importanta si rolul biologic al grasimilor

Importanta si rolul biologic al Click to edit grasimilor . Elaborat: Grajdian Sanda

Defnitie: Numite şi lipide grăsimile sunt substanţe cu roluri complee complee  !n organism : re"er#e re"er#e concentrate de energie$ i"olaţie termic% şi !mpotri#a şocurilor$ sol#ent pentru transportul #itaminelor liposolubile &'$ D$ E$ () *urni"or de aci"i grasi esentiali$ *ara de care corpul nu poate *unctiona. +ara +ara gr%simi nu s,ar putea sinteti"a di*erite substante$ printre p rintre care si -ormonii$ testosteronul de eemplu. Grasimile produc prin ardere aproimati#  calorii.

'proimati# /01 din greutatea 'proimati# g reutatea corpului uman este constituita$ in mod normal$ din grasimi. 2area majoritate a grasimilor sunt depo"itate sub *orma solida in di*erite organe sau piele$ iar i ar o mica parte circula in sange sub *orma lic-ida. Grasimile depo"itate constituie re"er#e re"er #e de energie pentru ca"urile in care omul este subalimentat din di*erite cau"e si sursa de energie pentru e*orturile f"ice. In aceste situatii grasimile stocate se mobili"ea"a$ intra in sange si prin arder arderea ea lor contribuie la eliberarea de energie$ necesara pentru acti#itatea #itala a organismului. Cand depo"itarea de grasimi se *ace in cantitati mult mai mari decat necesitatile organismului apare obe"itatea de di*erite tipuri si grade$ iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se #orbeste de -iperlipidemie. Grasimile corpului pro#in din consumul alimentelor grase ca: unt$ untura$ slanina$ ulei sau a dulciurilor$ *ainoaselor$carnii etc. care se pot trans*orma in grasimi.

Clasifcarea: Grasilime animale:

Grasimile vegetale:

 grasimi

 grasimi

lichide - uleiul de

peste 4 are o cantitate apreciabila

de aci"i grasi nesaturati si de #itamine ' si D5  grasimi

solide: seul de bovine sau ovine untura slanina untul grasimea de pasare

lichide (uleiul de masline, de foarea soarelui, de germeni de dovleac, de porumb etc) , nu contin #itamine5 contin acizi grasi nesaturati a caror proportie depinde de: specia plantei; clima sol  grasimi solide (untul de cacao, grasimea de palmier) 4 au utilitate

terapeutica5

Grăsimile sunt asociate, în ultima vreme, cu ceva negativ în alimentaie! "ar nu toate grăsimile consumate sunt rele! #fă de ce e bine să măn$nci gras %i care sunt grăsimile bune, pe care trebuie să le incluzi în alimentaia ta zilnică!

Grasimile 6une7 Grăsimile bune sunt gr%simile nesaturate$ care ni#elul

colesterolului bun$ reduc colesterolul r%u şi asigur% o bun% *uncţionare a organismului t%u. 8otri#it specialiştilor$ consumul de gr%simi bune ajut% la reducerea şi pre#enirii acumul%rii stratului adipos !n jurul burţii. Grasimile bune se g%sesc !n ulei de m%sline$ migdale$ caju$ susan$ sau a#ocado. Creierul uman are ne#oie de gr%simi polinesaturate. polines aturate. 'ci"ii graşi omega 9 sau omega  !nt%resc sistemul imunitar şi asigur% o piele *rumoas% şi oc-i s%n%toşi. Gr%simile bune polinesaturate se g%sesc !n somon$ macrou$ -ering$ nuci sau to*u$ ulei de porumb$ peşte de cultur% şi pui crescuţi cu -ran% natural%$ *%r% suplimente c-imice noci#e.

Grasimile rele7  sunt gr%simi saturate care cresc ni#elul colesterolului r%u$ cresc;nd riscul de boli cardio#asculare. Gr%simile rele nu trebuie neap%rat eliminate din alimentaţie. Ele trebuie e#itate$ sau consumate !n cantit%ţi mai mici dec;t gr%simile bune. Gr%simi saturate se g%sesc !n carne$ lactate grase &unt$ sm;nt;n%)$ uleiuri #egetale dense &ulei de cocos$ ulei de palmier). <ţi p%stre"i organismul organismul s%n%tos şi plin de energie en ergie dac% reduci consumul "ilnic de gr%simi saturate la /=1 din caloriile consumate. Cele mai rele gr%simi sunt gr%simile trans$ care sunt gr%simi nesaturate procesate ast*el !nc;t s% se strice mai greu. Ele reduc colesterolul bun din organism$ cresc colesterolul r%u$ cresc riscul de in*ecţii !n organism şi riscul de boli cardio#asculare. Gr%simi trans sunt cele din margarin%$ gogoşi$ cartof pr%jiţi din comerţ &inclusi# cei congelaţi)$ pr%jituri$ biscuiţi cu sau *%r% crem% din comerţ$ torturi cu crem% şi c-ipsuri.

De ce a#em ne#oie de grasimi>  Grăsimile

o&eră energie. Gr%simile

ingerate gram cu gram sunt cele mai efciente surse de energie. +iecare gram de gr%sime *urni"ea"% energie pentru corp & calorii)$ comparati# cu ? calorii@gram de carbo-idraţi şi proteine.

 Grăsimile Grăsimile

construiesc celule sănătoase! Gr%simile joac% un rol #ital !n

construirea membranei ce !n#eleşte fecare celul% din corp. +%r% o membran% celular% s%n%toas%$ restul celulei nu ar mai putea *uncţiona.

 Grăsimile

a'ută la dezvoltarea *urni"ea"% "% creierului! Gr%simile *urni"ea

componente structurale nu doar pentru membranele celulare ale creierului$ dar şi pentru mielin%$ stratul de *os*olipide$ electroi"olant$ care !nconjoar% aonii neuronilor şi care ajut% la transmiterea cu rapiditate a mesajelor mesajelor..

 Grăsimile

a'uta corpul să &olosească vitaminele!#, ",  %i

(Aitamine solubile !n gr%sime$ ceea ce !nseamn% c% gr%simea din alimente ajut% intestinele s% absoarb% aceste #itamine !n corp.  Grăsimile produc hormoni! Gr%simile sunt componente structurale a unor substanţe importante din corp$ inclu";nd prostaglandinele reglea"% multe din *uncţiile corpului. Gr%simile reglea"% cantitatea de -ormoni produs% .  Grăsimea o&eră o piele mai sănătoasă s ănătoasă. Bnul din semnele cele mai efciente a defcitului de gr%simi este aspectul unei pieli uscate$ sol"oase. Gr%simea subcutanata &cea aat% imediat sub piele) acţionea"% c% un *el de i"olator al corpului$ regl;nd temperatur% acestuia. 

  Grăsimile

&ormează un înveli% protector pentru organe!

2ulte din organele #itale$ !n special rinic-ii$ inim% şi intestinele sunt c%ptuşite de gr%sime care ajut% la protejarea lor !mpotri#a r%nilor. Ca un tribut pentru !nţelepciune protectoare a corpului$ gr%simea este utima *olosit% atunci c;nd re"er#ele de energie ale corpului se termin%.