Fungicide ecologice
Fungicide ecologice de M.Arjoca, vegetalshapes.com Ciupercile sunt o alta problema ce poate aparea in gradina. Prolifereaza in climatul umed si de multe ori sunt ajutate de insecte insecte sa sa infecteze plantele. Exista numeroase tipuri de ciuperci, unele find specifice anumitor plante. In general, plantele au o anumita rezistenta fata de daunatori daunatori,, inclusiv fata de ciuperci, insa daca infestarea este prea puternica, nu numai ca li se slabeste aceasta rezistenta, dar pot sa si moara. Exista metode de prevenire si control al daunatorilor de daunatorilor de care trebuie sa se tina seama cand se lucreaza cu plantele. Iata aici cateva retete de fungicide ecologice care se pot aplica in caz de nevoie.
Spray de usturoi se amesteca ! capatana de usturoi cu ! lingura de boia iute sau cu ardei iuti. Se adauga " linguri de ulei de bucatarie si o lamaie. Se paseaza componentele, se amesteca bine si se lasa sa stea peste noapte. #Acest amestec se pastreaza la f rigider mai mult timp$. Se strecoara si se pune din amestec cate ! lingura la ! litru # ! %uart$ de apa.
&eai de frunze de soc se fi erb aproximativ "'( g #) ounces $ de frunze de soc in aproximativ (,* l #(.*") %uart$ de apa timp de '( minute. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Separat in (,* l #(.*") %uart$ de apa calduta se dizolva ! lingura de sapun. Se adauga apa cu sapun la ceaiul de frunze, se lasa sa se raceasca si se stropeste apoi cu aceasta solutie. +runzele de soc pot fi folosite si ca insecticid ecologic. ecologic . Solutie de lapte se face o solutie din lapte si apa folosind cantitati in proportie de *(*( si se stropeste cu ea pentru a preveni si a combate diverse ciuperci ce ataca rosiile, dovleceii, castravetii etc. Se aplica odata la '- zile. Solutie de otet in - li tri #! gal$ de apa se pun ' linguri de otet cu * aciditate. Se amesteca si se stropeste. •
se aplica contra diversilor fungi.
&eai de musetel se toarna " cani de apa c locotita peste o jumatate de cana de musetel. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se stropeste . Solutie de bicarbonat de sodiu in - litri #! gal$ de apa se pun ! lingura de bicarbonat de sodiu si " linguri jumate de ulei de bucatarie. Se amesteca si se mai adauga o jumatate de lingurita de sapun. &u aceasta solutie se sprayeaza inclusiv pe sol, odata pe saptamana daca e cazul. •
se aplica ca fungicid general preventiv contra div ersilor fungi ce ataca rosiile si alte legume.
&eai de arpagic peste o legatura buna de frunze de arpagic tocate, se toarna apa clocotita si se lasa sa s tea pana se raceste. Se stropeste cu aceasta solutie de "' ori pe saptamana. •
previne infestarea cu diverse ciuperci la dovlecei, castraveti, pepeni.
&eai de compost intro galeata de !( litri #".* gal$ se pune o lopata de compost peste care se toarna apa. Se amesteca o data pe zi si dupa aproximativ "' saptamani se s trecoara si se stropesc frunzele.
1
&eai de /rean o cana de radacina de /rean tocata cat mai marunt, se pune in (,* litri #(.*") %uart$ de apa si se lasa sa stea timp de "- ore. Se strecoara si se mai adauga " li tri #" %uarts$ de apa. &u aceasta solutie se stropeste preventiv. •
0reanul se poate folosi si ca insecticid ecologic. ecologic .
1Poti folosi sapun si detergenti ecologici.
Insecticide si fungicide naturale
Tratamente cu insecto-fungicide naturale, fara adaosuri chimice, total inofensive mediului I. Preventiv Preventive e
A. Pentru indepartarea daunatorilor: 1. Extract de urzica – 1kg urzica proaspata/10 litri apa. Timp de extractie 12 ore. Concentratia este cea rezultata. 2. Plamadeala de pelin – 00 grame pelin !erde sau 0 g uscat/10 litri apa.
". Pentru prote#area si $orti$ierea plantelor: 1. %ecoctul de coada calului & 200 grame planta uscata/10 litri apa. Concentratie de stropit 1 litru decoct/' litri apa( 2. Plamadeala de coada calului & 200 grame planta uscata/ 10 litri apa. Concentratie de stropit 1litru decoct / ' litri apa( . Plamadeala de urzica & 1kg urzica proaspata/10 litri apa. Timp de extractie ) 12 ore. Concentratia este cea rezultata. *. Plamadeala de papadie – 2 kg papadie proaspata sau 200 g uscata/10 litri apa. Concentratia este cea rezultata. +e stropeste prima!ara in perioada de crestere intensi!a. '. Extract de usturoi si ceapa – $runze – '00g planta !erde sau !erde sau 200g uscata/10 litri apa. +e dilueaza de 10 ori la stropire. II. INSECTICIDE (ucigatoare)
1. ,n$uzie de tutun &100 grame $runze uscate de tutun/' litri de apa $ier-inte( III. !N"ICIDE (ucigatoare)
1. Extract de usturoi – 1 kg catei de usturoi/ 10 litri de apa si pentru seminte 2. Extract de radacini de rean – 10 kg radacini/ 10 litri apa si pentru seminte . ,n$uzie de usturoi si ceapa – '0 g catei de usturoi si 1 kg -ul-i de ceapa/ 10 litri apa. Concentratia este cea rezultata. +e stropeste prima!ara luna mai in perioada de crestere intensi!a pe planta si sol sol.. 1. Extract 3)4 apa rece 5 plante agitate in !as 12&2* ore & Perioada de pastrare&cate!a zile( 2. Plamadeala 3)4 zemuri $ermentate & Perioada de pastrare & cate!a luni( . ,n$uzie 3)4 ceai racit strecurat si scurse plantele in pumn( *. %ecoct 3)4 $iertura. ,nmuiere circa 2* de ore inainte de $ier-ere. 6ier-ere & cca. 20&0 minute. 6iltrarea dupa racire.
7n procedeu natural natural si si la indemana de stropire a legumelor si !itei de !ie:in doua kg. de lapte dizol!ati unul de zaar si apoi stropiti legumele sau !ita de !ie la un inter!al inter!al de de 10 zile...ast$el ele nu !or mai $i in pericol sa se maneze nici sa de!ina toxice... eu stiam !arianta: lapte5miere5in$uzie de tutun este -ine!enita si in$uzia de tutun...eu o $olosesc la $lori alaturi de spuma de sapun atunci cand este necesar sa com-at daunatorii sau $ainarea...ia $ainarea...iarr cand plantutele nu isi mentin $lorile inseamna ca pamantul nu are su$icient $os$or si in$ig -ete de ci-rit in pamant-ineinteles pamant-ineinteles in #os cu partea care contine $os$or...
2
Metode low-tech (dar eficiente) eficiente) de control al daunatorilor Publicat de Ecogradin de Ecogradinar pe data de 10 februarie 2011 ar pe
Ca natura Ca natura poate sa-si poarte singura de grija, ar trebui sa fie evident pentru oricine. Intr-un ecosistem echilibrat, asa cum tind sa fie toate gradinile ce respecta legile naturii, daunatorii nu sunt, de obicei, o problema. Exista intodeauna cel putin o specie care va fi mai mult decat fericita sa ne scape de musafirii nepoftiti. Uneori, insa, am vrea sa grabim putin lucrurile. lucrur ile. e aceea, vin cu cateva retete naturale, naturale, utile in gradi gradinile nile noastre. noastre. !etet !etetele ele au fost preluate preluate de pe siteuleep"reen#ermaculture si am primit permisiunea autorului pentru a le traduce si posta aici$ In permacultura, ne place sa facem lucrurile in mod natural si ne place sa preluam initiativa si sa ne folosim resursele pentru a face lucrurile cu propriile noastre maini. %i ce mod mai bun de a face acest lucru decat sa ne facem propriile pesticide, fungicide si in grasaminte si alte asemenea preparate folositoare& 'm reusit sa adun cateva astfel de retete in calatoriil calat oriilee mele, asa ca le-a le-am m postat pe toti aici pentru a le impar impartasi tasi si altora, asa ca iata-le, bucura bucurati-va ti-va de ele si preparare placuta& Ulei alb organic
Uleiul alb organic este un pesticid natural usor si rapid de preparat. Este folosit pentru a tine sub control paduchii paduchii plantelor, afidele, un ii gandaci, capusele si omi(ile de pe trandafiri, plante ornamentale, lamai si alti copaci fructiferi. Insecticid Insec ticidele ele comerciale comerciale pe ba(a de ulei alb sunt facute din produs produsii petro petrolier lieri, i, sunt scumpe si, de asemenea sunt exact genul de produse pe care nu vreti cu adevarat sa le imprastiati in jurul gradinii. Uleiul alb traditional este o reteta pe ba(a de ulei vegetal si a fost folosit de circa doua sute de ani. aca a functionat tot acest timp, functionea(a si acum& Cum se prepara Uleiul Alb
'veti nevoie de$ 2 cani de ulei vegetal, ) cana de sapun sapun lichid pur *reteta originala este cu sapun lichid lichid organic cu ulei de masline, dar mai jos e si reteta cu sapun solid+, un borcan gol sau o sticla sticla cu gatul larg, larg, un recipient pentru spreere. #uneti uleiul vegetal si sapunul lichid si scuturati bine, pana cand amestecul devine alb. 'ti obtinut astfel concentratul de Ulei Alb , care trebuie diluat cu apa pentru a putea putea fi folosit. In acest scop, adaugati 1 ml concentrat la un litru de apa *doua lingurite concentrat la un litru de apa+ si scuturati scuturati bine. 'cum puteti spreia plantele sau copacii dvs. #astrati-l intrun loc loc racoros racoros si uscat, durata de depo(itare este de aproximativ trei luni de la data p repararii. #recautii$ folositi-l doar cand cand vremea nu este foarte calda. aca il folositi cand afara sunt temperaturi de trei(eci de grade sau chiar mai mari, va cau(a stricaciuni plantelor dumneavoastra, dumneavoastra, deoarece uleiul va astupa porii frun(elor. idee buna este sa il folositi dimineata sau seara tar(iu, dupa ce temperatura temperatura aerului a sca(ut. easemenea, nu il folositi pe plantele care au frun(e sensibile sau frun(e acoperite de perisori, va cau(a arsuri frun(elor. frun(elor. 'plicati prin pulveri(are pe ambele parti ale frun(elor, pe crengi si pe tulpina plantelor, plantelor, pentru a ajunge si la daunatorii care care s-ar putea sa fie ascunsi. Cum functioneaza Uleiul Alb?
Uleiul 'lb functionea(a deoarece acopera insectele cu un strat de ulei, blocandu-le caile respiratorii, ceea ce le face sa se sufoce. eoarece sufocarea este este produsa de un factor mecanic, nu de unul chimic, insectele nu se pot adapta niciodata la acest produs& produs& aca nu avet avetii sapun lichid, nu disper disperati, ati, vom folosi ceea ce avem la indem indemana& ana& aca aveti aveti sapun solid *natural, *natur al, bineinteles bineinteles / la noi este sapunu sapunull de casa, sigur sigur gasiti asa ceva la tara+ iata reteta reteta de fabr fabricare icare$$ ) cana de ulei vegetal, 1 cana apa, apa, o lingura de fulgi de sapun sapun *dati pe ra(atoare o bucata de sapun+, un pulveri(ator de plastic. !adeti sapunul si puneti fulgii de sapun in sticla. 'daugati apa si uleiul vegetal si scuturati bine, pana la omogeni(are. 'stfel preparat, Uleiul 'lb nu mai trebuie diluat, puteti sa spreiati plantele direct *cu precautiile de rigoare, bineinteles+. Pesticid natural din margarete colorate si spilcute
'cest pesticid este piretrum-ul natural / un insecticid ce poate fi extras din margareta colorata *#irethrum ais / 0anaceum coccineum coccineum+. +. 'ceasta planta este o planta companion obisnuita in gradinile organice. e asemenea, se foloseste si planta cunoscuta sub numele de spilcuta, iarba fetei sau musetel salbatic *0anacetum parthenium+ / cunoscuta atat
pentru intrebuintarile medicale cat si pentru calitatile calitatile de repelent pentru insecte. 'tat margaretele margaretele colorate cat si spilcutele atrag deasemenea insecte folositoare, cum ar fi sirfidele, care se hranesc cu afide si cu alte insecte daunatoare. 'veti nevoie de$ 1 parte flori de margarete margarete colorate, 2 parti flori de spilcute, ulei ulei mineral sau erosen, 2 picaturi de ulei de susan. #reparare$
0aiati marunt florile, florile, acoperiti-le cu erosen erosen sau ulei mineral mineral si lasati-le lasati-le la macerat peste noapte noapte intr-un loc
intunecos. %curgeti lichidul, apoi diluati o parte de lichid lichid in sase parti de apa si adaugati uleiul de susan, susan, apoi spreiati. #uteti mari eficacitatea acestui spra adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere mai bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin folosirea fulgilor de sapun *1 g pentru fiecare litru de spra, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos / 3 ml pentru fiecare litru de spra+. Spray de ardei iute si pelin
'cesa este un spra care poate fi pulveri(at pe plante pentru a indeparta animale ca iepurii, melcii si limacsii sau pentru a ucide afidele, musculitele albe si alte insecte mici. 'veti nevoie de$ 1 cana de ardei iuti, cu cat mai iuti cu atat m ai bine, o cana de frun(e de p elin si sase cani de apa. #reparare$ 4ixati ardeii iuti cu pelinul si cu o cana de apa, adaugati 3 cani de apa si tineti pe foc pana pana da in fiert. 5asati sa fiarba incet timp de o ora apoi filtrati si folositi pentru p ulveri(are. 'cestt lichi 'ces lichid d este foarte iritant, iritant, atat pentru ochi cat si pentr pentru u piele piele.. 6olos 6olositi-l iti-l cu atentie&Ca atentie&Ca sa ii mariti eficienta, eficienta, puteti adauga fulgi de sapun sau ulei de cocos, in aceleasi cantitati ca la preparatul de mai sus. Spray de coriandru
're efect asupra repelent asupra capuselor si afidelor. 'veti nevoie parti egale de planta de coriandru si apa. 6ierbeti coriandrul coriandrul in apa timp de 1 minute, strecurati si folositi prin pulveri(are. 5a fel, puteti folosi fulgi fulgi de sapun sau ulei de cocos pentru re(ultate mai bune. Ulei repelent pentru furnici cu menta proasta (Busuiocul cerbilor – Mentha pulegium
%e foloseste pentru a indeparta furnicile, prin aplicarea pe cararile furnicilor si imprejurul cuiburilor acestora 'veti nevoie de$ ) cana de frun(e de menta proasta, 1 cana de ulei de sofra sofranel nel *se gaseste gaseste in maga(inele maga(inele de produse naturale+ #entru preparare, amestecati frun(ele de menta proasta cu ulei, puneti intr-o sticla si astupati. 5asati acest amestec o (i intr-un loc cald, apoi e gata pentru a fi util(at. !ungicid general
se prepara din musetel, ceapa perena *chives / 'llium schoenoprasum+, soc, hrean si casuarina. 'cest fungicid este bun pentru tratarea bolilor provocate de ciuperci, cum ar fi patarea frun(elor, ruginile, mucegaiurile. In reteta originala este specificata aceasta casuarina, dar cred ca putem incerca incerca si fara fara.. 'vem nevoie de$ fllor fllorii de musetel, frun(e de ceapa perena, frun(e de soc, frun(e de hrean, frun(e de casuarina. #reparare #repa rare$$ acoperiti florile florile si frun( frun(ele ele cu apa, dati amestecul amestecul in fier fiert, t, apoi lasat lasati-l i-l sa stea de miute miute.. %trecurati %trecurati si folositi. #uteti deasemenea sa adaugati sapun sau ulei de cocos, pentru u n efect mai puternic. Pesticid general si fungicid cu spectru larg" pe baza de soc
'cest spra este in mod special indicat pentru afide, omi(i, tripsi si p atarea frun(elor *petele negre+. 'veti nevoie de$ 3 g frun(e de soc, soc, ,3 l apa #reparare$ fierbeti frun(ele la foc mic, timp de de minute, apoi completati apa pierduta prin fierbere. %trecurati si folositi. e asemenea, puteti folosi sapun sau ulei de cocos, ca in retetele de mai sus. %a va fie de folos& Publicat în 0E785"II
Etichete: gradinarit, gradinarit la inaltime
9 "radinarit "radinaritul ul :la inaltime; #ermacultura in retea <
!" comentarii la 2Metode lo3tec/ #dar eficiente$ de control al daunatorilor4 Marius Grosu spune$
1.
11=2=211 la 3$ pm Informatii cu adevarat utile, aplicabile in gradinile noastre& 6E5ICI0'!I 6E5ICI0'!I si la mai multe asemenea articole& aca la teoria privind permaculturaa *definitii, principii etc.+ majoritatea stam destul de bine, cred ca foarte valoroase sunt sfaturile practice, eventual permacultur experientelee capatate din activitatile proprii, design-ul gradinii, solutii incercate si care au dat re(ultate bune in gradinile noastre cu experientel clima temperat-continentala& temperat-continentala& Cred ca ar fi bine sa ne impartasim unii altora experientele experientele si sa ne bucuram impreuna de roadele sanatoase ale muncii noastre& viata fi(ica si spirituala mai buna va doresc tuturor& 4arius !>spunde
?
matei spune$
2.
22=2=211 la 1$3@ am felicitari& !>spunde
Francisc spune$
.
1==211 la 1$1 pm In spiritul articoluluiA doritorilor le pot pune la dispo(itie, evident gratuit, o culegere de metode loB- tech, intitulata :"reat garden formulas; A de la daunatori la fertili(atoriAde la probleme la re(olvari, in 13 de pagini. !>spunde
Elena spune$
•
2D==211 la $3 pm Funa, 6rancisc, pe mine ma interesea(a aceasta carte. Cum facemG !>spunde
Dorin spune$
•
1=2=21 la 1$3 pm salut. sunt si eu interesat de aceasta carte. !>spunde
~EV~ spune$
•
2=3=21 la 1$ pm Funa,tuturor
&
6rancisc,te-as ruga,daca acum,nu este prea tar(iu,sa ma ajuti si pe mine cu cartea asta & 4i-ar fi de mare ajutor,dat fiind faptul ca am ramas doar eu si sotul meu,batrani si bolnavi,sa lucram peste 13 ari de gradinaA8u ma lasa sufletul sa o tin nelucrata,atata timp cat,bolnava de cancer *operat,recidivat,cu ficatul plin de muguri maligniAcu tratamente lunare severe HnaturisteA+am nevoie de legume naturale in stare proaspata sau conservate cat mai natural posibilA,sa am si iarna
ce
manca
&
%untem trecuti de @ ani si ne luptam cu greu sa tinem gradina curata si sanatoasa.4a bucur ca am dat *absolut intamplator +de acest site si sunt fericita ca v-am putut citi.Imi doresc sa-l studie( pe indelete va(and utilitatea articolelor
si
commenturilor
voastre.
#oate aveti in site,dar,pana il citesc tot,va intreb daca aveti ceva tratamente bio pentru buruieni,mai cu seama pentru un fel de iarba marunta,deasa,careia ,pe aici,ii (ice C!%0EI AG *nu mai scap de ea de vreo ani.%untem permanent cu sapa a
in
mana,dar,dupa
multumesc
mult
fiecare pentru
ploicica
sansa
de
se a
face va
ca
cunoaste
un
covor
si
citi,de
des a
peste ma
totA+.
informa
&
a doresc multa sanatate si :"radini de vis sanatoase,frumoase si bine-roditoare; & !>spunde
catalin podar spune$
?.
2==211 la $3 pm Funa, 's vrea sa adaug si eu o reteta de insecticid testata de mine si foarte eficienta. In aproximativ 3 litri de apa se pun cam un hilogram de ur(ici ver(i *frun(e tulpini+ se tin la soare aproximativ 1 (i dupa care se strecoara si cu solutia re(ultata se da pe plantele infestate. %ucces !>spunde
Naturistu' spune$
3.
1D=3=211 la @$ pm JCatalin %i eu ma gandeam sa incerc ur(icile impotriva omi(ilor. ' fost eficienta si contra omi(ilorG !>spunde
3
Carinush spune$
@.
1==211 la $3@ am Funa tuturor. 6rancis, sunt si eu interesata de carte, te rog. !>spunde
tamara spune$
.
1=1=212 la 1$1 pm bravo e frumos sa citesti ,sa au(i ca exista persoane care iubesc natura si o tratea(a cu multa dragoste avand grija de plante. #rin metode naturale nu chimice, cu multa pasiune dragoste si atentie. !E0E0' #E80!U 'U8'0!II #5'80E5! purici,musculite$se presara praf de usturoi pe pamantul din jurul plantelor,iar pentru frun(e, se stopesc prima frun(ele cu apa apoi se presara praf de usturoi*ratiunea pt care se stropesc frun(ele mai intai cu apa e ca praful de usturoi sa se prinda pe frun(ele ude,dar mia venit ideea in timp ce scriu ca s-ar putea face si o solutie din apa cu praf de usturoi si stropi frun(ele+.%e face acesta operatie seara dupa apusul soarelui. !>spunde
Iulian spune$
D.
1=?=212 la $13 pm Ca si o completare pt. 6ungicide va recomand '!"I80U5 C5I'5 bineinteles obtinut in casa nu cumparat din maga(ine pt ca e scump. Eu il folosesc de 2 ani si vreau sa va spun ca nu exista un produs mai bun ca el*dati un search pe "oogle pt mai multe informatii+, si este si natural 1K. !>spunde
Cristina spune$
.
2==21 la 11$2 am http$==in-casuta-noastra.blogspot.ro=21==insecticid-natural-si-cu-miros-foarte.html %uper idee, excelent pana acum pe purici, musculite albe, fungi si cocosenile. Cred ca o sa incerc si pe capuse *tot acarieni, nuGGG+ 4ultumesc mult pentru informatii& !>spunde
• •
ectaculoase Amenajarea gradinii
•
Plante de apartament
•
Plante de gradina
•
5egume
•
+ructe
•
6oli si daunatori
•
Sfatul specialistului
Acasa.ro 7 8radina 7 6oli si daunatori 7 9sturoiul, pesticid natural pentru gradina ta
6oli si daunatori
Usturoiul, pesticid natural pentru gradina ta S/are on faceboo: S/are on google;plusone;s/are S/are on email Ads by Media
Usturoiul poate indeparta vampirii, uneori si prietenii. Aceasta planta laudata indelung de nutritionisti are insa si un efect mai putin cunoscut si foarte benefic asupra gradinii tale ecologice.
@
>aca preferi sati feresti gradina depesticide puternice, afla cum te poate ajutausturoiul sa lupti impotriva daunatorilor, atat ca planta de companie cat si ca ingredient c/eie in pesticide naturale sifungicide organice.
Usturoiul, gardian pentru gradina ta ?olul usturoiului ca planta de companie este apreciat de multelegume, dar este benefic si pentru tufele de trandafiri saupomi fructiferi in crestere. Eficacitatea plantelor de companie cu rol de indepartare a daunatorilor este controversata din punct de vedere stiintific, insa multi gradinari sustin ca usturoiulplantat in gradina ta va tine departe insectele daunatoare. Plantat langa telina si salata verde, usturoiul tine departe afidele, iar atunci cand insoteste o cultura de tomate, descurajeaza paianjenii rosii. 9sturoiul este folositor si pentru rolul protector impotriva melcilor si iepurilor, care nu vor mai fi tentati de gradina ta de legume dupa ce ii simt mirosul. Singura contraindicatie a usturoiului ca planta de companie este faptul ca poate in/iba cresterea fasolei, atunci cand este plantat prea aproape.
Usturoiul, pesticid pentru gradina ta >aca nu te impaci cu ideea ca usturoiul iti poate ajuta gradina prin simpla sa prezenta, poti folosi radacina lui pentru a produce pesticide naturale pentru gradina ta. &ea mai buna reteta combina usturoiul cu ardeiul iute, o alta leguma recunoscuta pentru efectelesale naturale de pesticid. +ierbe trei ardei iuti verzi, trei catei de usturoi si o ceapa mica, apoi punele in blender pana obtii un piure omogen. Adauga o lingurita de detergent de vase lic/id si trei cesti de apa. 5asa amestecul timp de o zi, apoi scurgel folosind tifon sau o sita fina. Pulverizeaza lic/idul pe ambele parti ale frunzelor pentru cel mai bun efect. @ine cont de faptul ca pesticidele organice pe baza de usturoi pot ucide si insecte pe care le doresti in gradina ta, cum sunt cele care se /ranesc cu afide. Acestea pot fi uneori mai eficiente in reducerea numarului de daunatori decat usturoiul.
Usturoiul, fungicid pentru gradina ta Studiile de specialitate au aratat ca usturoiul poate fi folosit cu succes si in tratamentul unor boli ale plantelor din gradina ta, bazate pe atacul unor ciuperci. Striveste patru catei de usturoi si punei la fiert in mai putin de patru litri de apa, impreuna cu jumatate de ceasca de bicarbonat de sodiu. >upa ce sa racit, separa lic/idul de usturoi cu o sita si punel intro stropitoare de gradina. @oarna incet tot lic/idul in jurul plantelor afectate, pentru a te asigura ca patrunde in pamantcatmai
adanc. &and ai terminat, impastie in jurul plantei bolnave si usturoiul din fiertura. @ine cont de faptul ca usuturoiul nu este un antibiotic adevarat. ?ugina usturoiului demonstreaza ca aceasta planta nu este solutia perfecta pentru orice ciuperca ce iti afecteaza plantele din gradina. +oloseste usturoiul in orice forma in gradina ta, pentru ati proteja plantele de insectele daunatoare si c/iar de melci si iepuri si bucurate de efectul lui de pesticid natural.
6ungicide naturale pentru plantele din gradina 4iercuri, 1 Iunie 21 6ungicide naturale pentru plantele din gradina #entru a creste puternice si sanatoase, plantele din gradina necesita lumina, umiditate si hrana corespun(atoare nevoilor proprii. Cateodata, insa, chiar si atunci cand depui eforturi pentru a le feri de probleme, plantele din gradina sunt atacate de boli si daunatori. 0e confrunti cu nesuferitele boli fungiceG Iata cateva fungicide naturale, non-toxice, care te vor scapa de neplaceri& 1. 5aptele 5aptele este un aliment care se regaseste frecvent in gospodarie si poate fi utili(at cu succes si in gradina, in calitate de fungicid natural. e altfel, studiile au demonstrat ca solutiile de lapte contribuie la indepartarea fungilor care ataca plantele in proportie de K& Cum obtii un fungicid natural eficient pe ba(a de lapteG 'dauga 1 parte de lapte la parti de apa, retinand ca ideal este sa folosesti lapte degresat. 'dauga laptele diluat intr-o sticla cu pulveri(ator si aplica solutia pe plantele din gradina afectate de boli fungice o data pe saptamana. 2. Usturoiul Un antibiotic natural renumit, usturoiul se dovedeste util si in gradina& #entru a obtine un fungicid pe ba(a de usturoi, amesteca intr-un blender 1 catei de usturoi si 3 ml de apa, strecoara solutia obtinuta, dupa care adauga lichidul intr-un recipient cu pulveri(ator. 'stfel, vei fi obtinut un fungicid si insecticid, deopotriva, foarte eficient atat impotriva diverselor tipuri de ciuperi, cat si a daunatorilor, care trebuie insa folosit cu precautie, intrucat este puternic si distruge si insectele benefice& . Ceaiul de compost Ceaiul de compost, un alt fungicid natural excelent, nu este nimic mai mult decat compost amestecat cu o cantitate generoasa de apa. 'stfel, vei obtine un ceai de compost numai bun pentru a-ti trata plantele afectate de boli fungice daca vei amesteca intr-un recipient 1 litri de apa si o lopata generoasa de compost.
D
Ceaiul de compost obtinut trebuie lasat la LmaceratL timp de cateva saptamani, dupa care trebuie strecurat si aplicat pe plantele bolnave. ?. Ficarbonat de sodiu Fanalul bicarbonat de sodiu este ingredientul principal al unui fungicid natural, care mai contine apa si ulei horticol. 'cest fungicid se obtine amestecand ? litri de apa cu 1 lingura de bicarbonat de sodiu si 1 lingura de ulei horticol. Umple un recipient cu pulveri(ator cu aceasta solutie pe care se recomanda, pentru re(ultate optime, sa o aplici la fiecare -1 (ile pe suprafata plantelor afectate de boli fungice. 3. tet 6oloseste-te cu incredere si de otet pentru a scapa de problema bolilor fungice& 'mesteca ? litri de apa cu linguri de otet si aplica fungicidul obtinut pe plantele bolnave.
#acerat de ur$ic%& insecticid, fungicid, 'ngr%%mnt +cris de huni pe 2.0'.2010 in categoria "radinarit *+ comentarii Eticete: io fungicid ingrasamant insecticid macerat de ur$ica ur$ica
Aparent urzica este o plant8 minune un $el de Chuc Norris al plantelor. 9ic asta pentru c8 are o utlizare extrem de larg8. Ceaiul de ur$ic% este $oarte s8n8tos și -ene$ic organismului recomandat pentru nenum8rate -oli și in$ec ții iar sam/onul de ur$ic% poate $i preparat ciar și acas8 și este $oarte -un pentru eliminarea m8tre ții. +8 nu uitam nici de mnc8rurile preparate din urzic8. "ine;nțeles moti!ul pentru care scriu des/re ur$ic% este utilizarea ei ;n agricultur8. Este parc8 scoas8 din reclamele de past8 de din ți dar maceratul de ur$ic% ciar este o soluție ;n 1 deoarece este insecticid fungicid și 'ngr%ș%m'nt deodat8 deci o soluție minune -io. Am !rut sa scriu de#a de demult despre asta dar discuția de aici m&a determinat s8 m8 apuc de trea-8.
Cum se face macerat de ur$ic%0 Prepararea maceratului de urzic8 este extrem de simpl8: • • • •
se pune o mn8 -un8 de urzici ;ntr&o g8leat8 cu ap8 raportul este de 10kg la 100l de ap8 se acoper8 și se las8 s8 $ermenteze cte!a zile se amestec8 din cnd ;n cnd se o-ține o soluție extrem de urt mirositoare semn c8 este gata maceratul
• •
soluția diluat8 1/10 poate $i stropit8 pe plante opțional poate $i amestecat cu purin dac8 este $olosit ca și ;ngr8 ș8mnt -io.
Pentru mai multe in$ormații despre pomicultura ecologic8 pute ți consulta aceast% carte mersi Armeria. PS& din greșeal8 au $ost ;ncise comentariile la articolul des/re agris dar am remediat situația a șa c8 !8 rog s8 ziceți și acolo dac8 a!eți ce!a de ad8ugat< 12ie3 3ith Pic4ens5
6
+e pare ca ești interesat de gr8dinarit așa c8 ;ți recomand s8 te a-onezi prin 7SSsau mail pentru a primi automat ultimele articole de aici pe aceast8 tem8. Ce este 7SS0 +&ar putea s8 te mai intereseze: 1. 2.
ertili$are cu 'ngr%%mnt /entru ga$on 8atoane de 'ngr%s%mnt /entru flori
*+ comments to #acerat de ur$ic%& insecticid, fungicid, 'ngr%%mnt 9 :lder Comments ; 2 •
ga-riel =une 1> 2011 at ?:* am @ aspunde
1
Ce PAEE a!etiB Exista experienta cu asa ce!aB Ce marc8 de s8pun poate $i $olosit ca și insecticidB Este o concepDie greit8 c8 orice s8punF sau detergentF poate $i $olosit ca pesticid insecticid sau acaricid. %oarcte!a s8punuri au propriet8Di insecticide sau acaricide cele mai comune dintre ele $iind: Palmoli!eG %aHnG ,!orIG =oIG TideG i %o!eG care nu sunt omologate ca pesticide au o anumit8 acDiune asupra unui num8r de d8un8tori cu corp moale dac8 sunt aplicate ;n soluDii apoase cu concentraDie de 1J maximum 2J. Cu siguranD8 este puDin pro-a-il c8 s8punurile insecticide !or $i $ormulate sau omologate ca pesticide. Exemple de studii care au demonstrat e$icacitatea unor di$erile licide pentru sp8lat !asele i di$eriDi detergenDi asupra speciilor de insecte d8un8toare i acarieni: K Palmoli!eG %aHnG =oIG ,!orIG i %o!eG reduc populaDiile de a$ide la !arz8 "re!icorIne -rassicae piersic LIzus persicae musculiDa al-8 "emisia ta-aci la carto$ul dulce i p8ian#enul rou comun la o mare !arietate de culturi !egetale K %aHn 7ltraG licid pentru sp8larea !aselor este att de e$icace ;n com-aterea gndacului de -uc8t8rie "latella germanica ;nct cauzeaz8 o mortalitate de 100 J K ,!orIG detergent de !ase ;ntre concentraDiile de 0* J&J sunt e$icace ;n com-aterea a$idelor psilidelor i acarienilor. Ma tripi sunt e$icace concentraDiile ;ntre 1J&2J K ,!orIG detergent de !ase i TideG detergent de ru$e reduc populaDiile de a$ide i acarianul citricelor PanonIcus citri tripsul de ser8 Neliotrips aemorroidalisi psilidele mute la culturile de cmp.
uni
o
=une 20 2011 at 10:12 am @ aspunde Oa-riel !ezi ca citezi articole tot de pe acest -log. or-esc despre asta:htt/&<
ga-riel
•
=une 1> 2011 at ?:' am @ aspunde Lodul de acțiune a soluției de s8pun Lodul de acDiune al s8punurilor insecticide nu este ;nc8 $oarte -ine ;nDeles odat8 ce s&au e!idenDiat patru c8i prin care acestea ucid d8un8torii insecte i acarieni: 1. Cu a#utorul acidului gras prezent s8punurile penetreaz8 mai ;nti cuticula insectelor dizol!nd sau distrugnd integritatea mem-ranei celulare. Aceasta cauzeaz8 celulelor scurgeri citoplasmatice i colapsul distrugndu&le $uncDiile respiratorii a!nd ca rezultat desidratarea i moartea insectei sau acarianului. 2. +8punurile pot acDiona ca regulatori de cretere ai insectelor inter$ernd cu meta-olismul acestora i cu producerea de ormoni de cretere ;n timpul metamor$ozei trecerea de la un stadiu lar!ar la altul pn8 a#ung adulDiQ$ilmele americane cu insecte gigantice au a!ut ca surs8 aceste ade!8ruri descoperite de cercet8tori sau sunt +6 ale c8ror realit8Di le descoperim ;n zilele noastre
Ella !on Neizer
o
=une 1> 2011 at ?:0' pm @ aspunde gariel : e !reo pro-lema cu aceste comentarii despre actiunea sapunurilorB ,mi spui si mie ale cui sunt Qnotele personaleR din acest comentariu te rog< •
ga-riel =une 1> 2011 at : pm @ aspunde ooo mii de scuze intre-am doar daca a aplicat cine!a !arianta cu sapunuri. Laterialul il a!eam sal!at intr&un $isier personal de unde am preluat $ragmente si n&am realizat ca sursa erati !oi.oi re$ormula intre-area& daca&mi dati !oie& $ara sa anexez $ragmentele. Este USB VUTEME PE+UVAME +7VT AME CEM7,/CEME, CAE A EAM,9AT TA%7CEEA Wcred.
•
Ella !on Neizer =une 1> 2011 at >:'> pm @ aspunde
11
Eu $olosesc detergent de !ase atunci cand $ac tratamentul impotri!a a$idelor. Urasenii stiu despre acest tratament la lamaiul plin de paduci %aca a mai incercat cine!a il asteptam cu concluzii. tamara
•
=une 1> 2011 at 10:2 pm @ a spunde Ella cum $olosești detergentul de !ase B de care și care este diluția B tocmai am primit ni ște plante de la o super$irm8 nu e ironie ciar este o super $irm8 dup8 modul cum le&au am-alat dup8 !arietatea soiurilor dar mai ales dup8 pre ț < și p8mntul este plin de ou8 de a$ide dar și plantele ;n ma#oritatea lor . dac8 tratez și p8mntul cu solu ție de detergent de !ase crezi c8 r8d8cinile !or a!ea de su$erit B pentru roșii $oliar este -un B sau mai -inezis pentru ce plante ar $i d8un8tor B
Ella !on Neizer
•
=une 1> 2011 at 11:' pm @ aspunde Tamara exista in comert daca imi amintesc -ine de unde l&am luat cred ca de la &real Ipermarcet un detergent de !ase care spun ei ca e -io si poti spala si $ructele si legumele cu el. Vu are un nume special doar ca e $oarte transparent. Concentratia !ariaza in $unctie de specie. Eu la a$ide l&am $olosit 1 J. e!ezi articolul meu despre actiunea insecticida a sapunurilor de aici de pe site&ul lui Nuni si !ei gasi acolo mai multe concentratii in $unctie de daunator. Vu recomand ca solutia sa $ie aplicata radicular. Eu nu am incercat asa ce!a si nici nu as incerca. ,n sol exista o micro$auna care ar putea $i a$ectata la $el ca si daunatorii. +i eu ma lupt cu musculitele care misuna prin pamantul din anumite gi!ece de $lori. %ar sunt si e le !ietuitoare +apunurile nu sunt omologate ca pesticide. %e aceea eu nu iti pot spune un nume de detergent de !ase pentru ca deontologia pro$esionala nu imi permite sa recomand ce!a neomologat. Li&as asuma o raspundere prea mare $ata de gradina ta< U duminica placuta< tamara
•
=une 1X 2011 at ':'0 pm @ aspunde am postat un comment de mul țumire și cerere de a#utor dar !8d c8 nu&mi apare. cum!a pentru c8 am atașat linkuri B ;nc8 o dat8 mul țam $ain ella. a?laura
•
=une 1X 2011 at X:02 pm @ aspunde +olutie din: & *0 parti apa( & > parti sapun licid de spalat !ase important: nu un alt$el de sapun( & 1 parte alcool sanitar. Asta este $ormula clasica ecologica care mi&a $ost recomandata in Canada dar eu pun ce!a mai mult alcool * parti. Partile le masor cu lingura dar se poate $olosi si o alta unitate de masura. Am a!ut rezultate impotri!a cosenilelor si a lar!elor de paien#eni rosii si de musculita al-a dar sa stii ca de $apt nu am pul!erizat ci am sters $runzele cu solutia asta mi&am permis pentru ca plantele mele sunt mici si n&au multe $runze. V&a $ost ne!oie de mai mult de 2 ast$el de tratamente care se pot aplica cat de des este ne!oie de o-icei la inter!al de & zile in $unctie de temperatura mediului.F eteta am copiat&o de mai multa !reme de pe un $orum. Am uitat de ea o -una -ucata de timp si&am redescoperit&o zilele trecute.,mi pare rau ca nu pot indica sursa in tot cazul ii multumesc celei care&a postat&o. Am aplicat&o pe tu$ele mele de -o- napadite intr&un timp record de pureci paduci si $urnici si alte -azdaganii W si se pare ca dunctioneaza< Acuma a-ia astept sa mai treaca 2 zile ca sa reiau procedura. +i sa nu uit: e !ala-il orice tip de detergent licid de !ase.
plox
o
=une 20 2011 at 10:*' am @ aspunde a?laura : Excelent -alauriciule< 7ite ca de asa ce!a a-ar n&a!eam
tamara
=une 20 2011 at 10:2? am @ aspunde mulțumesc mult laura
12
costell
•
=une 22 2011 at :'X pm @ aspunde "una ziua
Ella !on Neizer
•
=une 2 2011 at >:2> pm @ aspunde Costell -ine ai !enit printre noi< Am o nelamurire pri!ind una din ideile tale: ce intelegi prin $aptul ca se maneazaF plantele atinse dimineata dupa ce a cazut rouaB [email protected] A @lt an, alte conditii
•
=une 2* 2011 at 10:0> am @ aspunde Q...R mea parere de rau este ca nu am $acut anul acesta macerat de urzici. Poate la anuY. +au poate $ac din urzici uscate de la Pla$ar. Tis entrI Has Hritten on Q...R Dana
•
=une 2* 2011 at 11:0> pm @ aspunde +alut< Am incercat sa com-at paducele lanos cu macerat de urzica si ceai de pelin aplicate in mai multe randuri. Experienta nereusita< ,&au cazut $runzele si nu !roia sa in$loreasca. Li&a $ost mila de el si am cumparat Lospilan. L&am straduit sa $ac tratament -io. Acum stiu ca nu merge la paducele asta.
%oru
•
LaI 1 2012 at X:'? am @ aspunde "una ziua< %in aceasta prima!ara am decis ca protectia in gradina mea sa $ie exclusi! ",U. Pt inceput am pregatit maceratul de urzica din care am dat de#a un turF propunandu&mi s&o $ac decadal inclusi! dupa ploaie. Am o %,MELA: %upa strecurarea acestui macerat care ar $i perioada de pastrare/conser!areB Ca daca ar $i sa poata $i tinut pana toamna cum s&ar su-intelege din unele opinii or $i ciar US. Lultumesc %oru
plox
o
LaI 2 2012 at 12:? pm @ aspunde Doru: %oru de pre$erat sa $aci periodic macerat. Lai mult de ai sa zic o saptamana nu e indicat sa $ie tinutcu toate ca sunt !oci care sustin ca ar putea $i pastrat si doua&trei luni << nici macar la intuneric asa cum e -ine de pastrat.%ar nu inteleg de ce tre-uie sa pastrezi pana la toamna ce!a pregatit in prima!ara cand urzica ar %omnului a!em tot timpul anului. +au la tine creste mai putinB Vu prea inteleg. Ce!a imi scapaB •
%oru LaI 2012 at ?:'' am @ aspunde Lultumesc pt inter!entie. 7rzica exista ar %omnului< Prezentarile $iind relati! con$uze am $ost/sunt tentat sa cred ca zeamaY ii ca !inul( cu cat este mai !ece – cu atat mai e$icace. %in moment ce se $ace !or-ire de 1 kg urzica la 10 l apa multiplicat apoi de 9ECE U,. Apoi asta te duce la 100 l care nu&s de colea sa&i $olosesti intr&o perioada relati! scurta. Eu mi&am propus sa stropesc pomii ar-ustii !ita de !ie decadal ca !eni si randul tomatelor si dupa $iecare ploaie. %eci cei ' l de concentratF mi&ar a#ungeWdestul. Cam astea au $ost deductiile. +i ca o prima constatare dupa prima stropireF. Pe tranda$iri remarc ca puricii se incapataneaza sa misune<<<
1
plox
o
LaI 2012 at 1:*2 pm @ aspunde Doru: da&le la cap cu urzici apa de cenusa in$uzie de $oi de ceapa macerat de !entricea sau de pelin ciar si maceratul de papadie e -un. Poti pudra cu censa poti pudra cu piper sau -oia iute sau sa $aci un macerat/in$uzie din -oia iute. Lacerat din $aina de mustar sau din maoarca. Poti lasa niste tigari asta daca esti $umator daca nu iei cistoace de la unul mai -ine zis cistoace in apa !reo doua zile pana o-tii o zama -runa o diluezi si stropesti pe ga#ganii< cat despre purin daca&l tii la intunericie cred ca se pastreaza relati! -ine. ,n cel mai rau caz nu o sa& l mai diluezi ca pe cel proaspat o-tinut sa ia spor<
ga-riel
•
LaI * 2012 at X:1 am @ aspunde ca insecticid se poate da cu 7ME, AM" asa se ceama( se amesteca 2 cesti ulei alimentar cu 1/2 ceasca cu detergent licid de !ase. +e -ateF -ine -orcanul si asa o-tinem uleiul $ placut ca miros si aspect. +e dilueaza linguri la litru. Eu diluez cu apa de cenusa sau cu zeama ce rezulta dupa ce pun 1kg compost la 10 litri de apa: dupa ce strecor o-tin o ca$ea cu rol de $ertilizator.
plox
o
LaI * 2012 at >:2 pm @ aspunde gariel : +una $oarte interesant si -anuiesc este de#a !eri$icat. Eu !oi !eri$ica un piculet nu ma pot stapani precis. Lultumim. daca ne&ai spune si ce -azdaganii distruge sau pune pe $ugaW ar $i minunat. %aca nu stii exact nu&i -ai important e ca le !ine de ac<
ga-riel
•
LaI * 2012 at 10:X pm @ aspunde $olosesc uleiul al- la pomi( este -unF pt paduci a$ide si omizi asa apare in traducerea din engl.Astazi am im-ogatit amestecul si cu $iertura de pelin si ardei iute plus 2 lingurite de pra$ de usturoi la o pompa de 12 litri – pt com-aterea carpocapsei $luturasul care aduce !iermele in $ructe. Este mult mai placut sa tratez pomii asa decat cu CalIpso 6unguran si alte zamarci ucigatoare. Uricum dupa o practica cimicaF de !reo 10 ani in care nu am $ost niciodata multumit anul acesta merg numai cu -io si sunt decis sa nu mai re!in la !ecile practici in care tre-uia sa al-astresc complet pomul si sa&l $ac sa miroasa a nu stiu cate cimicale si sa !ad apoi ca daunatorii s&au adaptatF .
%oru
•
LaI ? 2012 at ?:20 pm @ aspunde %eci mergand ca -aza pe solutia de urzici la cei 10 l pot adauga si 0 linguri ulei al-F nuB ,nteresant. %ar !arianta asta o $i !ala-ila si contra maneiB Eu oricum o !oi pro-a. %eoarece am citit unde!a despre zeama de urzica /1 adica insecticid $ungicid ingrasamant
plox
o
LaI ? 2012 at 10:> pm @ aspunde Doru: %aca nu esti prea con!ins de utilitatea ei a urzicii ca luptator anti $ungic poti incerca si cu -icar-onat de sodiu. +olutie din 10 grame -icar-onat la 10 l de apa. 6rancezii sunt $ani ai acestei metode. +i eu $olosc ca alternati!a la rosii ca remediu la tranda$i la ploz agris lupin etc.6unctioneaza +i cenusa o poti $olosi si uscata si apa de cenusaF spor< •
%oru LaI 2012 at 2:*0 pm @ aspunde Ca o concluzie in urma -ine!enitelor inter!entii si a cautarilor mi&am sta-ilit urmatoarea a-ordare. Ma 10 l solutie pe -aza de urzica si ce!a rostopasca mai adaug: & 0 linguri ulei al-F * parti ulei de gatit 5 1 parte detergent !ase licid( & 10 gr -icar-onat de sodiu( & 10 gr acid -oric pt a pre!eni caderea $lorilor 6rec!enta stropirilor decadal si dupa $iece ploaie. Astept sugestii/completari.
1?
plox
o
LaI 2012 at >:00 pm @ aspunde Doru: %oru< %oru< ce $aciBB<< repet: dusmanul -inelui este mai-ineleY eia lista si citeste atent< Ai -icar-onat de sodiu daB si ce $aciB il stingiF cu acid -oricBBB Masa acidul -oric alta data ca !ei arde plantele asa cum am $acut si eu o data. Peste cate!a zile !ei putea stropi cu acidul -oric linistit $ara sa produci !reo naz-atie
%oru
LaI > 2012 at 2:* pm @ aspunde /hloB: Lultumesc pt atentionare. Uricum -oraxul era pt cand !a iesi $loarea la rosii.
%oru
LaI > 2012 at 2:*? pm @ aspunde Doru: %ar cu purinul si uleiul al- se pare ca peste -azdaganiilea alea micute a !enit Zmoartea neagraF.
Lireluna
LaI 10 2012 at >:'* am @ aspunde Plox mare parte din rosii au $lori sau -o-oci este cazul sa le stropesc cu acid -oric in concentratia indicataB Me&am stropit cu purin macerat de usturoi si zer in data de * LAi. A plouat si ieri si alaltaieri.Lireluna
%oru
•
LaI 10 2012 at :** am @ aspunde Acum mutand discutia putintel in alt plan cu recapitulare: &6ormula P7,V in care alaturi de nepretuita urzica am adaugat la macerare si ce!a rostopasca pentru $ertilizare legume iar pt a&i mari potenta ca $ungicid si insecticid am mai adaugat ulei al- – linguri/litru * parti ulei alimentar 5 1 parte detergent licid !ase -ine agitate si 1 gr/litru -icar-onat de sodiu. Am $olosit solutia descrisa inclusi! in stropirea pomilor. Am citit pe unde!a c&ar $i -una si contra Oandacilor de Colorado asa o $iB.Ca inter!al am sta-ilit – 10 zile si dupa $iecare ploaie. Eu pt legume tomate ardei mazare etc $olosesc pt irigare sistem cu picurator. Acum ce ma intereseaza: Am citit/auzit pe unde!a ca exista un dispoziti! cu a#utorul caruia poti introduce in sistemul de picurare solutiile sus mentionate. Cunoaste care!aB
ga-riel
•
LaI 10 2012 at 11:10 am @ aspunde pt pomi mai $olosesc si ceai de pelin o legatura !erde mare cat cea de -usuioc a preotului la ' litri de apa apoi diluat cu 10 l apa sau ' lingurite de pra$ de usturoi sau -oia iute &se gasesc si sunt destul de ie$tine&la 10 litri de apa. Pelinul este $ -un pentru $luturele !iermele $ructelor carpocapsa. Pt legume amestecul tre-uie incercat pe cate!a $runze si asteptat 1&2 zile. %aca e ok se poate $olosi tot sezonul dar cu respectarea concentratiilor<< Pt picurare ar tre-ui un -azin&rezer!or in care se pune su-stanta si lasata sa intre in circuit gra!itational. Am $olosit mulci coceni tocati si iar-a uscata paie $ara seminte iar ne!oia de apa scade de cca 10 ori. pt -icar-onat la rosii se dau 10 g la litru sau 10 g la 10 litriB
ga-riel
•
LaI 10 2012 at 12:0 pm @ aspunde completari: &pelinul se taie in '&? -ucati si apoi se $ace in$uzia( &pra$ul de usturoi se $ier-e tot intr&un litru de apa apoi de strecoara se dilueaza si se pune in pompa( &s$atul meu pt %oru este ca mai intai sa experimenteze< eu am preparat solutia si apoi incercam pe planta si pe tip de insecta local.%adeam seara pe cate!a $runze cu puriciF !erzi sau gri sau negri pe prun tranda$ir sau !isin si dimineata urmaream rezultatul. %aca mai miscau mai adaugam ulei alcare in general ataca tot inclusi! $urnici. +au mai adaugam pelin. Apoi stropeam tot. +i asa iti sta-ilesti propria metoda reteta concentratie. +uccesurile !in dintr&o o-ser!atie atenta. Pe site&uri de pro$il exista di$erente de a-ordare a pro-lemelor cu concentratii di$erite si amestecuri di$erite. Poate ca e -ine si asa si asaF.%omeniul meu de interes este li!ada si apoi gradina dar in gradina sunt incepator in ast$el de tratamente. Oandacul de colorado il astept dar nu&i dau mai mult de 2 zile de #oacaF cu un asa arsenal la indemana. +i la rosii cum se amesteca laptele cu apaB 1:1 cum!a ca plec acum sa aplicWtocmai a trecut ploaia. o
plox
13
LaI 11 2012 at X:2? pm @ aspunde gariel : aspund cu intarziere pentru ca acum am a#uns si eu in $ata calculetei. 1 litru de zer lapte lapte -atut ke$ir sanatoate cu sauF la X litri de apa si daca !rei !reo 20&0 sau *0 depinde de tine cat esti de increzator picaturi de tinctura de iod. Atat. +por<
ga-riel
LaI 11 2012 at 10:1* pm @ aspunde /hloB: multumesc<
-o-ita
•
LaI 10 2012 at 12:2? pm @ aspunde Oa-riel cum rezol!i monilioza la prunima intereseaza mai alesB Ce com-inatie $olosestiB L&ar interesa am-ele metode: pre!entie si tratament. Lerci.
ga-riel
•
LaI 10 2012 at ':2 pm @ aspunde cu monilioza lucrurile stau cam asa in !iziunea mea: ea exista ciar daca nu o !edem prin sporii saiiar pomii cu antecedente ii stim. Ma mine din cei peste ?0 de pomi 20 pruni 20 meri si restul !isini ciresi peri si nuci doar un prun are asa $rumusete de mucegai. +i la moment de temperatura si umiditate potri!ite pe teren prielnic apare in toata splendoarea. Ce inseamna teren prielnic: pom $ara imunitate si neacoperitF. Pentru a &i mari imunitatea ii dam tot ce tre-uie la radacina dar si pe $runze. %7PA +TUP,E A7VC C7 U MUPAT,CA CEV7+A pe pom sau stropesc cu lesie &'00 g cenusa la ' litri de apa $iarta apoi adaug inca ' l. ,ar pt a&l acoperiF se $ace o $iertura de $runze de ceapa rean soc si musetel '00g la ' lit pina da in clocot. +e stropeste si ast$el ii scim-a gustul si mirosul pomului $iind de nerecunoscut.pe $runza si $ruct daca locul e li-er !in ciuperci si mucegaiuri( daca locul e ocupat cu depuneri -ene$ice din $ierturi atunci nu mai prezinta interesF . +i ,n !arianta cu $ostele glorii Campion Topsin si %Itane este indicat a se pre!eni ca !indecarea e di$icila. Pe termen lung tre-uie rezol!ata pro-lema solului im-ogatit cu $ungi in special de la lemn putred apoi cu compost pt ca a!and multime de elemente cimice si microorganisme pomul poate lupta usor cu agresorii.+tii cum e nu toti copiii $ac guturai.
-o-ita
o
LaI 11 2012 at >:' am @ aspunde gariel : Lai lasat a$is<: Vu ma gandeam la ideea asta de acoperireF. ,n pri!inta soluluiWai dreptate. Am constatat ca am pro-leme mari la acest capitol si urmaresc sa remediez pro-lema in cel mai scurt timp. Parca este inertW!reau sa&l readuc la !iata. Pe prunii respecti!i monilioza apare in $iecare an. AcumWn&am inteles putin ordinea: mai intai il acoperi cu $iertura respecti!a iar apoi arunci o lopatica de cenusaB +i inca o cestie: !or-esti in cazul in care nu ai cenusa de 2 stropiri. A doua nu o poate spalaF pe primaB +i ciar daca sunt putin o$$topic mai am o o-ser!atie o intre-are: dupa ce rezol!am pro-lema solului o stropire periodica cu ingrasamant $oliarWn&ar rezol!a toate pro-lemele in mareB
ga-riel LaI 11 2012 at 10:'0 pm @ aspunde oita: &pt pro-lemele solului a!em 2 $ilme per$ecteF in caz ca nu le&ai !azut htt/&<
ti le recomand pt acest Heekend<< Pt ca -ataiaF e mare pt $iecare cm2 de prun tre-uie acoperit si asa o-tinem un mediu neprietenos cu $ungii. Lonilioxa nu apare in $iecare an ea e xista de cati!a ani stiu ca ai inteles doar ca asteapta conditiile sa in$loreascaF. Tre-uie doar sa i&o iei inainte< despre stropiri: $ie dau cu $iertura&amestec si apoi pra$uiescF cu cenusa lucru care e -un de $acut si dupa $iecare ploaie cand sunt inca $runzele umede si se prinde cenusa $ie pregatesc din timp lesia prin $ier-ere sau apa statuta cu cenusa zile si stropesc dar nu consecuti! ci la cate!a zile. poti $olosi $ierturi sau macerate. Ca o o-ser!atie: tratamentele -io sunt mai greoi de aplicat in comparatie cu metoda cimica( tre-uie sa recoltezi plantele necesare sa ai de unde in primul rand sa prepari solutiaWmai multa munca si mult timp alocat. %A pt ca nici cimicalele nu o$era garantia succesului pt ca in !iitor $lacoanele nu se !or mai gasi sau !or $i $ scumpe si mai ales pt ca nu e -ine sa mancam idomil si %Itane pt toate acestea zic ca merita< Primii ani sunt mai grei.
1@
-o-ita
LaI 1* 2012 at >:*X am @ aspunde gariel : Lerci Oa-riel. oi !iziona si $ilmuletele cu solul. Ciar am ne!oie de asa ce!a.: Am sa $ac $iertura si mai gasesc si ce!a cenusaWinsa acum este o !reme capricioasaWle las spre s$arsitul saptamanii. Cam ani mi&am propus si eu de experimenteF. La si intre-amWde unde stiiB:
ga-riel
LaI 1* 2012 at X:0X am oita: PaiWse citea pe tineF ca poti duceF ani ,ar dupa aia te o-isnuiesti. %upa un an unii n&au mai pus mana pe cimicaleF pt ca ii deran#a ..mirosul ciudat +a imi spui ce impresie ti&a lasat $ilmul +UM7M Oeo$$ MaHton. Ce se spune acolo este per$ect aplica-il. ,n cel de&al doilea $ilm mare parte este orientati!a. +i mai este un $ilm unde apare o li!ada per$ect sanatoasa si tot de la sol incepe. %ar ala mai tarziu ca nu e tradus.
-o-ita
LaI 1* 2012 at 12:? pm @ aspunde gariel : ,a uite< Ce usor sunt de cititF
armeria
LaI 1* 2012 at :2 pm oita: asa asa toata lumea W pe pri!atFWuite cum pri!am lumea de o gramada de in$ormatii si de experienta noastra Vu !a luati de mine !or-esc dooooar in numele meu
-o-ita
LaI 1' 2012 at X:1 am @ aspunde armeria : Uk. %ar sa stiiWin general discutiile intre -aieti nu prea sunt interesante. Acum serios: articolul este despre maceratul de urzica iar discutiile au a#uns la sol permacultura si -iodinamica daca ne luam dupa $ilmulete. %eciWsa nu $im o$$topic<
ga-riel
LaI 1' 2012 at ':*1 pm oita: pai si ce daca $etele !or sa traga cu ureceaB Ve dam si noi cu urzica siWramanem aici. Ca tot permacultura e<
ga-riel
•
LaI 11 2012 at 10:'* pm @ aspunde htt/&<<333.infotera/ii.ro
cel de&al doilea $ilm &7V UL U ACA U PMAVETA.
ga-riel
•
LaI 1* 2012 at :> pm @ aspunde ok totul la !edereF nu pe pri!at asa a zis armeria asa $acem<& ca ea plateste ..si oricum nu stiam adresa ta -o-ita tata sau mama deci ne putem intinde la !or-a aici cat e despre incercari personaleF.
-o-ita
o
LaI 1' 2012 at 1:1X pm @ aspunde gariel : Cum adica ea platesteFB 1. Ce te interesa de la ,nstitutul Pomicol LaracineniB 2. ,eri m&am uitat mai -ine la pomiWsi au de#a moniliozaW$runze rasucite si pe unele $ructe pete mici. •
ga-riel
1
LaI 1' 2012 at ': pm @ aspunde pai cine comandaFplateste< 1.Fcum adica ce ma interesaF de la ,PLB +au ai cititF pe mineB 2.nu au de#aF ci e aia !eceF. 6ier-e $runze de rean soc ceapa si musetel daca gasesti. %aca nu cu urzica. Acum am a$lat ca si -usuiocul e -un si !oi cauta despre cum se aplica.
-o-ita
o
LaI 1' 2012 at :1 pm @ aspunde gariel : 1. Prin luna martie ma intre-ai in alt loc daca ,CPL $ace si li!rari prin postaB Pana m& am desmeticit eu am pierdut postul respecti! si n&am mai apucat sa&ti raspund. Acum raspunsul: nu $ace dar pot sa&ti $ac eu rost si sa&ti trimit. 2. Cred ca le gasesc pe toate. Uricum au destul rodWsi anul asta este o ocazie sa !ad daca pot sa o com-at. Asa ma ii supun pentru teste. Cu urzica5coada calului le&am dat de#aWo data. tamara
•
LaI 1' 2012 at >:1X pm @ aspunde tr8dare tr8dare daY s8 știm și noi < adic8telea !or-ir8ți !oi prin alte p8r ți da po!estiți și la popor despre ce c8 $iind anul 2012 s8 nu murim proști ;n alt8 ordine de idei mulțam $ain pentru $ilmule țe. !eri interesante. și ca s8 $iți ;n spiritul acestui -log po!esti ți mai cu am8nunte mai cu detalii detaliate a șa ca la pro$ani c8 nu to ți lucr8 pe la sta țiuni pomicole și !rea s8 $ac8 și creierii lor mai multe circum!olu țiuni. nu $iți egoiști ați !8zut8r8 ce ioncreang8 e plox B
ga-riel
o
LaI 1' 2012 at >:'> pm @ aspunde tamara: %a plox e ioncreanga si toparceanu la un loc. Pt ca urmeaza zile ploioase aduc si al treilea $ilm netradus dar $$ sugesti! dupa care nu ar mai tre-ui sa existe secrete pri!ind solul< htt/&<<actoedenfilm.com<
izionare placuta si de $olos<:& Ella von Fei$er
LaI 1? 2012 at 12:' pm @ aspunde gariel : 6oarte $ain $ilmul< Lultumim $rumos<
ga-riel
LaI 1? 2012 at 1:10 pm @ aspunde Ella von Fei$er : Cu placere..si tie Tamara. +unt sigur ca de#a a!eti planuri de aplicare. %ar cele de mai susFWs&au !azutB Lerita ciar si re!azute dupa o !reme. tamara
LaI 1? 2012 at 1:2* pm gariel : !8zute și ;nsușite. cu ocazia asta am redescoperit și re!8zut tradus de data asta +epp Nolzer: Permacultura montan8 cu terase și paturi ;n8l țate htt/&<
tamara
LaI 1? 2012 at 1: pm gariel : ps. ceea ce ne arat8 peter proctor se poate !edea și aici $oarte detaliat: htt/&<<iod=namics.in
de tradus traduce goag8luY •
tamara
LaI 1? 2012 at 12:11 pm @ aspunde mulț8miri ;ndelungate. •
ga-riel
1D
LaI 1? 2012 at :'* pm @ aspunde am de treimis o adresa si ..nu !rea< Cum sa $acB
ga-riel
•
LaI 1? 2012 at ?:* pm @ aspunde se tasteaza insecticid. -logspot. com si a!eti un ta-el $ detaliat cu plantele si concentratiile pt tratarea tomatelor.
ga-riel
•
LaI 1? 2012 at :21 pm @ aspunde Plantele ca si insectele sau ca oricare $iinta sunt expresia unei armonii a unui tipar de creatie.Cu o !i-ratie speci$ica cu o gama de sunete sau de culori propriiW Cine!a a reusit sa surprinda ce!a din toate acestea. %e aceea apropierea de tot ce este !iu tre-uie sa tina seama de sensi-ilitate si de dragoste. !edeti ce a iesit si nu sunt truca#e( acele armonii sonore ciar exista< htt/&<<333.=outue.com<3atch0feature/la=er?emeddedvn6hh@6JKmI!L <
-o-ita
•
LaI 1 2012 at X: am @ aspunde e$eritor la $ilmulete: & primul este $ain si sugesti!. Oa-riel ai incercat reteta de compost 2':1B & al doilea mi se pare putin propagandist dar sunt multe ade!aruri in el nu prea sunt un $an -iodinamica. +unt curios care sunt cele > ingrediente pe care le adauga in -alegarul de !aca. 7nul ar $i o com-inatie de coada soricelului si musetel dar restulB +i apoi eu zic ca gaina si rata sunt mai -une ca !aca. & pe cel netradusWn&am a!ut timp sa&l urmaresc. &iar la ultimul trimis de tamaraWce com-inatie miraculoasa de *0 de seminte $olosesteB
ga-riel
o
LaI 1 2012 at 1:2 pm @ aspunde oita: in $ilmul netradus poti !edea un alt tip de compost precum si o li!ada netratata cimic per$ect sanatoasa. ,maginile sunt pe intelesul tuturor( $ilmul imi pare mai instructi! decat cel cu -iodinamica adica mai practic. Compost de 1> zile mi&am propus una in $iecare luna sunt la a treia gramada de 1m. Me $ac si le duc in gradina pt ca solul nu arata asa cum tre-uie inca. oi mai $ace una ce!a mai mare pt ca am -aloti de paie si)mi permitF( pt ca am prins cura#acum sunt limitat doar de dimensiunea prelatei cu care acopar.
-o-ita
LaI 1 2012 at 1:' pm @ aspunde gariel : am sa ma uit negresit. am !rut sa&l !ad asearaWdar nu mergea net&ul in zona mea. iti spun parerea in cate!a zile. acum am si o urgentaW!ezi sectiunea de intre-ari.
-o-ita
LaI 1> 2012 at X:'' pm @ aspunde gariel : in cazul cand se $oloseste pentru acoperire tocatura de crengi sa se e!ite coni$erele -rad pin molid. or $ace solul $oarte acid. +i ca pont: daca !reti sa plantati a$in dar nu sunteti sigur de p&ul soluluiWaruncati in groapa de plantat o lopata de rumegus de -rad sau ace de pin. •
ga-riel LaI 1> 2012 at :2 pm @ aspunde htt/&<<333./ermacultura.ro<*+;;<+*
despre insecticide ecologice •
ga-riel LaI 1> 2012 at : pm @ aspunde htt/&<
1
-o-ita
o
LaI 1> 2012 at :** pm @ aspunde gariel : 7n site $oarte interesant. Lultumiri.
-o-ita
•
LaI 1> 2012 at :2 pm @ aspunde %e mare a#utor retetele. ,nsa cer o explicatie: am o in!azie de paduce negru la !isin. Este prima data cand are asa ce!a. Astazi am studiat mai amanuntit pro-lema si se pare ca sursaF este un soc care creste in apropiere. Este plin. ,nsectele au $ost atrase de $lorile acestuia si acum toate $ruzele lui sunt pline de paduci. ,n unele retete se utilizeazaW$runzele de soc la o-tinerea insecticidului. Cum mai !ine si astaB
ga-riel
•
LaI 1> 2012 at :*' pm @ aspunde Wpai poate socul nu atacaF si paducele negru. %ar si pelinul atrage ast$el de insecte mici si negreW numai ca in urma $ier-erii decoctul o-tinut are alte proprietati. Ma coloniile de insecte eu stropesc local cu pompa mica de mana. Asa imi a#unge o cantitate mai mica de solutie. ,ncearca pe inserat cu ulei al- si -oia sau pelin $iertesi !ezi dupa 2* ore e$ectul. %aca nu mai um-li la concentratii sau adaugi ce!a spirt sanitar. Vu tre-uie lasati in pace ca se extind repede pe pom.
-o-ita
o
LaI 1> 2012 at X:? pm @ aspunde gariel : la uleiul al- m&am oprit si eu. %au maine o $uga sa cumpar sapun licid ecologic si un pul!erizator mic. ,nsa !oi stropi doar socul pomii i&am stropit de#a cu macerat de urzica si prea des strica. Pe ei ii las 2 zile apoi stropesc si cu uleiul al-. Este curios oricum. Eu unul stiu ca $runzele de soc sunt toxice. ,n $ineWsa sal!ez !isinii.
ga-riel
LaI 1> 2012 at X:** pm @ aspunde oita: e !or-a de detergent licid de !ase ca e -iodegrada-il si par$umat Pul!erizatorul sa ai-e regla-il #etul si sa ai-e 1.'&2 litri.
-o-ita
LaI 1> 2012 at X:' pm @ aspunde gariel :
nu cred ca are importantaWgrasimea de origine animala conteaza.
ga-riel
•
LaI 1> 2012 at :*X pm @ aspunde uneori cand $ac plim-ari de relaxare prin li!ada iau o galeata si $oar$ecele si indepartez toate !ar$urile contaminate la crengi. Este super e$icient . Lare atentie apoi cu ceea ce ai strans in galeata<<
-o-ita
o
LaI 1> 2012 at X:'0 pm @ aspunde gariel : Nm< +tii ca si mie mi&a !enit ideea astaB< V&am multi pruni !reo 1'Wsi i&am identi$icat pe cei cu pro-leme. Cred ca solutia este -ene$ica in cazul -olilor monilioza plum pox& !arsatul prunilor. Aceste -oli se trateaza greu in ani si o igenizare a culturii este $oarte utila. oi indeparta atat crengutele contaminate cat si $ructeleWoricum sunt prea incarcati. TotusiWa!eti gri#a si ce taiatiWmai ales in cazul pomilor tineri. +a nu stricati coroana.
donnI[team
•
LaI 22 2012 at >:' pm @ aspunde Nello Ce!a e$icient impotri!a gandacului de colorado stitiB o
plox LaI 2 2012 at :X pm @ aspunde donn=?team : Cauta aici articolul Com-aterea gandacului de colorado prin metode -ioF si poate ca !ei gasi ce!a
2
ce te&ar interesa spor<
ga-riel
•
=une ? 2012 at X:> pm @ aspunde htt/&<<333.=outue.com<3atch0feature/la=er?emeddedvGf/Egur:-ecL <
la ce e cola cea mai utila<<< htt/&<<333.=outue.com<3atch0vThaE/aMGS3featurerelated
ga-riel
•
=une ? 2012 at X:* pm @ aspunde htt/&<<333.=outue.com<3atch0vIKaT$"vofeaturerelated
cum se scapa de $urnici<< Cristina
•
Larc 2 201 at 11:2X am @ aspunde htt/&<<+>
,dee $oarte -una incercata de !ecini. Lerge excelent< oi descrie rezultatul mai ales pe post de ingrasamant Cristina
•
Larc 2 201 at 11:1 am @ aspunde Am o mare pro-lema cu miriapozii nematode. +titi !reo solutie naturala pentru gradinaB Lultumesc anticipat
plox
o
Larc 2> 201 at >:'1 pm @ aspunde Cristina : Craite craite si neaparat craite
se poate printre craite si calendula gal-enele
CUT\+
•
=une 1' 201 at 12:0* pm @ aspunde NEE, LA, E+TE C,VEA PE&A,C, UALEV, "7V,BW C7 TUT7M ECUV6UTAVTE %,+C7T,,ME %E A,C,< 7VEU, LA %7CE C7 OAV%7M MA ECNEA CMACA %E MA ULAV, ,V +EV+7M CEM LA, 67LU+ AM C7AVT7M7,<. AL %U7A PU"MELE: 1/ C7L +CAP %E OAV%AC,, %E "7CATA,E C7 %ETEOEVT7M %E A+E V7 L,UA+E %E TE AP7CA TUATE AMEO,,ME %,V M7LE<<<. AL C7LPAAT CA&V AV,, TEC7T, CAPCAVEME A,% %A %,V PACATE AV7M ACE+TA AL %AT "AV,, %EOEA"A<<< AL C7LPAAT %E EU 2& U, %A PACA ,TAM,EV,, AV% AV7MS ACE+TA %UA CACA+EME CAPCAVEMU PT. CACAMAC,< AL LA, ,VCECAT U +UM7T,E &9,CE&+E E6,ACE CAE&, 6AA L,U+ PEVT7 PE+UAVE C7 AMEO,, %A CACAMAC,, PACA +E +,LT ,V MAO7M MU<<< %E M,P,C,7M PEVT7 OAV%AC,&V,C, U"A<<< CEA LA, +7+ +E PULEVEA %E+PE 6APT7M CA VE+76E,T,MU V7 ME PMACE %ETEOEVT7M %E A+E< V& AL ,VTEME+ TUT7+, C7L +E PEPAA +, C7L +E A%L,V,+TEA9A<<< 2/ AL U L,C7TA OA%,VA PE "AMCUV 7V%E AL PMAVTE LE%,C,VAME +AM,E U,V,TA LAON,AV "7+7,UC +, PMAVTT7TE %E +TE,E %7MCE&P,L7M AV. LA, AL +, PN\+AM\+ PE7,AVA LA, ,7V E+T AL A+A%7, %E CA+TAETE MALA,U+ %E S,]AVU %E CA+TAETE LE^,CAV – PEP,TU A+A%7, %E PN\+AM\+ +, %E U+,,. AAA EA +A 7,T LA, AL MA ON,EC, +, U U+TUPA+CA. LA P,CUP+,+EL C7 ACA,EV,&U OUA9A<<<< AL +CAPAT %E E, ,V %UA CATEA CEA+7, C7 7V %ECUCT %E A%E, ,7TE MA CAE AL A%AUOAT +, U +UM7T,E %E 1J 7ME, E+EVT,AM %E "7+7,UC< PACA ME&AL %AT C7 VAPAML: ,CTU,E TUTAMA<<< AC7L MA CCA. U M7VA V7 +T,7 C7L L&AL M,P,T %E L7+C7M,TE AM"E +, V,+TE L7+C7M,TE MA ACEEA+, LA,LE %A VEOE< V7 EA7 +A&L, P,E% PMAVT7TEME< CE +A 6ACBBB P.+. PEVT7 PNMU^ CEME LA, +,VCEE APEC,E, +, 7A, %E ",VE E, +, T7T7U CEMU CE&, ,7"E+TE&,VCM7+, M7LEA CEMU CAE V7 C7AVTA<<< L7MT7LE+C. o
plox =ulI 1 201 at 10:22 am @ aspunde C:TS: Lultumiri multe CotIs ezi ce mai gasesti potri!it si aici htt/&<
,n$uzia de $oi de ceapa da rezultate cel putin la mine au dat. ,n$uzia din usturoi dar e drept pe
21
-alcon nu mai poti sta si nici sa lasi usa descisa spre camera. ei pati cum am patit&o eu de o saptamana n&a mai putut dormi nimeni in camera cu loggia<<<< . Prietena mea este cenusa cu ea ma descurc iarasi cam in orice pro!ocare de acest gen. Cu carcalacii stiu doar ca mama punea capcane cu paine inmuiata in acid -oric. E de durata in sensul ca nu scapi de ei azi&maine ci tre-uie sa astepti ce!a timp. %oua&trei saptamani. Carcalacioaicele duc la plozii lor mancare otra!ita si aceia isi dau duul in concluziune nu mai sunt generatii ulterioare iar restul se muta unde !ad cu ocii< thamara
o
=ulI 1 201 at ?:12 pm @ aspunde /hloB: C:TS: un s$at pentru !iitor : nu te mai r8sti la noi scriind cu ma#uscule. mulți cred c8 dac8 scriu cu ma#uscule mesa#ul lor sare ;n oci și automat e citit. ei -ine cnd l&ai scris am !8zut am constatat c8 mi&ai spart timpanele și am trecut mai departe. acum citind r8spunsul lui plox am citit pe ici pe colo ca s8&mi dau seama la ce se re$er8 plox <<< este groaznic de greu de citit asemenea mesa#e inclusi! alea scrise și ;ngesuite la co șni ț8 s8 ;ncap8 ct mai mult < adic8telea alea $8r8 alineate $8r8 spa țiu dup8 punct $8r8 nici&o pauz8 s8& ți mai tragi su$letul ;ntre doo $razeW. dac8 scriai și !reun _senza ționaF sau _ șocFW a!eam impresia c8 s&a redescis ote!eul și %%senza ționaluY a greșit andrisantul ;n alt8 ordine de idei pIsalisul ți&a $ructi$icat pn8 acumB dar cele trei $eluri de castra!ețikiHano e tot castra!eteB șeruieștene și noo din experiența ta la ;ntreținerea acestor plante le ai din semin țe cum le uzi ;n ce p8mnt cresc temperatura suportat8 luminaW etc sporuri și r8-dare la tratamente thamara
=ulI 1 201 at ?:1X pm @ aspunde thamara: erat8 _senzaționalF șeruiește-ne scriu ;n pat cu o singur8 mn8W doo și noo nu intr8 la erat8 Ella von Fei$er
=ulI 1 201 at :'? pm @ aspunde thamara : Touce Tamara< Li&a placut si 2 si X Castra!etele ala peru!ian oare nu e pepinoB Ca eu de pepito nu am auzit. Li&as dori sa aud ca a $ructi$icat la cine!a PIsalis&ul. Eu am doar !arianta romaneasca numita Papalau sau Manterna Ariciului. Anul trecut am a!ut cate!a $ructe mici si amarate. thamara
=ulI 1 201 at >:* pm Ella von Fei$er : : : cic8 ar $i castra!ete mexican PepitaLelotria sca-ra con$ormhtt/&<<333.sieer$.ro
22
peru!ian este pIsalisul htt/&<
plox
=ulI 1 201 at 10:X pm Ella von Fei$er : :d alkekengii&ul tau putea sa $ructi$ice si para$ructi$ice Ellule ca tot otra!icios ar $i $ost. PIsalisul peruan mexican sau cum le mai zice unu si altuY – tomatillo crez ca stiesti ca suntara manca-ile. +i da am a!ut acu $o doi ani si mi&or placura rau de tot. Au o alta aroma decat !erisoara "ettI rosia o sa!oare si o aroma mai intense si maiWnuYs s&o de$inesc..mmniaam. +unt si cu aroma ce aminteste de ananas $ragi dar nu le&am intalnit. ,nca. rei sa&ti trimit niste seminte pentru la anuYB Asa ca sa !ezi cum este soiul pe care&l am eu cel peru!ian.+a&mi zici.
CotIs
=ulI 201 at 1:1* pm @ aspunde thamara: ,mi cer scuze tuturor pentru ma#usculele mele care se rastescF asurzind pe toti cei de aici< Am pro-leme destul de mari cu !ederea de aproape -oala pro$esionala&mi se trage de la grapic&design si gra!ura. Li s&au spart ocelarii de aproape si $iind lentile mai speciale tre-uie sa&mi comand altele in Oermania&cam costa ce!a timp si -ani< Acesta este moti!ul pentru care scriu cu ma#uscule< Cand lucrez la o carte culegere text gra$ica interioara coperti ect. desigur ca scriu normal dar ocii imi o-osesc $. mult< Plox multam $ain pentru eleganta si ra-darea de care dai do!ada dar si pt raspunsul concret postat. Am toata nade#dea ca minunata Plox ii !a contamina pe toti cu $elul sau de&a $i: muuuuuult -un simpt nati! indelunga ra-dare si ci-zuinta multa multa !eselie si&mai cu seama inima< CAci unde dragoste nu este nimic nu este< ,n rest n&am ne!oie sa $ac dri$turiF pe -loguri pentru a lesina cine!a dupa mine nici pentru a intra in gratiile cui!a ori pentru a cersi atentie< Este $oarte trist $aptul ca intotdeauna se gaseste cate cine!a indeose-i la noi la romani care una&doua sa&ti puna dangaua in $runte pus in discutia colecti!ului pentru ca apoi sa $ii muscat de urece pus la coltul de rusinicaF spre a s$arsi in cele din urma prins cu acul entomologic in sertarul cu daunatori pentru a $i $oarte atant studiat su- microscop ca un acarian $oarte ciudat la ca$eaua de la ora $i!e oYclock $ixe dimpreuna cu colegii de la-orator. Vu $ac caz de prezumptia de ne!ino!atie dar prea se pune $ierul rosu in -aza principiului cea mai -una aparare este ataculF< "oala mioritica ce estompeaza din pacate $oarte mult ceea ce $ac unii ca Plox ori asemena ei. %esigur ca nu&ti alegi unde te nasti dar iti alegi unde traiesti< +i ciar daca intr&alte tari de soare pline nu um-la cainii cu co!rigi in coada n& am !azut pe&aici prin tara unul sa poarte cozonaci< +i totusi stui ca dragostea le ra-da pe toate le indreapta pe toate pentru ca mai mare decat aceasta nimic nu e< +peranta moare ulima&nade#dea V,C,U%ATA< asta ca sa incei de -ineF cu ma#uscule< ,nca odata imi cer iertare. thamara
=ulI > 201 at >:2* pm @ aspunde Cot=s: ad#udecat< ;mi pare r8u pentru de$iciența de !edere. și eu pun doo pereci de ocelari una peste alta cnd scrisul este m8runt 52' peste 5*'
2
atenționarea a $ost spre -inele t8u pentru c8 ȘT,7 c8 ;n general FscrierileF cu ma#uscule cam de peste tot – $orumuri -loguri site&uri specializate – nu prea sunt citite<<<< dar cum -ine zici muuult8 r8-dare i&a dat %&zeu lui plox și ai a!ut noroc cu ea c8 alt$eeeeelW nu&ș cine te citea < n&am prea ;nțeles eu ciar tot ce ai !rut s8 spui de pild8 nu& ș ce trea-8 are ap8rarea cu ataculW BBBB sau locul nașterii și cel ;n care tr8iești cu _pre$ecturaFW <<
armeria
=ulI > 201 at X:'1 pm @ aspunde thamara: Tamaraaaa ce&ar $i sa te zgaiesti un pic la oglindaB
armeria
•
=ulI 2 201 at >: am @ aspunde Eu am mancat anul trecut din productie proprie si sper ca si anul asta W Alcencengi del PeruWsi e delicios
plox
o
=ulI 201 at >:1* pm @ aspunde armeria : Armeritta dac8 este del Peru e clar ca e pIsalis. Cel o-ișnuit alkekengi p8p8l8ul sau cum ii spunea mama p8Lp8l8uleste toxic a!and o mare cantitate de alcaloizi. Lai exista !arietatea PI. mexican PI. pu$os PI. $ructat etc deoarece exista cam X0&1'0 de soiuri/!arietati de cultura si sal-atice pe lumea aista •
plox =ulI 2 201 at 12:0? pm @ aspunde 6etelor cucuietelor o ț;r8 de respiro rogu&!a< Ustoiți!a&ți sa nu incingem amnos$erile ca&i a șe de -ine si placut a$arY< Am !enit si io de&o zi acasa si ce !azB< Ma loc comanda
#acerat de ur$ic%& insecticid, fungicid, 'ngr%%mnt +cris de huni pe 2.0'.2010 in categoria "radinarit *+ comentarii Eticete: io fungicid ingrasamant insecticid macerat de ur$ica ur$ica
2?
Aparent urzica este o plant8 minune un $el de Chuc Norris al plantelor. 9ic asta pentru c8 are o utlizare extrem de larg8. Ceaiul de ur$ic% este $oarte s8n8tos și -ene$ic organismului recomandat pentru nenum8rate -oli și in$ec ții iar sam/onul de ur$ic% poate $i preparat ciar și acas8 și este $oarte -un pentru eliminarea m8tre ții. +8 nu uitam nici de mnc8rurile preparate din urzic8. "ine;nțeles moti!ul pentru care scriu des/re ur$ic% este utilizarea ei ;n agricultur8. Este parc8 scoas8 din reclamele de past8 de din ți dar maceratul de ur$ic% ciar este o soluție ;n 1 deoarece este insecticid fungicid și 'ngr%ș%m'nt deodat8 deci o soluție minune -io. Am !rut sa scriu de#a de demult despre asta dar discuția de aici m&a determinat s8 m8 apuc de trea-8.
Cum se face macerat de ur$ic%0 Prepararea maceratului de urzic8 este extrem de simpl8: • • • • • •
se pune o mn8 -un8 de urzici ;ntr&o g8leat8 cu ap8 raportul este de 10kg la 100l de ap8 se acoper8 și se las8 s8 $ermenteze cte!a zile se amestec8 din cnd ;n cnd se o-ține o soluție extrem de urt mirositoare semn c8 este gata maceratul soluția diluat8 1/10 poate $i stropit8 pe plante opțional poate $i amestecat cu purin dac8 este $olosit ca și ;ngr8 ș8mnt -io.
Pentru mai multe in$ormații despre pomicultura ecologic8 pute ți consulta aceast% carte mersi Armeria. PS& din greșeal8 au $ost ;ncise comentariile la articolul des/re agris dar am remediat situația a șa c8 !8 rog s8 ziceți și acolo dac8 a!eți ce!a de ad8ugat< 12ie3 3ith Pic4ens5
23
6
+e pare ca ești interesat de gr8dinarit așa c8 ;ți recomand s8 te a-onezi prin 7SSsau mail pentru a primi automat ultimele articole de aici pe aceast8 tem8. Ce este 7SS0 +&ar putea s8 te mai intereseze: 1. 2.
ertili$are cu 'ngr%%mnt /entru ga$on 8atoane de 'ngr%s%mnt /entru flori
*+ comments to #acerat de ur$ic%& insecticid, fungicid, 'ngr%%mnt 1 * Ne3er Comments A
!oneizer
•
LaI 2 2010 at :*' am @ aspunde a macera: a Dine un corp solid $runze $lori $ructeW !reme ;ndelungat8 ;ntr&un sol!ent pentru a&i dizol!a p8rDile solu-ile. %in lim-a $rancez8: macerer. %e$iniDie con$orm %E^YX> Corect este a macera i nu a m8cera. Ca s8 nu lans8m noi o nou8 mod8<
uni
o
LaI 2 2010 at X:1? am @ aspunde Lersi oneizer am corectat< L&am uitat si eu la de$inite nu stiu de ce am ramas cu impresia ca se scrie cu 8
adisol
•
LaI 2 2010 at 11:0? am @ aspunde !a rog sa&mi spuneti la ce daunatori merge maceratul de urzicaB o $i -un si impotri!a a$idelorB am $oarte multe pe plantele de $asole !erde si nu stiu cum sa scap de ele prin metode naturiste( poate stiti !reo metoda. Lultumesc
uni
o
LaI 2 2010 at 11:0 am @ aspunde "ine ai !enit adisol< %in cate stiu este -un si impotri!a a$idelor. Lai este -una si solutia de sapun de 1J. Este pe aici un articoldes/re actiunea insecticida a sa/unurilor sunt con!ins ca te a#uta<
zlate nicolae
o
August 0 2010 at 2:1* pm @ aspunde zeama de urzici nu $oloseste la mazare $asole ceapa si usturoi
armeria
August 0 2010 at :2> pm @ aspunde Vicolae la care aspect al maceratului te re$eriB Te rog sa&ti argumentezi a$irmatia •
victoria
LaI 2 2010 at 11:20 am @ aspunde La apuc de cules urzici.+per sa nimeresc din alea de care tre-uie ca nu ma prea pricep la ele
2@
uni
o
LaI 2 2010 at 11:2 am @ aspunde +por la trea-a dar sa re!ii neaparat cu rezultate
<
victoria
LaI 2 2010 at 1:? pm @ aspunde "ineinteles @dinuca
o
LaI 2> 2010 at 12:10 pm @ aspunde %aca te ciupeF sunt alea -uneW Cu cat te intepi mai tare sunt mai -une dar te s$atuiesc sa porti manusi. ,ntepatura de urzica este $oarte -una in reumatisme dar nu in starea ta.
adisol
•
LaI 2 2010 at 12:2? pm @ aspunde Lultumesc mult uni o sa incerc si cu solutie de sapun.
armeria
•
LaI 2> 2010 at :* am @ aspunde Nuni cu acordul tau o sa $ac cate!a completari. E important sa speci$icam: & urzica !ie 7rtica dioica( & planta !erde sau uscata pentru ca raporturile sunt di$erite( & plantele tre-uiesc puse $ara radacini( & e importanta perioada de macerat pentru ca destinatiile sunt di$erite( & resturile de urzica dupa stoarcerea licidului se pot pune la compost( & pentru a nu se in$unda gaurile stropitorii/ pompei de stropit/!ermorel se poate pune de la -un inceput urzica intr&un saculet de panza( rezultatul $inal $a $i curat si nu !a !a da -atai de cap @dinuca
•
LaI 2> 2010 at 12:12 pm @ aspunde a rog precizati ce inseamna purinF. +i raportul de 1 kg planta la 10 litri este in cazul urzicilor !erzi sau al celor uscate. +unt -une amandouaB Lultumesc Adinuca
armeria
•
LaI 2> 2010 at 1:1 pm @ aspunde & 1 kg planta !erde sau 200 g planta uscata la 10 l apa( & purinul se o-tine dupa 1* zilecand spuma aparuta la inceputul perioadei dispare( & se stropesc plantele la amiaza cand este soare( & pentru a$ide se $oloseste extractul la rece nediluat o-tinut in maxim 2* ore(
uni
o
LaI 2> 2010 at *:2 pm @ aspunde Cred ca tre-uie sa $ac un update la articol cu toate in$ormatiile noiW
armeria
•
LaI 2> 2010 at ':? pm @ aspunde eu zic sa&l mai lasi asa cate!a zileWpoate mai apar si alte in$ormatii
adisaci
•
=une 22 2010 at 11:0? am @ aspunde cautand am gasit urzica insecticid dea#uns ca ma ciupea cand o culegeam sa o mananc deciF& pentru a$ide se $oloseste extractul la rece nediluat o-tinut in maxim 2* oreFa scris armeria. intre-are:2* de ore dupa 1* zile de macerare sau 2* de ore dupa ce au $ost puse la macerat o
uni =une 22 2010 at 1:' pm @ aspunde
2
"ine ai !enit adisaci< Eu cred ca 2* de ore in total dar poate ma corecteaza ArmeriaW
armeria
•
=une 22 2010 at ?:*X pm @ aspunde ce sa corectezB e asa cum spuneti toti. 2* de ore in total.
uni
o
=une 22 2010 at >:11 pm @ aspunde +tiam eu ca ar tre-ui sa $ac un update la articolW
adisaci
•
=une 2' 2010 at 11:1' am @ aspunde -una uni -una armenia ok am lamurit primu aspect. apa5urzica52* ore) a$ide moarte dar 1 kg plante510 l apa 51* zile ) miroase urat unde se $olosesteB !a multumesc si sper sa mai !adisaci
armeria
o
August 2010 at 10:? am @ aspunde Adisaci scuze cred ca am scapat comentariul tauW ad ca tu esti interesat de maceratWcare dupa cum a spus Nuni este in 1 insecticid $ungicid si ingrasamantW ar tre-ui sa descizi linkul cu Pomicultura ecologicaWacolo gasesti detalii. %aca nu este prea tarziu poti sa intre-i concret ceea ce te intereseazaW
gootzila
•
August 2010 at 10:0X am @ aspunde am mari pro-leme cu a$idele daca o sa $ie -una metoda o sa re!in si am sa !a multumesc din su$let o
armeria August 2010 at 10:*1 am @ aspunde Oootzila tre-uie sa ai gri#a in perioada asta cu urzicile ca sunt in$lorite riscand ast$el sa&ti umpli pe !iitor gradina de urzici. Pentru macerat ideale sunt urzicile tinere nein$lorite. Pro-leme cu a$ide la ce anumeB
o
uni August 10 2010 at *:2X pm @ aspunde "ine ai !enit gootzila< +per ca !ei gasi raspunsuri la intre-arile tale. achenathon
•
+eptem-er X 2010 at >:0' pm @ aspunde 1.cel mai -un site de gr8din8rit. ;l citesc și m8 inspir din el de cnd am descoperit c8 pe internet pot g8si a#utor pentru pasiunea mea gr8din8ritul. 2.de asemeneaALE,A este demn8 de toat8 lauda. unde pot s&o g8sesc la modul direct pe -logB printr&o alt8 modalitate pe netB – nu $izic ci con!ersati! <<< .am $8cut macerat de urzici dar am o mic8 ;ntre-are : se poate p8stra pentru mai mult timp solu țiaB dac8 da cumB *.drag8 uni m8 str8duiesc s8&mi construiesc și eu un -log dar recunosc c8 $iind la ;nceput mi&e destul de greu. cum pot a$la niște s$aturi de la tine despre cum ai accesat tema Lontezuma și apoi Ataualpa cum le&ai instalatetc. – am o-ser!at c8 e ști $oarte darnic ;n s$aturi și a#utor și m&a ș -ucura dac8 m&ai a#uta și pe mine mulțumesc anticipat o
uni +eptem-er 10 2010 at 10:20 am @ aspunde
2D
"ine ai !enit acenaton< Lersi pentru cu!intele tale de lauda si ma -ucur ca iti place ce !ezi pe aici . ,ntre-area `2 n& am inteles&o exact cert este insa ca pe Armeria o gasesti aici pe -log sunt con!ins ca iti !a raspunde la intre-area `. Megat de tema -logului din cate stiu eu Ataualpa nu poate $i accesata daca ai -logul pe Hordpress.com ci doar daca ai un osting platit.
armeria
o
+eptem-er 1* 2010 at 11:02 am @ aspunde Acenaton: 1.asteptam contri-utiile tuturor care citesc -logul lui Nuni ca sa $ie si mai -un( 2.sunt o persoana greu de gasit mai usor te gasesc eu pe tine dar daca ai intre-ari pentru mine si ma pricep cu placere iti raspund. aspunsul se -azeaza doar pe experienta mea in gradinarit cele stiinti$ice le cauti pe net sau in carti .maceratul se poate pastra in recipiente de plastic la rece( achenathon
•
+eptem-er 1? 2010 at 12:*? am @ aspunde mulțam $ain pentru r8spunsuri.m&am a-onat și prin mail la -logul t8u uni dar nu primesc niciun su-iect nou.pro-a-il este acti!at doar ++&ul nu și mail&ul B `2 nu era o ;ntre-are ci o constatare.:&
6lorinV
•
Ucto-er 1 2010 at 1:* pm @ aspunde "una tuturor care posteaza aici. La -ucur ca am descoperit acest site $ interesant si $oarte practic. Armeria pentru ca tu esti specialistul de aici am cate!a intre-ari si nelamuriri pentru tine. Eu culti! intensi! tomate rosii in camp pe o supra$ata de mai multe ectare. reau sa $ac aceasta cultura complet ecologica sa nu mai $olosesc ingrasaminte cimice si $ungicide insecticide si pesticide cimice. Li se pare $oarte interesant acest articol despre maceratul de urzica. ,n zona mea exista culturi intensi!eF de urzica sal-atica in padurile din apropiere. ,n urma lecturarii articolului si comentariilor am urmatoarele nelamuriri: 1. Acest tratament cu urzica se preteaza culturii de rosiiB 2. Laceratul se realizeaza 1 kg planta !erde/200g planta uscata la 10 l apa dupa care se dilueaza 1/10. Ce concentratie ce cantitate de solutie $olosesc pentru stropiri pe 100 mp sau la aB . Pentru actiune $ungica sau insecticida se $olosesc concentratii di$eriteB *. Ma ce inter!al de timp se repeta tratamentul tinand cont de $aptul ca eu e$ectuez tratamente regulate de pre!entieB '. Pot e$ectua acest tratament pe intreg ciclul producti! $ara sa creez rezistenta $ungica sau insecticidaB Tre-uie sa alternez tratamentele daca da cu ce anumeB ?. Produsul este -un de $olosit dupa ce a stat la macerat 1* zile. Cum poate $i pastrat temperatura si conditii de exemplu: $erit de razele soarelui etc si pe ce perioadaB . Producerea maceratului se realizeaza in anumite conditii temperatura soare um-ra etcB >. Producerea maceratului se $ace in anumiti recipienti de exemplu: -utoaie de lemn sau il pot produce in -utoaie de plastic de 100 200 lB X. Pot usca urzica si o pot $olosi anul sau anii urmatori pentru o-tinerea maceratului $ara sa isi piarda proprietatileB 10. Pot desidrata maceratul pentru al putea conser!a si re$olosi dupa un an sau mai multiB 11. Care sunt concentratiile si cum poate $i $olosit ca ingrasamant $ungicid sau insecticidB Cam atat deocamdata daca mai am nelamuriri am sa te mai solicit. ,n plus !reau sa mai precizez urmatoarele: 1. Eu e$ectuez tratamentele mecanizat cu LET&ul datorita supra$etei mari( 2. ,n acest an am a!ut cele mai mari pro-leme care mi&a generat pierderi $ mari cu insecta Nelico!erpa Armigera si as dori sa stiu daca acest tratament com-ate acest daunatorB . Am o parcela distincta de aproximati! 2 a separata de restul terenului prin indiguire pe care in anul 2011 o !oi trata doar cu produs din urzica pentru a !edea e$ectul. Tot ce !oi constata !oi posta aici. *. ,rigarea o $ac pe intreaga supra$ata peste 2' a prin picurare. Pot administra produsul prin picurareB '. %aca acest tratament o sa dea rezultate castigurile $inanciare !or $i $ su-stantiale pentru ca tratamentele actuale cimice sunt $ scumpe. Lultumesc anticipat pentru raspuns. o
armeria Vo!em-er 2 2010 at 12:1 pm @ aspunde Te salutam 6lorinV Vu sunt mai specialista decat multa lume de pe aicidupa cum am mai spus depinde de
2
contri-utia $iecaruia sa $acem -logul lui Nuni mai interesant si practic pentru toti. %in cele scrise de tine mai sus sunt con!insa ca a!em ce in!ata si din experienta ta. +incer imi scot palaria in $ata atator a de rosii culti!ate.6elicitari< Ai pus intre-ari concrete pri!ind maceratul de urzica si pentru a te lamuri te in!it sa citesti si sa iti iei notite din link&ul pus de Nuni in articol unde scrie aceasta carteF. Este o carte de pomicultura intrade!ar dar o sa gasesti raspuns la o mare parte din intre-ari o sa !ezi ca sunt si capcane cu $eromoni pentru daunatorul tau ca pentru a $ace o cultura ecologica este ne!oie de ani de con!ersie si multe altele. +por la lecturat si asteptam cu interes impresiile •
plox 6e-ruarI 2011 at *:2? pm @ aspunde La -ag si eu repede in seama dar nu rezist tentatiei asteia de a !or-i despre gradina si pace< ,ncerc sa&i raspund lui 6lorinV si sper sa ma secondeze si pe mine cine!a ca priceputi pYaici – ar domnului< – a!em. %eci: 1 – %a 2 – aproximati! 10 litri/100m2 si * – da:anti&$ungic – e drept ca nu distruge ciuperca ci intarind sistemul imunitar al plantei o $ace pe cea din urma sa $ie $oarte rezistenta in mod natural de aceea operatiunea se $ace pro$ilactic 1 kg planta maruntita cruda sau ?00 uscata 5 ' l apa . +e $ier-e pret de 1'&20 minute se strecoara si se dilueaza 1:20. Cu aceasta solutie se stropeste de cel mult * ori pe sezon ultima stropire cu 20 – 2' de zile inainte de recoltare. ,nsecticid : 1 kg planta maruntita la 10 l apa calda tinuta 2* ore. %ilutia cam intre 1:10 si 1:' in $unctie de necesitati. Acelasi regim de stropiri ca mai sus. Cum tratarea pro$ilactica ne scapa de multe rele e!ident ca se incepe cat plantula este mica apoi cand incepe sa lege primul F motzF si cand dau in parg $ructele. E!ident ca ai a!ut gri#a sa tratezi si sa calesti semintele inainte de a $ace rasad. V&am nicio indoiala. ' – da si da ciar se recomanda alternarea. Pai..sa !edem.. cu suspensie de cenusa cu sapun cu macerat de coada calului de -rusture palamida de rostopasca solutie de acid -oric lapte sau zer in care picuram '&? picaturi de iod la litrul de licid despre remediile astea !oi !or-i la un moment dat mai pe &ndelete ? – %e pre$erat ca maceratul sa $ie proaspat $acut. Este -ine sa a!em 2&&* recipiente cu $aze di$erite de macerare pentru a&l a!ea tot timpul la indemana. %e pastratse poate pastra dar nu prea mult timp la intuneric si racoare. ,n scim- putem strange planta pentru uscare acum pentru a o $olosi anul urmator. +e culege cand urzica este in $loare dupa altii cand inca nu a in$lorit dar are -o-oci se usuca in spatii aerisite si puternuic aerate si um-rite pod patul $anar stransa in snop cu capu&n #os. Apoi planta uscata se depoziteaza in cutii de caron pungi de artie sau panza care _respiraF – maceratul tre-uie sa stea in plin soare< Pentru ca $ermentatia sa $ie -ine accelerata. > – V7 LETAM,CE pentru ca ea a!and un continut considera-il de 6e oxidul de $ier care apare in procesul de $ermentare&macerare ataca metalul rugina<. daca a!em recipiente de metal totusi tre-uie interiorul !opsit sau grunduit oricum tratat ca sa e!itam ruginirea. Cat despre cele din lemnW -une dar nu le&ar sade mai -ine cu !in in eleBB<< X – !ezi la pct ? 10 – ce rost are cand a!em atata materie prima la indemanaB 11 – !ezi pct. &* L&am documentat un piculet re$eritor Nelico!erpa Armigera si iata ce am gasit: pentru com-aterea ei ar tre-ui sa te interesezi de indi!izi de Triogramma la +C %EATUV +M – Timisoara unde se creste si produce . Uricum se spune ca tre-uiesc cam 20&?0 de mii de indi!izi la 1a Vu intru in amanunte ce $ace dumnealui asta o gasesti si in cartea propusa de Nuni tare interesant< si se mai poate incerca stropirea cu in$uzie – decoct de pelin ardei iute in momentul i!irii omizilor eu as zice ca mai -ine de stropit si pro$ilactic. +au toamna dupa recoltare saparea pana la 1'cm adancime pentru a aduce la lumina pupele si coconii. Cam atat. +a ai spor<<
•
plox 6e-ruarI 2011 at *:2> pm @ aspunde imi cer scuze pentru literele mancate si puse anapoda<<<
•
6lorinV 6e-ruarI > 2011 at 10:'> pm @ aspunde ,ti multumesc $oarte mult pentru in$ormatii plox< Anul acesta !oi culti!a aproximati! 0 de ectare cu rosii. Am parcele -ine indi!idualizate prin mici digulete pe care !oi experimenta aceste
tratamente complet naturiste. +per si imi doresc sa $ie un succes. Cele parcele au $iecare aproximati! 2 a. reau sa aplic tratamente si concentratii di$erite pe $iecare parcela in parte. Am sa notez tot si am sa !a impartasesc la toti rezultatele o-tinute. Plox as !rea sa comunicam mai mult si daca !rei te in!it sa imi !izitezi culturile si sa ne s$atuim in aplicarea tratamentelor. a multumesc pentru spri#in la toti<
plox
•
6e-ruarI X 2011 at 12:2* pm @ aspunde lorinN : Lultumesc multatat pentru aprecieri cat mai ales pentru in!itatie. La simt onorata. Vumai ca tre-uie sa nu&ti $aci o idee gresita despre stiintaF mea in materie de agricultura. +unt doar un om o-isnuit care e tare indragostit de natura care iu-este pamantul si tot ce stie el sa $aca sigur cu a#utorul Celui care ne a#uta si pe noi imi place nespus sa stiu sa a$lu si sa experimentez. Atat si nimic mai mult. %ar sa stii ca printre prietenii din o--Igradina se a$la si specialisti ade!arati pro$esionisti. ,i !om ruga pe ei se stiu ei care sa ne punem la punct cunostintele. Eu mi&s doar un amarat de amator. Cu toate astea con$orm celor -ine semnalate de catre Adina $ara ironie nici macar malitioasa nu sunt nu pierd ocazia sa nu impartasesc ce a$lu si mi se pare interesant sau ce de#a am !eri$icat in -atatura mea. %e aceea !in si spun si nu cred ca gresesc ca pentru a crea o plantatie eco -io o sa ai ne!oie de multa ra-dare si timp. %oar asa !ei reusi. +i !ei reusi cu certitudine< Asa ca pentru inceput $a -ine si seamana pe toata supra$ata pe care !ei pune rosii sau ce crezi tu de cu!iinta siderate ele !or im-ogati si im-unatati structura solului. Pe tot perimetrul $olosit pentru !iitoarea recolta seamana plante sanitari: mustar calendula gal-enele craite tagetes calom$ir pelin etc pe langa $olosul anti&tot&$elul&de&porcarii mai sunt si meli$ere. +a !ezi zumzaiala si arnicie la tine pe tarla< +i cine are de castigatB Coana Tomata< Nraneste&le cu macerat de -uruieni. cat este de ranitor<. E clar ca !ei a!ea ne!oie de $oarte multe recipiente in care sa&l si pregatesti dar ce mai conteaza cand rezultatele -une isi !or $ace gra-nic prezentaB ei gasi precis o modalitate sa&ti usurezi munca. Lai exista o metoda pe care eu anul asta o !oi pune in practica dar asta merge doar la o plantatie F de cel mult 100 de $ire. +i anume trecerea unei sarme de cupru prin tulpina la o animita distanta. Loleculele de Cu in reactia lor cu su-stantele din planta lucreaza in -ene$iciul sistemului ei imunitar. Apoi dar asta stii de#a din moment ce te ocupi de doamnele tomate de atata timp semintele le tratezi dezin$ectat a#utat sistemul imunitar sa&si $aca -ine trea-a inainte de semanat. Cel mai -ine lucreaza decoctul de cenusa apoi mai sunt si apa oxigenata maceratul de rostopasca si inca multe altele. Ai incercat sa le uzi cu solutie salinaB Apara $ructul de $ito$tora si im-unatateste calitatile gustati!e. Nai a#utati&ma si !oi agronomilor< ,ncerc sa mai compun un articolF pe tema asta si daca o sa $ie considerat de a#utor si interes o sa&l rugam pe Nuni sa ni&l primeasca. +a ai mult spor 6lorinV putere de munca si sanatate<<
mira
o
LaI 10 2011 at 2:* pm @ aspunde Lai exista o metoda pe care eu anul asta o !oi pune in practica dar asta merge doar la o plantatie F de cel mult 100 de $ire. +i anume trecerea unei sarme de cupru prin tulpina la o animita distanta. Loleculele de Cu in reactia lor cu su-stantele din planta lucreaza in -ene$iciul sistemului ei imunitar. Aceasta metoda pare mai mult decat ingenioasa dar poate imi eexplici mai concret aplicarea ei(te rog<
plox LaI 10 2011 at :12 pm @ aspunde mira: Liru uite cum sade trea-a: mai intai de toate !a im-ratisez pe toti si !a zic -ine !&am regasit<. Li&a $ost tare dor de taclalele noastre de toate $elurile. +a re!enim la lucrurile practice: asa deci cu 2 saptamani ,VA,VTE de transplantarea in locul de$initi! luam -ucatele de sarma de Cu de circa &* cm lungime si cu o grosime a $irului cam cat a unui ac de cusut nu mai gros trecem trans!ersal prin tulpina plantei la o inaltime de cel mult la dupa unii ciar si 'cm cm de la -aza putin mai #os de prima $runza ade!arata. LustatileF ramase se dau in #os spre radacina de&a lungul tulpinei si V7 ,LPE=77M ei. Pro$ilactic semanam pe rand sau printre ele mustar al- sau craite. Ast$el se pare ca $ito$tora nu mai are ce cauta la rosiile noastre< anile se re$ac repede si nu ne $acem gri#i ca pe acolo ar putea patrunde cine stie ce naz-atii de patogenisti. Loleculele de Cu isi !or $ace trea-a lor cum stiu ele mai -ine in cola-orare cu celulele rosiei noastre. se !or imprieteni si
1
!or lupta umar la umar impotri-a ciupercilor $ito$toroase< sa $ie de $olos<
mira
LaI 11 2011 at :1? pm @ aspunde Lultumesc< +eminte de mustar al-B zau ca n&am !azut pana acumW
plox
LaI 11 2011 at : pm mira: le gasesti la pla$ar in pungulite de cate 2'0 grame daca nu ma insel si nici nu costa mult ce!a de genul 2& lei pacetelul
armeria
LaI 11 2011 at X:21 pm mira: Lira sunt -une si semintele care le punem la muraturi %ar eu nu as recomanda se poate ca la mine sa $i $ost doar o intamplare ne$ericita desi l&am culti!at intr&un an ca si ingrasmant !erde nu o sa mai pun niciodata. +unt con!insa ca din cauza mustarului s&a intamplat asta: htt/&<
plox
•
6e-ruarI 10 2011 at *:0 pm @ aspunde 6lorinV !ad ca esti ocupat dar pana la urma tot !ei intra pe sctiunea asta. 7ite ce am mai gasit. Vu stiu cat iti !a $olosi daca&ti !a $olosi dar poate cine stie ti&o $i interesant. +a ai spor<
plox
•
6e-ruarI 10 2011 at *:0 pm @ aspunde 6lorinV !ad ca esti ocupat dar pana la urma tot !ei intra pe sectiunea asta. 7ite ce am mai gasit. Vu stiu cat iti !a $olosi daca&ti !a $olosi dar poate cine stie ti&o $i interesant. +a ai spor
plox
•
6e-ruarI 10 2011 at *:0' pm @ aspunde Am uitat ce era important<
scuuuze htt/&<<333.a/i.md
dan
•
6e-ruarI 2* 2011 at ?:2? am @ aspunde mi&ar $ace placere sa stiu daca solutia aceasta omoara gongile de colorado..!a multumesc dan
•
6e-ruarI 2* 2011 at ?: am @ aspunde mas -ucura $oarte mult sa stiu pentru ca cimicalele sant $oarte toxice si din pacate nu m&ai pot sa le $olosesc din punct de !edere medical. astept sa ami scrieti si sa le dau an -ot ca W !ai urate ami santW
plox
•
6e-ruarI 2* 2011 at 10:2 am @ aspunde dan: colorazii mai putin dar este pe unde!a o inter!entie de genul asta. oricum pregatesc un mic articol pe tema asta asa ca in doua trei zile !ei citisi sper sa ne $ie de $olos o
dan
6e-ruarI 2* 2011 at :01 pm @ aspunde mulunesc si apreciate tat $oarte repede miati scris anapoi si sant surprins de asta tot ancerc sa ma m&ai documentez pe internet cum se culti!a urziciile ca !isul meu e sa am o plantatie Zcat !ad cu ociY am cate!a $iricele an gradina si le tare angri#esc proprietatiile lor sant extraordinare si o salata amestecata cu spanac m&au $acut sa ma simt ca Popei Larinaru cu ade!arat. Cat despre ceaiul de urzici nu mai am cu!inteW am a$lat ca planta este $oarte !ece si distrusa de celelalte plante din #ur si animale. daca toata lumea ar cunoaste proprietatiile acestei plante ar de!eni a
2
doua $loare de coltW!ad ca asi $ace datoria si an agricultura dardar cine !rea sa o $oloseasca ca insecticid tre-uie sa o si reproducaW !a multumesc si scuzati ma ca am sarit de la su-iect
armeria
6e-ruarI 2* 2011 at *:1 pm @ aspunde %an daca !reodata doresti material saditor la urzica ma re$er iti stau la dispozitie dan
6e-ruarI 2* 2011 at >:' pm @ aspunde ami cer scuze pt !oca-ularul sla-it de cu!inte nu sant de origine r si nu mai !reau sa le reproduc W !reau sa le scot din locurile pusti si sa le pun langa spanac care desi al mancam cu po$ta multi nu stiu ca e stopit cu peste ?0 de pesticide ma re$er la cel inportat an sua pe locu 2 . iu-esc $oarte mult plantele si as !rea sa !ad ca aceasta planta sa $ie consumata si de noista $orte -ine la congelator taiata -ucati nu numai de purcelasii de la tara angrasati cu urziciW o consider o planta scumpa pierduta an spatiu pe toate gardurileF tarii. aloe !era desi pentru romania e o planta $oarte scumpa cu proprietati anca nedescoperite creste la $el ca si urzica prin toate colturiile cu climat speci$ic. sant multe de spus dar pentru uni este o planta cu pro$ituri mari care nu o sa aduca aminte de urzica nici gand pentru altii o planta care creste pe la tot coltisoru. dan
•
6e-ruarI 2* 2011 at :0' pm @ aspunde ma gandeam la salata mea si am mancat si cate!a cu!inte W
plox
•
6e-ruarI 2* 2011 at :1? pm @ aspunde dan: Vu te&ai indepartat de la su-iect ci doar ai di!agat pe aceeasi tema ceeace nu e rau deloc. Lai ales ca ai si multa dreptate. cat despre culti!area doar animalele se reproduc %anurzicii nu stiu cat de necesar e pentru ca draga de ea creste de la sine prin toate gradinile si pe toate coclaurile< Eu am in gradineluY meu loc special lasat pentru coanele urzici sa se la$aie si sa se inmulteasca atat cat imi tre-uie mie< +i coada calului are locul ei de unde n&o deran#ez. Ea laolalta cu urzicile $ac trea-a $oarte -una: imi ranesc si $eresc plantele de -oli. Asa ca am si eu un s$at inca unul pastrati in gradinile !ostre loc pentru plantele sanitar< cu drag dan
•
6e-ruarI 2* 2011 at >:0 pm @ aspunde a&mi cer scuse anca o data nu sant de origine r dar ma stradui cat pot sa scriu. an prima!ara aceasta am sa ancerc sa scot aceasta planta din locurile pusti si sa o pun alaturi de spanac care desi al mancam cu po$ta este stropit cu peste ?0 cimicale locu 2 an sua. as a!ea ne!oie de rasad sigur ca da doamna Armeria scrieti&mi cum as putea sa al optin. !a mutumesc
armeria
o
6e-ruarI 2' 2011 at :'* am @ aspunde %anin partea de sus a paginii gasesti ru-rica CUVTACT Trimite un mesa# cu datele tale cata urzica !rei sa plantezi orice altce!a consideri necesar si apoi o sa iti comunic modul in care !ei intra in posesia lor. •
plox 6e-ruarI 2* 2011 at 10:1? pm @ aspunde dan: V&ai de ce sa te scuzi %an. Vu era o o-ser!atie rautacioasa ci una constructi!a Uricum $elicitari< te descurci groza!< +i =os alaria
+ucces<
armeria
o
6e-ruarI 2' 2011 at :' am @ aspunde Plox: Vu stiam de ce am dormit asa -ine asta noapte
plox
•
6e-ruarI 2' 2011 at 10:1' am @ aspunde armeria : ai maai ca !or-esc cat se poate de serios< in general nu $ac parte din corul laudatorilor dar daca ce!a e con$orm realitatii si mai e si de -ine ei atunci dreptu&i nu mai contenesc cu laudele si daca stau sa ma gandesc nu $oarte mult nici nu sunt laude ci constatari< na< cu mult drag
petro
•
April 1 2011 at 10:*1 am @ aspunde maceratul de urzica este cel mai -un ingrasamant com-inat cu ingrasamant de la gaini tot macerat si zeama -ordeleza. $olosesc de ani urzica in gradina si de cate ori au murit plantele de la ploaie multa de mana le am in!iat cu urzica.
cidru
•
April 2X 2011 at *:'' pm @ aspunde Nristos A n!iat< %oar ce am descoperit i eu acest -log ;n c8ut8rile mele dup8 zeam8 de urzici. petro poDi s8&mi spui te rog ce cantit8Di $oloseti din $iecare macerat. Am i eu macerat de g8inaD i zeam8 de urzici. Com-inaDia este tot de 1:10 B Pentru stropirea contra manei cum stropeti cu ce anume ce cantitate ct de desB LulDumesc.
ana
•
LaI 2011 at X:*? am @ aspunde exceptionale in$ormatii. sper ca $olosind maceratul in 1 sa in!ing daunatorii care cred eu se ZretragY in gradinita mea goniti $iind de !ecin care stropeste cu cimicale non stop pt a&si prote#a !ia. nu culti! intens insa am * $ructi$eri am pierdut 2 ciresi ar-usti si mai imi place sa pun in $iecare an si cate!a $ire de tomate ardei $asoleW pe care nu !reau sa le ZintoxicY ci sa am un coltisor !erde sanatos cu aer respira-il. anul acest o sa tin cont de sugestiile !oastre. multumesc
armeria
o
LaI 2011 at >:*0 pm @ aspunde ana: Ana tre-uie sa te gra-esti sa&ti prepari maceratulsau e gataB. +a nu uiti sa pui urzica intr&un saculet de panza
Eu il $olosesc de#a •
cidru LaI X 2011 at ?:'1 am @ aspunde
?
armeria poti sa&mi dai si mie te rog reteta exacta de macerat in 1 pentru stropirea contra manei. Eu ma gandesc ca este asa: Ma 10M zeama -ordeleza se adauga 1M macerat de gainat si 1M macerat de urzica. Oresesc sunt pe aproapeB
armeria
o
LaI 10 2011 at 10:0> am @ aspunde cidru: Cidru te rog sa citesti cu atentie articolul comentariile si in special comentariul lui Plox cel cu 10 raspunsuri Eu personal pun in stropitoare X l apa plus 1 l macerat de urzica aplic pro$ilactic nu tratez mana. ,n rest nu le amestecWconsider ca cele amintite de tine au scopuri di$erite.
cidru
LaI 10 2011 at >:'> pm @ aspunde armeria : "un i pn8 la urm8 ce $aci cu soluDia asta stropeti plantele sau le uzi la r8d8cin8B
plox
LaI 11 2011 at >:*1 am @ aspunde cidru: +tropesti cu cel de 2* doctorieF si uzi la radacina ranaFcu cel de 2 saptamani< %aca ai su$icienta cenusa dupa ce stropesti plantele poti trece cu o strecuratoare prin care sa cerni cenusa pe deasupra. Lai poti stropi pro$ilactic impotri!a manei cu zer sau lapte degresat in care pui *&' picaturi de tinctura de iod am mai amintit metoda asta la litrul de licid. +tropirea o $aci cam de '&? ori pe sezon si cu cel putin 10 zile ultima inainte de recoltare sa&ti $ie de $olos<
cidru
LaI 12 2011 at >:'1 am /hloB: LulDumesc<
armeria
•
LaI 11 2011 at X:** pm @ aspunde "ine ai re!enit Plox $loricele pentru tine. QimgRttp://o--Igradina.ro/Hp&content/uploads/2011/0'/or 001.#pgQ/imgR
plox
o
LaI 12 2011 at :*2 am @ aspunde armeria : Lultumesc mult asta da primire< "ine !&am regasit ca tare dor mi&o $o de !oi< tre-uie sa descarc putinele poze pe care le&am putut $ace in momentele de neploaie si la randul meu sa !i le o$er $lorile e!ident
plox
•
LaI 12 2011 at :'0 am @ aspunde Armericiule de ce zici tu: mira: Lira sunt -une si semintele care le punem la muraturi %ar eu nu as recomanda se poate ca la mine sa $i $ost doar o intamplare ne$ericita desi l&am culti!at intr&un an ca si ingrasmant !erde nu o sa mai pun niciodata. +unt con!insa ca din cauza mustarului s&a intamplat astFBB ti&a $acut niscai!a stricaciuniB sau nu l&ai cosit pana sa $aca samanta si ast$el s&a autoinsamantat si te&a in!adatB<
armeria
o
LaI 12 2011 at >:2? am @ aspunde /hloB: nici una nici alta consider ca atrage insecte mai putin -ene$ice pentru gradina. daaaaaW.de ce dai cu -olo!aniB asta a $ost experienta mea in rest nu contest nimic din ce spui tu.
plox LaI 12 2011 at >:*> am @ aspunde
3
armeria : Vu dau cu pietre mai cum sa $ac eu asa ce!aBB
ga-riel
•
=une 12 2011 at 11:> pm @ aspunde htt/&<<333.=outue.com<3atch0vQ2cK?dDR!featurerelated
un $ilmulet cu ce se poate $ace intr&o gradina de *00m2 pe un sol organic. "ucurati&!a de el.
plox
o
=une 1 2011 at 1:*0 pm @ aspunde gariel : minunat $ilmuletul dar acolo la ei. Vu crezi ca ai omis o mica&mica&micutica pro-lemaB Cea $inanciara. Nai sa spunem ca parcelareaF -razdelor metoda care se mai numeste metoda -razdelor inalteF sa ne&o putem permite cei mai multi poate dar cati dintre noi isi pot permite panouri solareB poate doar daca incercam sa ni le $acem singuri BB<
ga-riel
•
=une 12 2011 at 11:*0 pm @ aspunde incerc si eu sa nu mai las nici o supra$ata neculti!ata din gradina pe care o lucrez.
ga-riel
•
=une 1* 2011 at 12:12 am @ aspunde da ideea este ca nu poti sti niciodata cat de mult poate produce gradina ta.Am im-unatatit acest aspect in ultimii ani dar imi dau seama ca inca se poate. Pt acest an incerc sa renunt treptat la pesticidele pt pomi &am gasit o lucrare a %r. Oerson cu terapia anticancer si am inteles ca $ructele stropite si $ertilizate cimic nu sunt -ene$ice si ca ceea ce se intampla in sol este prima parte a meta-olismului nostru&apoi am citit la !oi despre metoda cu $irul de Cu trecut prin tulpina tomatelor pt a pre!eni mana $ungicidele au '0JCuasa ca am ales unul din meri am -atut cuie in tulpina !reo ? cm. !reo 10 gauriiar dupa ce am scos cuiul am introdus sarma de Cu diam 2' mm.Experimental.Astept sa !ad marul oricum are inceput de rapan$runzele 10J sunt patate asa ca nu&i strica. pt la anuY !reau sa aduc multe plante cu $lori care sa atraga insectele alea -une am o lista cu !reo 10 denumiriWas mai construi un spatiu pt a o-tine rasaduri la prima!ara din policar-onat *x*mWmai tai un !isin pt a reda terenul agriculturiiWcam asa stau lucrurile. +i mai !reau sa realizez prasitoarea 6ocin o unealta manuala deose-it de e$icientaWAtat deocamdata +a a!eti spor< o
armeria =une 1* 2011 at :** am @ aspunde gariel : lista ta cu cele 10 plante e secreta sau poti s&o $aci pu-licaB
o
plox =une 1* 2011 at >:'1 am @ aspunde gariel : Lai Oa-itzule scuza&mi $amiliarismul dar -rusc mi&ai de!enit $oarte drag dupa modul de gandire mai intai de toate spune tu cum ai dat de aceasta prasitoare 6okinB Este o unealta extraordinara. %ealtminteri ea a si $ost in!entata de acest om minunat pentru usurarea muncii 6okin $iind in!alid de raz-oi si nu numai. Eu am luat de pe net ciar si modul de realizare a lamei cu tot cu dimensiuni si daca&mi da !oie Nuni !oi incerca s&o postez. %in pacate nu am gasit inca pe nimeni care sa&mi poata realiza $ireste contra&cost aceasta lama. %ar nu ma dau -atuta. Apoi inca o remarca si tac: daca macar perioadic ar aparea mai multi oameni care gandesc ca tine si ca noi $ireste pentru ca altminteri nu ti&ar $i placut pe -logul acesta in relati! scurta
@
!reme s&ar trezi mintea cea de pe urma a rumanului< Tu ce ziciB %ar !oi prieteniB
ga-riel
•
=une 1* 2011 at X:1? am @ aspunde LEVTA U9LA,V +AM,E C,L"7 PEM,V &CU,AV%7 "7+7,UC MAAV%A CN,LEV +opirlita si in plus o planta cu $lori comesti-ile si $$ $rumoasa Condurul doamnei.Cam astea ar tre-ui sa nu lipseasca din #urul pomilorW+i craitele sa nu le uit. am realizat prasitoAEA %7PA +CN,TA dintr&un otel $ casant si s&a rupt. %ar am a!ut timp sa&mi dau seama de ce poate sa $aca< am gasit&o la Cisinau acum imi tre-uie o persoana de contact sa mi&o li!reze. +unt doua in set pret aprox. 20 b.%upa scita o poate $ace un $iarar priceput dar sa ai-e material asa cum e cel pt sapaligi.Oarantez ca !a $i o placere sa indepartati -uruienile plus multe alte intre-uintari.mai dau odata $ilmul complet cu gradina a-solut speciala !edeti aici si $lorile de care spuneam amestecate in salata htt/&<<333.=outue.com<3atch0vaQEv2lnCR+o dar si un $ilm cu prasitoarea htt/&<<333.=outue.com<3atch0vS*a2S"@?+
armeria
o
=une 1* 2011 at 10:22 am @ aspunde gariel : propui
am inteles astea sunt o-isnuite in orice gradina. Lult succes in ceea ce iti
plox
o
=une 1* 2011 at 12:1* pm @ aspunde gariel : %a stiu sunt doua ciar si trei tipuri de lameF intr&un set depinde de pret $ireste. +tiu ca si cozi poti comanda sunt un pic di$erite de ce gasesti prin magazinele noastre au sectiune dreptungiulara nu rotunda. Pro-a-il ca o $i !reun rezon si in astaW. Tu cum ai $acut comandaB Prin cine!a localnic sau onlineB Cred ca nu sunt singura curioasa asa ca te rugam sa ne dez!alui secretul tau.. multumim
ga-riel
=une 1* 2011 at 12:' pm @ aspunde /hloB de ce ploxB
plox
=une 1* 2011 at 1:*' pm @ aspunde gariel : Oa-riel ce te&a maniatB o-ser! ca esti incruntatWam zis ce!a nelalocul sauB de ce PloxB pentru ca e $loarea mea de su$let %a e groza! ploskorezul asta
ga-riel
=une 1* 2011 at ?:'0 pm /hloB: o nu nu sunt maniat departe de mine. Am crezut doar ca su- plox se ascunde unWgradinar si nu o alta W$loare.+i asta pt ca e un nume de el ciar daca $ace $lori.Este un el in$lorit asa cum este si crinul de ex. ezi nu toate $lorile sunt ele.+a ai o !ara super&incarcata de roade< •
ga-riel =une 1* 2011 at 11:*X am @ aspunde armeria la mine in gradina unde toate erau aran#ate pe caprarii adica salata la salata $asolea la $asole etc nu mai era loc pt $lori mai ales in #urul pomilor unde tre-uia sa intru cind stropeam adica atunci cand li!ram otra!a.,ar la!anda rozmarin si sal!ie n&am a!ut niciodata.Lai sunt necesare si toate acele $lori care atrag -ondarasii sir$ide cred ca le zice pt ca se ranesc cu a$ide.7nele dintre
plantele enumerate atrag daunatorii si ast$el pot $i com-atuti local ca sa zic asasunt capcane. multumesc de urare armeria
papadie
•
=une 1' 2011 at 1:'> pm @ aspunde "ine !&am gasit ecunosc ca sunt no!ice in ale gradinarituluiW dar incerc sa in!at culegand in$ormatii si experimentand. Anul acesta am culti!at cate ce!a in gradina si as !rea sa mentin plantele cat mai naturale. Vu am stropit cu nimic inca. Am pus la macerat urzica are a-ia zile. Cu ce&mi recomandati sa stropesc mai intai rosiile W cu macerat de urzica sau cu zeama -ordoleza B Pot stropi si castra!etii cu am-ele solutiiB Ma ce inter!al de stropitul cu macerat pot stropi cu zeama -ordolezaB sau in!ersB ga-riel – unde anume ai gasit aceasta prasitoare la CisinauB ,ntentionez sa a#ung anul acesta acolo si as !rea sa o caut.. la magazine de pro$il la -azarB ,mi poti da !re&o ideeB Lultumesc
ga-riel
o
=une 1? 2011 at 12:2? am @ aspunde /a/adie : un localnic a gasit&o si acum punem la punct modul in care sa&i trimit -anii si cum sa o li!reze spre mine.,l !oi intre-a dar presupun ca se gaseste la magazinele gen $ero&metal.Am aratat $oto la moldo!enii din talcioc si o cunosteau spuneau ca si parintii lor o $oloseau. legat de stropiri da&mi !oie la un s$at: cu orice ai da daca e prima data cand o $aci si nu cunosti solutia concentratia etc stropeste doar o singura planta apoi asteapta !reo 2 zile si !ezi daca sunt pro-leme. Apoi nu stropi decat dimineata sau spre seara cu apa nu tocmai scoasa din $antana.
papadie
=une 1? 2011 at 12:2> pm @ aspunde gariel : Lultumesc am !azut ca s&ar comercializa si in 7craina. oi cauta mai intai la Cernauti ca mergem mai des. %aca !oi gasi si pretul/calitate !a $i Uk !a !oi tine la curent. Pentru ca plantele&s sanatoase !oi stropi saptamana asta cu zer daca am !oi pune si cate& !a picaturi de tinctura de iod saptamana !iitoare cu macerat de urzica diluat si mai tarziu in !ara cu zeama -ordoleza. tamara
•
=une 1' 2011 at :0 pm @ aspunde tot c8utnd dup8 pr8șitoare am g8sit asta și
mi se pare c8 am g8sit&o ;ntr&un ipermarket olandez de la ci șin8u. nu l&a sal!at la $a!orit dar o s8 o iau pe $ir ;napoi și&l g8sesc. a!eau unelte și utila#e pt gr8din8 dar din p8cate nu !nd online. dac8&l g8sesc re!in
plox
o
=une 1' 2011 at *:0 pm @ aspunde tamara: Asta e !isez la ea de luni de zile de cand am descoperit&o si eu intamplator in peregrinarile mele pe neat8F E $aina tare< +i ai citit materialul postat de Arturin traducereB +i nu&i interesantB<< E drept ca a $ost mai !ioi decat mine. Eu ma $os#cai de ce!a luni sa ma apuc de un rezumat W.ti&ai gasitB< pana ma misc euW dar e -ine ca mai exista cine!a iute la minte < multumim Tam< cu drag P+ re!ino repede
tamara
=une 1? 2011 at 1:* pm @ aspunde /hloB: am g8sit magazinul dar nu și pr8șitoarea oricum supermarketul este olandez și are multe cestii interesante și mult mai ie$tine dect la noi. din p8cate cum spuneam am !or-it cu ei la tele$on și nu distri-uie produse și ;n
D
romnica. magul e aici htt/&<<333.huo.md
sorrI dar tot c8utnd am dat peste alte cestii taare interesante dar acum nu am timp m8 așteapt8 niște -uruieni și niște tu-ulatur8 pentru picurare. dac8 am timp la noapte și n&am somn ca de o-icei !oi posta la mine pe -loag8 sporuri și aștept mulcirea ,,
ga-riel
•
=une 1? 2011 at 12:*2 am @ aspunde am realizat un spatiu pt pregatire compost.Cu !reo 0 -oltari merg si "CA&uri sau caramizi am construit un dreptungi de 21 m dupa care am mai asezat 2 ni!ele.Am dat pe -oltari 100 lei si sunt multumit de capacitatea compostoruluieste mai mare decat are !arianta din plastic gen -utoi care se gaseste la praktiker si care e 1*0 lei. am !enit apoi cu un -alot mare de paie cu !reo * roa-e -une de gazon &de la !ecinu&cu !reo ' roa-e de gunoi de gra#d &de la !ecina& cu 2 saci de rumegusWsi toate le&am asezat straturi si le&am udat.Am acoperit cu o $olie neagra si in 2 zile a inceput $ermentatia.eteta e asa:dupa * zile amestec mai adaug apa daca e necesar si repet cam o data pe sapt. in '&? sapt ar tre-ui sa $ie gata. Ma toamna il umplu cu $runzele de la pomi nuci !isini meri salcie. %e !re&o luna mi&am luat doua capre sunt $ multumit.%ar asta e o alta po!este.
plox
o
=une 1? 2011 at >:'X am @ aspunde gariel : Oa-riel nu uita si de resturile mena#ere de la legume si $ructe dar si co#i de ou. ,n nici un caz citrice sau resturi animale peste oase deoarece astea ceamaF o-ii si soriceii si nu5i !rem asa&iB daca ai cenusa ii sade -ine si in compostoare nu numai printre plante Ai $acut o trea-a tare $aina $elicitari< 9ici ca la PW este 1*0B Na< Pe mine din alta sursa tot genul P m&a costat 200< si n&are 2mcu-i. Lulti zic si le dau dreptate ca e -ine sa a!em trei recipienteF pentru compostare.Ast$el se o-tine compost in cele trei stadii de maturare si niciodata nu&ti lipseste acest aur negru din gradi. E tot timpul la indemana si nu mai tre-uie asteptat pana se matureaza. Poate ca spate in spateF mai construiesti un spatiu. Oa-riel atentie la $runze< Pe cele de nuc mai -ine pastreaza&le separat si prima!ara poti $ace macerat din ele pentru stropitul impotri!a daunatorilor si a coloradolui iar pe cele de salcieW nu stiu cat sunt de indicate pentru ca au un procent insemnat de tanini care ingreuneaza dez!oltarea plantelor. %eci mai -ine le $olosim ca preparat in lupta cu daunatorii sau ca rana pentru caprite dar nu prea multW
ga-riel
=une 1? 2011 at 11:'* am @ aspunde /hloB: multumesc de s$aturi draga Plox.Lai spune&mi la maceratul cu $runze de nuc se procedeaza la $el ca la cel de urziciB
plox
=une 1? 2011 at 2:1 pm @ aspunde gariel : Cu aproximatie de $apt da. +e lasa $runzele acoperite cu apa $runze cam aproape #umatate din recipient restul apacirca &10 zile dar nu la soare ci la loc um-ros. Practiec o-tinem un extract din tanini 5 ce!a iod
ga-riel
=une 1? 2011 at 12:0 pm @ aspunde /hloB: htt/&<
ga-riel =une 1? 2011 at 12:1 pm @ aspunde !reau sa e$ectuez un uscator solar pt $ructe si legume. A m ramele cu geam de la o $ereastra niste scandura adaptez ce!a ta!ite din plastic gen gratar sau sitaW pot usca tomate do!lecei mere prune !erdeturi si multe altele. secretul e sa circule aerul iar temp sa $ie de *0&*' grade in interior.
plox
o
=une 1? 2011 at 2:' pm @ aspunde gariel : Citeam la un moment dat printre materialele mele de interes cum si&a construit un nene ce!a asemanator dar il utilizeaza si in calitate de incalzitor pentru dusul din gradina si stii ce $olosesteB< serpentinele de la $rigidere aruncate< rame de $ereastra si alea aruncate dar se pot $ace rame si din sipci si cu $olie de aluminiu. Apoi la capatul serpentinei prinsese un racord cu $urtun care ducea la un recipient. Tare interesant. te rog sa nu razi daca am explicat in termeni atat de nai!i Uricum asa ce!a e $ain si pentru incalzirea apei pentru udat numai ca ce $acem daca e $iartaBB U sa caut sa !ad daca mai gasescW.: sa ai spor si sa&ti iasa draco!enia< tamara
•
=une 1? 2011 at 1:*2 pm @ aspunde pentru
"loo
•
=une 1 2011 at 10:'> am @ aspunde Prin serpentinele de la $rigidere n&a trecut $reonulB %in cate stiu nu e prea -un pentru sanatate si nici pentru atmos$era sau ozonB $reonul asta dar nu stiu la ce concentratii. %eci daca se apuca cine!a de lucru cu incalzitorul e -ine sa se intereseze poate si de detaliile astea. Era cine!a mai sus cu tomatele si urzilicle utilizate la cultura de rosiiW Lai am o in$ormatie pe care poate o stiti dar aici nu am gasit&o asa ca e mai -ine de 2 ori decat niciodata: urzici la radacina rosiilor. Eu procedez asa de 2 ani de cand am gasit in$ormatia pe net : cand plantez rosiile in locul $inal le pun la radacina urzici !erzi tocate cam doua maini de urzici amestecat cu o mana de compost la $iecare planta. Prima data a ras tata de mine de s&a prapadit. Cand a !azut cat de $alnice si $ericite erau rosiile anu asta nu le&a plantat pana n&am pregatit urzicile. Pe situl de unde am luat ideea spuneau ca urzica prin descompunere eli-ereaza azot si alte su-stante care sunt -une pentru rosii. Acum pro-a-il ca se poate o-tine acelasi rezultat cu ingrasaminte dar cum zicea domnul mai sus ingrasamantul costa urzica e gratis.
plox
o
=une 1 2011 at 11:X am @ aspunde "loo: Ne&e si eu ma intre-am citind ce se intampla cu $reonul apoi tot eu mi&am raspuns ca de !reme ce erau luate de la gunoiF pro-a-il ca $reonul dintr&insele demult era in aer < Asadeci: graiesti corect cand zici ca tre-uie -ine !eri$icate serpentinele inainte de utilizare< Apoi trea-a cu urzicile e tare $aina sa stii ca ai $acut -ine s&o amintesti. Eu una demult pun cate o mana&doua -une neuitand sa pun si o mana -una de cenusa eu am $ixul cu cenusa la $iecare plantare noua $ie ea de pomi $ructi$eriar-usi legume sau $lori. %oar se stie cat e ea de -ine$acatoare si ca procent de azot pe care&l detine in conturile sale %oar se stie ca pamantul de urzica adica su-stratul pe care se dez!olta planta este $oarte -ogat si usor si a$anat< cu drag "loo
=une 1 2011 at 12:> pm @ aspunde Aaa deci pui urzica la orice planta cand o planteziB Eu anul asta am pus si la do!leci si sunt $oarte multumita de rezultat ma gandeam sa extind dar nu stiam daca e -ine sau nu. Lultam de in$ormatie.
diana
•
=une 1 2011 at :0 pm @ aspunde Plox te rog sa nu ma lasi repetenta< Am scos usturoiul pus in toamna l&am $acut cununi si mi&au ramas multe $runze din care as $ace macerat de usturoi. Cum sa&l $ac in ce dilutie sa&l $olosesc si la ceB Lultumesc. o
plox =une 1 2011 at 10:? pm @ aspunde
?
diana: eu $ac asa:daca nu am usturoi capatani ca sa&l pisez200gr tai marunt $runzele de usturoi si ceapa daca se nimereste si umplu pe mai mult de #umatate ar tre-ui sa $ie in grame cel putin 200 de gr masa tocata un -orcan de 1 litru completez cu apa daca e $iarta si mai -ine ca se accelereaza procesul de maceraresi tin cate!a zile '&> zile daca $aci cu apa $iarta tii mai putinse strecoara ceea ce se o-tine dupa stoarcere se adauga la licidul strecuratse adauga apa pana la 1 litru si solutia ast$el o-tinuta o tinem intr&un recipient sticla incis la culoare si la loc racoros si intunecat. Pentru stropit se iau cam 100 ml la 10 l apa sau ciar mai concentrat daca e ne!oie . Eu de o-icei incerc mai intai pe o mica portiune de planta sa !ad reactia concentratiei. +olutia asta nu o tinem mai mult de 10&12 zile asa ca e -ine sa $aci solutie cat ai ne!oie in inter!alul asta de timp.,l $olosesc impotri!a acarienilor a$idelor omizilor dar si a $ainarii $iind si un -un $ungicid. sa ai spor P+ stii ce ma gandescB dat $iind $aptul ca nu&l putem tine decat o anume perioada crezi ca daca l&am congela in cu-uri am a!ea succesB Pentru ca e pacat de asa -unatate de materie prima< +au stii ceB usuca&le. Ma um-ra e cel mai -ine. %ar cred eu ca nu e prea nastrusnica ideea cu congelatul Ce ziciB astept parerea ta si nu numaiW
diana
•
=une 1 2011 at :21 pm @ aspunde Am gresit punand in compostor $runze de salcieB Am o salcie creata si am pus toate $runzele si matisorii la compostat impreuna cu toate returile !egetale si oua. E drept ca e un compost maturat am doua cutii dar acum ciar ca sunt in ceataW Ce sa $ac in !iitorB
plox
o
=une 1 2011 at 10:* pm @ aspunde diana: acum nu stiu ce sa zic dar am citit in mai multe locuri ca e -ine ca $runzele de ste#ar nuc si salcie sa nu se puna in compostorie pentru ca ele contin mult tanin care dauneaza ulterior -unei dez!oltari a plantelor. Cred ca mai degra-a ne !ei spune tu ce concuzii ai tras daca le&a $acut sau nu rau plantutelor tale. Cine stieB poate ca cei care sustin acest lucru se insealaBB<< Eu nu am incercat deci nu pot sa exempli$ic cu experienta proprie. +incer acum nu stiu ce s$at sa&ti dauW.,ncerc sa ma documentez cu drag
ga-riel
o
=une 1 2011 at 11:10 pm @ aspunde diana: %iana eu daca as a!ea un compost doar din $runze de salcie &si nu sunt departe de situatia asta&l&as imprastia in strat su-tire pe -razde sau l&as com-ina cu de 2 ori mai mult compost care sa $ie din gunoi iar-a si paie. oricum aruncat toamna tarziu in gradina aprox. 2& kg pe m2 nu cred ca in$luenteaza in mod tragic.Concluzia e sa nu&l pui la radacina atunci cand plantezi. Eu am pus un compost de $runze de nuc in solar pe deasupra iar rosiile nu s&au suparat.
plox
•
=une 1 2011 at 11:0 pm @ aspunde %iana am gasit ce!a< +e spune ca: daca $runzele nu depasesc 10J din masa de compost nu se intampla nimic rau. ,deea este ca $runzele de salcie apropos pe langa cele de ste#ar si nuc mai sunt cele de castan sa nu depaseasca acest procent din intraga masa de compostare. Acum nu&ti ramane decat sa $aci singura socoteala si sa tragi concluzia. succei
ga-riel
o
=une 1 2011 at 11:1? pm @ aspunde /hloB: draga Plox in termenii mei pot spune ca esti meseriasa.Pe cand un -log personal unde sa raspunzi la intre-ariBWsi unde sa propui teme de interesWsi sa postezi multe $otoW ciar daca tu crezi ca te $os#caiFar $i poate -ene$ic sa incluzi in lista cu proiecte si -logareala. +uccesuri
plox =une 1> 2011 at 10:1* am @ aspunde gariel : multumesc mult pentru asa aprecieri ga-riel am a!ut ast$el de ganduri dar aici copiii
?1
acestia m5au $acut sa ma simt atat de acasa si de in largul meu incat deocamdata am lasat acest proiect cum le place multora sa spuna de&o parte. Cand s&or plictisi gradinarii si gradinaruY se$ de pe acest iper&-log de naI-atiile mele pro-a-il ca ma !oi retrage in -rlogul meu
uni
=une 20 2011 at 10:0> am @ aspunde Vici !or-a
.
diana
o
=une 1> 2011 at X:1 am @ aspunde /hloB: ,deea cu congelatul e azlie< +i asa se mira ai mei de ce metode aplic in gradina daca am trai in E!ul Lediu !ecinii m&ar denunta ca !ra#itoare daca as mai si congela solutia ar $i rau de totWCred ca mai -ine le usuc. 6runzele si matisorii de salcie ce le&am pus la compostat nu cred ca depasesc 10J din total si am aruncat compostul maturat pe toata gradina in toamna.6ac asta de !reo ' ani si nu am o-ser!at sa in$luenteze culturile. Pro-lema e ca am si o salcie mirositoare cu $runze argintii& ai ca incetul cu incetul marturisesc tot din care tot tai crengi ca se dez!olta ca in po!esti si le maruntesc cu masina ca sa mulcesc rosiile. U sa $iu atenta sa nu depaseasca si aici 10J restul sa $ie crengi din alti ar-usti. +ingurul loc unde am o-ser!at ce!a in neregula – aseara dupa ce am citit ce ai scris tu si mi&am descis ocii& e un rand cu cate!a cui-uri de $asole pe langa care am pus doar $runze si matisori de salcie. Cui-urile astea sunt mai in urma decat celelate au mai putine $lori si mai au cate!a $runze mai gal-ui asa ca se ade!ereste ce ai spus tu.Lultumesc si spor la trea-a.
plox =une 1> 2011 at 10:20 am @ aspunde diana: Excelent %iana< Esti un ade!arat gradinar&o-ser!ator< Ciar ma -ucura $aptul ca nu ai a!ut pro-leme. 7ite !eziB nu intotdeauna ce se intampla la unii este o-logatoriu sa se petreaca si la alta lume. %o!ada ce a spus si Oa-riel el a pus compost din $runze de nuc iar plantelor nu numai ca le&a mers rau dar s&au si dez!oltat $ain<%esigur ca strat de mulcire este usor alt ce!a dar cu toate acestea uite ca nu s&a petrecut nicio nenorocire. %e aceea !in si repet si am sa repet tot timpul: important este sa !eri$icam cele auzite citite a$late. sa $im cu ocii&n patru si sa descoperim noi insine ce!a interesant. E asa o incantare aceasta munca -a nu arta a gradinarelii cu mare drag
Retete bio,insecticide,fungicide pentru o gradina de vis
Am avut un pic de ragaz si am mai bananait pe bloguri de gradinarit si ce gasesc pe unul din blogurile mele de capatai in gradinareala Hobbygradina o nebunie de retete,,licori,farmece,o adevarata vrajitorie in arta combaterii raufacatorilor din gradina,insecte ori ciuperci. Asa ca Svetlana,alias Phlox ne da de lucru ,sa studiem,sa notam,sa bagam la cap,sa adunam cele trebuincioase pentru licori si sa ne apucam de facut vrajitoriile prin gradina,livada,eventual pe la vecini. u postez prima parte ,restul il luati de pe Hobbygradina
!octorul de pomi" retete #$%&' ra o vreme, la (nceputuri de gr)din)rit, c*nd pomii +i arbu+tii mei, e drept, puini la num)r, aveau mare nevoie de un doctor. -nii m) sf)tuiau s) dau cu nu+ce otrav), alii cu verde/de/paris0. ste clar, mi/am spus, oamenii ace+tia sunt defeci. 1u sunt un priceput in ale pomiculturii. A+ zice c), dimpotriv). Sunt un gr)dinar de ocazie, f)r) pretenii de omniscient, dar, c)ruia (i ?2
place mult s) afle lucruri folositoare, ned)un)toare ambientului. 1u puteam l)sa bun)tate de f)uritori de fructe s) moar) n)p)dii de insecte p)gubitoare. A+a c), am c)utat (n negura aducerilor aminte, (n reviste vetuste, dar cu multe lucruri ce trezesc interes, am (ntrebat +i g)sit sfaturi +i r)spunsuri la oameni pricepui +i (nelepi. 2i, ca s) nu mi se +tearg) din memorie, le/am (nsemnat (n catastiful meu de lucruri bune de reinut. 1u mi/a fost de ajuns. Am inut mori+ s) v)d cum +i dac) funcioneaz) aceste povee. !rept este c) nu sunt putini cei care cred ca am devenit un fel de !on 3ijote de 4rebu, in fuste. Sau, cu alte cuvinte, c) lupta mea cu p)gubnicii gr)dinii mele, cic) ar fi dusa in van. 1imic mai neadev)rat. !e acea vin eu, cu oare+ce semeie, definit) de sentimentul de mulțumire cauzat de reușita mea s) dau peste nas scepticilor cu rezultatele reetelor (nv)ate. ste drept, c) sunt doar c*teva din multitudinea de remedii la (ndem*na partizanilor luptei drepte +i adversari ai armelor chimice. 5luiera+ de soc 6 mult zice cu foc0 parc) a+a/i zice c*ntecelu. foarte aproape de adev)r.
Socul 1imic mai minunat dec*t un soc pe l*ng) casa omului. Rupei c*teva crengi +i punei/le in recipiente cu ap), printre arbu+tii fructiferi. 7*ng)niilor n/o s) le plac) deloc. 8) nec)jesc *narii, moliile, tupei+tii de g*ndaci +i +oarecii ireverenio+i, plimb*ndu/se ca 8od) prin lobod) (n casele si c)minele voastre9 Apel)m la acelea+i crengi +i frunzi+ de soc. :rengile (n cauz) le pitim pe la coluri de od)i +i dedesubturi de dulapuri +i cufere. :e mai surpriz) vor avea ur*ciunile, c*nd vor da cu nasul de a+a m)tr)gun). Sau, poate avei musafiri nepoftii (n persoana !omnului :*rti). 1u v) impacientai. Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la (ndem*n) s)/l punem la respect pe s)p)torul de serviciu. ;nfigem, (n locurile pe care obi+nuie+te s) le str) bat), crengi de soc, decojite (n prealabil, ca s) nu ne trezim cu ditamai plantaia de soc (n b)t)tur). Restul vine de la sine. prin ograda noastr). ?a mine a funcionat cu succes aceast) metod) simpl) +i util). Apoi, mai sunt florile, dar +i fructele, din care se poate pl)m)di o infuzie numai bun) de pus pe goan) insectele iubitoare de frunze +i seva lor. @recem la urm)torii oportuni+ti" viermele sfredelitor, viespea neagra a coac)zului +i agri+ului, du+mani lacomi +i stric)tori de rod +i tufi+uri dragi. , (n acest caz este vorba de un pic mai mult.
?
(ntuneric, dar, diluat) apoi, adic) $ l de substan) (n $E litri de ap) de ploaie sau izvorI +i stropim c*nd doar (ncepe a lega rodul, +i este cat o g)m)lie de ac, imediat dup) ce a desflorit.
-sturoiul Apoi, mai este -sturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau, poate chiar vampirii, ci +i cle+tarul coac)zului, p)duchii verzi +i galbeni ai agri+ului, +i ei un fel de vampiri+ti de plante, si (nc) muli ali d)un)tori zbur)tori, t*r*tori sau s)lt)rei.
:itricele 8) plac citricele9 7rozave +i pe deasupra +i foarte s)n)toase. 2tiai c) zeama de portocal) tope+te gr)simile9 !ivaghez, +tiu. Alt) dat) o s) povestesc despre acest aspect. Acum o s) dest)inui c*teva reete ce vor ajuta (n lupta cu d)un)torii din livezi +i gr)dini. Reeta are ca principal ingredient coaja de la citrice, c)/s portocale, l)m*i, grapefruit sau mandarine, nu conteaz). Mricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolalt). ?e usc)m +i le p)stram (n pungi din h*rtie sau cutii din carton. n momentul (n care ne trebuie (n hara cu b*zd*ganiile ??
r)ut)cioase le luam +i facem licori veninoase pentru mnealor. Reeta $ 6 Avem nevoie de $ Dg de coji date prin ma+ina de tocat BmixerI, le punem (ntr/un borcan sau bidon de &/G l, +i, pe care le acoperim cu & l de ap). Astup)m recipientul +i/l punem la (ntuneric, unde/l inem vreo G zile. ?ichidul ad)stat (l strecur)m, resturile se vor stoarce bine, printr/un tifon, sau orice es)tur) mai r)ru). ?icoarea obinut) o p)str)m (n sticle, dac) se poate, (nchise la culoare, bine astupate. ;n ajunul (nc)ier)rii lu)m o g)leat) de $E l cu ap) (n care ad)ug)m $EE ml din lichidul parfumat. !imineaa,p*n) la r)s)rit sau dup) ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii +i arbu+tii fructiferi, culturile de legume, oriunde s/au (ncumetat invadatorii. Reeta C 6 $EE gr coji de citrice uscate se acoper) cu $ l de ap) cald) +i inem mocneala la (ntuneric pre de & zile, s) se iueasc). Apoi se amestec) cu (nd*rjire +i se strope+te de purici +i afide. Reeta &" umplem un borcan de E,G l cu coji de citrice uscate. ;l ad)ug)m la $E l ap) +i l)s)m la pl)m)dit o zi +i o noapte. !imineaa punem la fiert cam un sfert de or). R)cim, strecur)m +i stropim.
@utunul +i cenu+a Scoatem din raft reeta cu praf de tutun +i cenu+)" o parte tutun la doua p)ri de cenu+), amestec cu care pudr)m, subirel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de C/& ori pe sezon cu pauz) de $ s)pt)m*n). 5ire+te c), (nainte de a pom)da, stropim, astfel ca pulberea s) adere ca lumea. sprava o s)v*r+im la fapt de sear), dup) ce (ntreaga populaie zbur)toare folositoare se retrage la odihn). ;n felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de s)lt)rei" purici, trip+i, acarieni, dar +i cele zburdalnice +i (naripate, care nu mai +tiu ce s) (nepe ca s)/+i depun) ou)le. 5oile de ceap), sunt +i ele de mare ajutor (n decimarea populaiei zglobii puricoase +i acarienoase" at) cum proced)m" punem (ntr/o c)ldare CEE gr. foi uscate de ceap), pe care le op)rim cu ap) fiart). ?)s)m o zi ca s)/+i revin), dup) care strecuram, (ndoim cu ap) jum)tate/jum)tate +i stropim. ;mpotriva acarianului ro+u, se fac vreo C/& stropiri la r)stimp de G zile. :enu+a 6 una dintre cele mai bune prietene ale gr)dinii, ne ajut) +i (n acest impas. Pentru aceasta se iau $E l de ap) (n care se adaug) C pahare de cenu+), se amestec) +i se las) la ostoit o zi. Apoi, se pune oleac) de s)pun de cas) BJE gr.I sau detergent de vase lichid Bvreo dou) linguriI, +i stropim. 1u v/am spus eu c)/i grozav)/n toate cele90 @omatele.
?3
detergent de vase, consider*nd JE gr de s)pun sau C linguri de detergent la $E l de fiertur) Sau" J Dg de plant) verde sau JEE gr plant) uscat), o vom l)sa (n ap) c)l*ie pre de o zi +i/o noapte, apoi o punem la fiert cam CE/CG de minute, strecur)m, stoarcem bine resturile, pe care le punem la compost sau le (mpr)+tiem pe sub arbu+tii, pomii fructiferi, sau printre r*ndurile brazdelor pe care le avem. Soluia obinut) se dilueaz) $"& Bo parte de soluie in trei p)ri ap)I la care se adaug) JE gr s)pun de cas) sau o lingur) de detergent lichid de vase K un pahar de cenu+). ?a fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coac)zi +i agri+i, gonind de la ei viespile galben) +i neagr), care le vat)m). ?a urma urmelor de ce nu am (mbina pl)cutul cu utilul90 ?)starii%vrejii de cartof , fiind din neam cu tomatele, substanele (nmagazinate (n seva lor ajut) s) p)str)m gradina de legume +i livada curate +i s)n)toase. !up) ce culegem bun)tate de barabule +i le ad)postim la loc de cinste (n m)runtaiele beciurilor nu vom l)sa de izbeli+te bun)tate de vreji. Singura grij) va fi aceea, ca ace+ti vreji, l)stari, s) fie s)n)to+i, neatacai de vreo ciuperc) sau v)t)m)tori neprieteno+i. ;i vom pune la uscat, (i vom m)runi +i pune la p)strare (n cutii de carton sau pungi din h*rtie +i/i scoatem la iveal), s)/+i fac) treaba, (n prim)var). :um proced)m" $,C Dg. de mas) verde sau LEE/FEE gr. uscat), se las) la infuzat pre de &/J ore (n $E l de ap) c)ldu). Apoi se strecoar), se adaug) s)pun de cas) sau lichid +i, opional , un pahar de cenu+). Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor. ste o arm) puternic) (n lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiei albe. Pentru partea a doua, va astept maine0 !octorul de pomi" retete impotriva f)in)rii Bcoac)z, agri+,etc.I #C%&' !octorul de pomi" curse si momeli #&%&' -n alt gradinar iscusit in experiente a mesterit o licoare cu plante aflate la indemana cu rezultate grozave. Am sa o las pe 4randusa sa ne spuna experienta reusita impotriva musculitei albe si a altor lighioane nefaste din gradina"
nsecticid bio
:um in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o reteta de insecticid.
?@
tanin si ulei volatil cu continut ridicat de estragol, cineol, linalol. :imbru" partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras, saruri de litiu.
@rimitei prin e/mailPostai pe blog0!istribuii pe @itter!istribuii pe 5acebooD@rimiteți c)tre Pinterest
-n comentariu" $. gherghescu gabrielCL august CE$&, $C"CG bravo succes
0ratamente naturale #
6eb
?
Tratamente naturale in gradina pe balcon si pe terasa
ardei-i8
emedii naturale !ratamentele plantelor "n cas#, "n gr#din# și pe balcon se fac folosind produse naturale, ecologice$ Dac# atacul para%i ț ilor și bolilor este "n fa%# incipient# poate fi controlat folosind remedii naturale$ &n categoria remediilor naturale intr# produsele pe ba%# de plante, care aplicate corespun%# tor au o eficienț# ridicat# mai ales dac# sunt preparate și aplicate corespun%#tor$ (anta)ul folosirii acestor produse este c# de cele mai multe ori au cost %ero, nu poluea%# mediul "ncon)ur#tor și mai ales nu sunt to*ice pentru om și animale$ ceste preparate sunt decoctul, e*tractul, infu%ia și maceratul$ Decoctul se prepar# l#s+nd "n ap# rece plantele - de ore, dup# care se "nc#l%esc p+n# aproape de temperatura de fierbere$ E*tractul de plante se prepar# l#s+nd ierburile "n ap# la temperatura mediului ambient circa . %ile$ Infu%iile se prepar# (#rs+nd ap# fierbinte peste ierburi, care se las# la macerat cel puțin o %i$ Maceratul se ob ț ine ferment+nd ierburile "n ap# de ploaie dou# trei %ile sau mai mult/ se poate folosi c+nd procesul de fermentație s0a "ncheiat și apa are culoare "nchis#$ Infu%iile,
afide-paduchi
decoctul,maceratul, e*tractul se prepar# folosind ierburi și plante care cresc "n natur# și care practic nu cost# nimic$ ceste plante sunt1 usturoiul, pelinul, coada calului, feriga, ur%ica, tabacul, ardei iute, și mai sunt și altele dar acestea sunt cele mai folosite$ 2sturoiul poate fi folosit ca insecticid eficient, și chiar ca antibacterian și fungicid$ 3elinul, are efect ca antibiotic natural și insecticid$ Coada calului are un efect fungicid și insecticid, a)ut# la eliminarea insectelor și ține la distan ț# bolile fungicide$ Feriga se folose ște la tratarea ruginii, a p#duchilor și a insectelor$ Frun%ele pot fi folosite și la mulcirea solului$
?D
