Evaluarea validata stiintific in ADHD
Aspecte
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Prrezentar P are e generala ADHD Caracteristici clinice si subtipuri dg Ca Prevalenta Probl Pro blem eme e as asoc ocia iate te Teo Te ori rie e an and d Ca Cauz uze e Evaluare Tratament
Aspecte
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Prrezentar P are e generala ADHD Caracteristici clinice si subtipuri dg Ca Prevalenta Probl Pro blem eme e as asoc ocia iate te Teo Te ori rie e an and d Ca Cauz uze e Evaluare Tratament
Evaluarea ADHD
Nu exis exista ta un test test unic unic (medi medica call sau sau psih psihol olog ogic ic)) car caree sa sa indi ndice prezen zenta ADHD. Evaluare Eval uareaa com compor portam tamenta entallă
Crititer Cr eriiii DS DSMM-IV IV sau sau IC ICDD-10 10 Inte terv rviul iul cl clin inic ic st stru ructu cturat rat (e (ex. x. KI KIDS DSCI CID) D) In evaluare comportamen comportamentala tala Scale de evaluare Alte proc proced edur urii de eval evalua uare re vali valida date te Alte
Evaluare Evaluareaa nivelulu niveluluii de de inteli inteligen genţă şi de performanţă – comorbiditati! Evalu aluarea rea contex textul tului fam familial lial - suport inter tervention tional al!! Evalu Evaluare areaa neur neurops opsiho iholog logica ica in specia speciall adresat adresatee disfuncţiilo iilorr exec execut utiv ivee
Criterii DSM - Inatentie
A) Inatenţia
1. Eşuează adesea în a da aten ţia cuvenită detaliilor ori face erori prin neglijenţă în efectuarea temelor şcolare, la serviciu, sau în alte activit ăţi; 2. Ades Adeseea ar are di dific ficult ultăţi în susţinerea atenţiei asupra sarcinilor sau activităţilor de joc adesea pare a nu asculta când i se vorbeşte direct; 3. Nu aud audee când când i se se adre adrese seaz ază cineva; 4. De mul multe te ori ori nu nu duc ducee la bun bun sfâr sfârşit indicaţiile celorlalţi şi nu poate finaliza lucrările şcolare, alte îndatoriri la locul de muncă (nu din cauza comportamentului opozant sau a dificultăţilor de înţelegere); 5. Are Are fre frecv cven entt dif dific icul ulttăţi în a organiza realizarea exerciţiilor şi a activităţilor; 6. Evită deseori sarcinile care presupun un efort intelectual de lung ă durată, are o aversiune împotriva acestora sau le face fără tragere de inimă (de exemplu: colaborare în cadrul cursului/orei şi temele pentru acasă); 7. Pierde Pierde deseo deseoriri obiect obiectele ele necesare necesare anumitor anumitor sarcini sarcini sau sau activ activitităţi (de exemplu jucării, caietele de teme pentru acasă, creioane, cărţi sau instrumente); 8. Dese eseori ori se las lasă uşor distras de stimuli externi; 9. În ac activităţile cotidiene este adesea uituc.
Criterii DSM – H/I B) Hiperactivitate
Dă adesea din mâini şi din picioare sau se fâ ţâie pe scaun; Se ridică (deseori) în picioare în clasa sau în alte situa ţii în care ar trebui s ă rămână aşezat; Merg Mergee dese deseori ori dint dintrr-oo par parte te în alta alta sau sau se coco coco ţează în mod excesiv în situa ţii inadecvate (la adolescen ţi şi adulţi acest aspect se limiteaz ă la un sentiment subiectiv de agitaţie). Are dificu dificulta ltatiti in a realiza realiza activi activitat tatii in linist linistee Este permanent permanent in miscare miscare Vorbeşte adesea peste m ăsura [fără să reacţioneze în mod adecvat la limit ările sociale]. {incluse în DSM-IV la Hiperactivitate.}
C) Impulsivitate
Îi scapă deseori r ăspunsul înainte de terminarea întreb ării; Îi este deseori foarte greu să aş tepte până îi vine rândul (la joac ă sau în grup); Îi într întrer erup upee şi deranjează deseori pe ceilal ţi (de exemplu intervine în dialogurile sau jocurile altora); altora);
DSM vs. ICD
Persistenţa simptomelor timp de cel puţin de şase luni; Tulburările (conform ICD-10), respectiv câteva simptome vizate de tulburare (conform DSM-IV) apar înaintea vârstei de şapte ani; Simptomele se manifestă în două sau mai multe arii de activitate (de exemplu la şcoală, respectiv la locul de muncă şi acasă) sau (conform ICD-10) şi în alte locuri, în care copiii pot fi observaţi (de exemplu la controlul medical);
Trebuie să existe indicii clare asupra funcţionării sociale, şcolare sau profesionale.
Criterii de excludere
diagnosticul unei tulburări de dezvoltare, al unei schizofrenii sau al unei alte tulburări psihotice conform ICD-10 se pot adăuga criteriilor de excludere şi tulburările dispoziţiei afective sau tulburarea anxioasă, DSM-IV simptomele hiperchinetice nu sunt descrise în corespondenţă cu alte tulburări psihice (de exemplu cu o tulburare afectivă, o tulburare anxioasă, o tulburare disociativă sau una de personalitate).
Diagnostic diferenţial Paternuri comportamentale specifice vârstei la copiii activi Simptome hiperchinetice în cazul suprasolicitării şcolare Simptome hiperchinetice în cazul stimulării şcolare insuficiente Simptome hiperchinetice în cazul deficienţei mentale Simptome hiperchinetice ca şi consecinţă a condiţiilor psihosociale deficitare Paternuri comportamentale de tip opozant Excitaţie psihomotorie şi tulburări de concentrare în cazul tulburărilor afective şi a celor anxioase
Diagnostic diferential diagnostic comportamental; diagnosticarea nivelului de inteligen ţă şi de performanţă; diagnostic familial.
Interviul clinic structurat
INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU DSM-IV – EDIŢIA PENTRU COPII - K S C I D (VERSIUNEA 1.0) Autori:
Denise Hien, Ph.D, Fredrick J. Matzner, M.D., Michael Frist, M.D., Robert L. Spitzer, M.D., Miriam Gibbon, M.S.W. şi Janet B.W. Williams, D.S.W.
Adaptarea în limba român ă
Universitatea Babeş-Bolyai – International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health (www.psychotherapy.ro).
Structura Este organizat în module Tulburările de Comportament Disruptiv Episoadele Afective şi Psihotice Tulburările Afective şi Psihotice Tulburările Anxioase Tulburările în Legătură cu Alcoolul şi Substanţele Tulburările de Adaptare
Cine poate utiliza KID-SCID
Instrumentul poate fi utilizat de orice profesionist din domeniul sănătăţii mentale (psihiatru sau psiholog cu atestat de libera practica psihologie clinica sau psihoterapie), dacă acesta are un training adecvat. Diagnosticul la care se ajunge pe baza interviului se utilizează în funcţie de profesia de bază. Fiind un diagnostic psihiatric el poate fi utilizat formal, cu implicaţii legale (ex. pentru înregistrare în sistemul medical etc.), doar de către medicul psihiatru. Ceilalţi profesionişti din domeniul sănătăţii mentale – inclusiv psihologii – îl pot utiliza doar ca ghid pentru practica profesională proprie şi/sau cercetare.
Cotarea KID-SCID
Tabelul de codare/evaluare arată astfel:
- „?” înseamnă „informaţie insuficientă”, - „1” înseamnă „fals”, - „2” înseamnă „sub prag” (acordaţi atenţie acestei rubrici; majoritatea situaţiilor de fidelitate scăzută apar atunci când un pacient este cu puţin sub sau puţin deasupra limitei), - „3” înseamnă „adevărat cu siguranţă”.
? COP PAR ALT OPT
1
2
3
Clarificări ale utilizării întrebărilor amorsă Se cotează itemii corespunzători criteriilor, nu răspunsurile la întrebări. Cu toate că sunt oferite întreb ări structurate specifice pentru a facilita accesul la informaţia diagnostică, este important să se înţeleagă că evaluările/cotările KID-SCID vizează criteriile de diagnostic şi nu neapărat răspunsurile pacientului la întrebări. Deşi majoritatea întrebărilor din KID-SCID se preteaz ă la răspunsuri simple de tip „da” sau „nu”, de cele mai multe ori un „da” neelaborat nu oferă clinicianului suficientă informaţie pentru ca el să poată decide dacă un criteriu este satisf ăcut. De regulă este nevoie ca pacientul să fie rugat să-şi elaboreze răspunsul sau să ofere exemple specifice.
Recomandări pentru utilizarea KID-SCID Clinicianul trebuie să se asigure că părintele sau copilul înţelege întrebările. Adesea răspunsul va fi „uneori”, aşa încât va trebui să mai investigaţi pentru a stabili de exemplu severitatea sau frecven ţa (ex. „Cât de des vă certaţi? Cât de grave sunt certurile?”). Judecata clinică include şi examenul statusului mental. - în cazul unui pacient care neagă problemele, dar care arat ă, să spunem, extrem de trist, criteriul de dispozi ţie tristă poate fi considerat ca satisf ăcut. - în cazul hiperactivităţii – agitaţia evidentă se poate cota cu „3” chiar dacă pacientul o neagă.
KID-SCID Deşi KID-SCID-ul complet este foarte lung, se întâmpl ă rar ca un interviu să dureze mai mult de şaizeci de minute. KID-SCID este conceput pentru a fi u şor de tolerat de către copii. Întrebările sunt naturale şi există posibilitatea de a sări peste unele secţiuni pentru a scurta lungimea interviului. De exemplu, dacă un copil neagă orice consum de substan ţe sau alcool, aceste secţiuni sunt complet ignorate.
Interviul clinic - Kid SCID - ADHD SINDROMUL ADHD
CRITERIU ADHD
Î ţi voi pune câteva întreb ări despre felul în care te por ţi.
A1: Inatenţie: Cel puţin şase din următoarele simptome de inatenţie au persistat cel puţin şase luni într-un grad care este dezadaptativ şi discrepant în raport cu nivelul de dezvoltare:
Lucrurile m ărunte care se întâmplă în jurul tău te fac să pierzi firul (să uiţi, să te opreşti) din ceea ce faci? (lucruri precum zgomotele de afar ă, maşinile care trec sau oamenii care vorbesc?) (dacă da, ce se întâmpl ă?) O dată ce ai pierdut firul, cât de greu îţi este (cât de mult timp îţi ia) ca să revii la ce făceai? DACĂ DA: Se întâmplă acest lucru (de 6 luni)*?
(a) este uşor de distras de stimuli irelevanţi
? 1 2
3
COP PAR ALT OPT
?=informaţie inadecvată 1=absent sau fals 2=sub prag 3=nivel prag sau adevărat
Interviul clinic - Kid SCID - ADHD SINDROMUL ADHD Se plâng ceilal ţi oameni, de exemplu părinţii sau profesorii, c ă nu asculţi? Î ţi dai seama des c ă nu ai ascultat ceea ce spunea altcineva? DACĂ DA: Se întâmplă acest lucru (de 6 luni)*?
CRITERIU ADHD (b) adesea nu pare a asculta când i se vorbeşte direct
?
1
2
3
?
1
2
3
COP
PAR
ALT
OPT
Î ţi este dificil să fii atent la şcoală? Dar când îţi faci temele? Şi când te joci sau faci ceva ce î ţi place cu adevărat... este greu să te concentrezi la ceea ce faci chiar şi atunci? DACĂ DA: Se întâmplă acest lucru (de 6 luni)*?
(c) adesea are dificult ăţi în susţinerea atenţiei asupra sarcinilor sau activităţilor de joc
COP
PAR
ALT
OPT
?=informaţie inadecvată 1=absent sau fals 2=sub prag 3=nivel prag sau adevărat
Interviul clinic - Kid SCID - ADHD SINDROMUL ADHD
CRITERIU ADHD
Faci multe greşeli din neaten ţie (prosteşti, stupide)? Se enerveaz ă des pe tine profesorii sau părinţii pentru neglijen ţă sau pentru că uiţi mici detalii (lucruri) atunci când lucrezi? Poţi să îmi dai un exemplu? DACĂ DA: Se întâmplă acest lucru (de 6 luni)*?
(d) eşuează adesea în a da atenţia cuvenită detaliilor ori face erori prin neglijenţă în efectuarea temelor şcolare, la serviciu sau în alte activităţi
Este dificil să organizezi (s ă faci) lucruri care au mai mul ţi paşi sau pe care trebuie s ă le faci într-un anumit fel? Lucruri ca respectarea unei reţete... sau un proiect de la şcoală... sau asamblarea unui model sau a unei jucării? Care din lucrurile de acest tip sunt dificile pentru tine ? DACĂ DA: Se întâmplă acest lucru (de 6 luni)*?
(e) adesea are dificultăţi în organizarea sarcinilor şi activităţilor
?
1
2
3
?
1
2
3
COP
PAR
ALT
OPT
COP
PAR
ALT
OPT
?=informaţie inadecvată 1=absent sau fals 2=sub prag 3=nivel prag sau adevărat
Evaluarea ADHD pe baza scalelor de evaluare comportamentală De ce scale de evaluare comportamentală?
a) standardizarea b) au la bază studii de fidelitate şi validitate care atestă valoarea lor psihometrică; c) oferă norme bazate pe e şantioane largi, reprezentative la care pot fi raportate performan ţele unei persoane evaluate; d) au un format similar pentru diferi ţi evaluatori – părin ţi, educatori analiza comparativă; e) economia – sunt uşor de completat de părinţi sau educatori;
Scalele de evaluare comportamentală Scalele Achenbach Achenbach & Rescorla, 2001 evaluează psihopatologia începând cu vârsta de 1,5 ani pot fi utilizate de diverşi evaluatori sunt adaptate în peste 61 de limbi pot fi completate de obicei în 15-20 minute
Chestionarul ADHD-IV Du-Paul DuPaul (1997) Forme paralele părinţi, educatori Utilizat în multe limbi 18 de itemi – cost !
Adaptarea scalelor in Ro
6 studii ISI (publicate)
Ivanova, M., Achenbach, T. M., Dumenci, L., Rescorla, L. A., Almqvist, F., Bilenberg, N., Bird, H., Chen, W., Dobrean, A., Döpfner, M., Erol, N., Fombonne, E., Fonseca, A., Frigerio, A., Grietens, H., Hannesdottir, H., Kanbayashi, Y., Lambert, M., Larsson, B., Leung, P., Liu, X., Metzke, K. W., Minae, A., Mulatu, M., Novik, T., Oh, K., Roussos, A., Sawyer, M., Simsek, Z., Steinhausen, H. C., Weintraub, S., Weisz, J., Wolanczyk, T., Yang, H., Zilber, N., Zukauskiene, R., & Verhulst, F. (2007, acceptat).
Testing the Configural Invariance of the Child Behavior Checklist Syndromes in 30 Cultures , Journal of Child Psychology and Psychiatry.
Rescorla, L., Achenbach, T. M., Ivanova, M., Dumenci, L., A., Almqvist, F., Bilenberg, N., Bird, H., Chen, W., Dobrean, A., Döpfner, M., Erol, N., Fombonne, E., Fonseca, A., Frigerio, A., Grietens, H., Hannesdottir, H., Kanbayashi, Y., Lambert, M., Larsson, B., Leung, P., Liu, X., Metzke, K. W., Minae, A., Mulatu, M., Novik, T., Oh, K., Roussos, A., Sawyer, M., Simsek, Z., Steinhausen, H. C., Weintraub, S., Weisz, J., Wolanczyk, T., Yang, H., Zilber, N., Zukauskiene, R., Zilber, N., & Verhulst, F., (2007, acceptat).Problems Reported by Parents of Children Ages 6 to 16 in 31 Cultures. Journal of Child Psychology and Psychiatry.
Rescorla, L., Achenbach, T. M., Ginzburg, S., Ivanova, M., Dumenci, L., A., Almqvist, F., Bathiche, M., Bilenberg, N., Bird, H., Dobrean, A., Erol, N., Fombonne, E., Fonseca, A., Frigerio, A., Kanbayashi, Y., Lambert, M., Liu, X., Leung, P., Minaei, A., Roussos, A., Simsek, Z., Weintraub,, S., Wolanczyk, T., Zubrick, S., Zukauskiene, R., Verhulst, F. (2007, trimis spre publicare).
Problems Reported by Teachers of Children Ages 6 to 15 in 20 Cultures. Psychiatry .
Journal of Child Psychology and
Scalele Achenbach - ce evaluează ? Empiric (8 sindroame AF) 1. Anxietate / Depresie; 2. Însingurare / Depresie; 3. Probleme somatice; 4. Probleme de relaţionare socială; 5. Cogniţii disfuncţionale; 6. Probleme de atenţie; 7. Violarea regulilor; 8. Comportament Agresiv.
DSM 1. Tulburări afective; 2. Tulburări anxioase; 3. Tulburări somatice; 4. ADHD 5. Tulburări de tip opoziţional; 6. Tulburări de conduită.
Achenbach SCOR TOTAL PROBLEME
Sindroame externalizate
Sindroame internalizate
Anxietate/ Depresie
Însingurare / Depresie
Probleme somatice
Probleme de relaţionare socială
Violarea regulilor
Cogniţii dezadaptative
Probleme de aţenţie (ADHD)
Comportament agresiv
ADAPTAREA SCALELOR LA POPULA ŢIA ROMÂNEASCĂ
Studiile transculturale (Gingerich, Turnock, Litfin, Rosen, 1998) - ADHD nu constituie o entitate similară în culturi diferite. Diferenţe sunt atât de natură cantitativă cât şi de natură calitativă. Necesitatea utilizării unor instrumente adaptate autohton
Scale comportamentale
Obţinerea în limba română a scalelor (traducere şi retroversiune); Analiza fidelităţii măsurătorilor; Obţinerea normelor pentru populaţia generală; Analiza validităţii măsurătorilor Compararea normelor cu cele din alte culturi
Obţinerea în limba română a scalelor (traducere şi retroversiune)
Traducerea scalelor din limba engleză în limba română;
Traducerea scalelor din limba român ă în limba engleză (retroversiunea);
Compararea celor două variante engleze ale scalelor.
Realizarea unui studiu pilot.
Structura eşantionului (Achenbach) Localitatea de rezidenţă Localitate
Jude ţ
Număr
Procent
1.
Barcăneşti
Prahova
87
7,1%
2.
Cluj Napoca
Cluj
569
46,5%
3.
Drobeta Turnu
Prahova
242
19,8%
4.
Gherla
Cluj
153
12,5%
5.
Năsăud
Bistriţa
32
2,6%
6.
Popeşti
Prahova
44
3,6%
7.
Rebra
Bistriţa
19
1,6%
8.
Tg. Jiu
Gorj
39
3,2%
9.
Altele
-
38
3,1%
1223
100%
Distribuţia pe sex şi vârstă
Sex Vârs ta
Total
B (%)
6-7
F (%) 421
416
837
8-9
154
159
313
1011
37
36
73
612
611
1223
Procedura de culegere a datelor
evaluările s-au realizat în perioada decembrie 2002 – ianuarie 2004; Copii evaluaţi de părinţi şi educatori
Analiza fidelităţii – consistenţa internă Scale Achenbach
CBCL - Alpha Cronbach
TRF - Alpha Cronbach
SUA
Rom
SUA
Rom
Anxietate/Depresie Însingurare/Depresie Probleme somatice Probleme de relaţionare socială
0,84 0,80 0,78 0,82
0,70 0,60 0.63 0.68
0,86 0,81 0,72 0,82
0,80 0,75 0,68 0,73
Cogniţii disfuncţionale Probleme de atenţie (Inatenţie) Hiperactivitate/Impulsivitate
0,78 0,86 -
0.64 0.75 -
0,72 0,95 0,93 0,93
0,64 0,93 0,91 0,91
Violarea regulilor Comportament Agresiv Sindroame internalizate Sindroame externalizate Total
0,85 0,94 0,90 0,94 0,97
0.60 0.87 0.80 0.88 0.93
0,95 0,95 0,90 0,95 0,97
0,66 0,93 0,86 0,93 0.95
Tulburări afective Tulburări anxioase Tulburări somatice ADHD (Inatenţie) Hiperactivitate/Impulsivitate
0,82 0,72 0,75 0,84 -
0.60 0.61 0.71 0.77 -
0,76 0,73 0,80 0,94 0,94 0,90
0,69 0,68 0,71 0,91 0,81 0,91
Tulburări de tip opoziţional Tulburări de conduită
0,86 0,91
0,73 0,78
0,90 0,90
0,83 0,87
Derivate empiric
Derivate pe baza DSM
Analiza fidelităţii – corelaţia test-retest (4-6 luni) Scale
CBCL
TRF
Derivate empiric
Anxietate/Depresie Însingurare/Depresie Probleme somatice Probleme de relaţionare socială Cogniţii dezadaptative Probleme de atenţie Inatenţie Hiperactivitate/Impulsiv Violarea regulilor Comportament Agresiv Sindroame internalizate Sindroame externalizate Total
0,70 0,75 0,67 0,71 0,76 0,70 0,67 0,82 0,80 0,82 0,81
0,85 0,77 0,37 0,38 0,84 0,79 0,69 0,83 0,68 0,69 0,87 0,70 0,77
0,65 0,60 0,35 0,68 0,78 0,80
0,70 0,59 0,25 0,83 0,64 0,84 0,61 0,60
Derivate pe baza DSM
Tulburări afective Tulburări anxioase Tulburări somatice ADHD Inatenţie Hiperactivitate/Impulsiv Tulburări de tip opoziţional Tulburări de conduită
Validitatea de criteriu Criteriu - diagnosticul psihiatric 2 loturi – ADHD şi Normali Normali (25)
ADHD (25)
Diferenţa
CBCL
CBCL
CBCL
Probleme de atenţie Scale derivate empiric
M = 2,3 AS =1,0
M =11,2 AS =2,2
t =17,793 p<0.001
Probleme de atenţie Scale derivate pe baza DSM
M =3,2 AS =1,3
M =10,40 AS =1,97
t =14,791 p<0.005
Validitatea de criteriu
Criteriu - diagnosticul psihiatric 2 loturi – ADHD şi Normali ADHD (25)
Comparaţie
Normali (25) DuPaul Probleme de aten ţie
M =3,0 AS =1,1
M =7,8 AS =1,2
t =15,105 p<0.005
Validitatea convergentă.
Corelaţia dintre chestionarul ADHD şi scalele Achenbach pentru scalele care evaluează ADHD CBCL
ACH ADHD
TRF
Atenţie
ADHD P (N=434)
0,65
ADHD E (N=419)
-
0,68
Atenţie
Hipera ctiv
-
-
0,64
0,68
ADHD
0,75
ADHDDSM
Atenţie (DSM)
Impulsi v (DSM)
-
-
-
0,77
0,67
0,67
Problematica normelor 2 tipuri de norme - valori percentile - valori ale tendinţei centrale
Aspecte legate de scoruri
Scorurile la itemi reflectă aprecierile (percepţia) evaluatorului
Scorul total la un sindrom se obţine prin însumarea - 0-1-2 * criteriul DSM este analizat în termeni de absent vs. prezent
Profilul obţinut - cât de departe se găseşte scorul unui copil comparativ cu scorul obţinut de un eşantion din populaţia generală reprezentativ ca număr ţinând cont de parametri demografici (vârstă, sex). *criteriile DSM sunt aceleaşi indiferent de sexe, vârstă sau al ţi parametri demografici.
Scalele comportamentale
Au la bază eşantioane reprezentative;
Sunt caracterizate de indicatori psihometrici relevanţi;
Oferă norme / etaloane care pot fi utilizate în interpretarea rezultatelor;
Scalele Achenbach şi chestionarele SDQ pot fi utilizate în scopuri diverse:
În scop de screening; În procesele de evaluare şi diagnostic, fiind complementare altor instrumente sau metode de evaluare; În monitorizarea eficacităţii unui tratament (fie psihologic fie medicamentos); În evaluarea severităţii unor simptome asociate unor boli organice .
Alte evaluari in ADHD Observatia Masuratori de laborator
Observatia ANALIZA HIPERACTIVITĂ ŢII ÎN SARCINI INDIVIDUAL
Analiza activităţii în mediul natural Scopul - capacitatea de autocontrol a copiilor cu ADHD pe baza metodei observaţiei. selectate variabile care discriminau între ADHD şi normali la vârsta şcolară mică (Olson, Bates, Sandy, Schilling, 2002) Caracteristicile activităţii
Caracteristicile activităţii activitate individuală, să fie singur în încăpere pentru a înlătura efectul factorilor de control (adulţi, alţi copii, etc.); activitatea să fie una relativ simplă, cu care copilul este obi şnuit; copilul să respecte anumite reguli pe parcursul desfă şurării activităţii; să existe stimuli „distractori” care pot interfera cu activitatea copilului şi implicit cu regulile impuse.
METODA Subiecţi 50 subiec ţ i.
25 erau copii cu ADHD, 25 erau copii sănătoşi. Vârsta medie a lotului experimental a fost de 5,9 ani, iar a lotului de control de 5,6 ani. Criteriile de includere în grupul ADHD:
*La scalele Achenbach scorul la scalele care evaluează hiperactivitatea şi neatenţia a fost încadrat peste centilul 95 atât în cazul evaluării realizate de educatori cât şi a celei realizate de părin ţi; *Vârsta între 3 şi 7 ani; *Criterii DSM-IV complete pentru ADHD; *Problemele să aibă o durată mai mare de 1 an înaintea evaluării; *Potrivit afirmaţiilor părinţilor şi educatorilor, problemele prezentate să deranjeze via ţa de zi de zi a copilului; *Simptomele ADHD să nu se suprapună peste deficienţă mintală, autism, psihoze sau disfuncţii naşterea unui frate, etc.) *Absenţa unor boli cronice cum ar fi scleroza sau pareze/paralizii a.
familiale
majore
(deces,
METODA
Materiale
Procedura
10 minute activitate independentă, singur în cameră
Frecvenţa comportamentelor nerelaţionate cu activitatea
Comparaţii ADHD - Normali Testul U= 170, Z=-2,768, p<0.006
Durata rateurilor (în secunde)
Testul U= 135, Z=-3.444, p<0.001
Ridicarea de pe scaun
Testul U= 123, Z= -3.838, p<0.001
Durata în care copilul nu era a şezat (în secunde)
Testul U= 138, Z=-3.51, p<0.001
Atingerea jucăriilor
Testul U= 189, Z=-2.65, p<0.008
Numărul de figuri corect colorate
Testul U= 296, Z=-0.32, p<0.74
Variabila dependentă
200 180
A = Frecvenţa comportamentelor nerela ţionate cu activitatea
160 140 120 100
ADHD
80
Normal
B = Durata rateurilor (în secunde) C = Ridicarea de pe scaun D = Durata în care copilul nu era aşezat (în secunde)
60 40 20
E = Atingerea juc ăriilor
0 A
B
C
D
E
F
F = Numă rul de figuri corect colorate
Performanţa în sarcină factorii motivaţionali. factorii inter-individuali. nivelul de dificultate al sarcinii şi lungimea acesteia. modul în care a fost prezentată activitatea.
Probele de laborator
Tehnici in care este observat comportamentul in situatii standardizate. (Frick, 2000 – J Clin Child Psychology)
Direct, systematic behavioral observations conducted in a clinic or research setting where efforts have been made to approximate more naturalistic situations (e.g., school, home, etc.). (Barkley, 1991 – J Ab C Psychology)
Probele de laborator
In sens larg: Adesea utilizate in cercetare Implementarea clinica limitata
Consuma timp Non-diagnostic
In ciuda utilitatii clinice Adesea au validitate ecologica limitata
Validitatea ecologica (Criterii Barkely) 1. In ce masura in laborator apar diferente intre ADHD & grupele de control? 2. Corelatii cu alte masuratori care au deja validitate ecologica 3. Relatia predictor – criteriu (modificari ale predictorului - ) 4. Corelatii cu criterii ecologice
Probele de laborator
142 studii compara ADHD cu normal control
439 comparatii Sarcini si teste variate CPT, WISC-R, WCST, Stroop
(Rapport et al., 2000)
Masuratori ale atentiei Masuratori ale activitatii
Evaluarea disfuncţiilor executive în ADHD la vârsta preşcolară
Funcţii executive (FE) - construct cognitiv complex un set de procese care subliniază flexibilitatea comportamentului orientat spre scop (planificare, controlul inhibiţiei, flexibilitatea atenţiei, memoria de lucru) (Hughes, 2002).
Proba
Construct evaluat
a.
Stroop
Inhibi ţ ie
b.
Pă puş a spune
Inhibi ţ ie
c.
Proba statuii
Inhibi ţ ie
d.
Turnul Londrei
Planificare
e.
Fluen ţ a verbal ă
Flexibilitate
f.
Codaj
Interferen ţă
Probe
Relevanţa evaluării cognitive
studii de specialitate (Tannock, 1998; Barkley, 1997) realizate în special la copiii de vârstă şcolară, la adolescenţi sau la adulţi au demonstrat un profil deficitar al controlului executiv. dat fiind deficitul executiv cunoscut la copiii cu ADHD - proces de evaluare diferenţială, în special între ADHD şi alte categorii de tulburări care pot prezenta simptome similare. Pennington & Oznoff (1996) Schachar şi Tannock (1995) implicaţiile pe termen lung ale identificării unor deficite la nivelul func ţiilor executive s-ar concretiza prin includerea în cadrul programelor de intervenţie a unor tehnici de optimizare al acestor deficite.
Evaluarea ADHD
Nu exista un test unic (medical sau psihologic) care sa indice prezenta ADHD. Evaluarea comportamentală
Criterii DSM-IV sau ICD-10 Interviul clinic structurat (ex. KIDSCID) Scale de evaluare comportamentala
Evaluarea nivelului de inteligenţă şi de performanţă – comorbiditati! Evaluarea contextului familial - suport interventional! Evaluarea neuropsihologica in special adresate disfuncţiilor executive
Concluzii
Evaluarea psihologic ă validată ştiinţific în ADHD trebuie să ţină cont de:
Calitatea psihometric ă a instrumentelor
Fidelitate, Validitate, Norme autohtone
Teoriile care explica ADHD Surse multiple de evaluare (p ărinte, copil, educator) Forme multiple de evaluare Scopul evaluării
