Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Drept Catedra Teoria Teoria şi Istoria Dreptului
REFERAT la disciplina universitară “Deontologia Juridică”
Izvoarele Izvoarele şi importanţa deontologiei uridice
Autor: Sugoneaco Irina an I! gr" #$% Coordonator ştiinţi&ic: lector univ" Costaş Ruslan
'
C(işin)u '$*+
,
!" Izvoarele deontologiei uridice
!"!" #onsideraţii generale -oţiunea de .i/vor0 al unei nor1e indi&erent de natura nor1ei c) este o nor1) 2uridic) sau una 1oral) se1ni&ic) sursa nor1ei de unde i/vor)şte aceasta" 3n literatura de specialitate ele1entul de deosebire care a &ost recunoscut constant 4ntre nor1ele 2uridice şi cele 1orale este acela c) nor1ele 2uridice sunt legi&erate ceea ce 4nsea1n) c) dac) nu sunt respectate de bun) voie statul le poate i1pune prin 1i2loacele de care dispune pe c5nd nor1ele 1orale nu sunt supuse legi&er)rii ele constituie produsul co1unit)ţii sociale neinstituţionali/ate* &iind i1plantate de6a lungul ti1pului 4n conştiinţa oa1enilor care le respect) 4n 1od benevol &)r) a se putea recurge la un 1od de i1punere a lor" 3ntre ti1p au intervenit anu1ite 1odi&ic)ri care oblig) la reg5ndirea acestui 1od de abordare" Aici ave1 4n vedere: 6
Reg)sirea 4n regle1ent)rile naţionale cu caracter 2uridic din di&erite state a unor prescripţii cu caracter etic" Aici se are 4n vedere toate categoriile de acte 2uridice 4ncep5nd cu legile &unda1entale continu5nd cu legile şi alte categorii de acte nor1ative ce conţin nor1e obligatorii pentru di&eriţi subiecţi de drept"
6
Consacrarea 4n actele internaţionale a unor reguli cu caracter 1oral 7 4n special convenţiile re&eritoare la drepturile o1ului"
6
Adoptarea regle1ent)rilor e8prese ce cuprind nor1ele 1orale aplicabile di&eritor categorii pro&esionale sub &or1) de Coduri9Statute" Ast&el de regle1ent)ri pot &i reg)site at5t la nivel naţional c5t şi internaţional"
Ast&el pute1 observa tendinţa inclusiv la nivel 1ondial ca regulile etice s) aib) şi o legiti1itate 2uridic)"
*
So&ia opescu Teoria generală a dreptului Ed" ;u1ina ;e8
#
entru a putea releva totalitatea i/voarelor speci&ice deontologiei 2uridice vo1 deter1ina 1ai 4nt5i noţiunea de .i/vor0 precu1 şi le vo1 clasi&ica con&or1 unor criterii general recunoscute dup) care vo1 trece ne1i2locit la redarea lor" 3n ter1inologia 2uridic) noţiunea de .i/vor0 al unei nor1e este utili/at) 4n ' accepţiuni: *" I/vor 1aterial 7 prin care se evoc) acele realit)ţi e8terioare care dau naştere unor reguli i/vor5te din necesit)ţile practice" I/vorul 1aterial dese1nea/) nu nu1ai cadrul 4n care apare nor1a de drept ci şi &actorii e8tra2uridici care deter1in) speci&icitatea &iec)rui siste1 de drept po/itiv '" '" I/vor &or1al 7 prin care se evoc) &or1ele concrete de e8pri1are a nor1elor de drept" Din punct de vedere 2uridic ne interesea/) i/voarele &or1ale" Izvoarele deontologiei juridice repre/int) totalitatea surselor scrise şi nescrise care conţin
nor1e şi reguli pe care 2uristul ur1ea/) s) le respecte 4n activitatea sa pro&esional) şi viaţa privat)" Din cadrul surselor nescrise ale eticii &ac parte nor1ele 1oral6etice de conveţuire 4n societate aşa precu1 politeţea cu1sec)denia respectul &aţ) de se1enii s)i" Din cadrul surselor scrise distinge1 nor1e internaţionale nor1e regionale nor1e naţionale de ordin legislativ şi de ordin nor1ativ" Normele internaţionale care regle1entea/) conduita persoanei ce aparţine siste1ului de drept se
conţin 4n 1od direct şi i1plicit 4n ur1)toarele docu1ente: - Declaraţia universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948 - Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16 decembrie 1966 - Principiile de a!ă ale "ndependenţei #ustiţiei adoptate la al $lea %ongres al &aţiunilor 'nite re(eritor la Prevenirea "n(racţiunilor şi la Tratamentul "n(ractorilor )n 198*+etc, Norme regionale privind etica 2uridic) e8ist) pe toate continentele lu1ii" Ast&el pe continetul
a1erican 4n SUA %odul odel privind %onduita #udiciară aprobat de c)tre Asociaţia
4n *%?' cu 1odi&ic)ri ulterioare este un docu1ent co1pre(ensiv care regle1entea/) conduita 2udec)torului"
'
Radu I" Motica @" Mi(ai Teoria generală a dreptului+ Editura All
+
3n Asia şi regiunea aci&icului Principiile de la ei.ing privind "ndependenţa #udiciarului se1nate de c)tre preşedinţii curţilor supre1e de 2ustiţie din ,' de ţ)ri stipulea/) cerinţele &aţ) de 2udiciar 4n ti1pul e8a1in)rii cau/elor" 3n A&rica principiile deontologiei 2uridice se conţin 4n %arta /(ricană privind Drepturile mului şi a Popoarelor adoptat) 4n *%B Principii si linii directoare ale dreptului la un proces ecitabil si la asistenta legală in /(rica şi Principiile %ommon2ealt 3atimer 5ouse asupra celor trei puteri+ 700,
3n Europa standardele deontologice 2udiciare se conţin 4n ur1)toarele docu1ente: 6
%onvenţia uropeană a Drepturilor mului şi a ibertăţilor :undamentale
-
%arta Drepturilor :undamentale a 'niunii uropene din 7000
-
%arta #udecătorilor )n uropa adoptată la 70 martie 199 de către /sociaţia uropeană a
#udecătorilor+etc,
Norme naţionale privind etica 2uridic) se conţin 4n:
- %onstituţia ; - egea privind statutul .udecătorului - %odul de tică al #udecătorului -%odul Deontologic al /vocaţilor din ; - %odul de tică şi deontologie a poliţistului+etc,
Ast&el i/voarele &or1ale pot &i clasi&icate 4n &uncţie de di&erite criterii: *" Dup) &or1a acestora deosebi1: 6
I/voare scrise 7 4n ca/ul nor1elor 1orale acestea reies din di&erite acte nor1ative 4ncep5nd cu legea &unda1ental) 7 Constituţia precu1 şi alte acte nor1ative"
6
I/voare nescrise 7 obiceiul =cutu1a> iar 4n ca/ul nor1elor 1orale 1ai pute1 g)si 7 religia valorile culturale din cadrul unei societ)ţi"
'" Dup) locul acestora 4n siste1ul dreptului RM: 6
I/voare naţionale 7 care sunt edictate de c)tre legiuitorul naţional 7 arla1entul RM"
6
I/voare internaţionale 7 actele nor1ative=pacteconvenţii tratate> precu1 şi practica 2udiciar) internaţional)
3n literatura de specialitate nu e8ist) o p)rere unani1) re&eritor la i/voarele deontologiei 2uridice =a eticii 2uridice>" Con&or1 unei opinii , cu care sunte1 de acord i/voarele deontologiei 2uridice s6ar 41p)rţi 4n , 1ari grupe: ri1a grup) 7 "!voarele primare includ: obiceiul 1itologiareligia" Aceste &eno1ene pre/int) &or1a incipient) a cadrului nor1ativ siste1ul de drept repre/ent4nd &or1a de e8teriori/are a acestora care vor su&eri 1odi&ic)ri con&or1 cerinţelor societ)ţii" A doua grup) 7 "!voarele gnoseologice includ: dreptul po/itiv anali/a siste1elor de drept la general antropologia =ştiinţa despre o1>" A treia grup) 7 "!voarele valorice includ anali/a tendinţelor e8istente 4n cadrul unei societ)ţi care 4n dependenţ) de perioad) poate su&eri de sc(i1b)ri 4n sensul priorit)ţii unor valori" Aici se au 4n vedere procesele sociale culturale9politice9econo1ice ca i/vor al eticii 2uridice"
!"$" Izvoarele primare I/voarele pri1are le pute1 divi/a 4n , subcategorii: obiceiul1itologia şi religia" Obiceiul. Acesta este cel 1ai vec(i i/vor de drept care a e8istat de la 4nceputuri şi persist) şi 4n
pre/ent" rin obiceiuri 4nţelege1 o totalitate de reguli de co1porta1ent e8istente 4n cadrul unei societ)ţi care sunt ur1ate de c)tre persoane datorit) caracterului de repetivitate a acestora şi a i1portanţei 1orale pentru societate" Aici se includ şi regulile de conduit) a persoanelor 4n pre/enţa unor altora precu1: aspectul e8terior 1i1ica gesticulaţia po/iţia corpului etc" 3n cadrul eticii 2uridice obiceiul 2oac) un rol i1portant 4n cadrul activit)ţii personale a 2uristului" Aici ave1 4n vedere ase1enea obiceiuri precu1: respectul &aţ) de cei 1ai 4n v4rst) a tr)i 4n pace cu cei ce ne 4ncon2oar) şi 1ulte altele 7 ce repre/int) ba/a co1porta1entului u1an" Un alt e8e1plu de obicei care persist) 4n pre/ent şi este des utili/at 4n relaţiile inter6u1ane este str4ngerea de 14n) ca ,
"" GHJJK "L" NOPHQ <=>?@ AB@C@+ JVWJ XWPWNJ Ed" YQZ[ \WPHKQ '$$$ p"'%"
?
se1n de respect şi &or1) de salut" Ase1enea obiceiuri nu sunt &i8ate e8pres undeva 4ns) repre/int) nişte reguli nescrise care trebuie respectate pentru a convieţui cu alte persoane 4n cadrul unei societ)ţi" Re&eritor la obiceiuri este de 1enţionat &aptul c) acestea sunt di&erite de la o perioad) istoric) la alta precu1 şi de la o regiune la alta" Mitologia. rin 1itologie 4nţelege1 # 7 =gr. mythologia < mythos – mit, logos – studiu) totalitatea
1iturilor create de un popor sau de un grup de popoare 4nrudite] disciplin) care studia/) gene/a și evoluția 1iturilor se1ni&ica ția și si1bolurile ve(iculate de ele" Miturile persona2ele 1itologice 7 repre/int) un i/vor i1portant pentru valorile pro1ovate 4n cadrul unei societ)ţi" Spre e8e1plu nu pute1 nega i1portanţa unor ase1enea persona2e 1itologice precu1 T(e1is =/eita dreptatii>T(orRobin ^ood Cenuş)reasa sau c(iar precu1 persona2elor ap)rute 4n perioada conte1poran): balanta 2ustitiei si in cealalta o sabie cu la1a in 2os se1n ca s6a &acut dreptate" Esar&a cu care este legata la oc(i si1boli/ea/a i1partialitatea &ata de oa1enii supusi 2udecatii iar balanta 7 adevarul 2uridic" Respectiv o si1pl) statuie red) un set de principii dup) care persoana se conduce" Religia. 3nc) de la 4nceputuri cunoaşte1 &aptul c) religia de 1ulte ori era con&undat) cu dreptul
ro1anii &iind pri1ii care au &)cut o deli1itare" 3nainte a &ace cunoştinţ) cu dreptul orice persoan) 4n cadrul &a1iliei cercului de prieteni se ralia/) unei religii care la &el repre/int) un set de reguli de co1porta1ent de ordin 1oral" R)spunderea care survine 4n ur1a nerespect)rii acetor reguli de ordin 1oral va ap)rea 4n dependenţ) de &aptul dac) aceste reguli sunt regle1entate la nivel nor1ativ #
Sursa: DEX '09 (2009)
6 (ttp:99de8online"ro9de&initie91itologie
B
sau nu &ie din partea societ)ţii sub di&erite &or1e =ignorare criticare> &ie din partea organelor statale" ;egatura intre drept si 1orala intre ce este drept si ce este bine =bun> intre drept si religie etc" este adeverita nu nu1ai de realitatea istorica a vietii u1ane de ieri si de a/i cat si de unii teoreticieni ai dreptului de unde deci si conclu/ia &ireasca: nu trebuie sa e8iste drept &ara 1orala &ara a&ir1area principiilor unei 1orale u1aniste sanatoase care sa aiba intotdeauna in vedere binele dreptatea si ec(itatea valori scu1pe u1anis1ului asa cu1 sunt ele de alt&el preva/ute si de legea 1orala de sorginte biblica iudeo6crestina si cerute si de drepturile universale ale o1ului apreciate ele insele ca o religie a o1ului de a/i si de 1aine"
!"%" Izvoarele gnoseologice Aici o s) ne re&eri1 4n special la Codurile deontologice 7 care repre/int) o totalitate de nor1e de conduit) şi obligaţii etice ale unei pro&esii" Scopul acestor coduri este de a i1pri1a conduitei şi 1otivaţiei o argu1entare 1oral) o ba/) etic)" n primul rEnd+ codurile deontologice sunt surse &uncţionale ce &avori/ea/) respectarea dreptului"
3n ca/ul 4n care codul se aprob) de c)tre stat el se trans&or1) 4n lege nor1ele 1orale devin 2uridice respectiv nu se adresea/) subiectului 4nsuşi ci rolului s)u &uncţiilor sale pro&esionale iar 4n literatur) la &igurat se 1enţionea/) c) acestea ar &i o .1asc) a pro&esionistului +" Ast&el dreptul acţionea/) prin partea obiectiv) iar 1orala prin partea subiectiv) a persoanei" ;a trecerea unei nor1e 1orale 4n una 2uridic) 1orala propriu6/is) dispare şi cedea/) locul dreptului " Re&le8ia deontologic) acţionea/) pro&und şi continuu asupra 1entalit)ţilor convingerilor deci/iilor pentru a asigura binele activit)ţii 2uridice a asigura &uncţionarea ar1onioas) a interesului de serviciu cu cel pro&esional" Consider)1 c) un cod de reguli 1orale nu poate &i adus la 4ndeplinire prin constr5ngere el trebuie respectat benevol"
+
"" GHJJK "L" NOPHQ <=>?@ AB@C@+ JVWJ XWPWNJ Ed" YQZ[ \WPHKQ '$$$ p"*"
T" Ciobanu& Codurile deontologice 7 1ecanis1 co1ple1entar de regle1entare a conduitei pro&esionale a 2uristului F;evista &aţională de DreptF+ 7008+ nr,11+ pag,4
%
n al doilea rEnd+ dac) un cod de etic) corespunde necesit)ţilor practice dac) el este re/ultatul
e8perienţei 1orale a 1ai 1ultor generaţii dac) nor1ele lui au devenit unani1 recunoscute şi s6au trans&or1at 4n a8io1e 4n grupul pro&esional dat s6a statornicit 4n ba/) şi re&lect) practica internaţional) el este perceput ca un set de nor1e şi cerinţe reale susceptibile de a &i reali/ate" Din acest considerent nu 1ai este necesar) aprobarea lui prin lege" Ast&el codul trebuie s) &ie re/ultatul conduitei 1orale a unor persoane concrete şi al aprecierii 1orale de c)tre cei care trebuie s) ia ca 1odel o ast&el de conduit) adic) atunci c5nd el este produsul obligaţiilor benevole ale tuturor" n al treilea rEnd+ conştiinţa u1an) este o 1aterie &in) care nu se &or1ea/) cu a2utorul
constr5ngerilor şi a1eninţ)rilor" 3n continuarea acestei idei preci/)1 c) principiile codului 1oral spre deosebire de nor1ele concrete c(ea1) spre alegerea conştient) a unui 1od de co1porta1ent" Anu1e acestea de/voltate şi per&ecţionate pot deveni ba/a educaţiei 2uriştilor tineri şi 1odel)rii conştiinţei 1orale a 2uriştilor e8peri1entaţi" n al patrulea rEnd+ literatura ce studia/) deontologia 2udec)torului =a1 luat aceast) pro&esiune
drept e8e1plu> atenţionea/) c) nor1a 1oral) in&luenţea/) spiritul 2udec)torului cultiv5ndu6i datoria de a slu2i poporul şi statul" Reieşind din si1ţul intern al datoriei nu 4ns) din obligaţia disciplinar6departa1ental) sau &ric) datorit) conştiinţei are loc asi1ilarea nor1elor deontologice" i n ultimul rEnd+ consider)1 c) un cod 1oral pro&esional al 2uristului va &i asigurat prin sancţiuni 1orale pe 1)sura convingerilor 1orale e8istente 3n societate 1i2loacelor de de/aprobare public) 1odelelor de conduit) e8e1plar) educaţie autoeducaţie aptitudini deprinderi repre/ent)ri convingeri concepte aprecieri idealuri şi orient)ri 1orale ale persoanei" Acestea ar &i 1ai cu sea1) 1)suri de protecţie şi asigurare a respect)rii nor1elor 1orale" -or1ele 2uridice sunt şi trebuie garantate de stat prin constr5ngere şi conda1nare" 3n ca/ul 3n care o nor1) 1oral) se asigur) prin constr5ngere ea nu 1ai este 1oral) deoarece 4n acest ca/ iar)şi apel)1 la latura obiectiv) a lucrurilor" 3nsuşi %odul general de conduită pentru avocaţii din 'niunea uropeană prevede c) aceste reguli vor &i respectate de bun) voie iar sancţiunile pentru
nerespectarea lor se vor ridica 4n cel 1ai r)u ca/ p5n) la cele disciplinare şi at5t ?"
?
Codul general de conduit) pentru avocaţii din Uniunea European)" Accesibil pe Internet: (ttp:99"cnue"be9&6 pages9 code"(t1l
*$
Relativ la &aptul cum sau 'n ce mod este pus 'n aplicare codul de conduit) a 2uristului consider)1 c) 4n acest sens trebuie de/voltate prevederi clare şi siste1e corespun/)toare privind i1ple1entarea şi i1punerea codurilor de conduit)" 3n acest scop ar &i incorect) i1ple1entarea lor prin lege" Sub aspectul sancţiunilor posibile 4nc)lcarea nor1elor deontologice are ca e&ect bla1ul pro&esional 1oral de/aprobarea colegilor cu privire la conduit) 4n ti1p ce abaterea disciplinar) poate conduce 4n &uncţie de gravitate la alte consecinţe sub &or1a r)spunderii 2uridice pan) la cea 1ai sever) care este 4ndep)rtarea din pro&esie"
!"(" Izvoarele valorice 3n categoria acestor i/voare persist) acele 1işc)ri de ordin social care au condus la 1odi&icarea societ)ţilor la general" Ca e8e1plupute1 da cele ' r)/boaie 1ondiale" 3n ur1a lor pute1 vedea c) .o1ul0 ca personalitate individual) a devenit centrul preocup)rilor tuturor do1eniilor inclusiv a 2urisprudenţei" Din punct de vedere a deontologiei 2uridice sc(i1b)rile şi tendinţele social6culturale au in&luenţ) asupra co1porta1entului 2uristului at4t 4n activitatea pro&esional) c4t şi cea personal)" Aici ave1 4n vedere at4t 1odul de a se 41br)ca a6şi aran2a e8teriorul c4t şi 1odul de gesticulare91i1ici acceptabile 4n societate 4ntr6o anu1it) perioad)" Un e8e1plu de i/vor .valoric0 este noţiunea de .toleranţ)0 care a 4nceput a avea i1portanţ) odat) cu sc(i1b)rile 1a2ore din societatea conte1poran)" Toleranţa repre/int) o valoare social) care 4n pre/ent are &or1a principiului egalit)ţii sau non6discri1in)rii"
**
$" Importanţa deontologiei uridice 3n orice societate activitatea o1ului devine util) doar atunci c5nd ea nu contravine principiilor 1orale şi altor nor1e acceptate de co1unitate" Aceasta se re&er) şi la activitatea de aplicare şi reali/are a nor1elor de drept" rioritatea 1oralei este caracterul nor1ativ ce o&er) posibilitatea de a regle1enta co1porta1entul u1an 4n ca/ul nostru 7 al 2uriştilor" C(iar dac) regle1entarea este e&ectuat) 4ntr6un 1od şi prin 1i2loace speci&ice ea are o in&luenţ) deosebit) 4n &or1area unei conduite 2uridice corecte" Morala 2uristului se &or1ea/) 4n corelaţie cu alţi &actori şi condiţii de e8istenţ) inclu/5nd speci&icul activit)ţii pro&esionale" uristul este 41puternicit cu anu1ite atribuţii publice ce6i per1it s) cear) 4n nu1ele statului un anu1it co1porta1ent cet)ţenilor s) aplice sancţiuni prev)/ute de lege" Dup) conţinut aceast) activitate poart) un caracter de aplicare a dreptului cu o puternic) se1ni&icaţie 1oral)" Re&eritor la Republica Moldova activitatea practic) a 2uristului necesit) o sc(i1bare esenţial) o trans&or1are şi o direcţionare spre noi standarde şi principii B" 3n procesul activit)ţii sale 2uristul se i1plic) 1ereu 4n s&ere co1plicate ale relaţiilor dintre oa1eni adesea devine arbitru 4n con&licte &a1iliale naţionale patri1oniale sau personale ce 1arc(ea/) destinul 1ultor oa1eni" 3n aceast) calitate 2uristul trebuie s) 1ani&este si1ţul tactului respect &aţ) de onoarea şi de1nitatea persoanei corectitudine bun)tate indi&erent co1unic) el cu persoane 2udicioase sau cu in&ractori" valoare deosebit) 4n e8ercitarea &uncţiilor o are 1)iestria pro&esional) a 2uristului capacitatea de a e8plica şi aplica 1)surile ad1inistrative de constr5ngere duritatea şi continuitatea transpunerii 4n viaţ) a cerinţelor legii" Un &actor special 4n soluţionarea situaţiilor de con&lict 4l repre/int) calit)ţile 1orale ale 2uristului datoria etic) 4nţelegerea esenţei şi speci&icului deontologiei pro&esionale" I1portanţa deontologiei 2uridice poate &i redat) 4n ur1)toarele 1o1ente:
B
T" #io)anu& Regle1entarea activit)ţii organelor de drept prin deontologia 2uridic) "Revista Naţională de Drept",
!!, nr.#, pag.$#
*'
*n primul r+nd societatea noastr) inclusiv activitatea organelor de ocrotire a nor1elor de drept se a&l) 4ntr6o per1anent) trans&or1are 7 c5nd 1ai lent) c5nd 1ai i1petuoas) uneori i1previ/ibil)" Din aceast) cau/) docu1entele ad1inistrativ62uridice regle1entea/) activitatea 2uristului doar 4n linii generale" ;a aplicarea 4n situaţiile concrete interpretarea lor adesea este &)cut) de 4nsuşi 2uristul sau conduc)torul acestuia reieşind din co1petenţa sa pro&esional) =4n aceste ca/uri nu 4n ulti1ul r5nd este apelat şi ele1entul 1oral>"
*n al doilea r+nd toate docu1entele cu caracter 2uridic sau statutar nu conţin o prescripţie precis) pentru &iecare situaţie 4n parte ele doar indic) li1itele 4n cadrul c)rora trebuie luat) o (ot)r5re" Uneori 4ns) aceste li1ite sunt at5t de e8tinse 4nc5t nu se poate sesi/a nici pe departe aplicarea vreunei prevederi 4n acest ca/ soluţionarea ca/ului r)15ne la latitudinea 2uristului totul depin/5nd de cultura şi educaţia lui 1oral)" Acest &apt se re&er) la 2udec)tori anc(etatori poliţişti şi la alţi colaboratori ai organelor de drept" 3n activitatea 2udec)torului de e8e1plu la stabilirea pedepsei sunt indicate li1itele 1ini1e şi 1a8i1e dar concreti/area acestora se &ace la libera apreciere la inti1a lui convingere" Actul de 2ustiţie care e1an) de la o vi/iune creatoare po/itivist) va &i apreciat de societate ca un act bene&ic şi de creaţie 4n sensul şi pentru respectul adev)rului" e de alt) parte dac) 2udec)torul nu este 4n stare s) dep)şeasc) obscurit)ţile legii nu poate (ot)r4 acolo unde legea tace . g5ndirea 2udec)torului este de/aprobat) &iind una lipsit) de &le8ibilitate iar adev)rul pretins a &i dat de 2udec)tor prin soluţia 2udec)ţii va &i un adev)r obstrucţionat u1brit un adev)r 1utilat de/aprobat de societate cu e&ecte şi i1pact negative pentru subiecţii 2ustiţiabili0 %" Activitatea procurorului cu at5t 1ai 1ult pre/int) situaţii de con&lict 4nc)lc)ri care uneori nu au nici o e8plicaţie logic) sau nu pot &i g)site repere legale de pedeaps)" Statutul de procuror i1plic) o 1ultitudine de calit)ţi pe care acesta trebuie s) le deţin): e8igenţa corectitudinea c(ib/uinţ) i1parţialitatea tratarea ec(itabil) obiectiv) a 4nvinuiţilor etc" Alegerea celor 1ai bune 1etode şi 1i2loace de a&lare a adev)rului de reali/are a drept)ţii trebuie &)cut) cu 1ult) 4nţelepciune" 3n leg)tura cu aceasta atunci c5nd anu1ite ca/uri nu se re/olv) cu a2utorul prescripţiilor legale vine 4n a2utor regle1entarea deontologic) a activit)ţii care poate a1eliora considerabil starea de
%
I"A"Dun)reanu" "nstituţie .udecător+ management, 7
*,
lucruri 4n practica 2udiciar)" Rolul nor1elor deontologice este de a &i un g(id care prescrie o ast&el de conduit) ce ar preveni abu/ul negativis1ul evitarea lu)rii unei deci/ii pre2udiciabile sancţionate de lege"
*n al treilea r+nd& obligaţiile &uncţionale pot &i 4ndeplinite di&erit" Ast&el se poate lucra la cota 1ini1u1ului de e&icienţ) 1otiv5nd aceasta prin volu1ul enor1 de lucru 4ns) se poate lucra cu d)ruire de sine abnegaţie trans&or15nd interesele de serviciu 4n scopul supre1 al vieţii" Speci&icul 4ndeplinirii datoriei pro&esionale 4n acest ca/ este deter1inat doar de caracterul colaboratorului de conştiinţa şi cultura acestuia"
*n al patrulea r+nd rolul deontologiei 2uridice se 1ani&est) prin evitarea unei proble1e acute 4n activitatea 2uristului &apt ce poate duce la de&or1)ri pro&esionale" Folosirea 1etodelor deontologice 4n 4ndru1area activit)ţii 2uridice poate contribui esenţial la &or1area 4n r5ndurile colaboratorilor organelor de drept a unei i1unit)ţi dure 41potriva de&or1)rii pro&esionale" 3n leg)tur) cu aceasta sunt 4nţelese preocup)rile asociaţiilor de 2urişti din toat) lu1ea inclusiv din Republica Moldova de a6şi elabora coduri de conduit) etic)" 3n conclu/ie negli2area nor1elor deontologiei pro&esionale de/aprobarea culturii şi conştiinţei 1orale a a1bianţei 1oral6psi(ologice 4n colectiv nu doar denaturea/) calitatea activit)ţii 2uristului ci poate duce la o degradare co1plet) a acestuia" !o1 enu1era c5teva 1otive pentru a de1onstra rolul culturii 2uridice şi i1pactul de&or1)rii pro&esionale asupra activit)ţii 2uridice practice" rintre cau/ele interne care duc la de&or1area pro&esional) sunt: nivelul sc)/ut al educaţiei 1orale lipsa culturii etice estetice psi(ologice şi econo1ice lipsa si1ţului a2utorului reciproc predispunerea la s)v5rşirea 4nc)lc)rilor 2usti&icarea cri1inalit)ţii" Cau/ele e8terne evidenţia/): cri/a idealurilor sociale 1orale şi ideologice prevalarea valorilor 1ateriale asupra celor spirituale şi 1oral62uridice starea de spirit a colectivului 4n care activea/) autoritatea di1inuat) a unor categorii de 2urişti re&lectarea negativ) şi 1odul de e8punere de&avorabil a activit)ţii colaboratorilor organelor de drept 4n 1ass61edia 4n literatur) şi art)" Deontologia 2uridic) 4ncearc) s) re/olve aceast) proble1) s)6i dea un alt conţinut şi esenţ)"
*#
3n literatura de specialitate se 1enţionea/) c) viaţa privat) şi conduita 2uristului 4n a&ara serviciului nu pot &i obiectul deontologiei pro&esionale" Se argu1entea/) c) aceast) conduit) r)15ne 4n li1ita 1oralei colectivului şi nu are leg)tur) cu activitatea pro&esional)" -u susţine1 aceast) p)rere deoarece 4n ca/ul pro&esiei 2uridice nu pute1 deli1ita (otare de conduit)" dat) ce a acceptat s) &ie 4n centrul atenţiei persoana trebuie s) se con&or1e/e idealurilor societ)ţii şi al)turi de alte valori s) deţin) o conduit) ireproşabil)"
*+
