Disciplina:Mediu şi dezvoltare durabilă
Produsele lactate ecologice
Student:Andriş Gabriela
-2011Produsele lactate ecologice Alimentele ecologice sunt produse diversificate, sănătoase, libere de boli şi dăunători, lipsite de reziduri nocive, cu un conţinut echilibrat în substanţe bioactive şi minerale. Sunt rezultate din tehnologii ecologice tradiţionale , tehnologii care nu utilizează îngrăşăminte chimice şi pesticide. Produsul ecologic alimentar este, în primul rând, obţinut din ingrediente provenite din agricultura ecologică. Produsele lactate ecologice inclusiv laptele, untul, iaurtul şi brânzeturile sunt obţinute din cel mai bun lapte de la animalele crescute în sistemul de agricultura ecologică. Diversitatea lor reflectă preferinţele consumatorilor, inovaţiile producătorilor şi tradiţiile regionale. De exemplu, brânzeturile ecologice acoperă un spectru foarte larg de specialităț i europene. Toate animalele sunt hrănite cu iarbă şi nutreț uri de înaltă calitate, care nu conț in organisme modificate genetic. Animalele beneficiază de adăposturi şi culcuşuri corespunzătoare, pot face mişcare în mod regulat, beneficiază de acces la păşuni şi de plimbări în aer liber. Astfel, toate necesitățile lor fiziologice sunt respectate.
2
Principii şi reguli pentru obţinerea de produse lactate ecologice Pentru obţinerea unor produse lactate ecologice de calitate şi sigure pentru consum trebuie respectate următoarele principii şi reguli: - eliminarea oricărei tehnologii poluante într-o zonă nepoluată; - utilizarea de soiuri şi specii cu rezistenţă sporită la condiţiile de mediu; - ameliorarea şi menţinerea fertilităţii naturale a solului; - utilizarea de fertilizatori şi amelioratori ai solului, pesticide, materii prime pentru prepararea furajelor, ingrediente pentru prepararea alimentelor în conformitate cu lista produselor permise în agricultura ecologică; - absenţa organismelor modificate genetic (GMO) şi a iradierii plantelor; - absenţa aditivilor chimici de sinteză: conservanţi, coloranţi, arome, emulgatori, acidifianţi, întăritori de gust, agenţi de îngroşare, etc. În plus, animalelor nu li se taie coarnele şi cozile şi nu sunt legate sau izolate. Produsele lactate procesate sunt obț inute în conformitate cu cerinț ele consumatorilor şi cu regulile de siguranță alimentară şi nu conţin arome artificiale şi îndulcitori. De asemenea furajele ecologice pentru animale trebuie să fie produse: - din materie primă ecologică, în afară de cazul când aceasta nu este disponibilă în formă ecologică - cu o cantitate minimă de aditivi şi substanţe complementare de procesare, care pot fi folosite numai în cazul unei nevoi esenţiale sau pentru un scop nutriţional aparte.
3
Principiile şi regulamentele ecologice impun, de asemenea, ca animalele crescute ecologic să aibă acces permanent la păşune în aer liber şi la furaje grosiere, şi de asemenea hrana trebuie să îndeplinească cerinţele nutriţionale pentru fiecare etapă de dezvoltare. Respectând principiul folosirii resurselor de la faţa locului, furajele ecologice trebuie produse, de preferinţă, chiar în ferma în care sunt crescute animalele. RESTRICŢII: Următoarele ingrediente sunt interzise în furajele ecologice: •
Agenţii de creştere
•
Aminoacizii sintetici
•
Organismele modificate genetic (OMG-uri)
Alte ingrediente, cum sunt cele listate mai jos, pot fi folosite numai în anumite condiţii: •
Materiale nonecologice de origine vegetală
•
Materiale de origine animală şi minerală
•
Aditivi alimentari
•
Substanţe ajutătoare pentru pregătirea furajelor
•
Auxiliari de fabricaţie
4
APĂ 10 VIŢELE 0-3 LUNI
E U T R O F I Z A R E
ENERGIE
10 VIŢELE 3-12 LUNI DEJECŢII
PĂŞUNE
NUTREŢ
10 VIŢELE 12-22,5 LUNI
CH4 NH3 EMISII GAZE
NOx
APĂ NO P2O5
10 JUNICI 22,5-27 LUNI
H2S
MATERIALE
LAPTE
100 VACI DE LAPTE VIŢEI VACI REFORMATE
Figura 1 Diagrama de flux (arborele de proces ) a unei ferme
Această etapă presupune examinarea intrărilor de energie, materii prime şi materiale şi ieşirilor reprezentate prin emisii în aer, apă, sol şi deşeuri solide, precum şi produsul principal,coprodusele şi subprodusele.
5
Aspecte de mediu Epuizarea resurselor abiotice este semnificativă datorită în special numărului mare de magazine în care se livreză produsele obţinute în unitatea procesatoare şi în care se consumă energie electrică şi termică. Schimbările climatice datorate emisiilor de CO2 şi NO2 este un aspect de mediu ce trebuie luat în considerare şi este dat preponderent tot de producerea şi consumul de energie electrică, dar şi de emisiile de CH4 degajate din fermentaţia intestinală şi a bălegarului. Acidifierea atmosferei dată de emisiile de SOx, NOx, HCl, HF, pulberi şi H 2S se datorează producerii şi consumului de energie electrică dar şi activităţilor zootehnice şi lucrărilor agricole. Formarea ozonului fotochimic raportată emisiilor de CO SOx, NO x, NO, NMVOC dar în special de CH4 este destul de importantă. Celelalte aspecte de mediu nu afectează semnificativ impactul asupra mediului. În vederea reducerii impactului activităţii de producere şi prelucrare a laptelui asupra mediului se impune a se acţiona în următoarele direcţii : - reducerea consumului de energie electrică. Aceasta se poate realiza printr-o altă abordare a politicii de marketing a societăţii prelucrătoare,scăzându-se numărul mare al magazinelor de desfacere. - valorificarea într-o mai mare măsură a zerului rezultat din procesul tehnologic şi respectarea codului bunelor practici agricole în privinţa fertilizării solurilor cu îngrăşăminte naturale.
6
1.În cazul unităţilor de producere a laptelui se constată următoarele: Aspectul de mediu cu cel mai însemnat impact îl reprezintă eutrofizarea datorată emisiilor cu potenţial eutrofizant de CH4, NH3, NOx şi NO degajate în timpul procesului de fermentaţie şi al împrăştierii pe câmp a gunoiului în vederea fertilizării solului, dar şi nutrienţilor ce ajung pe sol şi în apa subterană. Eutrofizarea solului este dată de emisiile cu potenţial eutrofizant de P 2O5 şi N din deşeurile rezultate la creşterea animalelor. Totuşi acestea contribuie la reconversia ecologică a terenurilor prin componenta sa activă azotul. Eutrofizarea atmosferei este dată majoritar potenţialul eutrofizant al NH3 degajat în procesul de fermentare a deşeurilor animaliere, dar şi de emisiile de NOx de la utilajele agricole; În ordine, impacturi importante sunt date de emisiile ce determină acidifierea, formarea ozonului fotochimic, epuizarea resurselor abiotice şi schimbările climatice; Acidifierea atmosferei este datorată emisiilor de SOx şi NOx degajate de la consumul de energie electrică şi carburant şi de NH3 si H2S rezultate din manipularea dejecţiilor lichide şi solide. Formarea ozonului fotochimic este determinată de emisiile de CO, NOx şi SOx dagajate la producerea şi consumul de energie electrică şi la utilizarea carburanţilor, dar şi emisiilor de NO degajate din managementul dejecţiilor lichide şi solide. Epuizarea resurselor abiotice se datorează extragerii din mediu a combustibililor necesari producerii energiei electrice şi carburanţilor. Schimbările climatice se datorează emisiilor de CO2 şi N2O rezultate din consumul energiei electrice şi a stocării, fermentării şi împrăstierii pe terenuri a dejecţiilor animalelor în vederea fertilizării solului. Activităţile cele mai poluante în activitatea fermelor de vaci de lapte sunt producerea, stocarea, fermentarea şi împrăştierea dejecţiilor ( lucrările agricole şi activităţile zootehnice).
7
2. În cazul unităţilor de prelucrare a laptelui se constată următoarele : Aspectul de mediu cu cel mai însemnat impact îl reprezintă eutrofizarea datorată apelor uzate evacuate. Apa uzată din fabricile de lapte conţine concentraţii mari de substanţe organice nebiodegradabile exprimate prin indicatorul CCO, substanţe solide în suspensie şi grăsimi. Substanţele organice nebiodegradabile apar în special din grăsime, lactoză şi proteine conţinute în lapte şi în produsele de lapte. Există şi mici concentraţii de ingrediente care nu vin din lapte ci din anumite adaosuri în produse şi de la chimicalele de curăţare şi lubrifianţi. Solidele în suspensie sunt asociate cu laptele coagulat, particule de brânză, caş şi ingrediente ne-lactate. Alţi poluanţi semnificativi prezenţi în apa uzată sunt fosforul, azotul şi clorurile. Un impact important este dat de emisiile ce determină epuizarea resurselor abiotice, acidifierea, schimbările climatice şi formarea ozonului fotochimic. Epuizarea resurselor abiotice se datorează extragerii din mediu a combustibililor necesari producerii şi consumului energiei electrice şi carburanţilor. Acidifierea atmosferei datorată emisiilor de SOx, NOx şi HF, schimbările climatice cauzate de emisiile de CO2 şi N2O şi formarea ozonului fotochimic determinată de emisiile de CO, NOx şi SOx se datorează producerii energiei termice, producerii şi consumul de energie electrică şi carburanţi.
8
Protejarea mediului înconjurător Când consumatorul alege produse ecologice nu este doar în avantajul lui, ci speră în acelaşi timp că astfel contribuie la protejarea mediului înconjurător. Formele de exploatare agricolă ecologică nu poluează natura, iar oamenii care trăiesc într-un mediu nepoluat sunt mai sanătoşi. Produsele care au un grad de poluare potenţial sunt supuse unor analize pe toate etapele ciclului de viaţă, începând cu proiectarea şi până la reintegrarea lor în natură sau valorificarea lor după utilizare. La analizarea produselor se iau în considerare următoarele aspecte ecologice: poluarea solului, a apei si a aerului, efectele deşeurilor rezultate în urma folosirii, nivelul zgomotului, consumul de energie şi de resurse naturale, precum şi impactul ambalajelor asupra mediului. Stabiliarea criteriilor ecologice, specifice fiecărei grupe de produse, se face de către comitetele naţionale de atribuire a mărcii, forumul consultativ de la Bruxelles care cuprinde reprezentanţi ai industriei, comerţului, organizaţiile consumatorilor, organizaţiilor ecologice şi de un Comitet de reglementare, format din specialişti din fiecare ţară membră în UE.
DEZVOLTAREA DURABILA este menţinerea unui echilibru fragil între Nevoile Umane de îmbunătăţire a stilului de viaţă şi a sentimentului de viaţă bună, pe de o parte şi pe de altă parte a conservării resurselor naturale şi a ecosistemelor de care depind generaţiile actuale şi viitoare.
9
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
http://www.ijarul.ro/ferma_ecologica http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/feed_ro http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/husbandry_ro http://www.afaceri-agricole.net/2011/03/ferma-ecologica-de-vaci/ http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/65-fermaecologica-de-vaci-cu-lapte.html http://agricultura-romania.ro/tipuri-de-hrana-pentru-vaci-bovine/ http://www.voceabasarabiei.net/index.php? option=com_content&task=view&id=14391&Itemid=1695
10
