“Omul lipsit de educatie nu stie a se foloseasca de libertatea sa .” Immanuel Kant
EREDITATEA, MEDIUL ŞI EDUCATIA
Educatia reprezinta obiectul de studiu specific pedagogiei (stiintelor ped pedag agog ogic ice) e).. Dato Datori rita ta comp comple lexi xita tati tiii prof profun unzi zimi miii si ampl amplit itud udin inii ii sale sale,e ,edu duca cati tiaa este este stud studia iata ta si de alte alte stii stiint ntee soci sociou ouma mane ne inru inrudi dite te cu pedagogia. Conceptul pedagogic de educatie urmareste cunoasterea stiintifica, la un grad inalt de generalitate si abstractizare, a unei realitati psihosociale cu o foarte mare arie de extindere in timp si spatiu si de desfasurare complexa si contradictorie la nivel de sistem si proces. Pedagogia este stiinta care studiaza fenomenul educational cu toate impl implic icat atii iile le sale sale asup asupra ra form formar arii ii pers person onal alit itat atii ii uman umanee in vede vedere reaa integrarii active a persoanei in viata sociala. De-a lungul istoriei,societatea a acumulat experienta de cunoastere teor teoret etic icaa si prac practi tica ca cond conden ensa sata ta in valo valori ri mate materi rial alee si spir spirit itua uale le ce cons consti titu tuie ie ered eredit itat atea ea soci social alaa a cult cultur urii ii si civi civili liza zati tiei ei.. Cons Conser erva vare reaa valorilor si transmiterea lor se realizeaza prin educatie care,in aceasta ipostaza, reprezinata institutia constituirii si transmiterii ereditatii sociale a culturii si civilizatiei. Pe acest fundament de experienta condensata se acti action onea eaza za,, prin prin educ educat atie ie,, pent pentru ru form formel elee omul omului ui ca util utiliz izat ator or si consumator de valori, ca producator si creator de valori. Educatia este o functie esentiala si permanenta a societatii in doua ipostaze: de institutie a ereditatii sociale a culturii si civilizatiei si de instrument de actiune pentru formarea omului. In sens social – istoric educatia este procesul de transmitere si asimil asimilare are a experi experient entei ei – econom economice ice,, politi politice ce,, religi religioas oase, e, filos filosofi ofice, ce, artistice, stiintifice si tehnice – de la inaintasi la urmasi. In fazele de incepu inceputt ale societa societati tiii transm transmite iterea rea experie experiente nteii se realiz realizaa ocazio ocazional nal nesistematic si oral in comunitatile gentilicotribalica. gentilicotribalica. In etapele avansate de dezvoltare a societatii, la unele popare, spre exemplu la egipteni,
indieni etc., educatia se realiza ca initiere in temple, cunoasterea fiind un act sacru. Concomitent si ulterior educatia se institutionaliza prin scoli si universitati. Indiferent de nivelul de dezvoltare a culturii si civilizatiei si de modali modalitat tatile ile de transm transmite itere, re, s-a realiz realizat at dialog dialogul ul genera generatii tiilor lor,, s-a asigurat continuitatea existentei materiale si spirituale a omenirii. In sens social – cultural, educatia este procesul de ridicare a individului din stare de natura biologica la cea culturala. Din ins biologic cu predispozitii normale cognitive, afective, si volitive, in mediul social si prin prin el, indivi individul dul devine devine o fiint fiintaa cultur culturala ala,as ,asimi imilan land d cultur culturaa si in situatii de exceptie, creand-o. Omul este, dupa Ralph Linton, natura ± educatie. Din punct de vedere psihologic, psihogenetic, educatia este procesul de forma ormare re a omul omului ui ca pers person onaalita litatte in plan plan cogni ogniti tiv, v, afect ectivivmoti motiva vati tion onal al,, voli voliti tiv, v, apti aptitu tudi dina nal, l, atit atitud udin inal al.. Stru Struct ctur uraa psih psihic icaa a per perso sona nali lita tati tiii se cons constr trui uies este te pe fund fundam amen entu tull ered eredoo-na nati tiv v al fiin fiinte teii biolo biologic gice, e, in cadrul cadrul relat relatiei iei educatio educational nalee prin prin contin continutu utull cultur cultural al al experientei adultului-parinte, invatator, profesor. Educatia in acest caz este instrumentul formarii individului ca personalitate. In sens pedagogic, educatia este fenomenul social complex privit in trei dimensiuni: - activitate constienta a subiectului educatiei (educator) de stimulare, indrumare, formare a obiectului educatiei (educat); - proces de formare a omului pentru integrarea activa in societate, proces de formare intelectuala, morala, profesionala, fizica, estetica; - rezu rezult ltat at prin prin prel prelua uare reaa sele select ctiv ivaa a acti actiun unil ilor or info inform rmat atio iona nale le si includerea in structuri comportamentele proprii de cunoastere si actiune. Pentru Platon, educatia ar fi “arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta atitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele” Aristotel, in lucrarea sa “Politica”, considera ca educatia “trebuie sa fie un obiect al supravegherii publice,iar nu particulare”. In consecinta,ea trebuie sa pregateasca viitori cetateni. Aceasta pregatire trebuia sa se fac diferentiat dupa modelul in care cele trei aspecte ale sufletului (vegetativ, animal, rational) se distribuie in randul oamenilor.
J.A.Comenins, in lucrarea sa “Didactica magna”, considera ca la naster nastere, e, natura natura inzest inzestrea reaza za copilu copilull numai numai cu “semi “seminte ntele le stiint stiintei, ei, ale moralitatii si religiozitatii”. Acestea nu se desavarsesc prin sine si de la sine, ele devin un bun al fiecarui om numai prin educatie. Rezulta ca, in conceptia sa, educatia este o activitate de stimulare a acestor “seminte” si implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul “nu poate deveni om decat daca este educat” Pent Pentru ru peda pedago gogu gull engl englez ez din din seco secolu lull al XVII XVII-l -lea ea,, John John Locke, Locke,edu educat catia ia se prezin prezinta ta sub forma forma unei unei relati relatiii interp interpers ersona onale le de supraveghere si interventie ce se stabileste intre “preceptor” (educator) si copil (viitor “gentlemen”). Este indispensabil ca educatorul sa cunoasca zestrea naturala a copilului pentru ca pe aceasta baza sa intervina cu modali modalitat tatii adecva adecvate te pentru pentru a-l modela modela in concor concordan danta ta cu protot prototipu ipull omului in care se impletesc trasaturi ale nobilimii si burgheziei” (un gentlemen in actiune). Filosoful german Imanuel Kant, in reflectiile sale, aprecia ca educatia contribuie la valorificarea naturii umane in folosul societatii: “Este placut sa ne gandim ca natura omeneasca va fi mai bine dezvoltata prin educatie si ca se poate ajunge a i se da o forma care sa-i convie cu deosebire. Aceasta ne descopera perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc”. Zi de zi, fiecare dintre noi suntem supusi, vrand/nevrand unui aflux info inform rmat atio iona nall si unui unui bomb bombar arda dame ment nt medi mediat atic ic cu sau sau fara fara inte intent ntie ie pedagogica. Aceste influente multiple, resimtite sau nu ca fiind de tip educativ, pot actiona concomitent, succesiv sau complementar, in forme variate, in mod spontan, incidental sau avand un caracter organizat si sistematic. In pedagogie, aceasta realitate este reflectata cu ajutorul conceptului care care defi define nest stee form formel elee gene genera rale le ale ale educ educat atie iei. i. Aces Acesta ta se refe refera ra la principalele ipostaze ipostaze prin care educatia educatia se poate poate obiectiva, obiectiva, “pornind de la varietatea situatiilor de invatare si de la gradul diferit de intentionalitate actionala”. (Constantin Cucos) Se considera astfel ca “formele generale ale educatiei reprezinta moda odalita litattile ile de rea realiza izare a activi tivittatii tii de forma ormare re-d -deezvol zvolttare are a personalitatii prin intermediul unor actiuni si (sau) influente pedagogice
desfasura desfasurate, te, in cadrul cadrul sistemulu sistemuluii de educatie/ educatie/invat invatamant amant in conditiil conditiilee exer exerci cita tari riii func functi tiil ilor or gene genera rale le ale ale educ educat atie ieii (fun (funct ctie ie de form formar areedezvoltar dezvoltaree a personalit personalitatii atii,, functia functia economic economica, a, functia functia civica, civica, functia functia culturala a educatiei). (Gabriela C. Cristea) Toate Toate influe influente ntele le si actiun actiunile ile educa educativ tivee care care interv intervin in in viata viata individului, in mod organizat si structurat (in conformitate cu anumite norme generale si pedagogice, desfasurate intr-un cadru institutionalizat) sau,di sau,dimpo mpotri triva, va, in mod sponta spontan n (inta (intampl mplaro aror, r, difuz, difuz, neofi neoficia cial) l) sunt sunt reunite sub denumirea de forme ale educatiei. In functie de gradul de organizare si de oficializare, al formelor educatiei, putem delimita trei mari categorii: -educatia formala(oficiala); formala(oficiala); -educatia non-formala(extrascola non-formala(extrascolara); ra); -educatia informala(spontana). Suportul psihologic al relatiei educationale este trebuinta de a comunica. Se comunica nu numai cunostinte, informatii ci si atitudini, sentimente si convingeri. Se comunica prin cuvant, gest, mimica, prin intreaga conduita. Relatia educativa este complexa,determinata de numerosi factori. Se reali realizea zeaza za intre intre compor comportam tament entee global globalee (educa (educator tor-ed -educa ucat). t). Actiu Actiunea nea educatorului este directiva, intentionata, constienta, orientata de scopuri si obiective care anticipeaza transformari in comportamentul invatat al educ educat atul ului ui.. Acest cestaa nu asim asimil ilea eaza za auto automa mat, t, el fixe fixeaz aza, a, filt filtre reaz aza, a, prelucreaza activ, include cele invatate in propriile structuri. Relatia este asimetrica, se realizeaza intre personalitatea formata a educatorului si personalitatea in formare a educatului. In acest context apar concordante si disconcordante in actul de comunicare educationala. educationala. Clasificarea formelor educatiei angajeaza doua categorii de criterii valorice: a) Crit Criter eriu iull proi proiec ecta tarii rii care care deli delimi mite teaz azaa intr intree form formel elee educ educat atie ieii inst instit itut utio iona nali liza zate te (car (caree au in vede vedere re real realiz izar area ea unor unor fina finali lita tati ti specifice, intr-un cadru institutionalizat) -educatia formala si nonformala ; Si forma educatiei educatiei neinstutionalizata neinstutionalizata (“realizata (“realizata implicit, fara fara obiective obiective specifice institutionalizate”) institutionalizate”)
-educatia informala. b) Criteriul organizarii conform caruia diferentiem educatia realizata pe baza unor actiuni explicite si influente implicite (educatia formala si nonformala) si educatia realizata doar pe baza unor influente implicite (educatia informala) O diferenta a educatiei formale a fost data de catre Philip Coombs, in anul 1973, conform careia educatia formala este “sistemul educational structurat ierarhic si gradat cronologic, pornind de la scoala primara si pana la universitate, care include, in plus fata de studii academice, o vari varieetate ate de prog progra ram me de spe special cialiizare zare si inst nstitut itutii ii de preg pregaatire ire profesionala si tehnica cu activitate full-time”. Educatia nonformala a fost definita de catre J.Kleis drept “orice activitate educationala,intentionata si sistematica, desfasurata de obicei in afar afaraa scol scolii ii trad tradit itio iona nale le,, al caru caruii cont contin inut ut este este adap adapta tatt nevo nevoil ilor or individului si situatiilor speciale, in scopul maximalizarii problemelor cu care se confrunta acesta in sistemul formal (stresul notarii in catalog, disciplina impusa, efectuarea temelor etc.)” Educat Educatia ia inform informala ala se refera refera la experi experient entel elee zilnic zilnicee ce nu sunt sunt planificate sau organizate si conduc catre o invatare informala. Cand aceste “experiente sunt interpretate de catre cei mai in varsta sau de catre membrii comunitatii ele se constituie in educatie informala”. Educatia informala este procesul care se intinde pe toata durata vietii,prin care individul dobandeste informatii,isi formeaza priceperi si deprinderi, isi struct structure ureaza aza convin convinger gerile ile si atitu atitudin dinile ile,, se dezvol dezvolta, ta, prin prin interm intermedi ediul ul experientelor cotidiene. Functiile generale ale educatiei reprezinta proprietati intrinseci, specific specificee activitat activitatii ii de formare-de formare-dezvolt zvoltare are permanenta permanenta a personali personalitatii tatii uman umane, e, expr exprim imat atee la nive nivelu lull cons consec ecin inte telo lorr soci social alee anga angaja jate te in mod mod obie obiect ctiv iv,, la nive nivelu lull de sist sistem em (soc (socie ieta tate teaa in ansa ansamb mblu lull sau) sau) si de subsistem (cultural, comunitar, economic, politic, natural) Functia fundamentala a educatiei este aceea de a vehicula, selecta, actual actualiz izaa si valori valorific ficaa experi experient entaa social socialaa in vedere vedereaa asigur asigurari ariii unei unei integrari eficiente si rapide a individului in societate si, prin aceasta, in vedere vedereaa creari creariii premis premisel elor or autode autodeter termi minar narii ii indivi individul dului ui ca facto factorr de pro progr gres es soci social al.. Prin Prin educ educat atie ie,, in prin princi cipa pal, l, omul omul trec trecee de la star staree de
existenta pur biologica biologica la aceea aceea de existenta existenta sociala. sociala. Daca omul omul ar fi la nastere inzestrat prin ereditare, cu posibilitatile adultului, nu ar exista educatie. In ceea ce priveste procesul devenirii omului ca fiinta sociala nu este nici o deosebire intre copil nascut intr-o mare metropola si cel nascut intr-un trib primitiv, intrucat amandoi trebuie sa invete totul. O parte parte a invata invatatur turii ii este este rezult rezultatu atull contra contract ctulu uluii sponta spontan n al omului omului cu dife diferi rite te aspe aspect ctee ale ale viet vietii ii soci social ale, e, dar dar cea cea mai mai cons consis iste tent ntaa part partee a inva invata tatu turi riii se acum acumul ulea eaza za prin prin inst instrui ruire re,, prin prin form formee orga organi niza zate te si sistematice. Piaget considera ca scoala trebuie sa fie conceputa cu un centru de activitati reale, practice, desfasurate in comun, in asa fel ca inteligenta logica sa se formeze in functie de actiunea si de schimbarile sociale. Educat Educatia ia reprez reprezint inta, a, astfe astfel, l, activi activitat tatea ea psihos psihosoci ocial alaa cu functi functiee gene genera rala la de form formar aree-de dezv zvol olta tare re perm perman anen enta ta a pers person onal alit itat atii ii uman umanee pentru integrarea sociala optima, angajata conform finalitatilor asumate, la nivel de sistem si de proces, proiectate, realizate si dezvoltate prin actiuni specifice avand ca structura de baza corelatia subiect (educator) obiect (educat), intr-un context deschis, (auto) perfectibil. Etape in dezvoltarea personalitatii personalitatii Prin dezvoltare, in general, se intelege un proces complex de trecere de la inferior la superior, de la simplu la complex, de la vechi la nou, print printr-o r-o succes succesiun iunee de etape, etape, de stadii stadii,, fiecar fiecaree etapa etapa reprez reprezent entand and o unitate functionala mai mult sau mai putin inchegata, cu un specific calitativ propriu. Trecerea de la o etapa la alta implica atat acumulari cantitative cat si salturi calitative, acestea aflandu-se intr-o conditionare reciproca. Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerint cerintele ele mediul mediului ui natura naturall si socio-c socio-cult ultura ural. l. Dezvo Dezvolta ltarea rea permi permite te si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza. Dezvol Dezvolta tarea rea are caract caracter er ascend ascendent ent,, asema asemanat nator or unei unei spiral spirale, e, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capaci capacitati tatile le pe care le are la un moment dat individ individul ul si cerintel cerintelee
din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socioculturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa. Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totali totalitat tatea ea condit conditiil iilor or care care mijloc mijlocesc esc si favori favorizea zeaza za dezvol dezvoltar tarea ea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate Toate acest acestee influe influente nte exerci exercitat tatee asupra asupra person personali alitat tatii ii umane umane pot fi grup grupat atee prin prin rapo raport rtar aree la trei trei noti notiun unii de baza baza:: ered ereditat itatea, ea, mediul, mediul, educatia . Conceptul “ ereditate “ provine de la cuvantul latin “ heres “mostenitor. Ereditatea poate poate fi defini definita ta ca insusi insusirea rea fundam fundament entala ala a materiei vii de a transmite de la o generatie la alta, sub forma codului geneti genetic, c, mesaje mesajele le de specif specifici icitat tatee ale specie speciei, i, grupul grupului ui si indivi individul dului ui ( A.Cosmovici, L. Iacob, 1999). De remarcat in acest context este ca ident dentiitat tatea gene genettica ica este ste pra practic ctic impos mposib ibil ilaa intre ntre antec nteceesori sori si descendenti. Rezulta astfel ca din punct de vedere genetic fiecare individ este diferit, diferit, unic si irepetab irepetabil il in raport raport cu toti ceilalti ceilalti din trecut, trecut, prezent sau viitor, probabilitatea unei identitati absolute fiind de 1 la 70 de trilioane. Unicitatea biologica este astfel una din trasaturile definitorii ale fiintei umane. Ea isi pune amprenta asupra intregii deveniri umane, nu intr-un mod independent ci in corelatie cu factorii externi, de mediu si educatie. Ca factor intern al dezvoltarii, ereditatea include un complex de elemente de ordin biologic si psihofunctional. “ Purtatorii “ materiali ai inform informati atiei ei eredit ereditare are sunt sunt genele genele din cromoz cromozomi omiii nuclee nucleelor lor celula celulare. re. Structura biochimica a acestora este cea care explica infinita diversitate umana. Totalitatea genelor constituie programul genetic sau potentialul ereditar. Fiecare specie si individ din cadrul speciei poseda propriul sau pro progr gram am gene geneti tic. c. Din Din punc punctt de vede vedere re psih psihol olog ogic ic,, cant cantit itat atea ea de informatie stocata intr-o celula constituie mesajul genetic care, in forma sa latenta, prealabila actiunii factorilor de mediu, este cunoscuta sub denu denumi mire reaa de geno genoti tip. p. Din Din inte intera ract ctiu iune neaa geno genoti tipu pulu luii cu medi mediul ul
inco inconj njur urat ator or apar aparee feno fenoti tipu pul, l, ca o sint sintez ezaa a ceea ceea ce este este ered eredit itar ar si influentele mediului. Majo Majori rita tate teaa auto autori rilo lorr sunt sunt de pare parere re ca zest zestre reaa ered eredit itar araa se manifesta la om pe doua planuri: unul in determinarea unor trasaturi gene genera ralle ale spec peciei iei, cum cum ar fi stru strucctura ura anat natomof omofiz iziiolog ologic icaa a organi organismu smului lui,, poziti pozitiaa bipeda bipeda,, etc., etc., iar celal celalal altt in determ determina inarea rea unor unor particularitati individuale cum ar fi caracteristicile anatomofiziologice ( culoarea pielii, a ochilor, a pielii, etc. ), amprentele digitale, grupa sanguina, etc. Zestrea ereditara constituie o premisa necesara pentru dezvoltarea psihica. Ea nu produce direct aptitudinile si atitudinile, capacitatile si interesele, caracterul si conceptia despre lume a individului. ui. Fructi Fructific ficare areaa potent potential ialita itatil tilor or eredit ereditare are este este mijloc mijlocita ita de mediu mediu si de modalitatile de organizare a activitatii celui care se dezvolta. Astfel, in fazele de inceput ale dezvoltarii, actiunea factorilor ereditari este mai pregnanta si efectele ei mai usor vizibile. La varste mai tarzii, influenta lor lor devi devine ne mai mai puti putin n evid eviden enta ta,, ea cont contop opin indu du-se -se cu expe experi rien enta ta deja deja achizitionata. In relatie cu fenomenele psihice, factorii ereditari sunt considerati premise necesare, dar nu si suficiente pentru dezvoltarea acestora si pentru formarea insusirilor lor. Predispozitiile native au un caracter polivalent, ceea ce inseamna ca pe acelasi fond ereditar se pot realiza, sub influenta factorilor de medi ediu si educ ducati atie, prof profiiluri luri si insus nsusiiri psih psihiice dif diferite rite.. Ele Ele nu predetermina in mod fatal anumite calitati si insusiri ale personalitatii uman umane, e, insa insa,, ofer oferaa baza baza nece necesa sara ra pent pentru ru inva invata tare re,, pent pentru ru insu insusi sire reaa expe experi rien ente teii soci social alee si infl influe uent ntea eaza za dina dinami mica ca elab elabor orar arii ii unor unor noi noi mecanisme ale comportarii. Intr-adevar, exista o legatura inseparabila intre influentele genetice si mediul inconjurator, si este complet lipsit de sens sa vorbim despre ele ca si cum ar fi independente. Hebb ( 1994 ) a dat un asemenea exemplu referitor la un ou in dezvoltare. Fara componenta genetica oul nu exista, dar lipsa mediului de mentinere a vietii si lasarea oului in frig au ca rezultat moartea acestuia. Deci, ce asigura dezvoltarea oului, ereditatea
sau mediu mediul? l? Binein Bineintel teles, es, si eredit ereditate atea, a, si mediu mediull contri contribui buiee la acest acest proces si acest lucru trebuie retinut in studierea influentelor genetice. In ceea ce priveste alte aspecte interesante ale ereditatii, acestea au fost puse in evidenta cu ajutorul unor cercetari pe gemeni ( monozigoti, dizigoti si chiar tripleti ). S-a evidentiat printre altele, ca la monozigoti exista o foarte mare asemanare tipologica, explicabila prin provenienta dintr-un singur ou fecundat. Ideea ca genele din cromozomii celulelor sunt singurele tran transm smit itat atoa oare re de info inform rmat atie ie ered eredit itar ara, a, sau sau asaasa-nu numi mita ta “ teor teorie ie cromoz cromozomi omica ca a eredit ereditat atii ii “ a lui T. H. Morgan, Morgan, a fost fost reanaliz reanalizata ata in ultimele decenii de catre ingineria genetica. Mecanismele genetice au fost studiate nu doar la nivel cromozomial ci si la nivel biochimic. Rolul acidului dezoxiribonucleic ( ADN ) a atras atentia asupra unor aspecte comp comple lexe xe intr intree meta metabo boli lism sm si ered eredit itat ate, e, ADN ADN fiin fiind d un impo import rtan antt “ purtator “ de informatie ereditara. Ca o concluzie in ceea ce priveste ereditatea ca factor al dezvoltarii psi psihi hice ce uman umane, e, prin princi cipa pale lele le rezu rezult ltat atee ale ale cerc cercet etar aril ilor or gene geneti tice ce,, cu relevanta pentru sfera fenomenului educational, ar putea fi sintetizate astfel : Pe cale genetica sunt transmise un complex de predispozitii sau potentialitati, si nu trasaturile antecesorilor. Diversitatea psihica a subiectilor umani nu este rezultatul exclusiv al factorilor ereditari, ci si al factorilor de mediu. Determ Determina inatii tiile le eredit ereditare are se pot exprim exprimaa la diferi diferite te moment momentee de varsta sau pot ramane in stare latenta pe tot parcursul vietii individului, in absenta unor factori activizatori. Unele aspecte ale vietii psihice sunt puternic determinate ereditar ( temperament, aptitudini, emotivitate ), iar altele mai putin ( caracter, vointa, atitudini ). Ereditatea umana, spre deosebire de cea animala, confera cea mai mica incarcatura de comportamente instinctive. Spre exemplu, copilul mic isi pierde specificitatea daca in copilarie este asistat de membrii altei specii, el “ animalizandu-se “ in ciuda ereditatii sale de tip uman. Astfel, specia umana are cea mai lunga copilarie deoarece animalului ii este dat •
•
•
•
•
prin instincte tot ceea ce trebuie sa stie pentru a supravietui, pe cand omul omul treb trebui uiee sa inve invete te majo majori rita tate teaa lucr lucrur uril ilor or nece necesa sare re asig asigur urar arii ii supravietuirii. Factorul genetic este o premisa naturala a dezvoltarii, cu actiune probabilistica, oferind fie o ereditate normala ce trebuie valorificata, fie o ereditate tarata, ce poate fi compensata in diferite grade. factor or al dezv dezvol olta tari riii psih psihic ice, e, este este si mai mai prof profun und d Mediul , ca fact implicat in devenirea psihica umana, oferind materialul de constructie. In sens sens larg, larg, mediul mediul cuprin cuprinde de ansamb ansamblul lul elemen elementel telor or natura naturale, le, sociale, culturale ce ne inconjoara si cu care omul este in interactiune permanenta, pe tot parcursul vietii sale. Factorii de mediu actioneaza in anumit anumitee contex contexte te sau cadre cadre social socialee – grupur grupuril ilee famili familiale ale,, de joc, joc, de invatatura – care constituie si ele tot atatea medii. Influenta factorilor de mediu se exercita nu numai asupra constituirii psihicului in ontogeneza, dar si asupra proceselor fizice – osificarea, dentitia, greutatea – prin conditiile alimentare, igienice si de protectie pe care le ofera. Se distinge existenta a doua planuri majore in care factorii de mediu actioneaza asupra individului: planul factorilor natural-geografici ( sau mediul fizic ) si planul factorilor de ordin social ( sau mediul social ). In rand randul ul fact factor oril ilor or natu natura ral-g l-geo eogr graf afic icii incl includ udem em reli relief eful ul,, clim clima, a, temperatura, de fapt totalitatea conditiilor bioclimatice in care traieste omul omul,, iar iar in fact factor orii ii de ordi ordin n soci social al incl includ udem em,, alat alatur urii de educ educat atie ie,, familia, grupul de prieteni, contextul cultural al existentei individului si sistemul relatiilor sociale in general. Actiun Actiunea ea mediul mediului ui fizic fizic este este mereu mereu corela corelata ta cu cea a mediul mediului ui social care directioneaza valorificarea posibilitatilor oferite de mediul fizic zic si modif odifiica actiun tiuneea acest cestui uiaa in conc oncorda ordant ntaa cu nevo nevoil ilee organismului. Din punctul de vedere al tipului de influente exercitate din partea factorilor de mediu distingem influente ale mediului proximal ( persoane si situ situat atii ii coti cotidi dien enee ) si infl influe uent ntee ale ale medi mediul ului ui dist distal al ( mass mass-m -med edia ia,, Internetul ). Factorii de mediu nu trebuie redusi insa la nivelul realitatii lor fizice, fiind necesara luarea in calcul a semnificatiei semnificatiei acordate de catre subiectul uman acestora, stiut fiind faptul ca omul nu reactioneaza la even evenim imen ente te,, ci la modu modull in care care aces acesta ta semn semnif ific icaa si inte interp rpre rete teaz azaa •
evenimentele. Accentul se pune astfel nu pe simpla prezenta sau absenta a factori torillor de medi ediu, ci pe masu masura ra si modul odul de inte intera racctiune iune al indi indivi vidu dulu luii cu aces acesti tia, a, in sens sensul ul ca un fact factor or de medi mediu u prez prezen entt dar dar indiferent subiectului cu care vine in contact, este inert din perspectiva dezvoltarii acestuia. Altfel spus, conditia dezvoltarii este ca factorii de mediu sa actioneze asupra individului, iar acesta sa reactioneze prin interm intermedi ediul ul unei unei activi activitat tatii propri propriii speci specific fice. e. Actiu Actiunea nea factor factorilo ilorr de medi mediu, u, la fel fel ca si cea cea a ered eredit itat atii ii,, este este una una de fact factur uraa alea aleato tori rie, e, probabilistica, putand fi in egala masura o sansa a dezvoltarii sau un blocaj al acesteia. Pentru a evidentia ponderea relativa a celor doi factori, ereditatea si medi mediul ul in dezv dezvol olta tare reaa psih psihic ica, a, s-au s-au intr intrep epri rins ns o seri seriee intr intrea eaga ga de cercetari care au pornit de la situatia unui mediu constant si a unor conditii ereditare variabile ( gemeni dizigoti in conditii asemanatoare de mediu ), a doua, inversa primei, un mediu variabil si o ereditate relativ identica ( gemeni monozigoti crescuti in medii diferite ) si, in fine, constatarile rezultate din observarea asa-zisilor copii “ salbatici “ care de la nastere au crescut in afara societatii umane. Dintre multiplele cercetari intrep intreprin rinse se asupra asupra gemeni gemenilor lor le mentio mentionam nam pe cele cele ale ale psihol psihologu ogului lui francez R. Zazzo. Concluzia la care a ajuns este aceea ca deosebirile dintre ei se atenueaza o data cu trecerea de la functii simple, procese psihice elementare, la functii complexe, procese psihice superioare. “ Cu cat o functie psihica este mai complexa, cu atat mai putin depinde de ereditate. “ ( 1960 ) Incercarea de a exprima sub forma de proportie ponderea celor doi fact factor orii nu poat poatee fi cons consid ider erat ataa conc conclu lude dent ntaa din din cauz cauzaa vari variab abil ilit itat atii ii existente, atat in interiorul celor doi factori, cat si in relatiile dintre ei. Concomitent cu recunoasterea influentei mediului asupra omului treb trebui uiee sa admi admite tem m si reci recipr proc ocaa sa, sa, acee aceeaa ca omul omul infl influe uent ntea eaza za si transforma mediul. Omul nu este, deci, un produs pasiv al mediului, el este un subiect activ care, transformand mediul se transforma pe sine insusi. Medi Mediul ul devi devine ne surs sursaa a dezv dezvol olta tari riii psih psihic icee prin prin fapt faptul ul ca ofer oferaa individului circumstante si conditii concrete de viata, obiecte , informatii si mode modele le de cond condui uita ta,, susc suscep epti tibi bile le a fi perc percep eput utee si inva invata tate te;; de
asemenea el ofera prilejuri de comunicare si schimburi afective intre individ si cei care il inconjoara. Mediul poate actiona ca o bariera sau ca un factor care favorizeaza, faciliteaza, avantajeaza dezvoltarea psihica. Dar nici mediul nu influenteaza direct dezvoltarea psihica. Relationarea constructiei biologice ereditare a organismului infantil nou-nascut cu date datele le de cons constr truc ucti tiee furn furniz izat atee de medi mediu u se face face prin printr tr-un -un oper operat ator or special, educatia. Etimologic, termenul “ educatie “ ( de la “ educo, -educare “ ) inseamna a creste, a instrui, a forma, a scoate din…, a duce, etc. Deci, am putea spune ca educatia presupune a scoate individul “ din starea de natura “ si a-l introduce “ in starea de cultura “. Despre rolul sau puterea educatiei si ponderea ei in dezvoltarea psihica a omului s-au formulat, de-a lungul timpului, diverse conceptii si teorii. Formarea omului ca om, iar in acest proces, rolul, posibilitatile si limitele educatiei, este o problema care s-a discutat si se discuta intens. Atitudinile posibile in problema eficientei educatiei sunt trei: pozitiva, limitat pozitiva si negativa. Conv Convin inge geri ri desp despre re pute putere rea, a, desp despre re efic eficac acit itat atea ea educ educat atie ieii se intalnesc din cele mai vechi timpuri, atat in folclorul pedagogic, cat si in operele unor filosofi ca: Democrit, Aristotel, Quintilian. “ Educatia – spune Democrit – transforma pe om si, facand aceasta, ea creeaza o a doua natura. “ Ganditorii Renasterii au promovat intelegerea omului ca facand parte din natura si au militat pentru o conceptie pedagogica in care increderea in puterea educatiei este afirmata cu tarie. Ii amintim in acest sens pe Comenius, Locke, Rousseau, Pestalozzi, s.a. Comenius ne invata ca omul are in el chiar de la nastere, ca un graunte, anumite cunostinte embrionare. Din moment ce el poseda organe de simt, nu exista nimic ce n-ar putea cunoaste. Natura da “ samanta “, dar nu si cunostinte si virtuti gata gata form format ate. e. Acea Aceast staa sama samant ntaa are are nevo nevoie ie de dezv dezvol olta tare re si acea aceast staa dezvoltare este posibila doar cu ajutorul educatiei: “ Nimeni nu poate deveni om daca nu capata invatatura.” – spunea Comenius. La replica posibila ca exista “ capete stupide “ care nu sunt in stare sa invete nimic, acelasi Comenius raspunde: “ E indoielnic sa existe o oglinda atat de murdar murdarita ita,, incat incat sa nu reflec reflecte te totusi totusi imagin imaginii intr-un intr-un fel fel oareca oarecare; re; e
indoielnic sa existe o tabla atat de zgrunturoasa incat sa nu putem scrie totusi ceva pe ea. Daca se intampla insa ca oglinda sa fie plina de praf sau de pete, inainte de a ne folosi de ea trebuie s-o stergem, iar o tabla prea zgrunturoasa trebuie s-o dam la rindea.” In ceea ce-l priveste pe Locke, acesta s-a pronuntat, in secolul al VIII-lea, categoric in favoarea educabilitatii, chiar exagerat de favorabil s-ar putea spune. El a avansat ideea potrivit careia sufletul copilului ar reprezenta o “ tabula rasa “ – o tabla curata, “ o hartie alba sau ceara, pe care o poti forma cum iti place. “ Filosoful materialist Helvetius, in opera sa “ Despre om “ afirma ca toti oamenii se nasc cu aceleasi capacitati. Inegalitatea dintre ei ar fi diferenta de educatie, deoarece “ educatia poate totul “. Belinschi atribuie si el valoare imensa educatiei, dar nu crede in atotputernicia acesteia. Conceptia sa este ca educatia poate face mult, fara ca acest “ mult “ sa fie nelimitat. In ceea ce-l priveste pe J. J. Rousseau, acesta socoteste omul bun de la natura, dar corupt de societate. Conceptii potrivit carora educatia nu poate contribui la schimbarea omului omului au aparut aparut inca inca din orandu oranduire ireaa sclava sclavagis gista ta,, cand cand erau erau aparat aparatee astfel interesele claselor dominante. Ideologii burgheziei raspandeau ideea ca burghezia este o clasa superior dotata fata de proletariat. S-a incercat astfel avansarea ideii ca perso persoane anele le cu o situat situatie ie econom economica ica inflor inflorito itoare are,, cu o poziti pozitiee social socialaa inalta, fac parte dintre oamenii cei mai priceputi si mai capabili, iar copiii acestor familii burgheze dobandesc prin ereditate de la parinti aceste calitati spirituale, fiind doar ei capabili sa conduca societatea in viitor. Chiar daca s-ar da posibilitate copiilor de muncitori si tarani sa frecventeze scoli superioare, se considera ca acestia nu ar reusi sa faca fata, deoarece nu i-ar ajuta echipamentul lor nativ. Filo Filoso sofi fiaa lui lui Kant Kant este este cea cea care care a desc deschi hiss drum drum scep scepti tici cism smul ului ui pedagogic si pornind de la Kant, Schopenhauer sustine si el caracterul fatal al educatiei. Schopenhauer sustinea ca educatia este neputincioasa in fata calitatilor mostenite ale omului, care apasa asupra lui ca un destin implacabil in decursul intregii vieti.
In acel acelas asii timp timp cu teor teorii iile le care care proc procla lama mau u ered eredit itat atea ea ca fact factor or hotarator in formarea omului, au aparut in literatura si doctrine care sustineau ca mediul determina totul si nu se poate obtine nimic prin educatie. Asadar, mediul ar determina in mod fatal devenirea umana. Aceste teorii pesimiste, care neaga puterea educatiei, au dus si la negarea educatiei in sine. Astfel, spre sfarsitul anilor 1800, in loc de pedagogie apare pedologia, nu ca o stiinta despre educatie, ci ca o pseudo-stiinta care avea la baza teoria ca pricina insucceselor scolare sunt ereditatea si mediul. In psihologia traditionala exista doua scoli principale de gandire in ceea ce priveste devenirea umana. Una este behaviorismul, avandu-l ca reprezentant principal pe J. B. Watson, care in lucrarea sa “ Psihologia vazuta de behavioristi “ ( 1913 ) sustine ideea ca dezvoltarea omului este in cea mai mare masura un rezultat al influentei mediului. Cea de-a doua este este nati nativi vism smul ul,, ai caru caruii sust sustin inat ator orii cons consid ider erau au ca dezv dezvol olta tare reaa se datoreaza, in principal, actiunii genelor si cromozomilor. In acest sens il amintim pe Gessel, care in 1943 a avansat ideea ca, de fapt, dezvoltarea copi copiil ilor or se prod produc ucee apro aproap apee in tota totali lita tate te ca rezu rezult ltat at al infl influe uent ntel elor or genetice, mediul inconjurator avand un efect redus. In conceptia sa, rolul mamei este de a oferi un mediu in care dezvoltarea naturala a copilului sa fie cat mai putin perturbata. In Tari Tarile le Roma Romane ne prob proble lema ma educ educat atie ieii a fost fost vazu vazuta ta in stra strans nsaa legatura cu conceptia generala despre viata din diferitele epoci istorice. In acest sens, “ Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie “, desi desi sunt sunt impr impreg egna nate te de spir spirit itul ul reli religi gios os al Biza Bizant ntul ului ui,, vade vadesc sc o atitudine pozitiva fata de educatie. Conceptia lui C.Dumitrescu-Iasi cu privire la educatie, s-ar putea rezuma astfel: “ Natura ne pune inainte o serie nesfarsita de varietati indi indivi vidu dual ale… e…Im Impr prej ejur urari arile le exte exteri rioa oare re pot pot favo favori riza za sau sau impi impied edic icaa dezvoltarea lor. “ Ridicand o problema cu totul moderna a celor trei factori – ereditate, mediu, educatie – acesta continua: “ E o legatura organica intre transformarile sociale si sistemele de educatie,…, orice schimbare in alcatuirea sociala trebuie sa aduca cu sine modificarea intregului sistem de educatie. “
Astazi, putini psihologi ar fi dispusi sa afirme fara echivoc ca dezvoltarea s-ar datora exclusiv unuia sau altuia dintre factorii enumerati mai mai sus sus – este este evid eviden entt ca atat atat ered eredit itat atea ea,, cat cat si medi mediul ul si educ educat atia ia contribuie la devenirea umana. Insa, in trecut, oamenii nu erau atat de ponderati in afirmatii. Ered Eredit itat atea ea si medi mediul ul,, intr intr-o -o inte intera ract ctiu iune ne si unit unitat atee perf perfec ecta ta,, promoveaza necontenit dezvoltarea omului, dar nu la modul spontan, ci intr-o srtuctura cu functie noua, constienta, un factor nou in formarea omului – educatia. Din aceasta perspectiva putem afirma ca educatia controleaza si organi organizea zeaza za influe influente ntele le mediul mediului ui asupra asupra indivi individul dului, ui, adapta adaptandu ndu-le -le la par parti ticu cula lari rita tati tile le de vars varsta ta si indi indivi vidu dual alee ale ale aces acestu tuia ia.. Astf Astfel el spus spus,, educat educatia ia face face legat legatura ura si media mediaza za intre intre potent potential ialita itatea tea de dezvol dezvoltar tare, e, propu propusa sa de eredit ereditate ate si oferta oferta de posibi posibilit litati ati ale mediul mediului. ui. Educati Educatiaa armonizeaza interactiunea ereditate-mediu si creeaza un climat favorabil actualizarii potentialitatilor genetice, fapt pentru care putem spune ca educatia este o activitate umana specializata in dezvoltare. Fara a nega importanta factorilor ereditari si de mediu, suntem totu totusi si indr indrep epta tati titi ti sa afir afirma mam m ca educ educat atia ia,, care care incl includ udee un sist sistem em complex de actiuni si influente de natura formativa si informativa, are un rol major in dezvoltarea psihica si in formarea personalitatii umane. Mediul, asemenea educatiei, influenteaza individul intre limitele stricte pe care le traseaza ereditatea. Cu toate acestea, parafrazandu-l pe H. Pieron, am putea spune despre copil, ca in absenta actiunii factorului “ educatie “, acesta ar ramane un simplu candidat la umanitate. Izvo Izvoru rull dezv dezvol olttari arii psi psihice hice il const onstiitui tuie, dupa dupa cum se stie, tie, contradictiile interne care apar ca urmare a solicitarilor externe. Crearea mijloacelor necesare pentru depasirea si rezolvarea acestor contradictii revi revine ne,, in pri primul rand rand,, educ educaatie tiei. Pe de o part partee, educa ducati tiaa ofer oferaa continuturile ce urmeaza sa fie asimilate, pe de alta parte ea se preocupa de modul in care sa fie asimilate, de formarea capacitatilor omului de a nu se lasa derutat de obstacole sau de influente nefavorabile si de a fi rece recept ptiv iv la infl influe uent ntel elee pozi poziti tive ve ale ale medi mediul ului ui.. Rolu Rolull cond conduc ucat ator or al educatiei rezulta si din interventia acesteia in ameliorarea conditiilor de
mediu, in crearea unui climat educational favorabil, cu valente educative puternice asupra formarii personalitatii umane. Sintetizand, putem afirma cu certitudine ca dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii complexe ereditate-mediu-educatie. Educatia este o forma organizata, sistematica si continua de formare a personalitatii umane, educatia optimizand, in masura posibilitatilor, relatia ereditatemediu. Educat Educatiei iei ii revine revine rolul rolul conduc conducato atorr in formar formarea ea si dezvol dezvoltar tarea ea personali personalitati tatii, i, deoarece deoarece organizea organizeaza za intr-o maniera maniera optima optima influente influentele le fact factor oril ilor or de medi mediu u si, si, in acel acelas asii timp timp,, depi depist stea eaza za pred predis ispo pozi ziti tiil ilee ereditare, le diferentiaza si le grabeste intrarea in functiune suplimenta suplimentandu-le ndu-le forta. forta. Educatia Educatia creeaza creeaza premisel premiselee interne interne favorabil favorabilee actiunii prielnice anumitor factori externi, formarea personalitatii fiind atat efect al actiunii educative, cat si premisa pentru derularea acesteia.
BIBLIOGRAFIE •
•
•
•
• •
•
•
•
•
• •
•
Cairov, I. A. – “ Pedagogia “, Ed. De Stat “ Pedagogie si psihologie “, 1949 Golu, P., Verza, E., Zlate, M. – “ Psihologia copilului “, manual pentru clasa a XI-a, Scoli Normale, EDP, Bucuresti, 1998 Hayes, Hayes, N., Orrell Orrell,, S. – “ Introd Introduce ucere re in psihol psihologi ogiee “, Ed. ALL, Bucuresti, 1997 Ionescu, M., Chis, V. – “ Pedagogie – suporturi pentru formarea profesorilor “, Ed. Presa Universitara Clujeana, 2001 Nicola, I. – “ Pedagogie “, EDP, Bucuresti, 1994 Nicola, I., Farcas, D. – “ Pedagogie generala “, manual pentru clasa a IX-a, Scoli Normale, EDP, Bucuresti, 1995 Schiopu, U., Verza, E. – “ Psihologia varstelor. Ciclurile vietii “, EDP, Bucuresti, 1995 Todo Todora ran, n, D. – “ Probl robleeme funda undam menta entale le ale ale peda pedago gogi giei ei “, Bucuresti, EDP, 1982 Tarcovnicu, V., Popeanga, V. – “ Pedagogia generala “, manual pentru anii I si II licee pedagogice, EDP, Bucuresti, Bucuresti, 1973. Antonesei Liviu -“Paideia. Fundamentele culturale ale educatiei”, Editura Polirom 1996 Cucos Constantin - “Pedagogie”,Editura Polirom 2001 Macavei Elena – “Pedagogie” , Editura Didactica si Pedagogica,1997 Nicola Ioan – “Tratat de pedagogie scolara”, Editura ARAMIS, 2003
