MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII
E conomie Manual pentru clasa a XI-a
Maria Liana Lãcãtuº
George-Paul Lãcãtuº
CORINT EDUCAŢIONAL
Date despre autori:
, profesor gradul I didactic, ªcoala Centralã, Bucureºti; coautor [i autor a numeroase manuale de economie [i educa]ie civic\ (pentr u clasele X-XI, III-IV, VII-VIII ºi ºcoala profesionalã), ghiduri metodice ºi caiete ale elevului pentru clasele V-VIII; culegeri de teste de economie pentru bacalaureat etc. , director executiv la Centrul Român pentru Educaþie Economicã; coautor a unor manuale de economie pentru clasele X-XI, teste de economie pentru bacalaureat, ghid metodic de educaþie civicã pentru clasa a VIII-a. Referen]i: Prof. gr. I didactic , Colegiul Naþional „Ecaterina Teodoroiu”, Târgu-Jiu Conf. univ. dr. , Academia de Studii Economice, Departamentul pentru pregãtirea personalului didactic, Bucureºti Redactor: Tehnoredactare computerizat\: Coperta: Pentru comenzi ºi informaþii, adresaþi-vã la: Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucure[ti, cod po[tal 060012 Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 0748.808.083, 0758.225.443 Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30 E-mail:
[email protected] www.grupulcorint.ro
/ Maria Liana Lãcãtuº, George-Paul Lãcãtuº. – Bucure[ti: Corint Educa]ional, 2014 ISBN 978-606-8609-80-5 I. Lãcãtuº, George-Paul 33(075.35)
ISBN 978-606-8609-80-5
Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT EDUCAÞIONAL , parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. Tiparul executat la: FED PRINT S.A.
CAPITOLUL I
INTRODUCERE ~N ECONOMIE
1
Economia [i perspectiva sa asupra realit\]ii
3
Capitolul I
1Economia [i perspectiva sa asupra realit\]ii A. Ce este economia? Termenul economie este folosit cu în]elesuri diferite. S\ lu\m câteva exemple: Economia ne înva]\ c\ trebuie s\ ne comport\m ra]ional. Economia României a crescut cu 4,1% în anul 2005. A face economii este o atitudine în]eleapt\ [i prudent\.
În fiecare enun] men]ionat mai sus, prin economie se în]elege altceva. În prima propozi]ie, acest termen are sensul de [tiin]\ sau de disciplin\ de înv\]\mânt. ~n a doua propozi]ie, prin economie se `n]elege economia real\, activitatea economic\ efectiv\, iar `n a treia are sens de economisire a unor resurse (bani, alimente, energie, materii prime etc.). În acest manual, termenul economie este folosit, de regul\, cu `n]elesul de: 1. {tiin]\ economic\. În acest sens, economia este [tiin]a care studiaz\ comportamentul oamenilor în activit\]ile de produc]ie, de schimb [i de consum de bunuri [i servicii. Ori de câte ori ve]i întâlni în manual termenul economie f\r\ alte preciz\ri, acesta se va referi la [tiin]a economic\. 2. Economie real\. În acest sens, economia este un ansamblu de institu]ii [i activit\]i de produc]ie, de schimb [i de consum de bunuri [i servicii. Ori de câte ori ve]i întâlni în manual termenul economie înso]it de specifica]ii ca: economia na]ional\, economia României, economia mondial\, economia central-european\ etc., acesta se va referi la economia real\. Pe scurt, economia ca [tiin]\ are drept obiect de studiu economia real\, adic\ activitatea desf\[urat\ `n `ntreprinderi (industriale, agricole, comerciale etc.). 4
Introducere `n economie
B. De ce ne este util\ economia? Economia ne este util\ pentru a afla cum putem produce bunuri cât mai multe [i cât mai folositoare, cum putem s\ ne satisfacem cât mai bine nevoile de consum. Economia este deci o [tiin]\ cu utilitate practic\ . Dar, pentru a putea [ti cum s\ realiz\m activit\]ile economice, trebuie mai întâi s\ le în]elegem, s\ le analiz\m mecanismele, s\ le descoperim legit\]ile [i regulile de func]ionare. Economia este [i r\mâne o disciplin\ teoretic\ [i, în aceast\ calitate, principala sa func]ie este aceea de a explica fapte [i fenomene legate de produc]ia, de schimbul [i de consumul de bunuri [i servicii. B1. Importan]a economiei pentru via]a practic\
Economia este prezent\ în via]a noastr\ de fiecare zi. Presa public\ zilnic informa]ii economice, de exemplu: dobânzile practicate de b\nci, cursul de schimb al monedei na]ionale în raport cu principalele valute, cereri [i oferte de locuri de munc\ etc. Totodat\, presa aduce în discu]ie probleme controversate privind nivelul pre]urilor [i al veniturilor, concuren]a dintre produc\tori, rela]iile de munc\, combaterea [omajului ori a infla]iei etc. Oamenii politici [tiu c\ situa]ia economic\ existent\ le poate influen]a în mod hot\râtor cariera, c\ succesul lor depinde de solu]iile pe care le propun pentru rezolvarea unor probleme precum [omajul, infla]ia, cre[terea economic\ sau a nivelului de trai. Indivizii îndeplinesc diferite roluri economice `n societate. Ei sunt produc\tori, consumatori, patroni, salaria]i, deponen]i etc. No]iunile [i informa]iile economice le sunt tuturor extrem de utile. Astfel: — produc\torii au nevoie de informa]ii economice pentru a putea adopta decizii în activitatea pe care o desf\[oar\; un produc\tor informat va putea achizi]iona utilaje [i materii prime la cele mai convenabile pre]uri sau va putea anticipa cerin]ele pie]ei; — consumatorii au nevoie de acela[i tip de informa]ii pentru a se decide asupra produselor pe care le vor cump\ra; un cump\r\tor avizat va putea opta între a cump\ra un televizor în rate sau a-l achita integral, între a pl\ti în numerar sau cu cartea de credit; — persoanele care au preg\tire economic\ în]eleg de ce scade puterea de cump\rare [i [tiu cum s\ ac]ioneze în condi]ii de infla]ie; de asemenea, se orienteaz\ mai bine din punct de vedere profesional, optând pentru slujbe mai pu]in afectate de [omaj. 5
Capitolul I
B2. Importan]a economiei ca [tiin]\
Principala func]ie a economiei este s\ explice fapte [i fenomene legate de produc]ia, de schimbul [i de consumul de bunuri [i servicii. În acest scop, aceasta studiaz\ comportamentul organiza]iilor [i al oamenilor implica]i în activit\]ile economice, precum [i motivele care îi determin\ s\ desf\[oare aceste activit\]i. „P\rintele” economiei este considerat economistul Adam Smith (1723-1790), autorul lucr\rii „Avu]ia na]iunilor”. El a studiat pia]a [i mecanismele sale [i a sus]inut c\ aceasta trebuie l\sat\ s\ func]ioneze liber. Adam Smith a fost cel mai de seam\ reprezentant al [colii clasice de economie. Economia formuleaz\ legi [i principii care sunt folosite nu numai pentru a explica, ci [i pentru a prognoza producerea unor fapte [i fenomene economice [i pentru a influen]a desf\[urarea lor. În]elegerea [i anticiparea unor fenomene, precum [omajul, infla]ia sau criza economic\, reprezint\ premisele adopt\rii acelor m\suri care pot limita [i atenua consecin]ele negative ale acestora, contribuind chiar la dep\[irea lor.
Economia, ca [tiin]\, îndepline[te trei func]ii: explic\ fapte [i fenomene economice: de exemplu, formarea pre]urilor; prognozeaz\ producerea unor fapte [i fenomene economice: de exemplu, cre[terea consumului atunci când cresc veniturile; propune c\i de influen]are a modului în care se desf\[oar\ faptele [i fenomenele economice: de exemplu, c\i de reducere a costului.
Economia explic\ activitatea desf\[urat\ atât la nivel microeconomic, cât [i macroeconomic. La nivel microeconomic, este studiat\ activitatea firmelor [i comportamentul indivizilor în calitate de produc\tori sau de consumatori. Conceptele microeconomice fundamentale sunt: pre]ul, venitul, cheltuielile de produc]ie, cererea, oferta, concuren]a etc. La nivel macroeconomic, este studiat\ economia real\ ca întreg, ca ansamblu. Conceptele macroeconomice fundamentale sunt: gradul de ocu- pare a for]ei de munc\, produsul intern brut — PIB, venitul na]ional , cererea total\ (agregat\), nivelul pre]urilor, cheltuielile globale etc.
6
Introducere `n economie
C. Perspectiva economiei asupra realit\]ii Economia atrage aten]ia asupra faptului c\ oamenii tr\iesc sub imperiul unor constrângeri: raritatea mijloacelor de satisfacere a trebuin]elor, care `i oblig\ s\ ac]ioneze ra]ional, eficient. No]iunea de raritate exprim\ faptul c\ oamenii nu pot avea toate bunurile [i serviciile pe care le doresc.
Existen]a oamenilor depinde de bunurile [i de serviciile produse pentru a fi consumate [i, în ultim\ instan]\, de resursele materiale [i umane care pot fi utilizate în activit\]ile economice. Dar, resursele se g\sesc în cantit\]i limitate. De aceea, bunurile [i serviciile sunt produse în cantit\]i limitate, care se dovedesc insuficiente `n raport cu trebuin]ele [i dorin]ele oamenilor. Raritatea resurselor ne oblig\ la discern\mânt [i la un comportament economic ra]ional. Oamenii trebuie s\ aleag\ unele bunuri [i servicii [i s\ renun]e la altele.
Ei trebuie s\ decid\ ce întrebuin]are vor da resurselor, ce bunuri [i servicii vor produce, deci ce trebuin]e vor fi satisf\cute. Resursele fiind limitate, op]iunea pentru anumite bunuri [i servicii va însemna, implicit, renun]area la altele, deoarece întrebuin]area resurselor într-un anumit mod elimin\ posibilitatea utiliz\rii lor în orice alt mod. Cea mai bun\ alternativ\ la care se renun]\ atunci când se opteaz\ pentru o anumit\ întrebuin]are a resurselor reprezint\ costul de oportunitate al deciziei adoptate. Deoarece orice alegere are un cost, oamenii trebuie s\ opteze ra]ional, cânt\rind avantajele [i dezavantajele, beneficiile [i costurile. O alegere este ra]ional\ dac\, de pe urma sa, se ob]in beneficii mai mari decât costurile pe care le implic\. Conceptele-cheie ale lec]iei:
economie raritate cost de oportunitate
microeconomie macroeconomie
7
Capitolul I
Sarcini de lucru Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul! a.Economia este o [tiin]\ cu utilitate practic\, nu [i teoretic\. b.În]elegerea [i anticiparea unor fenomene precum [omajul, infla]ia sau crizele economice reprezint\ premisele adopt\rii acelor m\suri care pot limita [i atenua consecin]ele negative ale acestora. c. Oamenii trebuie s\ aleag\ unele bunuri [i servicii [i s\ renun]e la altele. d.Bunurile [i serviciile sunt produse în cantit\]i limitate, care se dovedesc insuficiente în raport cu trebuin]ele [i dorin]ele oamenilor. 1.
Identifica]i enun]urile care exprim\ realit\]i microeconomice, respectiv pe cele care exprim\ realit\]i macroeconomice: a.În luna aprilie, Banca Româneasc\ a redus dobânda la creditul pentru achizi]ionarea de locuin]e de la 8,9% la 7,25%. b.Inunda]iile din Banat, din vara anului 2005, au distrus culturile de grâu, fapt care a determinat cre[terea pre]ului grâului. c. Volumul investi]iilor str\ine directe în economia româneasc\ s-a ridicat, în 2005, la un total de 5,2 miliarde de euro. d.Compania Na]ional\ a Huilei Petro[ani a disponibilizat, în luna martie a anului 2005, 512 angaja]i, al]i 223 urmând a fi concedia]i în aprilie. e. În perioada 2001-2005, exporturile române[ti au crescut cu 75%, de la 12 722 milioane de euro la 22 255 milioane de euro. f. În martie 2006, rata infla]iei a fost de 0,21%. g.Prim\ria municipiului Satu Mare a comandat elaborarea Planului urbanistic general firmei Planwerk Cluj, în baza unui contract în valoare de 185 734 lei. 2.
Care este costul de oportunitate pl\tit în fiecare dintre urm\toarele situa]ii? a. Maria a economisit 50 de lei. I-ar pl\cea foarte mult s\-[i cumpere o pereche de pantofi, dar sora ei, Raluca, are nevoie de un dic]ionar enciclopedic [i a rugat-o s\-i împrumute banii necesari. Maria a acceptat. b.P\rin]ii i-au cerut Doinei s\ se gândeasc\ [i s\ aleag\, din timp, ce cadou i-ar pl\cea s\ primeasc\ de ziua ei: un CD-player sau o vacan]\ la munte. I-au spus c\ nu î[i pot permite s\ i le ofere pe amândou\. Doina a ales CD-playerul. c. Anul acesta, Adrian va sus]ine examenul de bacalaureat. El se gânde[te c\ va trebui s\ renun]e la antrenamentele zilnice de baschet [i la duminicile petrecute cu prietenii, pentru a avea mai mult timp de studiu. Cel mai mult regret\ antrenamentele. 3.
4.
Comenta]i urm\toarele afirma]ii:
Nimic nu este gratuit. Totul se pl\te[te. Nu putem ob]ine toate lucrurile de care avem nevoie sau pe care le dorim.
Identifica]i conceptele-cheie la care se refer\ cele dou\ enun]uri. 8
CAPITOLUL II
CONSUMATORUL {I COMPORTAMENTUL S|U RA}IONAL
1 2 3
Nevoi [i resurse
Consumatorul [i comportamentul s\u (costul de oportunitate, utilitatea economic\) Cererea
9
Capitolul II
1
Nevoi [i resurse
Nevoile sau trebuin]ele sunt motorul oric\rei activit\]i umane: art\, politic\, justi]ie, economie. Astfel, oamenii produc bunuri [i servicii pentru c\ au nevoie s\ le consume. Nevoile de consum dep\[esc îns\ întotdeauna posibilit\]ile de satisfacere a lor, resursele disponibile nefiind niciodat\ suficiente. De aceea, oamenii trebuie s\ adopte decizii ra]ionale de utilizare a resurselor existente. Problema fundamental\ a economiei const\ `n existen]a unor resurse limitate cu care oamenii trebuie s\ satisfac\ nevoi aflate mereu în cre[tere.
A. Nevoile Nevoile sau trebuin]ele economice sunt nevoile care se satisfac prin consum de bunuri [i servicii. Via]a oamenilor presupune satisfacerea unor necesit\]i biologico-materiale (fundamentale pentru supravie]uire) [i sociale. Nevoile unei persoane, cum ar fi cele de hran\, locuin]\, îmbr\c\minte, îngrijire medical\, educa]ie etc., sunt trebuin]e individuale. În afar\ de acestea, exist\ [i trebuin]e colective, ale unor grupuri sociale sau ale societ\]ii în ansamblul s\u. Astfel sunt: nevoia de ordine public\, de ap\rare na]ional\, de protec]ie social\ etc.
Trebuin]ele oamenilor nu pot fi satisf\cute în totalitate. O persoan\ î[i poate satisface, la un moment dat, doar anumite trebuin]e. De exemplu, dac\ ne a[ez\m la mas\, putem mânca pe s\turate [i deci ne putem satisface deplin nevoia de hran\. Dar aceasta nu înseamn\ satisfacerea tuturor trebuin]elor [i, în plus, nevoia de hran\ se va regenera pe m\sur\ ce organismul va consuma energia acumulat\. Nu toate trebuin]ele existente vor putea fi satisf\cute, pentru c\ nu se pot produce toate bunurile [i serviciile necesare. Pe m\sur\ ce anumite trebuin]e sunt satisf\cute, apar altele noi. La aceasta contribuie sporirea [i diversificarea ofertei de bunuri [i servicii, modificarea preferin]elor consumatorilor [i, în zilele noastre, reclama f\cut\ produselor noi. 10
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
În decursul timpului, trebuin]ele se multiplic\. Ritmul în care trebuin]ele umane se multiplic\ este mai rapid decât posibilit\]ile de satisfacere a lor. Nevoile de consum ale oamenilor nu sunt niciodat\ pe deplin satisf\cute. În prezent, avem nevoie de bunuri [i servicii, precum calculatoarele personale, programele de calculator, po[ta electronic\ (e-mail), Internetul etc., produse de care nu aveam nevoie acum 10-20 de ani, pentru simplul motiv c\ acestea nu existau. Între timp, acestea au ap\rut pe pia]\, oamenii au devenit con[tien]i de utilitatea lor, iar oferta în domeniul tehnologiei informa]ionale s-a diversificat. Ast\zi, nu ne mai mul]umim s\ posed\m un calculator personal, ci ne punem problema tipului de calculator, a performan]elor sale, a posibilit\]ilor de informare [i de comunicare pe care acesta ni le asigur\.
Satisfacerea nevoilor are loc în ordinea importan]ei lor. Oamenii au o multitudine de nevoi, dar de importan]\ diferit\. Unele sunt nevoi elementare, legate de supravie]uire (hran\, ap\, aer, odihn\ etc.), altele sunt nevoi complexe, determinate de exigen]ele vie]ii în societate, de dorin]e [i de aspira]ii (confort, statut social, apreciere, afirmare etc.). Acestea din urm\ cap\t\ importan]\ pe m\sur\ ce nevoile elementare sunt satisf\cute. În raport cu trebuin]ele pe care le satisfac, bunurile sunt apreciate ca fiind de strict\ necesitate (alimente, îmbr\c\minte, locuin]\ etc.) sau articole de lux (parfumuri, bijuterii, haine de blan\ etc.). Spre deosebire de bunuri, care sunt obiecte palpabile ce pot satisface trebuin]e [i dorin]e umane, serviciile sunt activit\]i desf\[urate în folosul oamenilor (de exemplu: asisten]a medical\, salubritatea, transporturile de c\l\tori sau de m\rfuri etc.).
B. Resursele de produc]ie Resursele de produc]ie sunt grupate în trei categorii: re- surse naturale, resurse umane [i bunuri de capital. Producerea bunurilor [i serviciilor presupune consum de resurse materiale [i umane [i se realizeaz\ cu eforturi [i cheltuieli. Dintre resursele folosite `n activitatea economic\, amintim: uneltele, ma[inile, instala]iile, echipamentele, cl\dirile, mijloacele de transport [i c\ile de comunica]ie, munca, p\mântul, resursele minerale de toate tipurile etc. 11
Capitolul II
Resursele naturale utilizate de oameni în activit\]ile economice sunt: tere-
nurile agricole, p\durile, apa, z\c\mintele de minereuri, de c\rbune, de petrol sau de gaze naturale etc. Unele dintre acestea se epuizeaz\ prin folosirea în procesele de produc]ie (petrolul, gazele naturale, c\rbunele, minereurile). Altele, de[i sunt folosite, nu se epuizeaz\ pentru c\ au capacitatea de a se regenera (p\mântul, apa). Resursele umane sunt reprezentate de popula]ia apt\ de munc\, în care sunt incluse persoanele cu vârsta cuprins\ între 16 [i 60 de ani [i a c\ror stare de s\n\tate le permite s\ munceasc\ — vârsta minim\ legal\ de angajare este de 16 ani; vârsta minim\ de pensionare este de 57 de ani pentru femei [i 62 de ani pentru b\rba]i, limitele urmând a fi majorate treptat la 60 [i, respectiv, 65 de ani. Totodat\, calitatea resurselor de munc\ depinde de nivelul de educa]ie al popula]iei [i se exprim\ prin gradul de calificare profesional\. În categoria resurselor umane este inclus [i spiritul antreprenorial, prin care se în]elege capacitatea de ini]iere a unei activit\]i economice [i de asumare a riscurilor pe care le presupune o asemenea ini]iativ\. Bunurile de capital mai sunt denumite simplu capital sau bunuri de produc]ie. Acestea pot fi: ma[ini, utilaje, echipamente de produc]ie, mijloace de transport, energie etc. Spre deosebire de bunurile de consum care satisfac nevoile popula]iei, bunurile de produc]ie sunt utilizate pentru a realiza bunurile [i serviciile destinate consumului.
Resursele sunt limitate. Indiferent c\ este vorba de resursele naturale sau prelucrate, de materii prime, de energie sau de resursele umane, resursele existente sunt limitate. În raport cu nevoile, resursele sunt întotdeauna insuficiente. A[a se explic\ faptul c\ oamenii nu pot produce [i, deci, nu pot ob]ine toate lucrurile de care au nevoie sau pe care [i le doresc. Ei trebuie s\ decid\ în leg\tur\ cu modul de întrebuin]are a resurselor de care dispun la un moment dat, alegând între diferite variante (op]iuni). Economia studiaz\, `ntre Oamenii trebuie s\ dea r\spunsuri altele, modul în care oamenii la urm\toarele `ntreb\ri fundamentale: iau decizia de a aloca resurse Ce s\ se produc\? Cât s\ se produc\? limitate pentru a satisface treCum s\ se produc\? buin]e mai mari decât posiPentru cine s\ se produc\? bilit\]ile existente.
Conceptele-cheie ale lec]iei:
12
trebuin]e economice bunuri; servicii
resurse de produc]ie bunuri de capital
Consumatorul [i comportamentul s\u ra]ional
Sarcini de lucru S\ presupunem c\ în s\pt\mâna urm\toare ve]i avea trei lucr\ri: la limba [i literatura român\, la matematic\ [i la economie. Timpul pe care îl ave]i la dispozi]ie pentru a preg\ti aceste lucr\ri este de 8 ore [i vre]i s\ ob]ine]i note care s\ v\ dea o medie maxim\. Cât timp ve]i aloca pentru preg\tirea fiec\rei lucr\ri, ]inând cont de faptul c\ între timpul de studiu [i notele pe care le pute]i ob]ine exist\ corela]ia din tabelul al\turat? 1.
2.
Român\ nr. ore 0 1 2 3 4 5
not\ 3 4 7 8 9 10
Matematic\ nr. ore 0 1 2 3 4 5
not\ 2 3 5 7 9 10
Economie nr. ore 0 1 2 3 4 5
not\ 3 4 6 8 9 10
Comenta]i urm\toarea afirma]ie:
Nu este adev\rat c\ nevoile nu pot fi safisf\cute integral. Eu pot s\ beau în fiecare diminea]\ cât de mult lapte vreau.
Ar\ta]i care dintre datele de mai jos (preluate din Anuarul statistic al României, 2004) reprezint\ resurse de produc]ie. Justifica]i r\spunsul. a. Popula]ia: 21,73 mil. locuitori (la 1 iulie 2003). b. Suprafa]a: 238 391 km². c. Resurse naturale: petrol, gaze naturale, c\rbuni, minereuri feroase [i neferoase, z\c\minte de aur, argint [i bauxit\, mari rezerve de sare. d. Produsul intern brut în anul 2005: 287 186 milioane lei (pre]uri curente)*. 3.
Grupa]i urm\toarele resurse de produc]ie în trei categorii — resurse de munc\, resurse naturale [i bunuri de capital: unelte, ma[ini, instala]ii, cl\diri, ap\, terenuri agricole, mijloace de transport, c\i de comunica]ie, energie, p\duri, c\rbune, petrol [i gaze naturale, cuno[tin]e [i deprinderi profesionale, abilit\]i antreprenoriale. 4.
Consiliul local al municipiului Media[ [i-a stabilit urm\toarele proiecte prioritare în perioada 2005-2009: a. S\ reabiliteze [ase blocuri de locuin]e pentru tineret (cost mediu: 43,33 milioane lei). b. S\ modernizeze patru re]ele de canalizare (costuri: 12, 30, 50 [i 168 milioane lei). c. S\ repare sau s\ construiasc\ cinci poduri [i pasaje (cost mediu: 52 milioane lei). Pentru reabilitarea blocurilor se pronun]\ 10 consilieri; pentru modernizarea canaliz\rii, 7 consilieri; pentru repararea podurilor [i pasajelor, 8 consilieri. Consiliul local dispune, pentru 2006, de un buget de investi]ii de 260 de milioane lei. Ce op]iuni are consiliul local? Care este costul de oportunitate al fiec\rei op]iuni? Care op]iune va avea sprijinul celor mai mul]i consilieri? 5.
* Sursa: Comisia Na]ional\ de Prognoz\, mai 2006. 13