii aelor < rintrHun siste' de 'onitoriare a acestora 5. %or'area de cadre bine regătite =n do'eniu . sensibiliarea oiniei ublice. A&8& 're%enirea 1i #om!a$erea eu$rofi47rii la#urilor robleme de calitate a apei din acumulări Eutrofizarea rereintă un roces natural %oarte lent de ='bătrnire a unui lac. Eutrofizarea arti%icială se datoreaă intereniei o'ului care, rin actiităile sale (c@i'iarea agriculturii, de%rişarea, creşterea ani'alelor, urbaniarea şi industrialiarea) rooacă o =ncărcare cu ele'ente nutritie a ecosiste'elor acatice de ti stagnant. %imptomele entru eutro%iarea arti%icială suntI aariia =n%loririi aei, deoltarea luuriantă a lantelor acatice suerioare, %or'area unie elicule de alge lutitoare, 'iros nelăcut al aei, di'inuarea transarenei aei, deoigenarea aei de la %und ur'ată de %or'area @idrogenului sul%urat şi 'oartea eştilor. Eutro%iarea are consecine negatie asura %olosinelor de aăI industrie, ali'entare cu aă, escuit, agre'ent. -entru arecierea corectă şi obiectiă a stadiului tro%ic al unui ecosiste' lacustru trebuie să se ină cont deI H Caracteristicile 'or%o'etrice ale laculuiIlungi'e, lăi'e, adnci'e 'ai'ă şi 'ini'ă, sura%aă, olu', lungi'ea 'alurilor, H Caracteristici @idrologiceI ariaia debitelor şi a cantităii totale de aă a%luentă, ti' 'ediu de staionare a aei =ntrHun lac H Date geogra%ice riind a'lasarea lacului şi a bainului său de ali'entare şi altitudinea sa
1;
H
Caracteristici geologice şi edologice generale (i'ortante entru stabilirea eroiunii solului ) H Date cli'aticeI te'eraturi 'edii anuale, 'ai'e, 'ini'e, erioada de =ng@e, nturi, eaoraie, insolaie, ariaia reciitaiilor H Caracteristici ale bainuluiI 'od de utiliare a terenurilor, tiuri de egetaie, descărcări de ae uate, i'uri%icări er'anente sau accidentale H Date riind cantităile de ae utiliate =n di%erite scouri, co'oiia c@i'ică a aelor uate. Fn decursul eloatării, =n lacurile de acu'ulare se roduc anu'ite %eno'ene care nu aeau loc =n regi' natural. -rintre %actorii 'odi%icatori care in%lueneaă sau deter'ină sc@i'bări ale caracteristicilor %iicoHc@i'ice ale aei suntI H Di%erena de densitate care =n di%erite oriuni caracteristice ale a'ena:ărilor co'lee este deter'inată de di%erene de te'eratură, salinitate, 'aterii =n susensie H Aariaiile de iteă H Eaorarea, curenii de aer, diolarea sau reciitarea di%eritelor 'inerale H &ctiitatea biologică. &ceşti %actori sunt corelai, ariaia unuia aducnd 'odi%icări areciabile celorlali. Fn o'nia, cea 'ai %recentă 'ăsură de ='bunătăire a calităii aelor din lacurile de acu'ulare este Ggolirea de %und? sau si%onarea aei din adnci'e. A& :& 'ro$e#2ia "ur"elor e a)7 "u!$eran7 &cest ti de rotecie e tot 'ai di%icil datorită 'ultilicării surselor de oluare. -reenirea oluării resurselor şi surselor de ae subterane, ca şi a celor de sura%aă este 'ult 'ai ie%tină dect actiitatea de deistare, tratare şi eli'inare a e%ectelor oluării. !or'atiele cu riire la calitatea aelor reintă rinciiile de calcul entru rotecia sanitară, deter'inarea di'ensiunilor unor one =n :urul sursei (a'onte, aal şi lateral) ast%el =nct aa in%iltrată la 'arginea unei one de rotecie să a:ungă la catare duă un interal de ti' (entru autoeurarea aei subterane). &cest interal de ti' este regle'entat ast%el =nct să %ie su%icient entru disariia eentualilor ger'eni atogeni din aă sau să er'ită adotarea unor 'ăsuri de rotecie a sursei. -rotecia intrinsecă a sursei reultă dinI H Modul de a'lasare %aă de sursele de oluare eistente sau oteniale H -rotecia suerioară a sursei rin etanşşarea, iolarea şi ci'entarea aci%erelor suerioare necatate H Fnc@iderea şi etanşarea %ora:elor abandonate (%ora:e de studii, de eloatare) -rotecia areală (teritorială) reultă dinI H Deter'inarea şi instituirea onelor de rotecie din caua unor surse de oluare oteniale sau accidentale care se %ace rin studii @idrogeologice. Qonele de rotecie sanitară entru aci%erele catateI H erimetrul de protec"ie !idrologeologică e teritoriul =n cadrul căruia este interisă eecutarea oricăror lucrări care ar utea să =nrăutăească regi'ul şi calitatea aelor subterane, curinnd sursa resectiă, ona sa de ali'entare şi cea de drenare H erimetrul de protec"ie sanitară ese teritoriul din :urul surselor de ae subterane sau de substane 'inerale teraeutice =n care se interice sau se li'iteaă orice %el de actiitate care rereintă reHun risc de conta'inare bacteriană sau oluare c@i'ică a surselor. Qonele de rotecie a surselor de aă subterană suntI
1"
Zona I rereintă 4ona e )ro$e#2ie "ani$ar7 #u regim "e%er este localiată i'ediat adiacent sursei de aă şi e proiectată să o proteeze pe aceasta #mpotriva efectelor imediate ale activită"ii umane. Ea este sura%aa de%inită de asigurarea duratei de arcurgere de 'ini' 20 de ile a unei icături de aă < otenial conta'inată < in%iltrată la li'ita sa şi care ar a:unge la sursa de aă subterană. Distana de rotecie 'ini'ă sre a'onte de sursă este de 50 ', iar aal 20 '. a sursele de adnci'e dacă aci%erul %reatic este rote:at coresunător, iar aci%erul de 'edie adnci'e sau de 'are adnci'e catat este rote:at coresunător, distana de rotecie sanitară 'ini'ă sre a'onte şi sre aal sHar utea reduce la 10 '. H Zona II rereintă ona de )ro$e#2ie e re"$ri#2ie şi curinde teritoriul din :urul onei #. Este roiectată să asigure protec"ia sursei de apă fa"ă de contaminarea bacteriană şi impurificarea c!imică. Durata de arcurgere a unei icături de aă otenial conta'inată sau i'uri%icată a %i de 'ini'u' 50 de ile de la unctul de in%iltrare la li'ita onei #. &ceastă erioadă de ti' e necesară entru eli'inarea bacteriilor u'anoHatogene. H Zona III rereintă ona de rotecie şi obseraia cu sco ractic de atenionare entru reenirea oluării şi e direcia a'onte este cea 'ia =ndeărtată de sursa de aă subterană. De%inită ast%el, ona ### curinde =ntreg bainul @idrogeologic al sursei de aă, inclund ona de ali'entare şi e cea de drenare, asigurnd ractic rotecia @idrogeologică a sursei. Kiecare din aceste one er'ite des%ăşurarea unor actiităi antroice cu i'acte 'ai 'ici sau 'ai 'ari =n %uncie de distana %aă de sursa de aă (culturi, construcii, a'ena:ări, etc.) dar cu nu'eroase restricii (cel uin =n lan legislati). A&;& E)urarea a)elor u4a$e ereintă ansa'blul de 'ăsuri şi rocedee rin care i'urităile de natură c@i'ică ('inerală şi organică) sau bacteriologică, coninute =n aele uate, sunt reduse sub anu'ite li'ite ast%el =nct aceste ae să nu 'ia dăunee recetorului =n care este eacuat şi să nu ericlitee %olosirea aelor acestuia. -rocesele de eurare sunt =n 'are 'ăsură ase'ănătoare cu cele care au loc =n ti'ul autoeurării, nu'ai că sunt diri:ate de către o' şi se des%ăşoară cu o iteă 'ult 'ai 'are. -rocesele de eurare sunt de natură %iicoH'ecanică, c@i'ică şi biologică. Fn ur'a alicării acestor rocese reultă ca rinciale roduse ur'ătoareleI H &e eurate (e%luent eurat) care sunt eacuate =n recetor sau ot %i alori%icate entru irigaii sau alte %olosine H !ă'oluri < care sunt =ndeărtate din staie şi alori%icate Eurarea aelor uate curinde două 'ari grue de oeraii succesieI H einerea şisau trans%or'area substanelor nocie =n roduşi nenocii H -relucrarea substanelor reultate din ri'a oeraie sub dierse %or'e (nă'oluri, e'ulsii, su'e) -entru detalii desre eurarea aelor ei lucrarea citată ag. 11+ < 1*9 B& Di")er"ia )oluan2ilor 9n a$mo"fer7& H
20
21
C& 'oluarea foni#7 -uină %iicăI undele sonore sunt unde 'ecanice longitudinale ce se ot roaga =n solide, lic@ide şi gae. &tunci cnd in =n contact cu urec@ea dau naştere senaiei de "une$. /rec@ea o'enească este sensibilă la undele interalul de %recenă situat =ntre 20 şi 20 000 J (un J rereintă %recena unui %eno'en eriodic a cărui erioadă este de 1 s). !ielul de intensitate sonoră se 'ăsoară =n decibeli (a PHa arte dintrul bel). #ntensitatea 'ai'ă e care o oate suorta uec@ea coresunde unui niel de intensitate sonoră de 120 dB, nu'it )rag e urere& 6năl"imea sunetelor este corelată cu %recena. e accetă ca de%iniie a noiunii de 4gomo$ orice sunet ce deăşeşte li'ita de *5H+0 dB, roocnd discon%ort urec@ii u'ane. Ha constatat că go'otele de intensitate scăută, dar suărătoare, care ătrund =n locuina o'ului din circulaia eterioară sau din =ncăerile =necinate, datorită aciunii lor er'anente, iua şi noatea, se constituie =n nişte iritani cronici ai organis'ului u'an. Qgo'otele iolate de +0H50 dB sunt su%iciente entru a erturba odi@na nor'ală e ti'ul noii. Qiua aceleaşi go'ote ot induce discon%ort doar dacă organis'ul este suraslicitat si@ic. 22
Qgo'otele %oarte uternice al căror niel de intensitate deăşeşte cu ;5 H"0 dB gradul de audibilitate, e lngă %atul că ot reduce la ero inteligilibilitatea orbirii, cueaă o ierdere tretată, nă la surditae, a sensibilităii auditie. urditatea er'anentă oate aare duă +H5 ani de actiitate =n 'ediu cu go'ot deosebit de intens (ind. iderurgică, tetilă, etc.). a%eciunile organului auditi sunt =nsoite aici şi de agraarea tulburărilor si@ice %i %iiologice. &st%el duă nu'ai *H+ ani de lucru =ntrHo industrie go'otoasă, circa 90O din 'uncitori su%eră de a%eciuni neroase (dureri de ca, a'eeli, stare de %rică, iritiabilitate sau stare e'otiă se'ni%icatiă), iar dintre ei aroae +0O sunt bolnai şi de gastrită sau ulcer duodenal iar aroi'ati 10O su%eră şi de @iertensiune arterială.
!u doar go'otul este deran:ant entru o' ci şi %i!ra2iile roduse de sunete. Fn acest ca nu'ai anu'ite ări ale corului o'enesc (=ndeosebi 'inile) sunt suuse direct aciunii irbraiilor roduse de dierse unelte şi instalaii. &st%el, se cunoşate sndro'l de Gdegete albe? la 'uncitorii ce utilieaă %ierăstraie 'ecanice şi care constă =ntrHo degradare tretată a esutului neros şi ascular al 'inilor nă la ierderea co'letă a sensibilităii tactile. Aibraiile roduc şi %eno'enul de Goboseală? a 'aterialului. Este orba de 'ici %isuri care se roagă =n utila:ele care roduc ibraii şi go'ote uternice. -rincialele tiuri de surse care roduc ibraii şi go'ote ot %i clasi%icate ast%elI H Maşini şi rocese te@nologice ('aşini unelte, 'aşini tetile, entilatoare, etc.) H ubansa'ble şi organe de 'aşini ('ecanis'e cu roi dinate, rul'eni, etc.) H #nstalaii sanitare şi de condiionare a aerului H Mi:loace de transort (go'ot eterior urban). Ha constatat că =n centrele olulate sursele de go'ot sunt nu'eroase. Cele 'ai i'ortante ot %i, totuşi, considerate ur'ătoareleI transortul urban, borul aioanelor, circulaie liberă e străi, şantiere de construcii, circulaia trenurilor, ec@ia'ente cu 'aniulani şi 2*
ietonii. Fn %uncie de ona =n care locuieşte sau lucreaă o ersoană a su%eri in%luena negatiă a unora sau altora din sursele enu'erate 'ai sus. 3ab. #. Distribuia e tiuri de go'ot a recla'aiilor re%eritoare la go'ot +ur"e 'ro#en$e ? +)e#ifi#a2ie 'ro#en$e ? 3ransort *9,+ 3ransort rutier +.+ 3ransort aerian 2;.* -arcuri, =ncărcări, oriri 1".* 3ransort %eroiar 5.* 3ransort naal 0.5 Meşteşuguri şi *5,9 Qgo'ote de roducie, rearaii +"." actiităi co'erciale #nstalaii de condiionare a aerului 1".5 estaurante, baruri 1".0 Co'er şi distribuie 11. Aecini 19." #nstalaii casnice +.; &ni'ale de casă 25.5 Coii şi adolesceni 1+.; #nstalaii de =ncălire 12.; Şantiere de construcii 9.2 !eseci%icate *;.+ /nelte neu'atice 21.1 Maşini 19.* Baterii iloi 15.+ Ae@icule (buldoere, tractoare) 15.+ <e surse 1.9 i'ita ad'isă a go'otului este de 0 dB, iar ea este deăşită adesea, 'ai ales =n 'ediul urban. -entru reducerea go'otelor trebuie reduse sau anti%onate sursele de go'ot. Materiale care au rol absorbant sunt dintre cele 'ai di%erite, de la tencuielile oroase, la lăcile din ată 'inerală, %ibre 'inerale sau egetale rigidiate cu liant, slă etc.
D& 're%enirea )olu7rii "olului -roble'a deosebit de i'ortantă, reenirea oluării solului este, =n ri'ul rnd, o actiitate la niel concetual, de elaborare a unor nor'e te@nice de rotecie a calităii solului, şi =n al dolea rnd de resectare a a acestora =n actiitatea curentă. !or'ele te@nice elaborate entru o'nia riind rotecia calităii solului (C. ăuă) se re%eră la reenirea oluării solului datorităI H Degradării stării %iice o E%ectuarea lucrărilor de regătire a solului nu'ia =n condiii de u'iditate oti'ă a solului o educerea la strictul necesar a lucrărilor de regătire a solului, =ntreinere a culturilor, co'batere a dăunătorilor, de recoltare şi transort al recoltei, de eitare a eecutării lor cnd u'iditatea solului este ecesi= o Fntreruerea irigării terenurilor =nainte de e%ectuarea unor lucrări entru a eita destructurarea solului 2+
educerea la 'ini' a nu'ărului de dru'uri =ntre tarlale şi a ătrunderii tractoarelor e aceste terenuri H &cidi%ierii, ca ur'are a alicării unor =ngrăşă'inte c@i'ice cu otenial de acidi%iere o Kolosirea sorti'entelor de =ngrăşă'inte cu aot lisite de otenial de acidi%iere, e soluri 'oderat şi slab acide (J =ntre 5.; şi .;) o &di'inistrarea de a'enda'ente calcice =n cantităi necesare co'baterii acidi%ierii H Dereglări ale regi'ului de nutriie =n sol (eces sau carenă) o ealiarea şi 'eninierea =n ri'ii 20 c' ai solului a unei asigurări bune cu %os%or şi otasiu o &'endarea calcică a solurilor ast%el =nct să nu se a:ungă la alori de J =n aă 'ai 'ari de .2 < .5, =n scoul reenirii carenelor cu 'icroele'ente o E%ectuarea studiilor agroc@i'ice H Eroiunii H Ecesului de aă H ărăturării secundare o Meninerea nielului aei %reatice 'ineraliate la ad=nci'i 'ini'e =n %uncie de ona cli'atică rin o bună %uncionare a siste'ului de drena:, reducerea ierderilor din reeaua de irigaii, reducerea stagnării aei e un teren (crourile) H -oluări c@i'ice, biologice şi radioactie. E& 'oluarea raioa#$i%7 adioactiitatea naturală, co'onenta de baă a a'ediului =ncon:urător, este deter'inată de reena =n sol, aer, aă, egetaie, organis'e ani'ale, recu' şi =n o' a substanelor radioactie de origine terestră, eistente =n 'od natural din cele 'ia ec@i ti'uri, la care se adaugă radiaia cos'ică etraterestră. 'ul trăieşte =ntrHun 'ediu co'le, %iind continuu sub aciunea 'ultor ageni %iici (lu'ina, sunetul, radiaia ioniantă). Mediul =ncon:urător conine surse naturale de radiaii, eistente de 'iliarde de ani e -ă'nt, acestora o'ul leHa adăugat, =n ulti'ii aroae 100 de ani şi e cele arti%iciale, create de el. aioactiitatea naturală reintă, =n ulti'ele decenii, 'odi%icări se'ni%icatie datorită actiităilor o'ului (aducerea la sura%aă a 'inereurilor radioactie, etracia şi utiliarea cărbunelui, a aelor ter'ale). E%ectele radiaiilor au la baă interaciunea lor cu 'ateria, %eno'en baat e cedarea energiei radiaiilor incidente către substana străbătută. #radierea esuturilor şi a organelor se roduce %ie datorită unei surse de radiaii din a%ara organis'ului (iradiere eternă), %ie datorită radionucliilor a:unşi =n organis', ceea ce constituie conta'inarea internă rin care se realieaă o iradiere internă a organis'ului. %copurile supraveg!erii radioactivită"ii suntI H Cunoaşterea %actorului %iic < radioactiitatea < eistent e -ă'nt şi, =ntrHo bună 'ăsură deter'inant al eoluiei ieiiL H Ealuarea eunerii o'ului la radiaii şi, duă ca, luarea de 'ăsuri de radioteraieL H tabilirea oortunităilor =n re%acerea ecologică a onelor cu radioactiitate crescută ca ur'are a actiităilor u'ane (ar'e nucleare, deoite de deşeuri radioactie, eloatarea 'inereurilor radioactie, accidente la centrale nucleare). %urse naturale de iradiere odată Gactiate? rin eloatare ătrund =n clădiri şi obiecte casnice, industiale, etc. H Raia2ia #o"mi#7& e resuune că are origine doar =n galaia noastra. !u oate %i controlată. o
25
Raia2iile Gamma $ere"$re. 3oate 'aterialele din scoara -ă'ntului sunt radioactie. /raniul, toriul şi -otasiul +0 contribuie la această energie. H 'rou"ele e e4in$egrare ale raonului. Cnd gaele de radon sau toron ies din ă'nt şi se diserseaă =n aer au concentraii =n general 'ici. Concentraia =n =ncăeri creşte dacă nu se %ace o in%uie de aer roasăt de a%ară. -rodusele de deintegrare ot %i =ndeărtate rin creşterea entilaiei şi %olosirea instalaiilor de uri%icare a aerului. H Raioa#$i%i$a$ea alimen$elor. Fn aer, ali'ente şi aă sunt reeni radionuclii ai uraniului şi toriului, lu'bului 210 şi oloniului 210 care iradiaă esuturile interne ale corului. Modificarea iradierii naturale ca urmare a activită"ilor antropice se face prin* H Tra$amen$e mei#ale& #nstalaii de radiaii P (ontgen) %olosite =n sitale sunt robabil cele 'ai cunoscute surse de radiaie arti%iciale. radiogra%ie a toracelui trans%eră la'nului un ec@ialent al doei de 20 (ieert < unitate de 'ăsură a radiaiei). adiaiile se utilieaă şi entru tratarea a%eciunilor 'aligne (canceroase) rin %olosirea radiaiilor P sau $a''a date de surse de CobaltH0, dar şi #odH1*1 entru trata'entul cancerului tiroidian. H De)uneri raioa#$i%e e la e<)erien2e #u arme nu#leare& se roduc iradieri cu lutoniu < 2*", Carbon < 1+, stroniul < "0 şi cesiul 1*9. Fn ur'a eeri'entelor nucleare radiaia creşte la nielul at'os%erei suerioare duă care are loc o cădere graitaională care eune organis'ele ii la radiaii sau se deune e sol. H De%er"7ri 9n meiu din industria energetică nucleară =n care se %oloseşte 'ai ales /raniul sub %or'ă de co'bustibili =n centralele ato'oelectirce. &ceste deersări eistă indi%erent de tiul de centrală şi eistă o serie de reco'ense e care le ri'esc oa'enii ce traiesc =n rea:'a acestora. De ee'lu oulaia din Cernaodă nu lăteşte curentul electric. H E<)unerea )rofe"ional7& e re%eră la ersonele care lucreaă =n 'ediu radioactiI ersonal anga:at =n centrale ato'oHelectrice, siste'ul 'edical, aărare, etc. &ici intră nu doar radioactiitatea la care sunt euse aceste ersoane ci şi accidentele care ot aărea. Cele 'ai cunoscute accidente la centrale nucleare sunt cele din 'artie 1"9" =n /& (3@ree Miles #sland) şi cel de la Cernobl (/) =n 1";. Fn o'nia, robabilitatea de roducere a unui accident este %oarte redusă 'ai ales datorită te@nologiei %olositeI centrale de origine canadiana ti C&!D/. 0& 'oluarea moral7 !u'ărul de locuitori ai lanetei creşte =n %iecare i datorită ineriei de'ogra%ice dar şi datorită deoltării ele'entelor de igienă, =ngri:ire 'edicală, condiii te@nologice entru ='bunătăirea calităii ieii. /n ri' asect al oluării 'orale se re%eră la "e#uri$a$ea alimen$ar7& isa sau recaritatea acestui indicator i'lică aariia 'alnutriiei. Condiiile econo'ice caracteristice di%eritelor ări ale lu'ii ot deter'ina aariia in"e#uri$72ii lo#urilor e mun#7/ a a)ari2iei 1oma>ului/ a egra7rii #oni2iilor e $rai 1i im)li#i$ e #ali$a$e a %ie2ii& <e ele'ente ale oluării 'orale suntI a!u4ul e al#ool/ $u$un/ #on"umul e roguri/ #re1$erea #riminali$72ii/ a)ari2ia $erori"mului =n lu'ea 'odernă. H
Mini"$erul meiului $ransune şi i'le'enteaă regle'entările /niunii Euroene riindI 2
H H H H
-reenirea şi controlul integrat al oluării (#--C) -la%oanele naionale de e'isie entru anu'ii oluani at'os%erici #nstalaii 'ari de ardere (#M&) Controlul actiităilor care reintă ericole de accidente 'a:ore =n care sunt i'licate substane ericuloae (EAE ##) H Co'uşi organici olatili (CA) H Etic@eta ecologică H c@e'a euroeană de ecoH'anage'ent şi audit (EM&) Ministerul 'ediului ur'ăreşte rin aces dearta'ent (al i'le'entării regle'entărilor euroene) =ndelinirea cerinelro entru ur'ătoarele coneniiI H Conenia de la $enea asura oluării at'os%erice trans%rontiere e distane lungi H Conenia Jelsin8i riind accidentele industriale cu e%ecte trans%rontiere H Conenia de la toc8@ol' riind oluanii organici ersisteni (--).
29
III.
)isc( *a'ard( de'ec*ilibru disfuncţionalitate de mediu
Ri"# degradare de:a rodusă şi substituit acesteia. El nu oate %i =neleselicat dect sub asect relaional, dina'ic, re%erinduHse de dret şi de %at < nu doar şi nu =n ri'ul rnd la degradarea unuia sau altuia dintre ele'entele utile o'ului, ci la posibilitatea ca eoluia interaciunii interne şi eterne ale =ntregii structuri siste'ice căruia acel ele'ent =i aarine să se orientee =ntrHo direcie dis%uncională. &st%el, eolu=nd riscant, structura resectiă oate a:unge nu nu'ai la %or'e degradate ale unuia sau altuia dintre ele'entele co'onente ci, =n ri'ul rnd la degradarea unor 'ecanis'e %uncionale i'ortante, la deorganiare, iernduHşi calitatea =n siste'. @ulnerabilitate < din unct de edere se'antic tri'ite la suscetibilitatea de a %i destructurat, deorganiat un siste', ceea ce coresunde %arian$ei nega$i%e a ri"#ului. #. /ngureanu sune că Gar %i util entru acurateea ştiini%ică a li'ba:ului seci%ic să se aibă =n edere %atul că structurile siste'ice co'lee, eterogene, cu %uncionalitate uternic diersi%icată, au o sensibilitate deosebită, o 'are atitudine de a reaciona la sti'uli di%erii, interni sau eterni, dintre care nu toi sunt agresii, and caacitatea de a răni?. Aulnerabilitatea nu este =n realitate dect una dintre %or'ele sensibilităii structurilor interactie. Aulnerabilitatea este considerată (=n 'od corect) o re'isă a riscului. Este clar că ea este reultatul unei sensibiliări =n care struturastructurile ur'ărite =şi 'enin co'orta'enul sensibil şi ot %i agresate, rănite. Deorganiarea =n siste'e oate G='brăca? %or'e din cele 'ai di%eriteI - Degradareaeuiarea unor resurse naturale, tradiionale, - F'bătrnirea oulaiei actie, - Degradarea sub li'ita e%icienei a reelei de co'unicaii, sau de ali'entare cu energie electrică - estructurări econo'ice seere şi raide ce oate ani@ila structuri social < econo'ice =ntregi. #ntereniile entru reducerea riscurilor trebuie să %ie =ntotdeauna gandite siste'ic. 3rebuie găsite soluii entru Gasigurarea %uncionalităii siste'ului?. De ee'lu intericerea nătorii carniorelor 'ari, =n scoul roteciei acestora, oate deter'ina creşterea necontrolată a nu'ărului acestora =ntrHo regiune şi la erturbarea lanului tro%ic, sau c@iar la con%licte cu oulaia u'ană. a %el, dorina de a ăstra un grad ridicat de naturalitate al eisa:ului rural =ntrH un arc naional de ee'lu, oate duce la reducerea la 'ini' a inestiiilor. Dar asta deter'ină aariia sărăciei (un risc social) iar oa'enii =nce să taie ădurea, să braconee secii rote:ate (din neoia de @rană) şi aare riscul degradării unui eisa:, al ierderii biodiersităii. Con%undat %recent cu riscul, !azardul di%eră totuşi de acesta. Jaardul rereintă robabilitatea. El este aleatoriu şi eri'ă tiul de eoluie =n care deter'inări'otiaii ne=nse'nate ot declanşa 'odi%icări a'le, raide şi care, sre deosebire de risc, nu sunt reiibile, şi cu att 'ai uin antecalculabile. Koarte 'ulte %eno'ene naturale de 'are anergură (ulcanis', seis'icitate) se roduc ca e%ecte ale @aardului (sau cel uin sunt erceuteconsiderate ast%el, datoriă recarităii ':loacelor de cercetare actuale, care nu er'it =ncă studierea şi cunoaşterea co'letă a contetului dina'ic generator). De ase'enea, co'leitatea structurală şi rit'urile grăbite ale siste'ului socialHecono'ic roduc @aard, att =n cadrul intern ct şi =n a%ara lui.
2;
Deec@ilibrele care conduc sre risc sau @aard nu sunt deec@ilibre %uncionale (raguri =n geosiste') ci sunt deec@ilibre dis%uncionale, care roduc erturbări ale circuitele naturale sau socioHecono'ice. Jaardul natural (aH@aar din li'ba arabă :oc de noroc) are o conotaie strict negatiă resuunnd probabilitatea apari"iei unui fenomen poten"ial devastator #ntr:o anumită perioadă şi pe un anumit areal (#uliana &r'as, 200). Fn =nelesul ter'inologic actual, @aardul caătă alenă de risc nu'ia din ersectia leării oteniale a intereselor unei co'unităi u'ane, eusă şi ulnerabilă la un anu'it eeni'ent natural. iscul natural este robabilitatea de a %i a%ectat ca şi co'unitate u'ană de un @aard. El este dat de nielul aştetat al ierderilor =n caul roducerii eeni'entul natural aştetat. iscul este indisolubil legat de reena o'ului =n teritoriu, caabil de a conştientia cauele şi consecinele %eno'enului aleator, disunnd, totodată de liber arbitru. Fn absena co'unităii u'ane, nu ar eista risc ci doar @aard, indi%erent de di'ensiunile şi consecinele %eno'enelor etre'e asura saiului natural. Ca singură entitate caabilă a se conştientia e sine ca arte co'onentă şi di%erită de lu'ea eterioară, o'ul se =nscrie cu o dublă calitate =n relaia sa cu riscul natural < ca %actor otenial sau declanşator, dar şi ca %actor care oate 'ini'ia riscul natural. Fn relaia co'unităii u'ane cu eeni'entele naturale etre'e, se oate di%erenia =ntre un risc erceut ca %iind tolerabil , sub asectul ierderilor, de către autorităile locale şi dezastrul sau catastrofa , care i'lică dis%uncionalităi grae la nielul societăii =n cauă. Fn această ulti'ă situaie, re%acerea se oate realia doar cu a:utor etern. De4a"$rul redă situaia =n care eeni'entul de risc sHa rodus şi efectele sale depăşesc capacitatea de adaptare imediată din partea comunită"ii umane. Deastrul este eresia gradului de vulnerabilitate al comunită"ii afectate de un !azard natural şi capacitatea insuficientă a măsurilor de adaptare la risc. +u"#e)$i!ili$a$ea se re%eră la o redisoiie entru anu'ite 'ecanis'e seci%ice de reorganiare internă, =n %uncie de condiiile iniiale ale sste'ului. De ee'lu, un ersant care eolueaă =n condiii seci%ice de substrat, cli'ă, resurse de aă, etc., deine suscetibil la alunecări =n situaia unor 'odi%icări =n s%era condiiilor iniiale. Jaardele de 'ediu suntI @aarde naturale, te@nologice şi @aarde de contet (care in de sc@i'bările de 'ediu) (duă S. 'it@, 2009). =azardele naturale sunt eeni'entele geo%iice şi biologice etre'eI $eologice < cutre'ure, eruii ulcanice, alunecări de teren, aalanşe &t'os%erice < cicloni troicali, tornade, căderi uternice de ăadă, loi toreniale eceionale Jidrologice < inundaii e ăi, inundaii e ăr'uri, secete Biologice < deastre eide'ice, incendii naturale de ădure =azardele te!nologice (accidente 'a:ore) &ccidente de transort < aiatice, e căile %erate, e 'ări şi oceane &ccidente industriale < eloii şi incendii, ierderi de substane toice sau radioactie Clădiri ublice sau riate nesigure < răbuşiri, incendii Materiale ericuloase < deoitare, transort, %olosirea şi 'aniularea incorectă a acestora =azardele de conte/t 2"
-oluarea trans%rontalieră a aerului < sc@i'bări cli'atice, ridicarea nielului ceanului -lanetar Degradarea 'ediului < desăduriri, deşerti%icare, ierderea resurselor naturale -resiunea antroică < urbaniare intensiă, concentrarea in%rastructurii, agricultura intensiă
*0
*1
I+.
,cosistemele umane
Ecosistemul uman este ansa'blul lanetar =n care interacioneaă oulaiile u'ane cu %actorii de 'eidu. El oate %i considerat un ecosiste' deoarece este locuit de o singură secie < o'ul. 'ul < ca arte a bios%erei, şiHa creat siste'e rorii i'le'entate =n ecosiste'e naturale. Ele ăstreaă ele'ente ale ecosiste'elor naturale şisau le adateaă rin interenii noi, %at care creaă interdeendene şisau interaciuni antagonice sau co'le'entare. Ecosiste'ele u'ane sunt "i"$eme e"#=i"e cu sc@i'b de energie, 'aterie şi in%or'aii cu 'ediul natural. Kaă de ecosiste'e naturale =n care reglarea şi autoreglarea ăstreaă ec@ilibrul, cele u'ane sunt 'ai instabile, entru că ele au la baă att %actorii de 'ediu ct şi constrngerile instituionale, te@nice, etc. De %oarte 'ulte ori interenia antroică deăşeşte rogra'area biologică a ecosiste'elor naturale roducnd deordine. $. lier (1";0) ecologia umană nu este o prelungire a ecologiei, ci o ştiin"ă cople/ă care se bazează pe conceptele eco:biologice, şi care studiază toate rela"iile stabilite #ntre oameni, #ntre aceştia şi mediul #nconurători, dar care trebuie să elaboreze strategii de conservare a omenirii. Kiina u'ană se adateaă 'ai 'ult %aă de toate celelalte co'onente biologice, entru că ea 'odeleaă 'ediul duă neoile sale sau se adateaă ea =nsăşi rin oină, gndire. Kactorii sociali şi te@nici au stat la baa rocesului de u'aniare, iar din interaciunea 'ediuHo' se nate 'ediul deriat, arti%icial nu'it şi noo"fer7& Multitudinea roble'elor legate de o' ca %iină biologică, econo'ică, socială, =i con%eră şi ecologiei u'ane caracteristica de ştiină luridiscilinară, a%lată la grania =ntre do'eniul ştiinelor naturale şi cele sociale. &bordarea geogra%ică a deter'inat aariia ter'enului e geoecologie, deriat de la ecologia peisaului B. >roll, )5+5; sau al peisaului geografic C. >ricart, )535;. Duă &. Silnc@en'ann geoecologia este o ştiin"ă care studiază procesele spa"io:temporale ce conduc la sc!imbarea lumii, văzută ca oraş, "ară, regiune, etc. Fn această ersectiă se oate =nscrie şi studiul ecosistemelor umane nu'it de geogra%ie ecologia aşezărilor umane şi care studiaă moul 9n #are omul 1i-a #on"$rui$ )ro)riul "i"$em )e !a4a #ra#$eri"$i#ilor na$urale/ 9n #onformi$a$e #u ne%oile "ale ma$eriale/ "o#iale/ ")iri$uale e$#& Fn cadrul acestei ştiine (cu de%inire şi 'etode de analiă) se indiidualieaă două ra'uri di%eriteI ecologia aşeărilor urbane şi a aşeărilor rurale indisolubil legate de geogra%ia urbană resecti rurală. A& Meiul ( "u)or$ al "i"$emelor e#ologi#e umane 'ul < %aă de toată lu'ea ie se insereaă =n 'ediul geogra%ic utilind acele cele'ente care =i sunt necesare, construind siste'e care =ncearcă să gre%ee c=t 'ai bine acest ansa'blu %uncional. Cu toate e%orturile deuse de o', ecosiste'ele aărute nu %uncioneaă =n ar'onie co'letăcu natura, deoarece Gintrărilor? naturale li se contraun Gieşiri? negatie, care un =n ericol 'ediul natural, iar rin %eedHbac8 şi e cel antroic sau antroiat. A.1. -ocali'area spaţiului geografic
-ri'ul ele'ent legat de reena unei aşeări u'ane =ntrHun saiu sunt reerele localiării saialeI coordonate geogra%ice şi 'ate'atice care dau indiidualitate şi ireetabilitate *2
%iecărui ecosiste' u'an. Aarietatea trăsăturilor geogra%ice %iice i'une soluii de utiliare şi adatare la 'ediu %at care creaă caracteristici articulare %iecărei aşeări u'ane. Di%erenierile eistente =n structura sau tiul ecosiste'ului roin de la inter%erenele aşeării 'ate'atice cu oiia geogra%ică roriuHisă (caracteristici geologice, geo'or%ologice), din oiia geoH olitică, ac@iiiile te@nice, tradiii etc. ozi"ia geografică constituie un prim indiciu asupra entită"ii aşezării umane şi a func"ionalită"ii #ntr:un teritoriu (-. $ştescu, 1"";). A.2. )olul tectonicii şi al litologiei
aşeare u'ană are neoie de un substrat geologic %aorabil, =n care riscurile să %ie etre' de reduse. Doar 2"O din sura%aa 3errei e rereentată de uscat, şi din aceasta doar o 'ică arte este %aorabilă instalării ecosiste'elor u'ane. &tt onele de orogen ct şi cele de lat%o'ă sunt acoerite de ecosiste'e u'ane. Dar orogenul tnăr (lanul alinoHcaratoH @i'alaan) este 'ai instabil şi une roble'e legate de 'işcări tectonice. Deoltarea ştiinei şi a te@nicii a er'is instalarea ecosiste'elor c@iar şi =n aceste one ('ai 'ult dect =n trecut) dar costurile entru asigurarea %uncionalităii siste'elor sunt 'ai 'ari. 3ot =n această categorie a'inti' şi regiunile cu ulcanis' acti. itologia %aorieaă sau restricioneaă un ecosiste' u'an. Ea trebuie corelată cu co'actitatea, reistena, altitudinea, solurile. /nele ecosiste'e u'ane sHau deoltat e structuri de gresii (cetăile ărăneşti din 3ransilania), şisturi, calcare (castelul Bran), la altitudini 'ari, entru a da sitului o oiie de%ensiă. <ele sHau adatat la roci neci'entate (Constana, $iurgiu < arial aşeate e nisiuri). 2.3. )estricţii şi fa$orabilităţi ale reliefului pentru ecosistemele umane
Fncă de la =nceuturile o'enirii relie%ul a :ucat un rol i'ortant =n distribuirea şi 'or%ologia ecosiste'elor urbane. &' utea 'eniona %atul că ri'ele aşeări =n saiul caratoHdunărean au %ost =n eşterile din 'uni, aoi (aleolitic) =n deresiunile intra'ontane şi e ăile rurilor din ubcarai. &şeările din saiul de c'ie sHau indiidualiat şi 'ărit abia duă ce oa'enii au căătat uterea de a se aăra =n %aa cotroitorilor. C'iile o%ereau soluri cu roductiitate 'are şi cli'at blnd. Fn cadrul relie%ul sunt ara'etrii 'or%ologici şi 'or%o'etrici care sunt sau nu %aoriani entru locuire. -antele 'ici, @iso'etria, ersanii =nsorii şi se'i=nsorii, %rag'entarea relie%ului (dată de 'uli'ea şi lungi'ea reelei @idrogra%ice), sura%eele casioriontale (cu ante 'ai 'ici de *T sau =ntre *T şi 10T). a toate acestea se adaugă rocesele geo'or%ologice actuale care de cele 'ai 'ulte ori au caracter de restrictiitate (ubcaraii Buăului, ai Alcei). &roae toate ecosiste'ele u'ane au 'odelat relie%ul sau au utiliat con%iguraia lui entru a obine er%or'ane %uncionale. -rin 'odelare aare la aşeările ec@i sttratul antroic %or'at din acu'ulări, uneori din dislocări. Co'actitatea şi structura relie%ului este c@i'bată nu nu'ai la sura%aă ci şi =n ro%unie (galerii de eloatare subterană, canaliări, adăosturi). -e 3erra cele 'ai o%ertante entru @abitat sunt c'iile (5+O) din sura%aa continentelor, ur'ată de 'uni şi dealuri (*O) şi odişuri (10O). $radul de ocuare al acestora cu aşeări este di%erit =nsă deoarece intră =n calcul şi ali ara'etriiI 'icrorelie%ul (deresiuni, ăi, terase, lunci), reena resurselor, a aelor, aariia unor căi de co'unicaie, deciiile olitice sau ad'inistratie. Din unct de edere @iso'etric ecosiste'ele u'ane a:ung la +100 ' altit. Fn &'erica de ud (suburbiile caitalei a -a), &sia (5*00 ' =n 3ibet), &%rica (2+2+ ' =n &dis &beba), iar =n Euroa la este 2000 ' (M. &li).
**
Fntre 0 şi 200 ' (ce rereintă un s%ert din sura%aa 3errei) eistă este :u'ătate din oulaie şi ecosiste'e u'ane, iar aroae ;0O din oulaia $lobului trăieşte la sub 500 ' altitudine. a este 1000 ' trăieşte ;,2O din olulaie iar la este 2000 ' doar 1,5O. A.!. Clima
&re un rol 'a:or =n iaa ecosiste'elor u'ane. Ea este considerată cel 'ai restricti dintre %actorii geogra%ici. Datorită condiiilor cli'atice oulaia stabilă eistă =ntre ;2T latitudine ! şi 5+T latitudine sudică. Qona caldă este cea 'ai locuită (este 50O din oulaia $lobului) %iind de alt%el şi ri'a arie =n care sHa %or'at o'enirea. Cli'atul troical deine 29,O din oulaie, ur'at de cel te'erat continental şi de cel te'erat oceanic. Eta:area cli'atică este resonsabilă entru deoltarea aşeărilor =n egală 'ăsură cu distribuia latitudinală. Kactorii cli'atici care condiioneaă distribuia ecosiste'elor u'ane suntI radiaia solară, circulaia generală a at'os%erei şi %actorii %iicoHgeogra%ici locali (relie%, ae, egetaie, soluri). Dintre ara'etrii cli'atici i'ortani a'inti'I te'eraturile reciitaiile şi nturile. >emperatura aerului su%eră ariaii eriodice (anuale, anoti'uale, diurne) şi neeriodice (accidentaleH erioade cu te'eeraturi %oarte ridicate sau %oarte scăute). riunde e 3erra %aria2ia iun7 rereintă o oscilaie si'lă cu un 'ini' di'ineaa (ora 9) şi un 'ai' =n :urul orei 1+, iar cunoaşterea acestor ara'etrii rereintă uncte de reer entru iaa unei aşeări rin indicele de confort termic& &cesta este un inde care coroboreaă te'eeratura aerului cu u'iditatea relatiă entru a deter'ina o te'eratură aarentă, resi'ită de corul u'an, care se răceşte rin transiraie, iar căldura reinută se reduce. Cnd u'iditatea relatiă este 'are, rata de eaorare a aei se di'inueaă, ceea ce roduce o răcire 'ai lentă a corului, care reine 'ai 'ultă căldură dect e nor'al. Aaloarea critică a acestuia este de ;0 de unităi, iar deăşirea lui i'une 'ăsuri de rotecie a oulaiei. Cunoaşterea %recenei incidenei ilelor cu indice de con%ort ter'ic 'are ar trebui să stea =n atenia saiului de locuit interior şi eterior. §ele regi'ului ter'ic, cu tendină de creştere a te'eraturii aerului =n cadrul oraşelor şi formarea insulei de căldură urbană(CCME# < te'erature =n central oraşului Bucureşti este cu 1H2T 'ai 'are %aă de eri%erie) sunt reultatul condiiilor seciale de absorbie şi radiere a %luului radiati, cu consecine 'a:ore asura calităii aerului din 'ediul urban. -entru reducerea acestui %eno'en studiile au arătat că este necesară =nlocuirea coorului as%altic clasic cu 'ateriale care au albedou ridicat, creşterea sura%eelor oigenante (saii eri), realiarea erdelelor de egetaie disuse 'odular =n %uncie de sco entru realiarea unui 'icrocli'at de adăost, etc. recipita"iile rereintă inutHul de aă necesar deoltării organis'elor ii (lante şi ani'ale) =ntrHun ecosiste'. Ecosiste'ele u'ane sunt legate =n deoltarea in%rastructurii de caracteristicile reciitaiilor entru di'ensionarea rigolelor şi canalelor de colectare, irigarea saiilor eri, scurgerea de e clădiri, dotarea cu te@nologie entru interenie =n ca de inundaii sau de căderi 'ari de ăadă. -reciitaiile au rolul de a Gsăla at'os%era? =n rincial de gae. @ântul este considerat cel 'ai i'ortant %actor luat =n calcul =n oluarea unei aşeări. Direcia ntului rereintă caracteristica cea 'ai i'ortantă a 'işcării aerului =n relaia ei cu oluarea at'os%erică, deoarece e direcia de 'işcare se roduce oluarea cea 'ia intensă a unei aşeări. -e baa roei nturilor se oate concee şi o roă a ouării, care are braele cele 'ai 'ari e direcia ousă aceleia do'inante de la roa nturilor. Di%uarea este direct roorională cu viteza vântului. Antul uni%or' cu iteă 'ică 'enine concentraii i'ortante *+
de oluani =n stratul de aer =n care au a:uns. Aiteele 'ari ale ntului ='ing sre sol gaele sau oluanii eli'inai de surse din caua reistenei de %recare 'ai 'are e care o =nt'ină aerul din aroierea solului şi a iteei 'ai 'ari de la =năli'e. Cal'ul at'os%eric e cea 'ia ne%aorabilă condiie 'eterologică entru oluarea aerului, =ntruct, e 'ăsura roducerii de oluani de către dierse sure aceştia se acu'uleaă =n ecinătatea loculuide eli'inare şi concentraia lor creşte rogresi. Anturile locale (briele urbane) se datoreaă circulaiei e scară 'ică a curenilor de aer care aar sub in%luena condiiilor locale ale unei one (alternana aăHuscat, arcuri H one as%altate, străi u'brite şi =nsorite etc.). >opoclimatul aşeărilor şi =n secial al oraşelor este deter'inat de articularităile sura%eei actie (densitatea şi =năli'ea clădirilor, reeaua stradală, obiectiele industriale, saiile eri, locurile de agre'ent) dar şi de articularităile cli'atice ale oraşului (te'eratura scade de la centru sre eri%erie). Datorită contrastului ter'ic dintre oraş şi regiunea li'itro%ă, =n :urul oraşului se %or'eaă o briză urbană, reciitaiile sunt 'ai bogate datorită cantităii 'ari de articule care %uncioneaă ca nuclee de condensare. A.". )esursele de apă
Ecosiste'ul u'an nu oate %unciona =n absena aei. Ca resursă directă, aa ali'enteaă aşeările u'ane rin dierse tiuri de aduciuni (de aici şi oiunea de deoltare a localităilor este redo'inant e ăile rurilor, e ăr'uri, =n :urul lacurilor). Ca resursă indirectă aa ali'enteaă solurile %ertile, sist'ele de irigaii, actiităile de escuit, egetaia @igro%ilă, transorturile e aă. -.1.). tilizarea resurselor de apă -ractica arată că olu'ul de aă reluat din siste'ele @idroogice este 'ai 'are dect olu'ul de aă consu'at de o'. a niel 'ondial, olu'ul de aă reluat din @idros%eră este de * ""0 8'c (2000), consu'ul %iind de 21;0 8'c. Din acesta ecosiste'ele u'ane dein aroi'ati O din totalul utiliat, industria 20H21O iar agricultura 9*O. &ceastă structură di%eră de la ară la ară, statele industrialiate alocă o arte 'ai 'are industriei. Consu'ul de aă se 'ăreşte anual cu O, iar =n nu'eroase regiuni deăşeşte rogra'ele de eloatare locală. -.1.(. -pa #n ecosistemele umane !ici un ecosiste' nu oate %i roiectat %ără a ine cont de inutHul şi oututHul resurselor de aă. Multe din roble'ele care aar =n 'ediu la nielul @idros%erei =nce =n acest saiu. &a trebuie delasată =n siste'e de reteniestocare, aoi diri:ată rin conducte =n ecosiste'ele u'ane, duă care reine =naoi =n 'ediul etern, dar, care, de cele 'ai 'ulte ori, reintă o calitate sc@i'bată %aă de cea iniială. Fn circuitul @idrologic, saiul ecosiste'elor u'ane scurtcircuiteaă dina'ica aei rin transort, stocare, deersare, rin aariia unui subcircuitsubsiste' nu'it #i#lul an$ro)i#& Con%iguraia circuitului @idrologic =n 'ediile antroiate este =nsoită de sc@i'barea caracteristicilor %iice (te'eratură), c@i'ice (=ncărcare cu detergeni, 'etale grele, %enoli, @idrocarburi), biologice (ageni atogeni). 8ircuitul apei #n ecosisteme repetă practic circuitul natural la care se adaugă poluarea. Dacă ecosiste'ul %uncioneaă er%ect cantitatea de aă otabilă utiliată se =ntoarce =n ecosiste' (tratată arial sau total). Dacă ecosiste'ul nu %uncioneaă corect, aa se ierde rin eaorare 'ia 'are (udarea saiilor eri, a străilor) rin in%liltrare sau sc@i'barea rorietăilor rin oluare. /n rol esenial =i reine şi cli'ei deoarece =n cli'atele 'ai calde, aride, consu'ul de aă este 'ai 'are %aă de cele te'erate sau u'ede. *5
Consu'ul 'ediu e locuitor este de *00 < 00 liloc, cu di%erene 'ari =ntre state. Fn Euroa şi &'eria de !ord el este de 500 < ;00 liloc., =n ările baate e agricultură din &%rica, &sia, &'erica atină este de 50 < 10 liloc., iar =n onele aride şi subdeoltate ale &%ricii de ee'lu este de 10 < +0 liloc. 3endina 'ondială este de a realia aduciuni de aă, siste'e de lirare către consu'ator, recetarea aei uate cu er%or'ane 'ari =n ceea ce riee reducerea ierderilor şi neutraliarea oluării. Uările deoltate au sc@e'e de gosodărire a aei entru 'arile siste'e urbane. Baa acestora ieaă 'anage'entul urban integrat al aelor, care se %ocalieaă e cantitatea şi calitatea resurselor de aă. (.1.+. tilizarea apei #n industrie Fn industrie, aa este %olosită entru rocesele de răcire, transort, ca solent sau c@iar =n roduse. #ndustria energiei electice necesită cele 'ai 'ari olu'e de aă. a acelaşi ti de industrie cli'a oate 'odera sau accentua consu'ul de aă. #ndustria utilieaă aa sub două %or'eI directă sau circulată, indi%erent de tiuul de utiliare aa are rorietăi sc@i'bate %aă de cele iniiale. (.1.0. -pa #n agricultură &gricultura este cel 'ai 'are consu'ator 'ondial de aă, dearece este un ele'ent esenial entru irigaii, lante şi ani'ale. 3erenurile irigate e 3erra erau =n 200" de 2;; 'il. @a, iar =n 2025 or a:unge la *2" 'il. @a. &ceastă creştere a %i realiată e sea'a statelor 'ai uin deoltate, cu oulaie =n creştere, deoarece statele deoltare au stagnat sura%eele irigate din caua e%ectelor induse de această racticăI saliniare, deşerti%icare, ierderea resurselor de aă. Mai 'ult, conta'inarea aei rin sălare, in%iltrare sau eli'inarea de:eciilor ani'aliere constituie roble'e de dis%uncionalitate entru ecosiste'ele u'ane situate =n saiile agricole. 2.#. olurile
olurile e care se deoltă un ecosiste' u'an au eoluat =n siste' natural. #'actul ecosiste'elor u'ane asura solurilor naturale este di%erit. (.2.). %olurile par"ial modificate !u'ite şi soluri de 'odi%icare, curind solurile e care se gre%eaă un ecosiste' u'an şi care au aut =nainte de etinderea antroică utiliări agricole, 'ai 'ult sau 'ai uin in%luenate de lucrări a'elioratie (a'endare cu =ngrăşă'inte, esticide, irigaii, desecări, terasări). Este caul eri%eriei 'arilor oraşe din o'nia =n ulti'ele două decenii. (.2.(. %olurile antropice unt acele soluri =n care sHau rodus 'odi%icări =n co'oiia, structura granulo'etrică, nutrieni, co'oiie cli'ică, toate ca ur'are a 'odelării entru utiliări seci%iceI construcii reideniale, deoite de deşeuri, construcii industriale, etc. &ceste soluri reintă dislocări ale coorului edologic natural, =nlocuirea cu roci şi 'aterile de construcie, deoltarea siste'elor de eacuare sau ali'entare cu aă, curent, gae naturale, etc. De 'ulte ori se =ntlnesc =n %uncie de eoluia aşeărilor 'ai 'ulte straturi de sol antroic surause este rotosolurile anterioare. (.2.+. %oluri acoperite cu cuverturi asfaltice, beton -entru crearea in%rastructurii urbane au %ost dislocate sau acoerite cu di%erite 'ateriale de construcie. Datorită 'odalităilor de acoerire =n aceste soluri nu 'ai %uncioneaă rocesele edogenetice. Ele au intrat =n regi' de %osiliare. 2./. 0auna şi $egetaţia
*
Ecosiste'ele u'ane au deins de %loră şi %aună ca resureI ali'entare, de construcie, entru in%rastructură, transort, ='brăcă'inte, estetică sau 'unci agricole, and rol sanitogen, genernd 'icrocli'ate sau c@iar rol strategic. -entru aşeări, ădurile (care acoeră circa *0O din sura%aa uscatului) au cel 'ai i'ortant rol, deoarece rin %unciile lor 'ultile (ecologică, regleaă raortul dintre dioidul de carbon şi oigen, de agre'ent şi econo'ică) rereintă cele 'ai co'lee ecosiste'e car eau rol esenial =n 'oderarea %eno'enelor negatie de 'ediu. esursele %aunistice terestre şi 'arine curind ele'ente aloroase econo'ice, care ot %i utiliate rin nat şi escuit, sau au rol de cunoaştere, diertis'ent (grădini oologice, acarii), la care se adaugă resurele agricole, rereentate de ani'ale do'estice, crescute entru asigurarea resuselor de @rană, tetile, etc. DeHa lungul ti'ului 'ulte ele'ente ale bios%erei sHau deoltat =n strnsă legătură cu o'ul aşa cu' sunt saile eri, lantele ruderale, culturile agricole, oote@nia, %auna urbigenă.
B& Re"ur"ele geoemografi#e ale e#o"i"$emelor umane Din cele ;50 000 de secii ale lu'ii ii de e 3erra, o'ul este cea 'ai actiă dintre acestea =n ceea ce rieşte raortul său cu 'ediul, răsndirea sa %iind etre' de largă rin uterea de adatare dată de in$eligen27& K. atel orbeşte desre gradele de oulare, 'odul de iaă şi organiarea socială enu'erndI oicumena (sura%aa oulată a $lobului, cu actiităi econo'ice uternice şi oulaie sedentară), suboicumena (areale cu densităi reduse de oulaie, curinsă =n actiităi econo'ice, dar =n care oulaia nu este sedentară) şi anoicumena (regiuni neoulate sau oulate te'orar). .1. ispersii şi concentrări demografice
eartiia oulaiei este gruată =n ecosiste'e u'ane er'anente şi te'orare. Kactorii naturali au :ucat un rol deter'inant la =nceuturile o'enirii. dată cu deoltarea econo'iei şi ate@nicii, factorii naturali au un rol secundar.
*9
u'ede (troicale, ecuatoriale
ridicate, riscul deoltării bolilor şi construirea unor unor ageni atogeni, boli aşeări, osibile eloatări de troicale resure cu 'ari roble'e de 'ediu Muni =nali 3e'eraturi reduse, &gricultură li'itată, acces di%icil nturi uternice, sau greu de construit, resiune scăută a ulnerabilitatea deoltării unor aerului, ante 'ari, aşeări iolate sau risiite erioadă scurtă de egetaie, soluri subH eoluate Qona 3e'eraturi reduse, sol Costuri 'ari entru eli'inarea subolară neeoluate, rocese %actorilor %iici restrictii, şi olară edogenetice slabe, osibile eloatări de resurse, erioadă de egetaie escuit, nat scurtă
ecuatorială, &sia troicală, Borneo, !oua $uineii, Sali'antan M. Ji'alaa, &ni, Sena, Sili'an:aro, 3ian an, Cauca, &li
! Euroei (este 0T lat. !), !. &siei şi &'ericii (este +5TH50T lat. !), insulele arctice, &ntarctica
Econo'iile ri'itie racticate =ncă de %or'aiunile tribale din &%rica, &'erica de ud, &sia de udHEst sau ceania conduc la concentrări şi densităi reduse de oulaiei (*H 10 loc8'). Econo'iile 'oderne din Euroa, &'erica de !ord, &sia de Est şi udHEst, &ustralia, baate e suraroducie, %aorieaă concentrarea şi creşterea de'ogra%ică, =n secial eloia urbană, crearea unor 'ari 'etroole, deoltarea suburbiilor. Desc@iderea accesului către toate regiunile lu'ii rin inseria transorturilor =n di%erite 'edii, a %acilitat 'obilitatea şi distribuia saială a oulaiei.
Co'unităile u'ane, =n %uncie de sc@i'bările cantitatie şi structurale sunt rareori siste'e =nc@ise, baate doar e 'işcarea naturală, dar 'ai ales siste'e desc@ise, atunci cnd interine şi 'işcarea 'igratorie. &şadar, !ilan2ul )o)ula2iei se co'une din mişcarea naturală şi mişcare migratorie care la rndul lor constituie subsiste'e ale siste'ului de'ogra%ic şi ot %unciona indeendent sau =n co'un. Aiabilitatea unei oulaii sub asect de'ogra%ic, deinde de reroductiitate longitudinală (succesiunea generaiilor) dar şi de 'ortalitate, a'bele and caracter dualI !iologi# 1i "o#io-e#onomi#& *;
!atalitatea rereintă intrările =ntrHun siste' de'ogra%ic şi are caracter redo'inant biologic =n co'unităile ri'itie, iar =n cele 'oderne se oate orbi de raionalitate rin lani%icarea %a'ilială. #eşirile naturale din siste' sunt date de 'ortalitate. &ceasta are intensitate di%erită %uncie de %actorii de'ogra%ici, biologici, social econo'ici, istorici. lăbirea reistenei unei oulaii este dată de mor!ii$a$e ( resecti nu'ărul de ='bolnăiri la 100 000 locuitori. Ecosiste'ele u'ane se caracterieaă rintrHun %eno'en nu'it tran'iţie demografică (K.V. !otestein), datorită căreia oulaia =nregistreaă oscilaii de la o erioadă la alta. Fn statele deoltate duă o creştere re'arcabilă a oulaiei =n anii 50 (bab boo' < %eno'en aărut duă cel deHal doilea răboi 'ondial), se constată o scădere dra'atică a natalităii e %ondul 'ăririi duratei de iaă, a ='bătrnirii oulaiei. Fn ările a%late =n curs de deoltare (cea 'ai 'are arte a statelor lu'ii) se constată o descreştere a oulaiei duă 1"0, =n condiiile unei natalităi şi 'ortalităi reduse la o serană de iaă de 5 de ani. &ici traniia de'ogra%ică este %oarte aansată. tatele sărace, ce suortă 'arginaliare econo'ică şi socială sunt la =nceutul erioadei de traniie, %iind caracteriate att de 'ortalitate ct şi de natalitate ridicate şi un grad redus de ='bătrnirea a oulaiei. .3. &obilitatea populaţiei
Este un roces rin care ersoanele =şi sc@i'bă statutul reidenial ('obilitate saială), ro%esional sau social. Co'leitatea %eno'enului constă =n %atul că intensitatea cu care se roduce oate ec@ilibra sau deec@ilibra bilanul de'ogra%ic =ntre one sau localităi, colectiităi etc. Migraia oate %i oluntară sau %oratăinoluntară. Migraia %orată oate intereni atunci cnd resiunea de'ogra%ică asura resurselor naturale şi sociale atinge o anu'ită li'ită. Coloniările, deortările, eacuările, de'olările, ot %i incluse =n această categorie. eguli ale 'igraiei (duă aenstein, cit. Elena Matei) 1. Cea 'ai 'are arte a celor care 'igreaă au cel uin o delasare e erioadă scurtă şi distană redusă 2. Migraia la distană 'are este seci%ică entru cei care roin din 'arile oraşe *. Cea 'ai 'are arte a 'igraiei are loc din 'ediul rural sre cel urban +. Cei care 'igreaă 'ai 'ult sunt bărbaii cu rste curinse =ntre 20 şi +5 ani 5. rice 'igraie roduce cel uin o contraH'igraie . Migraia este organiată as cu as 9. Ke'eile ră'n 'obile =n interiorul ării, %aă de bărbai care 'igreaă 'ai curnd =n eterior ;. Migraia se 'ăreşte odată cu accesul la deoltarea industriei şi transorturilor ". Econo'ia este %actorul 'a:or al 'igraiei 10. aiile de caare, locuinele =n locul de sosire sunt reduse, ast%el că, sunt condiii entru aariia de aşeări ilegale. 8onsecin"ele migra"iei Tipuri
8onsecin"e demografice
Con"e#in2e H Modi%icarea nu'ărului şi distribuiei oulaiei H elaii inter'aritale cu naştere de noi grue de *"
H 8onsecin"e sociale
8onsecin"e economice 8onsecin"e de mediu
H H H H H H H H H H H H H
oa'eni Ke'iniarea oulaiei din ariile de e'igrare şi 'asculiniarea ariilor de i'igrare $enerarea de con%licete -erturbarea ieii %a'iliilor Deiaii co'orta'entale ale coiilor Creşterea incidenei diorurilor $enerarea unei 'ai bune =nelegeri &ariia sărăciei, a aşeărilor ilegale unt legate de calitatea celor care 'igreaă şi cerinele econo'ice, ro%esionale Descongestionarea onelor suraoulate educerea deoltării rin e'igrare lăbirea calităii 'ediului rin resiunile eercitate asura resurselor #ncidena crescută a actelor ilegale, coruia, cri'inalitatea Consu'ul 'are de energie Cereri de locuine
.!. tructura populaţiei ecosistemelor umane
tructura e grue de rstă, see, ocuaională, etnică sau con%esională asigură ec@ilibrul deoltrăii unui ecosiste'. &ceste structuri ariaă %uncie de stat, regiune, grad de deoltare econo'ică, instituională, securitate, condiii de iaă, 'igraii, etc. -ira'ida rstelor de'ostreaă eolua oti'ă a unei regiuni, aşeări, %ora de 'uncă actuală şi de ersectiă. Fn ările 'ai uin deoltate (&%rica, &sia, &'erica atină) ira'ida Gtriung@iulară? arată grua oulaiei tinere 'ai bine rereentată, redusă la cea rstnică, dar din caua 'ortalităii 'ari, a condiiilor sociale şi de 'ediu, această structură este ulnerabilă. Uările deoltte, caracteriate rintrHo ira'idă Gcloot? au o oulaie tnără redusă, adulii şi rstnicii %iind 'a:oritari, natalitatea di'inuată nu asigură iabilitatea resurselor u'ane (4aonia, /&, /E). tatele a%late =n traniie econo'ică, cu o ira'idă Ga'%oră? reintă roorii aroi'ati egale ale oulaiei tinere şi rstnice, şi 'ai 'are a celei adulte. e reduce ast%el deendena socială. Din unct de edere econo'ic oulaia tnără =nsu'eaă 2 'iliarde de ersone din care +5 sunt =n statele 'ia uin deoltate care consu'ă, nu roduce. !/ arată că 1H1;O din aceasta este subnutrită, +0O nu are acces la resuse de aă otabilă, *0O nu locuieşte =n condiii %aorabile, 12O nu are acces la educaie (* din 10 coii sunt anal%abei) sau sericii. tarea oulaiei tinere e $lob este %oarte %ragilă şi oate co'ro'ite ar'onoa %iică şi intelectuală a generaiilor iitoare. tructura ocuaională ariaă %oarte 'ult =n %uncie de gradul de deoltare al statelor. tructura etnică une din ce =n ce 'ai 'ulte roble'e. &are o %or'ă de segregare a unor etnii (etnici albanei in Sosoo) care deter'ină aariia 'igraiei inoluntare. .". urata de $iaţă a populaţiei şi starea de sănătate
Durata 'edie de iaă (serana de iaă la naştere) se obine din nu'ărul 'ediu de ani, stabilit e baa tabelelor de 'ortalitate, e care =i are de trăit o ersoană, =n condiiile 'ortalităii +0
seci%ice din anul =n care sHa =ntoc'it tabela. Durata 'edie de iaă a crescut rogresi e 'ăsura eradicării unor boli considerate =nnainte incurabile şi a a:us la ci%re destul de 'ari =n ările deoltate unde este de ;5 ani =n 4aonia sau ;* de ani =n Krana.
C& Elemen$e "o#io-#ul$urale ale e#o"i"$emelor umane 'ul este o %iină socială. Ecosiste'ele u'ane curind gruări de oa'eni care ='ărtăşesc o cultură, un teritoriu, o identitate, =ntre care se nasc relaii de interaciune, %or'nd un ansa'blu nu'it #omuni$a$e. Mai 'ulte co'unităi cu trăsături co'une ot %or'a o "o#ie$a$e. Fn societate eistă dierse categorii sociale, colectie sociale, gruuri sau organiaii sociale care au %ost create entru a deseri un sco. Fn cadrul oricărei societăi %iecare indiid are un statut a$ri!uit (se, rasă, etnie) şi unul o!@ni$ (ro%esional, 'arital, rieten). -entru buna %uncionare a gruurilor sHau conturat deHa lungul ti'ului instituii econo'ice, sociale (%a'ilia), olitice (artide) educaionale (şcoli, licee, uniersităi), reliegioase (creştinis', budis', etc.). /n grup social este caracteriat de trei rocese de interaciuneI co'unicare, coeiune şi con%lict. a rndul său, gruul nu este iolat, ci =ntreine relaii de sc@i'b cu eteriorul, relaii de care trebuie inut cont entru a descrie şi =nelege 'or%ologia şi dina'ica ecosiste'ului. FntrHo aşeare u'ană ot eista gruuri ri'are (%a'ilia) şi secundare (societăi co'erciale, şcoala etc.), =n care un indiid oate intra arbitrar sau rin aderare. rice gru social are neoie de o latură 'aterială care curinde locuin"a (la niel 'icrosaial) şi teritoriul care este locul de iaă al gruului. Modelarea saiului de către gruurile sociale o%eră caracteristici ecologice sau %u %iecărei aşeări (ei cartiere reideniale =n care eistă un ec@ilibru =ntre sura%ee oigenante şi saiul construit şi cartiere a%late la eri%erie, aglo'erate, oluate, etc.). Ka'ilia < este insituia %unda'entală a societăii şi nucleul oricărei co'unităi şi aoi societăi. Aalorile %a'iliale ariaă de la ară la ară dar ele un baele sociale =n orice ecosiste'. Co'unităile teritoriale rurale sunt caracteriate de I H Di'ensiuni 'ici ale gruului ct şi ale teritoriului H &u o identitate iibilă H 'ogenitate =n actiităi econo'ice H &utono'ie (=n sensul autosusinerii) H Este o co'unitate %or'ată rin adăugare de case, deci reultatul locuitorilor săi. Co'unităile teritoriale urbane &u aărut ca ur'are a deoltării uternice a unor co'unităi rurale, care 'ai =nti au %ost structurare ca gruări 'eşteşugăreşti şi tretat sHa trecut la caracteristici eterogene. tructura şi 'or%ologia lor este co'leă şi ilustreaă di%erenierile dintre gruurile sociale. Fn oraşe clasele sociale bogate ocuă ările centrale, =n altele cartierele reideniale noi sunt =n suburbii. Fn co'unităile urbane relaiile sunt i'ersonale, 'ai tensionate şi contranstante. #olarea indiidului este 'are şi cu osibilitate de aariie a stresului şi bolilor si@ice. D& Organi4area e#o"i"$emelor umane &ariia ecosiste'elor u'ane este reultat al actiităii co'lee de interenie antroică a o'ului =n saiul natural. Dar saiul geogra%ic este li'itat, rin ur'are, =n condiiile creşterii eoneniale a oulaiei, a globaliării standardelor de iaă de ti occidental, a eoluiei +1
te@nice, este necesară o interenie organiată rin aciunile de a'ena:are asura acestuia. #ndi%erent de lani%icarea naională, locală, saiul a %ost ='ărit =ntotdeauna =n cel care asigură lo#uirea, cel destinat mun#ii (agricultură, co'er, industrie, cultură), tretat insernduHse şi cel entru relaare (sort, agre'ent, receere). &'ena:area teritoriului aşeărilor u'ane rereintă organiarea, co'oiia tridi'ensională a saiului =n concordană cu deoltarea socioHecono'ică şi eoluia te@nologică e un anu'it sit, realiată de ec@ie integrate de secialişti din di%erite do'enii. Fn acest sens se orneşte de la deli'itarea saiului u'an al aşeării =n eri'etrul urban sau rural, atra, ona actiităilor econo'ice Gin? sau Gout? sit şi organiarea acestuia e one %uncionale, asigurarea unei bune structuri =n %iecare onă %uncională, densitatea clădirilor, =năli'ea acestora, densitatea oulaiei, rooria saiilor de transort, agre'ent, recreere, co'erciale, culturale, estetice de ansa'blu şi =n detaliu dar şi i'actul lor asura 'ediului. Fn e#ua2ia ")a2iului intră, rin secialiarea accentuată, dar şi organiare, zonele rezien"iale, industriale sau agricole, comerciale, de recreere, culturale, ce graiteaă =n :urul unui centru administrativ sau de afaceri caracteriat de obicei de 'onu'entalitate, toate legate de căi de circulaie. Fn dina'ica ecosiste'elor u'ane acioneaă lani%icatori, ar@iteci, constructori, rorietari, %inanatori, guern, seculani, ageni i'obiliari şi alte %ore (:udecători). Fn o'nia, lani%icarea deoltării se %ace =n baa a două categorii de docu'enteI H -lanul de a'ena:are a teritoriului naional (-&3!) diiat ur'ătoarele categoriiI H -&3Q o regional, inter:udeean şi %rontalier o interorăşenesc, interco'unal, 'etroolitan, eriurban H -&34 şi DC/ME!3&U## DE /B&!#M ce curindI o -/$ < lan de urbanis' general H dau liniile generale de deoltare ale unui teritoriu e 25 de ani o -/Q < lan de urbanis' onal < rereintă 'odul de alicare a -/$H urilor e o anu'ită arie a direciilor date de acestea. o -/D < lan urbanistic de detaliu (%oarte 'ici) care se realieaă e baa regula'entului de urbanis'. .1. paţiile re'idenţiale
aiul reidenial rereintă arealul destinat locuinelor =ntrHo aşeare u'ană. /tiliarea reidenială er'ite unele sericii sau locuri de 'uncă sau oate eclude orice actiitate de acest gen. Fn acelai ti' el oate aea o densitate 'ai 'are sau 'ai redusă a clădirilor. aiul de locuit sub asectul co'oiiei şi %iiono'iei oate %i %oarte ariat, deoarece alături de locuină ot aare anee, alei de trecere, terenuri de agre'ent şi c@iar unităi econo'ice. /nitatea de baă este locuina. aiul reidenial este ocuat de di%erite tiuri de clădiriI locuine indiiduale, 'ultile(blocuri de locuine), duleuri, condo'inioane (o arte a rorietăii este arte co'ună) etc. #storia eoluiei aşeărilor urbane se oglindeşte ai =n structurarea locuinelor e cartiere şi clase sociale. ocuinele nou aărute la eri%erii ot %i %ie arte a unor cartiere elegante şi cu ersonalitate estetică, %ie saii ocuate de ăturile săraceI bidonilles, s@ant < to6ns, %aellas. categorie aarte o constituie cartierele 'uncitoreşti (situate =n roi'itatea unităilor industriale) cu' sunt =n oraşe din o'nia, #ndia, &%rica de ud. .2. &ateriale de construcţie
+2
/tiliate entru construcia locuinelor sunt le'nul, idăria (cără'idă, a'estecuri de argilă, iatră, beton). Materiale naturale cu' este granitul, le'nul, 'ar'ura, nu un roble'e 'a:ore =n trans%erul de energie al saiului urban, dar 'ateriale recu' BC&Hul (beton celular autoclaiat) %or'at dintrHun a'estec de nisi silicios, ci'ent şi ar, sau cu liant obinut din cenuşele din ter'ocentrale au desc@is discuii arinse =n 'ediile ştiini%ice. & aărut concetul de case pasive care ='iedică trans%erul de căldură sau locuine cu energie ero, realiate 'ai ales =n $er'ania şi tatele /nite. .3. rgani'area spaţiului de locuit
aiul de locuit %ace arte din teritorul intrailan rereent=nd sura%aa construită şi a'ena:ată entru %uncia de locuit. El oate ocua unul sau 'ai 'ulte truuri =n saiul intrailan sau c@iar =n etrailan, and =nsă legături %uncionale cu ri'a. unt ctea reglemen$7ri ce ar trebui resectate =n riina saiului de locuitI arterele de circulaie 'a:ore să nu tranitee saiul de locuit, accesibilitatea să %ie dată 'ai ales de 'i:loacele de transort =n co'un, saiile ietonale să %ie searate de cele cu circulaie 'otoriată, gradul de acoerire cu egetaie să %ie ct 'ia 'are. Fn ceea ce rieşte o$7rile "o#io-#ul$urale (şcoli, centre co'erciale, ateliere de rearaie, biblioteci, arcări, gara:e, centre 'edicale 'ici) să %ie a'lasate ct 'ai central entru a asigura accesul tuturor locuitorilor. Dacă eistă %ir'e care ot crea riscuri entru sănătate locuitorilor rin roducerea de noe, ibraii, go'ote, ra%, %u', ele trebuie a'lasate la 'ini'u' 15 ' de locuine. .!. Areale cu funcţii de ser$icii
Multe ecosiste'e u'ane au aărut e %ondul deoltării actiităilor co'erciale, iar ele au deenit ai ele'entul intrinsec al oricărei aşeări, orict de 'ici ar %i acestea. aial actiităile co'erciale au eoluat di%erit, otriit oliticilor de lani%icare urbană sau rurală. Fn aşeările rurale ele ocuă arii unctuale, localiate 'ai ales =n ările lor centrale. Fn oraşe situaia este 'ult di%erită. Kactorii care induc sc@i'bări suntI 'odi%icările din ariile reideniale, atitudinea consu'atorului, i'licarea %orei de 'uncă %e'inine, indeendena =n delasare şi 'ărirea caacităilor de roducie. Moelele e e4%ol$are a acestor arii oate ariaI nu#lear =n artea centrală a oraşului %or'nd CBDHul acestuia (Central Business District), liniare, concentrate =n lungul unor coridoare sau artere de circulaie, i")er"a$e =n cartiere, sau inelare, =n :urul 'arilor oraşe. Ecosiste'ele u'ane conin areale cu %uncii de sericii ce asigură %ie actiităi socialH culturale (oraşe recu' Klorena sau Ca'bridge), %ie co'erciale (Kran8%urt) sau c@iar de transorturi. .". Căi de comunicaţie
Căile de co'unicaie asigură %uncionalitatea att a ecosiste'elor urbane ct şi a celor rurale. -ornind de la oteci, dru'uri %orestiere, şi nă la autostrăi, aeroorturi, orturi, toate asigură circulaia şi buna %uncionare a siste'elor. Kuncionalitatea siste'ului este dată şi de căile de transort seciale (conducte de aă, ga, linii de =naltă tensiune, %ibră otică). 3oate căile de co'unicaie au caracteristici rorii %uncie de oiionarea lor =n interiorul ecosiste'elor sau =ntre acestea. Fn ecosiste'ele urbane, străile se di%ereniaă duă %uncii şi intensitatea tra%icului ast%elI H #H 'agistrale care se leagă de dru'urile naionale H ## < de legătură =ntre 'agistrale şi cartiere de locuit sau one %uncionale (bulearde i'ortante) +*
H
### < de colectare, care reiau %luurile din onele %uncionale şi =l diri:eaă sre 'agistrale sau cele de legătură H #A < de serire locală (străi 'ici dintre blocuri) Di'ensiunile tra'ei strdale deind de nu'ărul locuitorilor din ecosiste', de tiul de gradul de 'otoriare, de itea de delasare a %luurilor de ietoni şi e@icule. Cerinele de 'ediu ale unei străi sunt la niel sanitar, te@nic şi econo'icI H &sigurarea scurgerii reciitaiilor, steriliarea %aă de agenii atogeni sau ali ectori de conta'inare, eli'inarea oluanilor e'işi de 'i:loacele de transort, colectarea structurată a deşeurilor, ecranare %aă de aerosolii oluaniL H ti'iarea tra%icului rin lăi'e, sura%aă, 'arcare, rugoitate, reistenă şi sigurană. .#. rgani'area circulaţiei
FntrHun ecosiste' u'an eistă o circulaie %iică a bunurilor, in%or'aiei şi ersoanelor. -entru %iecare ti de ele'ent delasat eistă roiectate siste'e de circulaie. &st%el in%or'aiile ot circula %iic sau irtual (rin inter'ediul co'unicaiilor seciale). -entru circulaia %iică a 'ăr%urilor sau ersoanelor sunt roiectate căi şi 'i:loace de transort care consu'ă 'ari sura%ee de teren, au neoie de interenii directe de =ntreinere, rearaii şi grad de uură 'ai 'are şi ti' 'ai 'are de delasare. rganiarea circulaiei =n aşeările u'ane este centrată e realiarea unor obiectie de 'anage'ent cu' suntI H Micşorarea distanelor de arcurs H Kluidiarea circulaiei rin introducerea unor sensuri unice, inele de circulaie, asarele, oduri, iaducte, trasorturi 'ulti'odale H educerea oluării 'ediului H e'naliarea corectă şi iibilă Circulaia trebuie să %ie roiectată ec@itabil =ntre delasarea cu 'i:loace de trasnort sau ietonală. Multe oraşe au o disroorie =ntre cele două tiuri. /n ele'ent i'ortant entru transortul =n co'un =l constituie neoia şi dorina de etindere a 'i:loacelor de transort uin oluante sau neoluante (tra'ai, troleibu, 'etrou) şi 'ai uin a autobuelor. 3ransortul indiidual este generator de roble'e =n ecosiste'e, entru că cel 'ai uitat 'i:loc este auto'obilul. D.2.). tilizarea terenurilor şi transportul unt două ele'ente ce se condiioneaă reciroc. Di%erenierile riind necesitatea unui consu' 'ai 'are de saiu sunt =ntre cele două categorii de siste'eI rurale şi urbane şi accenturarea i'le'entării unor coridoare de enetraie =n secial entru 'i:loacele rutiere 'ult 'ai ie%tine şi uşor de construit. 3ransortul oate in%luena %or'a unei aşeări u'ane, iar aceasta, la r=ndul ei a%ecteaă co'orta'entul delasărilor. -entru 'ediile de:a construite sc@i'bările utiliării terenului sunt la scară 'că, ast%el că i'actul lor este nese'ni%icati %aă de roble'ele de tra%ic, deendena de auto'obil şi oluarea care cresc continuu. /n i'act 'ai 'are =l au deciiile de construire =ntre siste'ele de aşeări ale unor rute entru transorturi. D.2.(. %pa"iile verzi Concetul de ecosiste' u'an include şi eistena unui siste' egetal care să 'enină ec@ilibrul 'ediului. aortul dintre sura%aa erde şi cea construită de%ineşte aortul egetaiei la durabilitatea ecosiste'elor urbane.
++
aiile eri sunt teritorii a'ena:ate =n eri'etrul construibil sau =n a%ara acestuia and %ondul do'inant din egetaie la care se ot adăuga dotări cu caracter utilitar, recreere, cultural, cu %uncii sanitare, ecologice, estetice. Qonele cu saii eri, recreatie şi de agre'ent sunt bine conturate, au %uncii socialH culturale, utilitre, econo'ice, estetice, decoratie şi sunt rereentate de scuaruri, arcuri, ăduri, erdele de rotecie, co'lee sortie etc. 3er'enul de Gsura%aă oigenantă? subliniaă %uncia ecologică a egetaiei 'ai ales =n ecosiste'e urbane, de a'eliorare a calităii aerului. aiile eri curindI H lante naturale (roin din ecosiste'e originale =n care sHa deoltat ecosiste'ul ur'an < -ădurea Băneasa), H cultiate (rin inginerie @orticolă) H naturaliate (secii ce ot %i =ntlnite =n arcuri, grădini botanice, etc.). Duă co'leitatea a'ena:ării saiile eri din o'nia curindI H -arcuri ublice < deseresc =ntreg oraşul H $rădini ublice < deseresc cartiere H cuaruri < destinate odi@nei de scurtă durată H -lantaii de alinia'enlatbande =nsoesc străilebuleardele i'ortante H &linia'ente de arbori < rereintă un ele'ent de co'oiie eisagistică caracteriat rin disunerea regulată a arborilor e trasee liniare H aii eri din ansa'bluri de locuit ./. 4onele industriale
-entru a'lasarea şi =ncadrarea ct 'ai corectă se i'une resectarea lani%icării saiale şi 'ai ales =ntoc'irea docu'entelor de 'ediu (bilan, audit, studii de i'act), di'ensionarea lor =n %uncie de %ora de 'uncă şi cerinele deoltării durabile. &'lasarea şi di'ensionarea onelor industriale eri'ă %aele de eoluie a ecosiste'ului şi oliticile de 'ediu şi ar@itecturale. #ndustriile go'otoase, oluante sau care roduc deşeuri şi necesită 'ult saiu sunt ='inse de legislaia urbană sre eri%erie. Etre' de i'ortante =n a'lasarea unităilor industriale sunt caracteristicile 'eteorologice, =n secial cele legate de ntul do'inant. Fn contetul deindustrialiării, iabilitatea 'odelului onelor industriale intră =n declin, iar %eno'enele legate de reorientarea %orei de 'uncă din localităi industriale sre alte actiităi necesită olitici şi trategii care să neutraliee %eno'ene recu' şo'a:ul, 'igraia %orei de 'uncă şi c@iar organiarea saiului. .5. rgani'area ser$iciilor publice
D.4.). -limentarea cu apă &li'entarea cu aă a siste'elor urban şi rural are trei co'oenteI catarea < transortul şi eacuarea. iste'ele de catare a aei ot %i subterane sau de sura%aă. -entru ecosiste'ele care cateaă ae de sura%aă (ruri, lacuri) trebuie inut cont de calculul cerinei de aă, iar ria de catare să %ie situată la distane 'ari de sursele de oluare (entru asigurarea uri%icării naturale a aei). rganiarea reelei de distribuie rereintă cea 'ia 'are inestiie =ntrHun siste' de aduciune (de obicei este 50O). Kor'a acesteia de 'uleaă e %or'a siste'ului urban sau rural, iar di'ensiunile ariaă =n %uncie de cerinele de consu'.
+5
D.4.(. %istemul de canalizare ereintă o a două categorie de reea ce trebuie roiectată sau construită =ntrHun ecosiste' u'an. El asigură at=t eacuarea aelor uate reultate =n ur'a actiităilor din ecosiste'ul ur'a, care au un grad de oluare ridicat, ct şi a celor 'eteorice. D.4.+. -limentarea cu gaze naturale Distribuia gaelor naturale o%eră o calitate ridicată a ieii =ntrHun ecosiste'. $aele necesită conducte reistente şi corect di'ensionate entru o bună %uncionalitate. D.4.0. -limentarea cu energie electrică Energia electrică este un sericiu intrinsec al unei aşeări u'ane. Ea oate %i luată din siste'ul naional de distribuie sau din surse locale (eoliană, solară). iste'ul electroHenergetic este %or'at din surse, staii de trans%or'are, linii de transort aeriene sau subterane, etc. D.4.1. %ervicii de salubrizare unt asigurate de sericii ublice şi au dret sco creşterea ara'etrilor de calitate a ieii locuitorilor dar şi Gsănătatea ecosiste'elor u'ane?.
E& Me$a!oli"mul e#o"i"$emelor umane Metabolis'ul unei aşeări u'ane rereintă rocesul co'le de %uncionare al acesteia. El )re"u)une manife"$area )regnan$7 a uneiunor a#$i%i$72i #e re4ul$7 9n fun#2ia a1e47rii care une #n rela"ie aşezarea cu spa"iul #n care ea e/istă, dar şi satisfacerea necesită"ilor fiziologice, sociale, spirituale ale popula"iei. &cestea sunt gruate =n di%erite tiuri de @abitat entru a eercita 'ai bine un anu'it %el de actiitate, care oate deeni =n cele din ur'ă %actorul deter'inant =n eoluia aşeării, =n general, iar e de alta, actiităile care ot %i des%ăşurate entru satis%acerea cerinelor locuitorilor ei. Ecosiste'ul u'an este roiectat să %uncionee ct 'ai bine şi să răsundă =n acelaşi ti' scoului entru care a %ost creat. De aceea, 'etabolis'ul unei aşeări deinde de 'ediul etern aroiat sau 'ai =ndeărtat (olitici globale) =ntre care se nasc o serie de rocese de interdeendenă, de sc@i'buri reciroce dar şi de caacitatea şi calitatea 'ediului intern. Mediul etern o%eră suort %iic entru aşeări, resurse entru actiităile econo'ice, rocesele urbane sau rurale. Mediul etern oate %i eri'at deI H ocaliarea geogra%ică H Mor%ostructura aşeărilor u'ane, H Kor'a H 3eturastructura acestora, iar sinergia 'ediilor eterneHinterne care genereaă %uncia lor. Mediul intern este artea de baă ce concentreaă saiile reideniale, reeaua de co'unicaii, sericiile =ntre care se nasc relaii seciale şi care trebuie să %or'ee un tot unitar care să asigure buna %uncionare a %iecărei ări şi a =ntregului =n sine. ,.1. Interacţiunea mediului e6tern cu ecosistemele umane
Mediul e/terior ecosiste'elor u'ane reintă, =n %uncie de gradul de aoiere şi nu nu'ai, o serie de interaciuni cu aşeările u'ane, genernd di%erite trete de antroiareI uternică, 'edie, slabă a 'ediului, dar şi caracteristici di%erite de eisa:I agricol, silic, iscicol, industrial, 'inier, transort, turis', cultural entru o anu'ită erioadă. -entru o bună %uncionare, o aşeare trebuie să relaionee cu 'ediul eterior şi cu cel interior entru a răsunde unor cerine legate de oulaie, 'ediu, econo'ie, =n 'ulte situaii
+
dis%uncionalitatea acestora utnd conduce la disariia acestora (Babilon, 3roia) sau ierderea rangului e care =l deinea la un 'o'ent dat (uceaa). Kuncionarea unei localităi este strns legată de fun#2ia acesteia. Kuncia rereintă rolul econo'ic e care =l :oacă o aşeare =ntrHun anu'it ansa'blu de alte aşeări sau teritoriul din care acesta %ace arte. Kuncia este cea care indiidualieaă actiitatea sa rin raortarea la eterior, ceea ce contribuie la roria sa structuralitate saială şi la construcia teritoriului. Kuncia unei aşeări oate duce la secialiarea acesteia. ecialiarea 'odeleaă oulaia locală, ro%ilul social şi ro%esional, traiectoria de %or'are ro%esională, iniiatia antrerenorială. ecialiarea asigură o dina'ică raidă a sericiilor şi resurselor %inanciare. tagnarea dina'icii %ace ulnerabilă o aşeare u'ană. E.).).
+9
&şeările u'ane sunt considerate siste'e desc@ise cu intrări şi ieşiri ce stau la baa %uncionării lor. De cele 'ai 'ulte ori 'etabolis'ul intern este cel 'ai iat =n analia şi decia locală, oate şi datorită %atului că aici se concentreaă oulaia, sericiile şi 'ai ales iolentele 'odi%icări ale 'ediului natural care ot genera con%ort sau discon%ort. Caracteristicile %uncionale interne deind de artea 'aterială ăută rin ris'a resurselor (aă, energie) intrate =n siste', de sericii (roduse ali'entare, de u casnic, transort, co'unicaii), artea irtuală dată de in%or'aii, nielul educaional al co'unităii reidente, de 'odul de roiectare al saiului, de oliticile autorităilor naionale şi locale, de i'le'entarea acestora şi 'odul de gestionare al aşeărilor. E.(.). Rolul energiei electrice #n ecosistemele umane Energia este %unda'entală =n orice ecosiste' şi cu att 'ai 'ult =n ecosiste'ele u'ane. &lături de energia soarelui care guerneaă iaa e lanetă, o'ul deinde de energie entru rocesele biologice indiiduale, dar şi entru con%ort. Kuncionalitatea oricărui ecosiste' este deter'inată de energie. +ur"ele de energie sunt dintre cele 'ai dierseI @idraulică, energie solară, eoliană, 'aree'otrică, ter'ică (roenită din arderea co'bustibililor solii sau lic@ii, etc.). Tran")or$ul energiei electrice asigură circulaia =n siste'. U$ili4area energiei ='bracă %or'e dintre cele 'ai dierse, de la ilu'inat ublic la consu' casnic. E.(.(. Influen"a energiei asupra mediului aortul energiei electrice cu 'ediul este unul etre' de co'le rin ga'a largă de surse utiliate entru roducerea ei. Este orba desre eloatarea co'bustibililor %osili care aduc 'utaii se'ni%icatie 'ediului, rin aariia relie%ului antroic (@alde, 'ine, ecaaii) sau oluarea aerului, aei, solului, cu consecine locale sau globale grae rin relucrarea lor. &'inti' aici resursele de etrol, cărbune, gae naturale, 'inereuri radioactie, etc. 3oate au e%ecte ne%aste asura 'ediului atunci cnd ad'inistrate, transortate sau deoitate incorect şi deter'ină oluarea aerului, aei, solului, răbuşiri, alunecări de teren, etc. ,. 3. Informaţia şi ecosistemele umane
+;
-olise'antica noiuni de in%or'aie de'onstreaă că ecosiste'ele u'ane sunt construite, %uncioneaă e aroae toate %or'ele acesteia, luate att sub asect de roces, %eno'en ct şi de %actor şi care este considerată că stă alături de energie şi 'aterie la originea uniersului. Fn erioada actuală, in%or'aia este considerată ca resursă ineuiabilă entru că ea er'ite e%icientiarea roceselor sociale, econo'ice, olitice, =n %uncie de caacitatea celor care o 'aneeraă. Caracterul ei te'oral nu se alică dect =n unele actiităi, =nsă saial di%uarea ei este etre' de raidă odată cu aansarea te@nologiei in%or'aionale. !u =nt'lător se orbeste desre %atul că cine are informa"ie are putere. De aceea =n reent in%or'aia este un sericiu indisensabil indiidului, colectiităilor, %ir'elor, ştiinei, educaiei, 'anage'entului =n general şi i'licit ecosiste'elor u'ane. ,.!. Insituţiile
De%inite ca ansa'bluri de reguli, legi, instituiile sunt erceute ca gruări de oa'eni care alică nor'ele e care acestea le e@iculeaă. Duă scoul lor, acestea suntI naionale, locale sau econo'ice, olitice, educaionale, sociale, etc. Datorită di%erenierilor 'ari de la stat la stat rolul instituiilor centrale ale unei ări este de a diri:a rocesul de organiare, %uncionare al co'unităior şi al %iecărui cetăean =n arte. -entru ad'inistrarea corectă a lor, cel 'ai i'ortant rol =l au insituiile ublice locale, care in =n contact cu ersoanele %iice sau :uridice ale unei co'unităi şi rin care se alică oliticile generale ale ad'inistraiei centrale. #nstituiile care guvernează ecosistemele umane sunt de 'ai 'ulte categoriiI H &d'inistratie (ri'ării, consilii locale) H Kinanciare (banca centrală, bănci secialiate, instituii %inanciare%iscale) H Culturale şi religioase H #nsituii de =năă'nt H /nităi sanitare H !$Huri şi societatea ciilă
0& Ti)uri e e#o"i"$eme umane 0.1. Conceptele de *abitat uman( aşe'ări umane( ecosisteme umane
=abitatul uman categoria geogra%ică ce curinde totalitatea aşeărilor u'ane, indi%erent de 'ări'ea sau %unciile acestora, care este arte co'onentă a eisa:ului geogra%ic al oricărei enităi saiale de e $lob. Jabitatul u'an este eresia condiiilor de iaă u'ană, a realităii socialHecono'ice eistene la un 'o'ent dat. Eistă două tiuri 'a:ore de @abitatI rural şi urban, care reintă unele ase'ănări (%uncia de adăost) dar şi de deosebiri, ce au condus la di%erenierea lor (nu'ărul de locuitori, in%rastructura, ser iciile. -şezarea umană este un ter'en %olosit =n contetul re%eririlor asura colectiităilor u'ane ca gruuri biologicoHsociale, incu'bă gruările de locluine şi de oa'eni ce =şi des%ăşoară actiitatea e un anu'it teritoriu. Ecosistem uman se re%eră la 'odul de i'le'entare a o'ului =n natură, de %uncionare a sa =ntrHun anu'it teritoriu, raorturile acestuia cu ele'entule cadrului natural, tot ceea ce a contribuit la =n%ăişarea actuală a eisa:ului geogra%ic. El rereintă totalitatea @abitatelor şi a@eărilor u'ane recu' şi actiităile des%ăşurate de o' =n aceste saii. Dacă ecosiste'ele naturale au o %uncionalitate er%ectă, ecosiste'ele u'ane nu se =nscriu e această caracteristică, deoarece o'ul este =n acelaşi ti' co'onentă şi
+"
%actor 'odi%icator al 'ediului. El este de ase'enea roducător dar şi consu'ator, ori rin aceste atribuii, =n 'od ineitabil, roduce deec@ilibre =n 'ediu. Ecologia aşeărilor u'ane trebuie să %urniee acele 'odalităi de oti'iare a raorturilor dintre o' şi 'ediu, dintre aşeări şi saiul geogra%ic. Fn geogra%ie, =ntre ter'enii a1e4are 1i =a!i$a$, eistă un raort de "u!oronare, de la arte la =ntreg, @abitatul inclund aşearea. *in$a unui @abitat u'an, ca şi al unei aşeări, este de a satis%ace cerinele o'ului, dar a unui ecosiste' u'an este de a a"igura #oni2ii o)$ime ")e#iei umane f7r7 a )re>ui#ia meiul& &cestea resuunI H /n mediu natural ce curinde ele'ente naturale (relie%, egetaie, ae, soluri, litologie) H /n 'ediu artificial creat de o' (locuire, locuri de 'uncă, saii de instruire, cultură, relaare) =nsă noiunea de ecosiste' u'an arată 'ultitudinea interaciunilor socialH econo'ice, cerinele ec@ilibrului ecologic, ocrotirea 'ediului, lani%icare teritorială. 0.2. atul ca ecosistem rural
-rincialul criteriu de dearta:are a unui sat este nu'ărul de locuitori. Fn Canada satul are cel 'ult 1000 loc., cel din #ndia 5000 loc, iar =n /& 2500 loc., iar cel :aone nu'ără 'ai' *0 000 de locuitori. /n al doilea criteriu =l constituie ocuaia locuitorilor care de cele 'ai 'ulte ori aarin sectorului ri'ar. atul < ca arte co'onentă a @abitatului rural < are trei co'onente %unda'entaleI atra (saiul =n care se a%lă locuinele, deoite, adăosturi) unde se %or'eaă şi eolueaă o co'unitateL 'oşia < sau teritoriul e care co'unitatea rurală =şi des%ăşoară actiitatea de baăL oulaia < co'onentă dina'ică de enduleaă, 'odeleaă celelalte două co'onente rin asectele ei cantitatie şi eolutie. atul trebuie să aibă o orgniare care să satis%acă necesităile sociale, econo'ice şi eniron'entale, dar să consere ele'entele care =l indiidualieaă I cultura, tradiiile, ar@itectura, stabilite deHa lungul eoluiei sale. atul are deci, =n rincial, o %uncie reidenială. Kactorii care acioneaă asura etrei (saiul reidenial) suntI H Co'onente naturale care ot in%luena %iiono'ia etrei satului (localiare, %or'ă, 'ări'e, structură) H Kacotroi sociali, econo'ice sau olitici ce ot %i i'licai =n %or'area %iiono'iei etrei şi relaia cu 'ediul. &şearea rurală are o %uncie econo'ică dată de 'odul de utiliare a unei ări din atră, dar 'ai ales a 'oşiei. atul are o %uncie socială entru că rereintă saiul e care se concretieaă =ntreaga aciune a societăii. -oulaia satului, este o gruare socială care atribuie, rin inter'ediul te@nicilor de care disune, %uncia de reidenă etrei şi e aceea de roducie a 'oşiei. De 'odul de %uncionare socială a acestia deinde calitatea ei ca %oră de 'uncă şi i'licit cea a saiului reidenial, cele două categorii in%luennduHse reciroc e un %unda'ent geogra%ic unitar. <.(.). >ipuri de ecosisteme rurale &şeările rurale ot %i er'anente, neer'anente şi te'orare < ca durată de utiliare te'orală.
50
Din unct de edere 'or%ologic aşeările rurale sunt uternic in%luenate de condiiile naturale de 'ediu şi sociale. Ee'lele sunt dintre cele 'ai dierseI de la satele aşeate =n oae, cele din inuturile nordice reci (cu adăosturi de ti iglu) sau la cele de ti cetate din centrul Euroei, nă la satele cu caracteristici urbane din ările deoltate. 0.3. raşul 7 ecosistem uman urban
raşul este un ansa'blu 'aterial co'le ce se =nscrie =n coordonatele @abitatului urban şi biologic social, care rin 'odul de organiare teritorială, rin %unciile =ndelinite, se a%ir'ă ca un siste' econo'icoHgeogra%ic co'le nu'it ecosiste' urban. El este %or'at dinI a. Co'onenta 'aterialHteritorială =n care intrăI H @atra, eri'etrul locuibil, =n care sunt clădirile destinate entru locuit H Intravilanul (eri'etrul construibil) alcătuit att din sura%eele ocuate cu construcii ct şi saiile entru di%erite sericii (deoitare, co'er, transort), saii eri H E/travilanul ce se a%lă =n restul teritoriului ad'inistrati al oraşului, cu sura%ee agricole, one de agre'ent, saii de deoitare a deşeurilor, unităi de ali'entare cu energie etc. Şi care %aă arial neoilor ali'entare ale oraşului. b. Co'onenta social econo'ică eri'ată rin oulaie ocuată sau nu =ntrHo %or'ă de actiitate econo'ică. raşele sunt ecosiste'e ce acoeră doar aroi'ati 2O din sura%aa terestră dar care consu'ă este :u'ătate din resursele 3errei, eli'innd nu'eroşi oluani, %iind din acest unct de edere (cu %oarte 'ici eceii) nesustenabile, entru că roduc erturbări att interne ct şi e arii largi. iste'ul urban deter'ină reducerea coorului egetal şi a biodiersităii, stocări şi deteriorări ale aei de sura%aă şi subterane, oluare a aerului (%iică, c@i'ică, %onică, rin lu'ină). -oulaia urbană oartă cu ea roble'e sociale grae, distro%ice şi greu de reolat, ad'inistrat. <.+.). >ipuri de ecosisteme urbane -roiectat sau eoluat oraşul este rodusul istoric al %actorilor naturali, socioHu'ani a%lai =ntrHun roces continuu de trans%or'are eri'at rin %or'e teritoriale di%erite. raşele eolueaă =n ri'ul rnd =n %uncie de originea lor, uneori dintrHo aşeare rurală, alteori duă un lan bine stabilit, =n caul celor construite rin deciie (Brasil). -roiectarea oraşului are caracter istoric, deoarece =n %uncie de do'inanta aserită, acestea au luat %or'e din cele 'i di%eriteI liniare (Borşa), radiarHconcentrice (Bucureşti) , rectangulare (Călăraşi), nucleare , olinucleare(-aris, ondra), 'ite, etc. Mor%ostructura rereintă adatarea reelei de străi la toogra%ia locului, orientarea e rioritatea eocii =n care acestea au aărut sau deoltat şi care oate da un anu'it grad de %uncionalitate ele'entelor co'onente ale unei aşeări urbane. De %at un oraş este si'ilar unui organis'I străile :ocaă rolul siste'ului circulator, saiile eri siste'ului resirator, celulele sunt indiiii, iar sc@eletul este situl oraşului. Kiecare co'onentă are un rol bine deter'inat, iar 'ări'ea, densitatea şi a'lasarea lor =n saiu oate a:uta la %uncionarea ecosiste'ului. Ecosiste'ul urban are neoie de un saiu %iic bine roorionat, de o calitate a indiiilor ce acioneaă =n interiorul, dar şi eteriorul lui şi 'ai ales de 'ecanis'e clare de intercondiionare, relaionare, stabilite rin legile ştiinelor naturii, u'aniste (legi, 'orală, etică).
51
Ecosistemele urbane simple ot %i considerate oraşele nucleu sau oraşele ini"iale curinse =n li'ite ad'inistratie bine deter'inate, %ără localităi co'onente =n care locuiesc sub 50 000 de ersoane. Ecosisteme urbane dezvoltate ce se suraun aglomera"iei urbane =nsu'eaă o arie urbaniată %or'ată dntrHun oraş cu este 50 000 locuitori, dar =n co'onena căreia intră şi ona sa suburbană, curinsă e o sura%aă cu o raă de 50 < 0 8'. Ecosistemele comple/e sunt 'aterialiate rinI H Microregiunea urbană ce curinde un saiu relati larg cu anu'ite si'ilarităi ale cadrului natural (deresiune, ale, bain) e care se a%lă gruări de aşeări rurale şi urbane =ntre care sHau stabilit o serie de relaii de deendenă econo'ică, socială şi urbană, conturnduHse un anu'it seci%ic, a=nd toate %unciile eseniale ale ieii, de la roducie la consu', 'ani%estnduHse ca un organis' urban unitarL H 8onurba"ia rereintă un oraş sau 'ai 'ulte sre care graiteaă (din unct de edere econo'ic, cultural şi c@iar ad'inistrati) alte oraşe 'ai 'ici. Ea rereintă un ee'lu al %uncionării ecosiste'ice, doarece e un areal de 50 de 8' se nasc legături strnse de roducie, transort, siste'e co'une de ali'entare cu aă, gosodărire co'unală (3o8o < 7o8o@a'a, sa8a < Sobe). H Metropole rereintă 'arile oraşe cu o oulaie de este 1 'il. de locuitori, etinse =n teritoriu, cu nuclee de ti satelit, cu %uncii distrincte şi arii urbaniate =ntre acestea (!e6 7or8, @ang@ai, Buenos &ires, Moscoa). H Megalopolisul este %or'a urbană %oarte etinsă creată rin includerea succesiă a onelor suburbane şi a oraşelor =necinate. Ele ot aea asect de nucleu etins sau coridor caracteriat rin eistena continuă de oraşe, indiidualiate ad'inistrati, un nu'ăr 'are de locuitori, saii agricole reduse (/& de la Boston nă la Vas@ington %or'eaă GBos6as@? sau GBost6as@?). <.+.(. robleme şi tendin"e #n organizarea spa"ială a aglomera"iilor urbane H statistic oulaia urbană creşte H tendinele sunt de olinucleiare a saiului urban (#ndia) sau de deoltare lentă, controlată (oraşe din $er'ania, Krana, usia). H ecosiste'ele rurale trec sre cele urbane H are loc relocarea actiităilor industriale (entru degrearea oraşului Braşo de industria deoltată rea uternic =n anii 90 au aărut centrele urbane 'ai 'ici care au reluat %uncia industrială < ăcele, Codlea, şno). H aar aşeări urbane =n cadrul nodurilor de autostrăi, căi %erate, aeroorturi (toeni) c@iar =n aroierea 'arilor oraşe. H disersia saiului urban e ăută adesea ca o distro%ie a 'ecanis'ului =n etrele oraşului, ca un răsuns di%erit la roble'ele econo'ice, sociale şi de 'ediu a clasei 'i:locii şi 'ai nou a clasei bogate. e re'arcă o creştere a rolului suburbiilor nu nu'ai entru %unciile de locuit dar şi entru aroierea de sericiu. H resiunea dina'icii sociale rin ocuarea ărilor centrale de către categorii 'ai 'ult sau 'ai uin o'ogene au generat oiunea de iaă =n suburbii (%eno'en =ntlnit =n ări cu utere econo'ică se'ni%icatiă) H 'ulte oraşe 'ari au centuri urbane cu aşeări %oarte sărace (io de 4aneiro).
G& Cali$a$ea %ie2ii
52
Mediul construit de o' =n aşeări %urnieaă o arte esenială a calităii ieii, =nsă ara'etriarea este di%icilă entru că ot intereni subiectiis'ul sau reerele de areciere, care sunt di%erite =n %uncie de deoltarea econo'ică, oliticile naionale sau locale, erceie, cultură, etc. 8alitatea vie"ii rereintă totalitatea condiiilor 'ateriale, sirituale şi estetice, sociale, culturale, econo'ice şi si@ologice care asigură raliarea ar'nioasă a unei ersoane. Din unct de edere "o#iologi# calitatea ieii este ansa'blul ele'entelor care se re%eră la situa"ia fizică, economică, socială, culturală, politică, de sănătate etc. Fn care trăiesc oa'enii, con"inutul şi natura activită"ilor pe care le desfăşoară, caracteristicile rela"iilor şi proceselor sociale la care participă bunurile şi serviciile la care au a cces, modelele de consum adoptate, modul şi stilul de via"ă, evaluarea #mpreurărilor şi rezultatelor activită"ilor care corespund aşteptărilor popula"iei precum şi stările subiective de satisfac"ieFinsatisfac"ie, fericire, frustrar e (Mărginean #., 2002). &nalia calităii ieii oate %i e%ectuată la niel indiidual sau colecti şi i'lică di'ensiuni econo'ice, sociale, estice, olitice şi estetice, culturale, ind standardul de iaă, sănătatea, locuina, educaia, locul de 'uncă, dreturile o'ului, 'ediul =ncon:urător (Mirela !ae, 2005). -menaările, organizaea spa"iului, func"ionarea ecosistemelor urmane de fapt au drept scop satisfacerea nevoilor umane deci calitatea ieii. Indicatorii de calitatea $ieţii sunt dintre cei 'ai di%erii. C@iar %iecare ară =n arte sau gruurile olitici ia =n calcul ele'ente rorii. &ceşti indicatori ot %i gruai =n general duă cu' ur'eaăI a& +$anarul e %ia27 eri'at rinI H #ndicatori 'acroecono'ici recu' enitul naional brut, rodusul intern brut, eniturile oulaiei, consu'ul oulaiei sau costurile de iaă (sericii utiliate, coşul ilnic sau consu'ul ali'entar !& +$area e "7n7$a$e ca o condiie sine Wua non a calităii ieii. tarea de sănătate este reultatul unor %actori genetici interni (%iiologici, si@ici) dar şi eterni (sociali, de locuire, @rană, serici 'edicale), stil de iaă. -entru ealuarea stării de sănătate se ine cont deI H tilul de iaă, actiitatea %iică, obiceiurile ali'entare dar şi de indicatori statistici recu' serana de iaă la naştere, 'ortalitatea, 'orbiditatea, %uncionalitatea şi e%iciena sericiilor 'edicale. #& Lo#uin2a are caracteristici %iice (di'ensiune, oiie saială, ec@i'e, co'oiie de 'ateriale, design, dotări) şi %uncionale (adăost, odi@nă, sigurană, 'uncă şi distracie). Di'ensionarea ei ca şi %uncionalitatea sunt legae de %actori interniI enituri, tradiii, educaie, sco şi %actori eterniI olitici sociale şi econo'ice ale unui teritoriu. #ndicatorii luai =n calcul suntI calitatea saiului de locuit, utiliarea saiului locuit, segregarea reidenială. & Coe4iunea #omuni$72ii se re%eră la o latură esenială a o'ului < el este o %iină socială. &re neoie de relaii de %a'ilie, rietenie, colegialitate. &cest indicator este 'ai uternic =n co'unităile rurale 'ici. -entru o ='bunătăire a coeiunii co'unităii urbane este necesară o ='bunătăire a 'anage'entului localităii =n sri:inul realiării unei conectiităi sociale, a creşterii siritului co'unitar. e& +iguran2a ersonală şi co'unitară =ntrHun ecosiste' u'an este un alt ele'ent i'ortant. !u ne re%eri' doar la sigurana %aă de ecesele unor ersoane asociale 5*
