Peste Si Produse Din Peste

Caracterizarea merceologica a pestelui viu si comercializarea acestuia Forma si structura anatomica a pestelui Pestii fac parte din clasa vertebratelor inferioare, exclusiv acvatice. Corpul pestilor poate avea forme variate, precum: - fusiforma: pestele este este ca un fus îngrosat îngrosat în partea anterioara anterioara si usor turtit lateral, cu capul usor ascutit la vârf: pastravul, scrumbia etc. - de sageata: corpul este alungit, cu aceeasi înaltime pe toata lungimea, cu capul ascutit si turtit de sus (ex: stiuca); - vermiform, cu forma de sarpe (ex: tiparul); - corp turtit, asimetric (ex: calcanul). Corpul pestelui se compune din: cap, trunchi, coada si aripioare.

Capul pestilor poate avea forma conica, ascutita (ex: ( ex: scrumbie), rotunjita (ex: somn), de sabie (ex:pastruga). Pozitia gurii poate fi inferioara, când este plasata sub bot (ex: morunas, mreana etc.); superioara, plasata deasupra extremitatii botului; terminala când este plasata la vârful botului(ex: biban, crap etc.). etc.).

1

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.







Corpul pestilor este acoperit cu o piele formata din derma si epiderma. În piele se formeaza si scheletul tegumentar: placi, solzi etc. Scheletul intern al pestilor poate fi osos sau cartilaginos, acoperit de o masa de carne formata din tesut muscular, mai dezvoltat în regiunea spatelui si a cozii. Organele interne ale pestelui sunt compuse din: branhii, aparat digestiv cu glande anexe (ficat, vezica aeriana etc.), aparat circulator, aparat genital si rinichi; dintre acestea, pentru alimentatia omului prezinta importanta ficatul si laptii.

Clasificarea pestilor Clasificarea pestilor se poate face dupa mai multe criterii. 





Din punct de vedere biologic, respectiv dupa mediul în care tr aiesc: - pesti de apa dulce (salau, crap, biban, pastrav etc). - pesti de apa sarata sau de mare (scrumbia de mare, palamida etc); - pesti de mare migratori, care traiesc atât în ape dulci cât si în ape sarate (chefalul de mare, nisetrul, morunul etc). Dupa felul scheletului: - pesti cu schelet osos (crap, salau, stiuca, pastrav etc); - pesti cu schelet cartilaginos (ex. rechinii, sturionii etc). Dupa felul alimentatiei: - pesti cu regim vegetal sau fitofagi (ex: crapul chinezesc); - pesti cu regim mixt (ex. ( ex. crap, caras etc.) - pesti cu regim carnivor, sau rapitori (ex: stiuca). sti uca).







unitatile comerciale în stare proaspata, afumata ( Batog- fileu afumat la cald) sau conserve sterilizate. Grasimea acestor pesti este fina si foarte gustoasa. Familia Clupeidae este reprezentata de scrumbia de Dunare, scrumbia de mare, rizeafca, gingirica. Pestii din aceasta familie au corpul alungit, de culoare albastra-verzuie, cu solzi care se desprind usor. Carnea este gustoasa, fina si contine în general o cantitate mare de grasime (pâna la 28%). Se prelucreaza prin sarare, afumare si semiconserve. semiconserve. Familia Salmonidae cuprinde pastravul de munte, pastravul curcubeu (de crescatorie), somonul. Pestii din aceasta familie au corpul alungit, putin rotunjit cu doua înotatoare dorsale, din care una este adipoasa. Carnea acestor pesti este fina, foarte gustoasa, fara oase intramusculare si în general de culoare roz. Familia Ciprinidae cuprinde majoritatea pestilor din apele noastre dulci: crapul, platica, pl atica, linul, rosioara, babusca, morunasul, mreana etc. Corpul pestilor este acoperit cu solzi (uneori doar partial). Carnea este alba, gustoasa, dar foarte bogata în oase intramusculare, motiv pentru care se prelucreaza în mare parte sub forma f orma de semiconserve. Familia Percidae este reprezentata în principal de biban si salau. Acesti pesti au carnea fina, alba, cu valoare dietetica (continut redus de grasime, 0,6-2,6% si usor digestibila). Se consuma mai ales în stare proaspata pentru obtinerea unor specialitati culinare foarte apreciate. Familia Bothidae are ca reprezentant calcanul. Acesta este un peste marin rapitor. Are corpul rombic, puternic turtit lateral, cu ambii ochi situati pe partea stânga. Corpul este acoperit cu solzi rudimentari si cu butoni ososi rotunzi, prevazuti cu tepi. Culoarea difera în functie de mediul în care se afla. Carnea este alba, gustoasa, asemanatoare celei de pui; se consuma în stare proaspata. Familia Siluridae. În cadrul acestei familii cel mai important peste este somnul. Somnul este un peste rapitor, fiind cel mai mare din apele dulci de la noi (în general atinge 0,5-1,0 m, cântarind 10-20 kg). Are capul mare, turtit de sus în jos, cu gura mare, falci puternice si dinti ascutiti; pe bot are sase mustati. Corpul este gros, subtiindu-se spre coada, de culoare maslinie-cenusie pe spate, mai deschisa pe partile laterale si albicios-murdara pe abdomen. Carnea acestui peste este foarte gustoasa, grasa, fara oase; prin afumare se obtine "batogul de somn". Principalele specii de peşte comercializate in România: 



HERING: Greutatea 100-400g. Corpul contine: 62% carne, carne, 12-17°/ cap, cap, 6,5% oase, 1,5% 1,5% aripioare, 1,5% solzi, 1,5-8,4% 1,5-8,4% viscere. Carnea conţine: 53,353,3 -75,8% apă, 4,44,4-27,9% grăsime, grăsime, 1620% proteine, 0,6-1,8% substante minerale. Corpul este fusiform, acoperit cu solzi cicloizi. Culoarea corpului este albastru-argintiu albastru- argintiu pe spate şi argintiu pe laturi şi burtă. Heringul se pretează la diverse mâncăruri (prăjit şi copt, în salată şi aspicuri), la fabricarea semiconserveloi (marinate reci, in ulei, cu diverse sosuri, cu legume, sub formă de pastă) şi la conserve (in ulei, in sos tomat) sau la afumare caldă şi rece. CRAP: Specia formă sălbatică se comercializează în functie de greutate sub denumirea de ciortan (bucata cu greutate de 0,5-1 kg); ciortocrap (1-3 kg); crap (> 3 kg). Speciile domestice poartă denumirea de crap de crescătorie, fiind de 3 feluri: cu corpul acoperit complet de solzi; cu corpul







cu adaosuri de sosuri sau la proţap. În industrie se foloseşte in conserve in sos tomat, în ulei şi cu adaosuri de legume, ca ghiveci şi zacuscă. În cantitate mică se fabrică şi crap afumat SOMN: Peşte cu corp alungit, îngustat î ngustat spre coadă şi fără solzi. Pielea este de culoare cenuşie spre oliv, iar burta de culoare albă. Corpul somnului se compune din 55% carne, 6% viscere, 1,5% icre sau lapţi şi 20% cap. Carnea de somn conţine 6969 -71 ,8% apă, 16,8% proteine, 11,4% grăsime. Carnea este grasă, fragedă şi se consumă sub formă de chiftele, plachie prăjit, rasol, ciorbe, saramură, zacuscă, tocană etc. Industrial se foloseşte sub formă de conserve in sos tomat şi ca batog . TON (rosu,alb, galben,dungat, negru, bondoc) Peşte cu corp fusiform, cu aspect de torpilă, gros in partea anterioară şi mijfocie, ascutit la extremităti. Peştele este format din 13,1-28 13,1-28 9% cap, 6 1-16 5% organe interne, 0,9-1,2% ficat, 1,7~,6% piele, 0,6-11,5% solzi, 3,5-5,4% oase, 63,G~6,7% carne. Carnea este albă, gustoasă (carnea roşie are o structură mai tare) şi este fărâmicioasă. Se industrializează sub formă de conserve in suc propriu, in ulei, semiconserve şi preparate culinare, culinare, salamuri, peşte afumat. afumat. Peştele este cu atât mai valoros valoro s cu cât compozitia gravimetrică gravimetrică (raportul dintre diferitele părti componente şi greutatea totală a peştelui x100) este în favoarea părtilor comestibile (carnea şi gonadele adică icre sau lapţi) şi nu a celor necomestibile (cap, oase, aripioare, viscere, solzi şi uneori pielea). În general, partea comestibilă (fileul cu pielea şi gonadele) variază intre 45 şi 80% capul intre 10 şi 12% (hering, cambulă) şi 2020 -22% (sturioni, cod, somn ştiucă), ajungând până la 25 -28% (sebasta, stavrizi etc.). Viscerele reprezintă 3-6 3 -6 %, oasele 5-12 %, aripioarele 1,5-4,5%, pielea 2-8%, iar solzii 1-5%. 



Compoziţia gravimetrică a unor specii specii de peste Denumirea % faţă de greutatea totală speciei Cap Carne Piele Oase, cartilagii Nisetru 18 49 5,5 7,5 Păstrugă 16 50 6,5 11,5 Crap (ciortan) 18 47 4,0 8,5 Plătică 14 49 3,5 11,5 Şalău 15 53 3,5 7,5 Ştiucă 20 50 3,5 7,5 Somn 22 52 5 8,0 Hering de 12,3 62 6,5 Atlantic Hamsie 20,5 54 3 4,0 Cod 20,0 49 3,5 8 Merlucius 16,5 54 2 6

Aripioare Solzi

Viscere

2,5 1,5 3,0 3,5 3,0 2,5 2,5 1,5

2,0 2,0 5,0 4,5 2,5 3,0 1,5

15 13,5 13 13 9,5 12 9,5 15

2,0 2,0 2,5

1,0 1,5

14 16 16,5







Compozitia chimica si valoarea alimentara a pestelui Datorita continutului sau nutritiv si calitatilor gustative deosebite, pestele este considerat considerat unul dintre cele mai valoroase produse alimentare. Coeficientul de digestibilitate a carnii de peste este de circa 97%. Carnea de peste are culoarea alba sau roz slab, si este formata din fibra musculara foarte fina, lipsita de tesut conjunctiv interfibrilar. Grasimea se afla în proportii variate în functie de specie si starea de îngrasare. Carnea de peste are miros caracteristic datorita unui acid gras nesaturat predominant, acidul clupanodonic; acesta se gaseste în î n stare libera alaturi de acidul oleic, palmitic, stearic etc., reducând stabilitatea grasimii la pastrare si favorizând alterarea. Spre deosebire de celelalte tipuri de carne, cea de peşte se descompune mai repede. Mirosul caracteristic este dat de conţinutul în trimetilamină. Peştele reprezintă un aliment extrem de valoros prin conţinutul său în proteine de calitate superioară, grăsime bogată în acizi graşi polinesaturaţi cu o mare eficienţă in organismul uman, vitamine (in principal A şi D) şi substanţe minerale (fier, fosfor, potasiu, magneziu etc.). Nivelul de sodiu este scăzut, ceea ce face ca peştele şi în principal peştele slab să fie folosit in dieta bolnavilor cardiaci sau a bolnavilor de rinichi, a bolnavilor de diabet (nu conţine hidraţi de carbon), în alimentaţia copiilor, a persoanelor în persoanelor în vârstă, dar şi a adulţilor şi copiilor sănătoşi. sănătoşi. Compoziţia chimică a peştelui este variată şi depinde de specie, de zona de habitat, de anotimp, de ciclul de reproducere şi migraţie. Cele mai valoroase componente din carnea de peşte, care le conferă acestora o valoare nutritivă ridicată, sunt substanţele azotate reprezentate de proteine şi compuşii lor de hidroliză. Substanţele proteice din peşte conţin toţi aminoacizii indispensabili, în raporturi apropiate de necesităţile organismului. Conţinutul de substanţe proteice variază în funcţie de specie şi este cuprins în intervalul 15 20%. În compoziţia peştelui intră şi grăsimile. Conţinutul de grăsimi din carnea de peşte variază între 0,5-20% 0,5-20% (la unele specii, în anumite condiţii, poate fi chiar mai ridicat). Grăsimea este de obicei distribuită în interiorul cărnii sau în unele organe, mai ales în ficat (la peştii slabi). Este bogată în acizi graşi polinesaturaţi, instabilă şi implicată în alterarea peştelui congelat. Vitaminele A şi D se găsesc, în principal, in peştele semigras şi gras. În peştele slab, vitaminele A şi D se găsesc în uleiul din ficat (uleiul de cod). Vitaminele B1, B2, B6, şi nicotinamida se găsesc în cantităţi mai mari în gonade. Substanţele minerale din musculatură sunt reprezentate de Na, K, Ca, Fe, Fe, CI, fosfaţi, sulfaţi, iod. Carnea de peşte este uşor digerabilă datorită structurii musculaturii, organizată in segmente musculare scurte (miotomi), separate de foiţe conjunctive (miosepte). Mioseptele sunt uşor transformate în gelatină, ceea ce provoacă o dezorganizare a structurii musculare şi, deci, accesul enzimelor digestive la fibrele musculare care sunt foarte scurte. Peştii graşi sunt mai puţin digestibili decât cei slabi.







Calitatea si conservarea pestelui în stare proaspata Prin peste proaspat destinat consumului alimentar se întelege de regula pestele racit si neprelucrat. De asemenea, asemenea, pestele poate fi conservat conservat si în stare vie. Pentru comercializarea comercializarea în aceasta stare, pestii trebuie sa fie complet sanatosi. Apa folosita la transportul pestilor trebuie sa fie curata, fara reactie acida si fara mirosuri straine. Temperatura optima a apei trebuie sa fie de 4-6 °C, pentru a reduce necesitatea de hrana si oxigen a pestilor pe timpul transportului. La destinatie, pestele viu se depoziteaza în acvarii unde se pastreaza o perioada scurta (1-3 zile); pe timpul pastrarii, apa din acvarii trebuie oxigenata prin insuflarea de aer. Pestele este un produs alimentar usor alterabil, datorita continutului bogat în grasimi, proteine, apa. Conservarea pestelui pestelui proaspat se face de cele mai multe ori prin refrigerare si congelare. Refrigerarea pestelui se face imediat dupa capturare, folosindu-se gheata în cantitati egale (50% peste, 50% gheata), maruntita si asezata în straturi alternative. Pestele refrigerat va avea în profunzime temperatura cuprinsa între -1 si 5°C. O alta metoda de refrigerare a pestelui este imersia în saramura cu concentratia de 2%, racita pâna la - 1°C. Congelarea pestelui se poate realiza în amestec de gheata cu sare, în aer rece sau prin imersie în saramura racita. Congelarea pestelui mic se face în stare neeviscerata, iar a pestelui mare dupa eviscerare si transare. Pentru protejarea pestelui congelat împotriva oxidarii grasimilor si deshidratarii se aplica glasarea. Glasarea este un procedeu de acoperire a unui produs congelat, neambalat cu o pelicula de gheata si consta în imersarea produsului de 2-3 ori în apa cu temperatura de 1-2°C. Conservarea prin congelare asigura pastrarea pestelui circa 6 luni (în cazul pestelui gras) sau mai mult (în cazul pestelui slab). Condiţiile de calitate pentru peştele proaspăt Tesutul muscular al pestelui sanatos si proaspat este steril, la fel mucusul de pe suprafata pestelui, cat timp acesta este viu, are proprieteti antibacteriene. Dupa moarte, pestele este insa invadat din toate partile, de microorganisme. Microorganismele care patrund in carnea pestelui provin fie din mucusul mucusul de pe suprafata suprafata pielii, fie din tractul digestiv. digestiv. Pestele prezinta o slaba rezistenta la atacul microorganismelor de alterare, contaminarea cu germeni patogeni realizandu-se in timpul prelucrari ( Salmonella, Escherichia coli, Staphilococcus). Nu se admit in consum carnurile contaminate cu microorganisme patogene, mai ales daca ele se consuma ca atare. Cele contaminate pot fi admise pentru prelucrarea industriala, imediat, in produse care se supun sterilizarii sub supravegherea organelor sanitar-veterinare. Peştele proaspăt, refrigerat, care se sortează după lungime şi greutate trebuie să corespundă anumitor proprietăii senzoriale ca aspect şi consistenţă, care-l care -l deosebesc de cel alterat. În caz de dubii se execută şi un examen de laborator (chimic şi bacteriologic). Caracteristicile senzoriale ale peştelui proaspăt şi alterat Partea corpului examinată Starea

Calitatea Calitatea peştelui Bună

Alterat

Cu început de rigiditate

Cu semne avidente de putrefactie









Operculele Branhiile Mucusul Solzii Spinarea Anusul Corpul Muşchii

Bine lipite de branhii Roşii, fără miros şi fără mucozitate

Uşor indepărtate de branhii Cu aspect murdar, acoperite de mucozităţi; pronunţat miros de putrefacţie În cantitate mică, transparent, fără Mucozităti foarte multe, intunecate, cu miros miros urât Lucioşi şi bine fixati Întunecati şi cad uşor Eelastică, apăsând cu degetul, Moale, dar nu elastică, urma degetului urma dispare repede nu dispare Retractat, concav şi albicios Proeminent şi de culoare roşie murdar Luat in mână nu se indoaie Luat în mână se indoaie se indoaie usor Bine legaţăi de coloana vertebrală Se desfac uşor de pe coaste şi de coaste Produse obtinute prin prelucrarea pestelui

Peştele şi subprodusele din peşte puse in consum se clasifică in: peşte viu, peşte proaspăt refrigerat, peşte congelat, peşte sărat, peşte afumat, semipreparate şi preparate din peşte (peşte marinat, preparate culinare, pastă de peşte, icre de peşte); conserve din peşte. Peştele viu Se comercializează, în special, peştii de apă dulce cum ar fi: crapul, somnul, ştiuca, şalăul, carasul. Înainte de transport, peştele viu se menţine 24 ore in aşanumita parcare fără alimentare pentru golirea conţinutului stomacal. Transportul se face in rezervoare cu apă la o temperatură care să oscileze cu maximum 6°C faţă de apa din eleşteu. În magazinele de desfacere, peştele viu se păstreză in acvarii în conditii de temperatură şi de oxigen normale (începând (începând cu lunile răcoroase). La livrare se socoteşte peşte viu numai acela ce se mişcă normal şi inoată cu spinarea în sus. Peştele refrigerat Imediat după pescuire, peştele trebuie refrigerat (refrigerare in apă răcită sau cu gheaţă). La refrigerare se utilizează gheaţă naturală sau artificială măruntă (bucăţi de 4 cm) în proportie de 75% fată de masa peştelui. Pentru reducerea consumului de gheată, refrigerarea cu gheată se poate realiza in incăperi răcite. Transportul peştelui poate coincide cu etapa de refrigerare sau poate in urma acesteia.Transportul acesteia.Transportul se face cu mijloace mijl oace izoterme, refrigerente sau frigorifice. Sisteme transport peste viu Transportul de peste viu necesita echipament specializat. Acesta include rezervoarele de transport peste peste si de asemenea, asemenea, furnizarea furnizarea echipamentelor echipamentelor de oxigen. oxigen. Selectia si dimensionarea







Accesorii si echipamente pentru sistemele de transport peste viu Pompele de aer sunt sunt

utilizate pentru rezervoare, cisterne de transport, acvarii, rezervoare de stoc sau similare. Pompele au un consum redus de energie si sunt destul de silentioase. Pompele de aer sunt instalate in afara iazului sau a rezervorului de transport. Din pompa, aerul este ajunge printr-un furtun la difuzorul de aer. Este recomandata folosirea difuzorului special pentru aer ce asigura o distributie uniforma a aerului. Difuzoarele de aer se gasesc intr-o gama variata de dimensiuni. S-a dezvoltat un rezervor de oxigen transportabil, pentru a fi montat pe camioane pentru transportul de peste viu. Aceste rezervoare au de obicei un volum de 160 litri, si sunt montate permanent pe camion. In mod normal, sunt folosite butelii mai mici de oxigen dar acestea trebuiesc umplute des, si sunt mai costisitoare. In plus, ele sunt grele, si de multe ori este imposibil sa fie aprovizionate la timp. In ultimii ani, multi fermieri au rezervoare de oxigen lichid pentru ferma lor. Prin urmare, acum este posibil ca acest rezervor sa fie umplut de la rezervorul mare din ferma, astfel facandu-se economie de timp si bani. Rezervorul de oxigen are un volum de 160 litri, este usor de umplut din cisterna de la ferma piscicola. Difuzor de oxigen

Tub difuzor special, cu pori extrem de fini, este montat pe un cadru robust din otel inoxidabil. Acest lucru permite oxigenului sa fie difuzat ca o ceata si astfel sa fie folosit cu eficienta maxima. Debitmetru oxigen

Debitmetrul este montat intre regulatorul de presiune si difuzoarele de oxigen. Cu ajutorul debitmetrului, furnizarea de oxigen la fiecare rezervor poate fi monitorizata si ajustata. Cantitatea de oxigen poate fi adaptata exact la numarul de pesti dintr-un rezervor astfel, facand o economisire considerabila a cantitatii de oxigen. Debitmetrele sunt disponibile in diferite modele si cu urmatoarele scale: 0 - 5/0 - 8/0 - 15/0 - 25/0 la 35 sau 0 - 50 l / min. Sunt proiectate pentru o presiune de 3,5 bar .







1. Peşte în stare vie În timpul comercializării, peştele trebuie să se păstreze în încăperi frigorifice ori în căzi speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de + 4‚ + 60C (pe parcurs se răceşte cu gheaţă până la + 10C). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 ore.

2. Peşte refrigerat Peştele refrigerat este peştele adormit, la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la - 10C la + 50C. Prin scăderea temperaturii se păstrează valorile nutritive ale peştelui, însă procesul de dezvoltare al microorganismelor care determină alterarea peştelui peştelu i nu se stopează, ci doar încetineşte. Calitatea produselor se determină prin metoda organoleptică prevăzută de standardele corespunzătoare. În cazuri necesare, calitatea produselor din peşte se stabileşte conform indicilor fizico - chimici.







specific ne plăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsând urme care nu mai revin la normal La peştele refrigerat carnea este prinsă bine de oase, iar solzii opun rezistenţă la desprindere. desprindere. Termenul de păstrare al peştelui refrigerat este de 10 -12 zile. Pescarie versus supermarket Indeosebi in zona urbana, tot mai multe pescarii isi atrag, din nou, clientela fidela. Punctul forte al acestor unitati de profil este reprezentat indeosebi de avantajul proximitatii comerciale; de la ambulantii de odinioara, care isi etalau marfa in targuri sau pe strazile negustorilor de peste, s-a trecut la pestele proaspat, expus si pastrat pe gheata, in utilaje speciale, peste de care consumatorul este mai atras, aplicand parca apusa regula comerciala luam de la particular sau de la stat. Magazinele si cherhanalele cherhanalele pescaresti vand in jur de o tona pe zi, cu profituri deloc neglijabile. Este un atu pentru pravaliile de peste, transformate in pescarii inspirat amenajate cu articole pescaresti. Chiar daca sunt concurati de supermarketuri, comerciantii de peste nu se tem, pentru ca, spun ei, preturile nu difera foarte mult in magazinele unde ajungi mai anevoios, iar calitatea marfii e cu totul alta. Multi dintre administratorii pravaliilor au inclus in oferta servicii suplimentare, necesare necesare cumparatorilor: transat sau curatat de solzi. Noile pescarii pastreaza parca aerul de odinioara, cumparatorii studiind abil pestele inainte sa il cumpere, simtindu-se in altfel de relatie cu marfa si vanzatorul. Varietate incredibila de peste proaspat si fructe de d e mare in hypermarketurile Metro Bogatia apelor se reflecta cu fidelitate in sortimentul de mai mult de 60 de specii de peste si fructe de mare proaspete, disponibile (fie in magazin fie la comanda) intr-o varietate de peste 200 de articole. Raion cu temperatura controlata Cu toate ca la raion, pestele si fructele de mare proaspete sunt expuse spre vizionare, gheata in care sunt ingropate sau pe care sunt asezate le pastreaza la temperatura optima pentru refrigerare perfecta. Desigur, gheata se schimba permanent, iar sistemul de climatizare al raionului e setat la temperatura mult mai scazuta decat restul magazinului.







Prospetime la standarde europene Pentru a asigura un produs produs de ce mai inalta calitate si prospetime, prospetime, hypermarketurile hypermarketurile Metro sunt importatori directi de peste si fructe de mare proaspete, produsele provenind de pe tot globul: Danemarca, SUA, Norvegia, Grecia, Italia, etc. Pestele si fructele de mare sunt unele dintre cele mai usor perisabile alimente, de aceea s-a adoptat si perfectionat un sistem impecabil de pastrare a prospetimii maxime a produselor din aceasta categorie. categorie. Lantul frigului Cel mai mare pericol pentru prospetimea alimentelor in timpul pastrarii sunt microorganismele. Acestea au nevoie de o anumita temperatura pentru a se dezvolta, schimband gustul, aspectul, mirosul si calitatea alimentului. Pentru a impiedica aparitia acestor microorganisme in produsele noastre, alimentele refrigerate (cum sunt cele din sortimentul nostru de peste si fructe de mare proaspete) sau congelate trebuie pastrate la o anumita temperatura recomandata pe tot parcursul calatoriei lor de la productie (sau capturare) pana la momentul prepararii. Aceasta continuitate se numeste lantul frigului, care nu trebuie intrerupt, indiferent ca alimentele respective sunt depozitate, transportate, ambalate, manipulate sau expuse la vanzare.









Depresia – Depresia – Aparitia Aparitia afectiunii este cu mult scazuta ca urmare a continutului bogat de omega3. Diabetul – Diabetul – Este Este o alta afectiune asupra careia actioneaza pestele, prin mentinerea unui nivel constant al glicemiei. Risc crescut de cancer la pestele prajit Cu aproximativ 30 de ani in urma, cercetatorii japonezi au descoperit in produsele de carne si peste prajit un grup de substante cu actiune cancerigena: aminele heterociclice. Aceste substante se formeaza in orice carne pregatita la temperaturi de peste 150 de grade C, deja dupa cateva minute. Totusi o constatare surprinzatoare a fost ca ele se pot forma si la temperaturi mai mici de 100 de grade C (in pestii afumati la temperatura de 80-85 de grade C). Aminele heterociclice au fost gasite si in crusta de faina a produselor de peste. Grija mare la uleiul de peste Cine se decide sa foloseasca acest tip de ulei trebuie sa stie ca doza zilnica recomandata (de aproximativ 15 ml) contine 100- 115 mg colesterol, adica ceva mai mult decat o friptura de vita, de 100 g. Deoarece stau mult timp pe rafturile magazinelor, capsulele de ulei de peste contin o proportie mare de acizi omega-3 oxidati, ce vor leza endoteliul arterelor. Alimentatia bogata in peste si ulei de peste poate creste mult timpul de coagulare. coagulare. Alte cercetari cercetari arata ca folosirea folosirea capsulelor cu ulei de peste slabeste slabeste sistemul imunitar.







Bibliografie 1. „Merceologia produselor alimentare”alimentare” - Cecilia Pop, Ioan Pop; Editura Edict Production, Iasi, 2000. 2. Internet: - http://www.metro.ro/public/home http://www.metro.ro/public/home/Lumea+produs /Lumea+produselor/Peste#anke elor/Peste#anker248444 r248444 - http://www.fabricadecarne.ro/expunerea-p http://www.fabricadecarne.ro/expunerea-pestelui-in-magazine estelui-in-magazine -http://www.ssm.gov.md/libview.php?l=ro&idc=46&id=68 -http://www.cautis.ro/sisteme-transport-peste-viu/11 -http://www.academiaculinara.com/carnea-de-peste.html -http://www.regielive.ro

Peste Si Produse Din Peste

Recommend Documents