Creierul
NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » principala » ANATOMIE ANATOMIE » » creierul Sistemul limbic - conexiuni functionale functionale
Sistemul limbic, escris e ! r " c a in #$%$, repre&inta " structura 'egetati supra"r"nata (ip"talamusu)lui si *"rmatiei reticulate+ M"r*"l"gic este c"nstituit e inelul e substanta cenusie sc"arta si nuclei subc"rticali- situat pe *ata interna a emis*erel"r cerebrale, in .urul nilului + $/-+ Principalele *"rmatii ale sistemului limbic sint: 0 all"c"rte1ul, p"rtiunea cea mai 'ec(e a sc"artei cerebrale, *"rmat in circum'"lutia (ip"campului, l"bul piri*"rm cu un)cusul si l"bului+ 0 .u1tac"rte1ul este un al "ilea inel e substanta cenusie c"rticala, care c are *ace tran&itia intre all"c"rte1 si ne"c"rte1, *"rmat pe *ata interna in c"rte1ul cingulat girus cinguli-, si anteri"r e l"bul "rbit")insul")temp"ral, "rbit")insul") temp"ral, iar p"steri"r e pre) subiculum+ 0 structurile subc"rticale principale ale sistemului limbic sint amigala, (ip"campul si nucleii septali+ 2ONE3I4NI 54N2TIONA6E Sistemul limbic este in strinse relatii *uncti"nale cu (ip"talamusul, e care este c"nectat prin *"rni17 e aceea (ip"talamusul *"rmea&a " unitate cu sistemul limbic, limbic, ar in c"nsierente e sistemati&are, se stuia&a separat+ !ar a aratat ca animalele cu transectiunc, e1ecutata e1ecutata cranial *ata e (ip"talamus, pre&inta, la e1citatii sen&"riale minime, sau c(iar in m" sp"ntan, starea e *urie aparenta s(am rage-+ Este " reactie pseu"a*ecti, ne"rientata speci8c, animalul neatacin un anume "biect+ 2aracteristic A'ertisements acestei reactii este raspunsul peri*eric: escarcarea escarcarea simpat"arenala ta(icarie, cresterea presiunii arteriale, ilatare pupilara, &burlirea parului- si p"&itia e atac+ 5uria aparenta p"ate 8 pr"'"cata si la animalele intacte, neaneste&iate, prin e1citarea e1citarea electrica a (ip"talamusului cu electr"e imtate cr"nic in aceasta &"na+ Este e remarcat ca reactiei e *urie aparenta ii lipseste c"mp"nenta a*ecti+ Deci, (ip"talamusul nu este seiul reactiil"r em"ti'e, ci acti"nea&a ca un centru e integrare s"mat"'egetati in "rgani&area tipului e e1presie a raspunsului agresi', e *urie+ 2"mp"nenta a*ecti a acestui raspuns este c"n*erita, asa cum a em"nstrat Pape& #9%-, e structuri ale sistemului limbic+ A*erentele A*erentele sen&"riale speci8ce, in lumina atel"r si generali&aril"r lui P a p e &, a.ung e la talamus la (ip"talamus in &"na c"rpil"r mamilari-7 e aici sint in n"u pr"iectate la nucleul talamic anteri"r, e une se c"ntinua in c"rte1ul cingulat+ E1ista ate ca aceasta *"rmatie inter'ine in c"n*erirea c"l"ritului a*ecti' subiecti' al c"mp"rtamentel"r em"ti"nale e *urie si alimentar+ Distrugerea Distrugerea la s"b"lancele mama a &"nel"r c"respun&at"are c"respun&at"are girusului cingulat la "m, *ace ca acestea sa nu mai inter'ina
cin 'iata puil"r l"r este in peric"l7 stimularea electrica a c"rte1ului cingulat pr"uce la masculi erectie+ Ablatia girusului cingulat suprima reactiile e *urie+ Din aceste ate 0 care au un caracter ilustrati', 8&i"l"gia sistemului limbic ispunin e *apte mult mai numer"ase 0 reiese ca cele "ua c"nstelatii c"mp"rtamentale principale, e c"nserre a ini'iului starile em"ti'e, e agresi'itate si placia, m"tite e *"ame si satietate- si cel e c"nserre a speciei c"mp"rtamentul se1ual si cel e aparare si "cr"tire a puil"r- sint "rgani&ate in sistemul limbic+ Alte structuri ecit girusul cingulat mai inter'in in "rgani&area acest"r acte c"mp"rtamentale *unamentale+ Ast*el, upa ablatia bilaterala a l"bil"r temp"rali ;# u ' e r si ! u c <, #99- maimutele pre&inta un c"mp"rtament bi&ar: le ispare teama e serpi si alte "biecte care =genetic= le pr"uceau *rica si pre&inta e1pl"rarea "rala a tutur"r "biectel"r, c(iar si a cel"r ce le pr"'"cau repulsie+ T"t upa le&area *etei in*eri"are a l"bului temp"ral se m"i8ca c"mp"rtamentul se1ual + $%-+ Se instalea&a " (iper*unctie se1uala, animalul alegin)u)si ca partener se1ual alte specii si c(iar "biecte+ P6A02ERE SI S45ERINTA0 RA0SP6ATA0 SI PEDEPSIREDaca se imtea&a cu aparate stere"ta1ice, utili&in atlase speciale, electr"e metalice in i*erite &"ne ale sistemului limbic, si, upa 81area l"r e lia "s"asa a cutiei craniene, sint lasate pe l"c luni e &ile electr"e cr"nice-, se p"t e1cita aceste &"ne pe un animal resilit, liber+ Stimularea p"ate 8> e*ectuata prin une rai", e la istanta+ E1ista &"ne in creier, prin e1citarea car"ra se pr"uc t"ate semnele "biecti'e e placere, iar altele prin care se pr"'"aca " e'ienta stare e su*erinta+ Pentru a in'estiga starea subiecti e placere sau su*erinta urere, teama, aparare- si a " masura cantitati', neur"8&i")l"gii au imaginat si aplicat in acest sc"p, cu succes, te(nica e aut"stimulare+ in cusca animalului e e1perienta se plasea&a lateral " maneta, prin apasarea careia se inc(eie circuitul care c"nectea&a stimulat"rul electric cu electr"&ii e stimulare, plasati intr)" &"na ata cerebrala+ Daca prin apasarea manetei, prin aut"stimularea e*ectuata, animalul traieste sen&atia e placere, el repeta stimularea, a.ungin une"ri pina la ?@@@ e stimulari intr)" "ra la s"b"lan si #/@@ la maimuta+ intrucit placerea este " traire subiecti, nemasurabila, neur"8&i"l"gia a a"ptat n"tiunea e rear rasplata, rec"mpensa- re*erit"r la actul e*ectuat e animal+ Este e subliniat si c"nstatarea ca, aca i se "*era animalului alimentele agreate, aesea pre*era acest"ra aut"stimularea+ 2entrii e rasplata sint l"cali&ati mai ales in nucleii 'entr")meiali in (ip"talamus, upa care urmea&a cei in amigala, sept etc+ In'ers, aca electr"&ii sint plasati in &"ne, a car"r stimulare are e*ect peepsirea punis(ement, negati'e rear- animalului, el e'ita in m" inaratnic aut"stimularea+ Daca e1perimentat"rul practica el insusi " stimulare prelungita timp e BC "re, animalul se imb"lna'este gra' si c(iar m"are+ "nele a car"r stimulare pr"uce " rec"mpensa negati sint l"cali&ate si ele istinct, in nucleul peri*"rnical al (ip"talamusului si in area cenusie centrala a me&ence* aiului + $$-+ 5aptul ca, spre e"sebire e ne"c"rte1, &"nele c"rte1ului limbic au " acti'itate relati' reusa, nepr"ucin e*ecte e'iente la stimulare irecta, pare a se at"ra
p"&itiei intermeiare pe care ele " "cupa ca &"ne e as"ciatie intre restul c"rte1ului si &"nele subc"rticale ale sistemului limbic, care au r"l e a "rgani&a si integra tipuri e c"mp"rtament+ Actul c"mple1 e c"mp"rtament inclue cele "ua c"mp"nente principale ale acti'itatii integrati'e si e c"ntr"l cerebral+ Sistemul limbic "rgani&ea&a tipuri e c"mp"rtament si c"n*era acest"ra c"mp"nenta a*ecti+ Prin intermeiul (ip") talamusului se asigura pr"cesele e integrare me"lice si s"matice+ 2"mp"nenta s"mat")m"t"rie se gaseste sub c"ntr"lul ne")c"rtical si al structuril"r later")ence*alice talamus, c"rpi striati, ne"c"rte1-+ Ea asigura caracterul speci8c "rientat al actului e c"mp"rtament+ EMOTIA Daca c"mp"rtamentul c"nstituie t"talitatea reactiil"r "biecti'e, e raspuns s"matic si 'isceral, ale "rganismului *ata e un stimul sau un c"mple1 e stimuli in meiul ambiant sau, in c"ncept cibernetic, t"talitatea iesiril"r masurabile, em"tia are " c"mple1itate mult mai mare+ P"ate 8 e8nita ca reactia c"mple1a a unui "rganism superi"r, e apr"piere sau e inepartare e un "biect sau ambianta, as"ciata cu m"i8cari *uncti"nale si mentale imp"rtante+ Mani*estarile *uncti"nale ale em"tiil"r, enumite si e e1presie, au *"rmat e mult timp "biectul e stuiu al 8&i"l"gil"r+ Ele sint s"matice: e1presii e mimica, gesturi, '"cali&are, m"i8cari e t"nus muscular, cu reresare, urmata e atac sau *uga, si 'egetati'e: circulat"rii, respirat"rii, secretie su"rala, en"crine, me"lice+ Restul pr"cesel"r c"nstituti'e ale em"tiil"r sint e "rin mental si au *"rmat, pina nu emult, "biectul e stuiu e1clusi' al psi("l"gil"r+ Aspectul c"gniti' c"nsta in perceperea situatiei, area in*"rmatiil"r actuale cu e1perienta trecuta, ep"&itata sub *"rma e mem"rie+ Desci*rarea, pe ba&e 8&i"l"gice, a mecanismel"r intarii si ep"&itarii in*"rmatiil"r in creier esc(ie 8&i"l"giei perspecti'e pentru ab"rarea acestui "meniu, care a&i apartine in cea mai mare masura psi("l"giei+ Aspectul a*ecti', e "rin subiecti', intensitatea trairii a*ecti'e, psi("l"gia era in masura sa " e1pl"re&e e1clusi' prin met"a intr"spectiei+ Desc"perirea te(nicii aut"stimularii si cart"gra8erea in creier a &"nel"r e rec"mpensa si sancti"nare, permite, si in acest "meniu, inter'entia e8cienta a 8&i"l"giei, in ap"nia, la subiectii agresi'i s)au practicat electr"c"agulari ale amigalei, upa "peratie "btininu)se " stare e placiitate+ 6a *el e1ista relatari asupra un"r b"lna'i cu b"li psi(ice incurabile *"rme ansate e sc(i&"*renie si epilepsie, altii cu ureri atr"ce in cau&a un"r tum"ri-, car"ra pentru a le crea " stare e c"n*"rt psi(ic, li s)au imtat electr"e cr"nica, cu isp"&iti' e aut"stimulare+ Acestia relatea&a ca stimularea etermina sen&atii e placere, e rela1are7 numai *"arte rar bucurie sau e1ta&+ E*ectul c"nati' sau e1citatia repre&inta ni'elul la care se reali&ea&a per*"rmantele cerebrale in cursul em"tiil"r+ Pr"cesul cerebral c"gniti' si a*ecti' p"ate 8 e"sebit e intens, rapi, sau se p"ate es*asura atenuat, lent+ E1citatia este e1presia graului e actire c"rticala, a ni'elului e 'igilitate a sc"artei cerebrale+ Ea p"ate 8 e1pl"rata electr"ence*al"grame+ Desigur 8&i"l"gia nu este a&i in masura sa epui&e&e, cu met"ele sale e in'estigatie, t"t "meniul c"mple1 al em"tiei si sa e1prime aceasta c"mple1a traire e1clusi' in termeni *uncti"nali+ Ea a patruns insa cu met"ele pr"prii in acest "meniu si are mari perspecti'e e pr"gres, a carui c"nsecinta 8 luarea in stapinire a acest"r *en"mene e meicina, bene8ciara imeiata a pr"gresel"r 8&i"l"giei+
MOTIVATIA
M"titia este pr"cesul care precee em"tia+ Em"tia repre&inta actul c"nsecuti' m"titiei, c"nsumarea sa+ In 'iata si in s"cietate, se c"nsiera, in m" "bisnuit, si aceasta se e1prima si in limba.ul curent, ca actiunile umane epin e tenintele, "rintele si pre*erintele pers"nale+ Acestia sint insa *act"ri subiecti'i, *ara l"are stiinti8ca+ 6a *el sint lipsite e l"are stiinti8ca acele te"rii care incearca sa e1plice m"titia ca " "rinta c"nstienta, *"nata pe c"nceptii, in care i*eritii aut"ri ac"ra r"l prim"rial pr"cesel"r c"gniti'e, altii te"riil"r (e"nistice sau p"rniril"r instinctuale+ M"titia este termenul "biecti', inl"cuit"r al acest"r e1primari subiecti'iste+ Dupa criterii rigur"s stiinti8ce, m"titia p"ate 8 e8nita ca un *act"r intern care acti'ea&a, irecti")nea&a si integrea&a energi&ea&a- un tip e c"mp"rtament+ M"titia este i*erita e alti *act"ri, care c"niti"nea&a c"mp"rtamentul, ar nu)l e1plica+ intarea, per*"rmantele 8&i"l"gice, ambianta inFuentea&a m"titia insasi+ M"titia este initiata e un *act"r intern, energi&ant, care etermina un imb"l, " p"rnire la actiune ri'e-+ "")"rt( #9#$-, care a creat aceasta termin"l"gie inclue, sub numele e p"rniri ri'es-, *"amea, setea, atractia pentru se1ul "pus etc+ 2"nceptia ("me"sta&iei, *"rmulata e 2 a n n " n, e1plica p"rnirile psi("l"gice ca " cale a "rganismului e a resili ec(ilibrul ("me"static+ In acest c"ncept, p"rnirea este initiata nu e *"ame, e sete sau e apetitul se1ual, ci e scaerea &a(arului si alt"r substante nutriti'e in singe, care e1cita centrul *"amei si, in m" similar, al setei, e crestere a ("rm"nil"r g"naici, care e1cita centrul se1ual in (ip"talamus+ P"rnirea animalului, generata e aceasta e1citare a centril"r reglat"ri, reFecta e&ec(ilibrul ("me"static si e1presia sa este em"tia+ Rec"mpensa, traita subiecti' ca placere, ca stare e satietate sau, pentru "m, sub *"rma e apr"bare s"ciala, c"nstituie inc(eierea acestui imp"rtant pr"ces+ M"titiile actiunil"r 'ertebratel"r in*eri"are sint e1clusi' e "rin bi"l"gic+ O iscutie relati' la animale, inclusi' la "m, c"mp"rta inca m"tirea atasamentului puiului *ata e mama+ 6a unele maimute separarea puiului e mama pr"uce la acestea " teama *uribuna, care nu se stie aca se at"reste *"amei sau a*ectiunii+ E1perimental, H a r # " si c"lab+, plasin sur"gate e mame sub *"rma e papusi in cusca puiului, au resilit, ceea ce ei au numit =c"n*"rtul e c"ntact=+ Re&ultate *"arte imp"rtante au *"st "btinute relati' la e&'"ltarea puil"r in pre&enta mamel"r arti8ciale, in legatura cu c"mp"rtamentul l"r em"ti"nal, care au stimulat cercetari si in s"cietatea umana pe c"pii crescuti in c"lecti'itati sau in alte *amilii, in lipsa a*ectiunii materne+ M"ti'e s"ciale mai c"mple1e, gregare, e prietenie, e grup, par a se e&'"lta in c"ntinuarea a*ectiunii *amiliale+ M"tirea iealului e c"mp"rtament in e&'"ltarea s"ciala a c"pilului este e "rin a*ecti', pr"iectat asupra tatalui, *ratelui mai mare, eucat"rului sau asupra un"r membri in grupul s"cial: sp"rti', pr"*esi"nal, cultural, p"litic, in care c"pilul se e&'"lta, in acest m" m"titia actiunil"r umane cistiga " *"arte mare c"mple1itate+
