Veronescu Ștefan An III, Grupa 4
EVALUARE FAMILIALĂ I. Cartografierea familiei 1.Tipul de familie: familie nucleară izolată 2. Roxana – cea în cauză, 21 ani, studentă, necăsătorită, locuiește în Timișoara; Ioan – tatăl, 49 ani, prezent, angajat, căsătorit, locuiește în Satu Mare; Veronica – mama,43 ani, prezentă, angajată, căsătorită, locuiește în Satu Mare; Adela – sora lui Ioan, 52 ani, prezentă, angajată, văduvă, locuiește cu mama ei în Satu Mare; Ionuț - fratele, prezent, 20 ani, student, necăsătorit, locuiește în Timișoara; Ioan – bunic, decedat (tatăl Veronicăi), decedat; Florica –bunică, 67 ani (mama Veronicăi), prezentă, pensionară, văduvă; Ioan – bunic, (tatăl lui Ioan) decedat, Maria Margareta – bunică, 72 ani (mama lui Ioan), prezentă, pensionară, văduvă; 3. Identificarea socială a familiei: -religie ortodoxă prezentă în toată familia nucleară; -etnie română; -nivel educațional:liceu în cazul părințiilor, copii sunt studenți; -clasă socială medie; -valori conforme ideologiei dominante; 4. Rețeaua socială a familiei personală: cu bunicii, mătuși, vecini și colegi, în cazul tuturor membrilor familei nucleare formală: nu există la nici un membru; publică: mama: spital, biserică; tata: nu există. 5. Tipuri de raport care există între rețeaua socială precizată anterior și familie: În rețeaua personală nu există raporturi de conflict, doar de colaborare li participare în diverse activități, dependența fiind prezentă în cazul bunicilor și vecinilor. II. Condiții materiale oiective: 1. spațiu fizic: apartament; -condiții de locuit: datorită numărului scăzut de camere (2) respectarea intimitatății frațiilor este redusă; - condiții financiare ale familiei: sursele de venit sunt salariile părințiilor, care la un nivel strict nevoilor imediate ale familiei. 2. Loc de muncă. -tatăl: taximetrist; în relații bune cu colegii; condiții de lucru satisfăcătoare la un nivel mediu, satisfacția față de munca depusă este medie spre redusă -mama: garderobieră la spital; relațiile cu colegii sunt bune; condiții satisfăcătoare; satisfacția este medie.
Veronescu Ștefan An III, Grupa 4
3. Starea de sănătate fizică și psihică: -Roxana: are hipotiroidism, psihic sănătoasă; -fratele:psihic și fizic sănătos; -mama: are hipotiroidism, psihic sănătoasă; -tata: psihic și fizic sănătos. 4.Relații între condițiile materiale obiective și interrelațiile familiale: Având un statut social mediu, preocuparea principală a familiei este de ordin material (nevoia de bani), cu o stimă de sine medie, caracterizată prin modestie, tensiuni neapărând decât la nivelul nesiguranței venitului, venit asigurat de mamă, tată iar ulterior fiind menținut prin intermediul burselor sociale și de mediu ale copiilor. III.
IV.
Ciclul vieții familiale: Roxana a fost clinic sănătoasă la naștere, dar fratele a avut un caz sever de hidrocefalie, ce a necesitat o intervenție chirurgicală majoră; copilăria acestora a fost una prin care au stabilit legături strânse, fiind adesea îngrijiți și de către bunici, adolescența a prezentat semne vizibile de rebeliune, manifestându-se în cazul amândurora de la începutul perioadei liceale. Acum ambii copii sunt plecați din orașul părinților. Tipuri de sub-sisteme familiale: -în cadrul subsistemului marital al părinților (soț-soție) soția este cea care îndeplinește rolurile casnice (gătitul, curățenia etc.) iar soțul este cel care rezolvă diverse probleme mecanice și funcționale în cadrul obiectiv-material al familiei, relațiile dintre aceștia sunt bune și stabile; -în cadrul subsistemului paternal mama este cea care stabilește o legătură directă cu copii, tatăl fiind implicat indirect în domeniul acesta prin intermediul mamei, comunicarea realizându-se cu aceasta mai des decât cu tatăl. Relațiile dintre părinți și bunici sunt bune, aceștia fiind ajutorați în diverse circumstanțe de cei dintâi, în special datorită faptului că ambele bunici suferă de boli ale senectuții (ex: hipertensiune cardiovasculară și reumatism sau Alzheimer); -în subsistemul fraternal relațiile sunt bune, de colegialitate, iar odată cu maturizarea s-a diminuat drastic gradul de competiție al acestora.
V. Tipuri de frontiere între subsisteme: frontierele dintre sub-sisteme sunt difuze, membrii familiei sunt deschiși, o frontieră clară constituind doar la nivelul copi-tată, unde comunicarea este inhibată. VI. Roluri familial-formale: sunt bine definite, autoritatea este deținută de părinți iar reciprocitatea prin care copii susțin material părinții când au ocazia este prezentă. Performanța
Veronescu Ștefan An III, Grupa 4
părinților în acest rol este la nivel mediu, dar cea a copiilor, în rolul acestora de student este ridicată. VII.
Roluri familial-informale:
„țapul ispășitor” este tatăl, acesta fiind principalul responsabil pentru asigurarea și medierea situației financiare, reducând prin sacrificiu nivelul de tensiune între restul membrilor “agentul de legătură” este mama, aceasta mediind discuțiile, argumentarea și conflictele dintre restul membrilor “marginalizatul” la nivel actual îl constituie fiul, prin intermediul viciilor sale și a lipsei de motivație, ceea ce constituie pentru părinți un punct slab “rezonabilul” este definit de către mamă și de Roxana, care sunt înțelegătoare, fiind văzute ca blânde și harnice de familie. VIII.
Reguli în familie
Fidelitate în cazul cuplului (părinții), însoțită de respect reciproc, intoleranța alcoolismului, acestea sunt implicite, constituind un nivel etic abordat de cuplu. Acestea sunt adaptate nevoilor membrilor (ex: mama a avut în familie cazuri de alcoolici, motiv pentru care nu este necesară explicitarea intoleranței), conceptele servesc nevoilor familiei la nivel colectiv, dar și individual. Aplicarea regulilor se face în mod flexibil (ex: este permis consumul moderat de alcool cu diverse ocazii). În cazul copiilor este imperios necesar respectul față de părinții (implicit), frecventarea cu regularitate a facultății (regulă pusă în mod explicit) și folosirea unui limbaj adecvat în situațiile sociale. IX. Gradul de angajare afectivă și modul de relaționare intra-familială este unul de angajament cu empatie, în cazul părinților, aceștia înțelegând gândurile și sentimentele copiilor și acceptându-le individualitatea. Între frați tinde spre angajament narcisic, raporturile gândurilor și sentimentelor celuilalt se fac în funcție de propriile nevoi. X.
Pattern-urile de comunicare
1. Conținutul comunicării: comunicarea cu conținut afectiv se realizează între frați și cu mama, cea cu tatăl este preponderent instrumentală; 2. Procesul comunicării: cea mai utilizată este cea verbală prin intermediul mesajelor clare sau și mascate (între frați), dubla constrângere fiind atentată de către mamă când nu-i convine ceva la copii sau soț. Tabu este considerat în special de mamă limbajul vulgar, mai ales la copii, sau gesturile vulgare și agresive;
Veronescu Ștefan An III, Grupa 4
3.Modul de rezolvare a conflictelor: părinții reacționează în comunicarea cu copiii prin negare și agresivitate atunci când un principiu puternic este încălcat, și prin negociere dacă nu consideră de mare importanță un act al copiilor, iar dacă nu obțin ceea ce doresc de la aceștia apelează la retragere și laissez-faire.
