Cuprins CAPITOLUL I CAPITOLUL I.............................................. I..................................................................... .............................................. .............................................. ....................................2 .............2 1.2 Teoria şi bazele metodologice ale cuantificării amortizării activelor imobilizate.....................4 1.2.1 Teoria Teoria amortizării activelor imobilizate............................................... imobilizate...................................................................... ..............................4 .......4 1.2.2 Particularităţile amortizării imobilizarilor necorporale............................... necorporale.......................................................9 ........................9 1.2.3 Reglementarea metodologiilor de calcul a amortizării imobilizărilor corporale în România............................. România.................................................... .............................................. .............................................. ..................................................12 ...........................12 1.2.4 Regimuri de amortizare admise în România.................................. România.....................................................................20 ...................................20 1.2.4.1 Regimul de amortizare liniară...................................................................................................................21 1.2.4.2 Regimul de amortizare degresivă..............................................................................................................23 1.2.4.3 Regimul de amortizare accelerată.............................................................................................................25 1.2.4.4 Excepţii de la calculul amortizarii imobilizărilor corporale.....................................................................26
INSTRUMENTAREA CONTABILĂ A AMORTIZĂRII IMOBILIZĂRILOR........................28 2.1 Reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor......................................................2 imobilizărilor......................................................288 2.2 Prezentarea informaţiilor privind amortizarea în situaţiile financiare.................................30 financiare.................................30
CAPITOLUL I TEORIA, BAZELE METODOLOGICE SI REGIMURILE DE AMORTIZARE ADMISE IN ROMNIA 1.1 INTRODUCERE Noţiunea de patrimoniu a fost la început o noţiune juridică. Pentru jurişti, patrimoniul reprezintă totalitatea bunurilor aparţinând unei persoane împreună cu drepturile şi obligaţiile aferente, indiferent de sursa din care provin, cu condiţia să constituie o universalitate de bunuri ale unei persoane. persoane. Concepţia Concepţia juridică are la bază structura structura calitativă calitativă de patrimoni patrimoniuu definit definit prin prisma drepturilor si obligaţiilor obligaţiilor cu valoare economică economică ale unei întreprinderi. întreprinderi. În sens economic, activul reprezintă utilizările de resurse controlate de o entitate în prezent, care provin din trecut şi de la care întreprinderea aşteaptă beneficii economice viitoare, iar pasivul reprezintă datorii din prezent, care provin din elemente trecute şi de la care, prin decon decontar tare, e, se aştea aşteaptă ptă să rezult rezultee o ieşire ieşire de resurs resursee ce încorp încorpore oreaz azăă benef benefici iciii econo economic mice. e. Confor Conform m acest acestei ei conce concepţi pţii,i, resurs resursele ele econo economic micee sunt sunt altern alternati ative ve în defini definirea rea obiect obiectulu uluii contabilităţii.
în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare, în principiu nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, iar bunurile (imobilizările) se menţin înregistrate la valoarea de intrare (valoare contabilă sau cost istoric). Deprecierea de valoare este „o pierdere de valoare aparută în cursul duratei de viaţă utile a activului, datorita unor factori specifici, care fac ca preţul net de vânzare sau costul de înlocuire să fie mai mic decât valoarea contabilă netă” 1. Mărimea deprecierii este dată de diferenţa dintre valoarea contabilă netă şi valoarea de inventar. Amortizarea ca formă a deprecierii ireversibile reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utila. Altfel spus, ea reprezintă o trecere treptată pe cheltuieli a valorii de intrare a activului. Prin urmare amortizarea concretizează aplicarea convenţiei contabilităţii de angajamente şi a principiului conectării cheltuielilor cu veniturile perioadei. În spiritul normei internaţionale IAS 16 ,, Imobilizări corporale” costul iniţial al activului este alocat cheltuielilor perioadei, proporţional cu obţinerea beneficiilor economice viitoare estimate. Am putea chiar afirma că amortizarea nu este o depreciere ci o alocare a costului iniţial pentru a conecta beneficiile economice generate de respectivul activ cu eforturile depuse pentru
imobilizărilor în curs sau investiţiilor în curs. Imobilizările corporale constituie de cele mai multe ori principala parte a activului activului total al unei întreprinderi. întreprinderi. Imobil Imobiliză izările rile corpo corporal rale, e, defin definite ite confo conform rm IAS 16 „Imobi „Imobiliz lizări ări corpor corporale ale”, ”, sunt sunt activ activee corporale deţinute de o întreprindere fie pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, fie pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi pentru care se aşteaptă aşteaptă o utilizare pe o perioadă mai mare mare de un exerciţiu exerciţiu contabil” 2. Imobilizările necorporale pot fi achiziţionate şi generate intern. Pentru a aprecia dacă o imobiliza imobilizare re necorpora necorporală lă generată generată intern intern satisface satisface condiţiile condiţiile de contabili contabilizare zare,, o întreprind întreprindere ere clasifică clasifică procesul procesul de creare creare a imobilizării imobilizării în faza de cercetare cercetare şi faza de dezvoltar dezvoltare. e. Dacă întreprinderea nu poate să distingă faza de cercetare de cea de dezvoltare, ea contabilizează o cheltuială în numele proiectului ca şi când , aceasta, ar fi fost angajată numai cu ocazia fazei de cercetare.
1.2 Teoria şi bazele metodologice metodologice ale cuantificării cuantificării amortizării activelor activelor imobilizate 1.2.1 Teoria amortizării activelor imobilizate
se face pe perioada economică de utilizare a activului amortizabil. De aceea, fracţiunea de valoare valoare etalată în timp asupra rezultatului rezultatului exerciţiulu exerciţiuluii trebuie trebuie să reprezinte reprezinte o mărime mărime raţională raţională înscrisă în principiile si regulile imaginii fidele. Determinativul „raţional” vizează raportul dintre fracţiunea transferată din valoarea contabilă a activului patrimonial imobilizat amortizabil si beneficiul economic ce se va obţine din utilizarea activului. Acest concept se coreleaza cu principiul independenţei independenţei exerciţiilor financiare si este normal ca fiecare exerciţiu să includă în rezultatele sale o cheltuială echivalentă cu avantajele obţinute în urma utilizării activelor sale imobil imobiliza izate. te. Aceas Aceasta ta este este interp interpret retare areaa sau sau concep concepţia ţia econom economică ică a am amort ortiză izării rii activ activelo elor r patrimoniale imobilizate. „Este vorba de a include în cheltuielile fiecărui f iecărui exerciţiu suma totală a deprecierilor suferite de imobilizări.”5 , asfel încât pe durata normală sau normată de utilizare a acestora, valoarea lor contabilă să se recupereze integral. Interpretarea (concepţia) economică este strâns legată teoretic şi practic de interpretarea (concepţia) financiară despre amortizare potrivit căreia “amortizarea este o metodă de reînnoire a capitalului investit. În acest caz, ea este o prelevare asupra beneficiilor şi, ca atare, constituie o resursă resursă la dispoziţi dispoziţiaa intreprind intreprinderii. erii. Acumulare Acumulareaa anuităţil anuităţilor or privind privind amortizăr amortizările ile ar trebui trebui să permită investiţiei care nu mai poate sau nu mai trebuie (din motive de randament) să fie utilizată. Amortizarea devine, astfel, un element al autofinanţării.”6
care trebuie să cuprindă pentru fiecare imobilizare în parte valoarea de intrare în patrimoniu sau valoarea contabilă, amortizarea aferentă deprecierii anuale şi valoarea netă contabilă sau valoarea reziduală la finele fiecărui exerciţiu. Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe care o întreprindere estimează că o va obtine pentru un activ, la sfârşitul duratei de viaţa utilă, după deducerea prealabilă a costurilor de cesiune previzionate (IAS 16). Deci planul de amortizare a unei imobilizări poate fi întocmit doar atunci când sunt cunoscute cu exactitate urmatoarele trei elemente: 1. Valoar Valoarea ea contabilă contabilă sau de intrar intraree care care este este reprez reprezen entat tatăă de costul costul de achiziţ achiziţie, ie, costul costul de producţie sau valoarea de utilitate. Acesta reprezintă în cele mai multe ţări baza de calcul a amortizării. Însă în unele ţări precum cele anglo-saxone (Marea Britanie, SUA, Belgia etc.), în care regulile de întocmire a situaţiilor financiare (a bilanţului contabil) sunt cu totul independente de cele privind întocmirea bilanţului fiscal, cazuri în care baza de calcul a amortizării poate fi reprezentată şi de valoarea de înlocuire a imobilizărilor. Important este că valoarea de înlocuire poate constitui bază de calcul a amortizării imobilizărilor numai la întocmirea bilanţului contabil fără ca aceasta să poată avea incidenţă asupra rezultatului impozabil. 2. Durata Durata de amortiza amortizare: re: -care exprim exprimăă perioa perioada da în care care un activ activ patrimon patrimonial ial imobili imobilizat zat se
Metoda de amortizare aleasă trebuie aplicată în mod consecvent de la o perioadă la alta, în afară de cazul în care apariţia unei situaţii diferite justifică schimbarea metodei. Utilizarea acele aceleiaş iaşii metode metode va asigur asiguraa posibi posibilit litate ateaa compar comparări ăriii în timp timp a rezult rezultate atelor lor activi activităţ tăţii ii de exploatare. Cele mai reprezentative metode de amortizare sunt: °
metoda amortizării liniare
°
metoda amortizării degresive
°
metoda amortizării progresive
°
metoda amortizării accelerate
Metoda amortizării liniare este considerată a fi cea mai apropiată de deprecierea reală a imobil imobiliză izărilo rilorr şi cea mai justif justifica icată tă econo economic mic,, deoare deoarece ce “permi “permite te repart repartiza izarea rea unifo uniformă rmă a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobilizări” 7. În unele ţările în care contabilitatea este puternic conectată la fiscalitate “amortismentul liniar este considerat un minim şi constituie modul normal de amortizare” 8. Din punct de vedere al metodologiei de calcul amortismentul liniar îmbracă două forme: °
amortismentul liniar temporal
a = V x t % x Qe sau
a = (V / Qn ) x Qe
unde: a – anuitatea sau amortismentul anual; V – valoarea de intrare sau contabilă a imobilizării supuse amortizării; Qn – volumul prestaţiilor fizice normate; Qe – volumul prestaţiilor efective. Amortizarea liniară prezintă avantajul că este simplă de aplicat, fiind cea mai folosită, datorită uniformitaţii cheltuielilor exerciţiului şi a costurilor în timp. Amortizarea în regim degresiv prezintă avantajul trecerii pe cheltuielile de exploatare a unor sume mai mari în primii ani de activitate în raport cu amortizarea corespunzatoare exerciţiilor ulterioare. Aceasta are ca justificare economică faptul că deprecierea, este pentru unele active corporale, într-adevăr mai mare în cursul primelor exerciţii şi, pe de alta parte, de constatarea că activele au o capacitate de serviciu mai mare în primii ani de viaţa, după care unele antrenează cheltuieli de întreţinere din ce în ce mai mari. În raport cu amortizarea liniară, amortizarea degresivă ajută trezoreria întreprinderii în
°
Metoda Metoda amortizăr amortizării ii degresive degresive în funcţie funcţie de un coeficien coeficientt multiplica multiplicator tor şi amortizar amortizarea ea anuală se calculează după relaţia: ai = VNCi-1 x tm% în care tm% reprezintă produsul dintre rata de amortizare liniară (t %) şi coeficienţii multiplicatori (c) stabiliţi de organele fiscale, de regulă, în funcţie de durata de viaţă a bunului.Nici in cazul acestei metode nu se va ajunge la o VNC nulă, dar pentru ieşire din impas începând cu exerciţiul financiar in care amortizarea anuală degresivă devine inferi inferioar oarăă celei celei liniar liniare, e, VNC se divize divizeaz azăă la restul restul anilor anilor din durata durata normală normală de funcţionare, întreprinderea trecând de la amortizarea degresivă la amortizarea liniară.
°
Metoda amortizării progresive este inversă amortizării degresive, anuitatea calculată fiind din ce în ce mai mare pe măsură ce imobilizările se apropie de sfârşitul duratelor normate de funcţionare. Este rar aplicată în practică, deoarece se apreciază că răspunde
acelaşi sector economic, facilitând analizarea situaţiilor financiare; nu necesită cunoştinte tehnice specifice din partea profesiunii contabile; nu necesită implicarea unor specialişti în stabilirea gradul gradului ui de deprec deprecier ieree a unei unei imobil imobiliză izări ri necor necorpor porale ale.. Argume Argumente ntele le în favoar favoarea ea analiz analizări ăriii gradului de depreciere a unui activ doar în momentul în care se identifică factorii de depreciere: 1. se evită evită recuno recunoaşt aştere ereaa arbitr arbitrară ară a unei unei amortiz amortizări ări în situaţ situaţii ii în care care aceast aceastaa poate nu s-a produs; 2. abordarea abordarea are mai mai multă flexibilit flexibilitate, ate, redă redă mai bine realitate realitateaa economică economică.. Deşi are unele avantaje, această soluţie transformă în dezavantaje dezavantaje toate avantajele amortizării sist sistem emat atic icee a imob imobil iliz izări ărilo lorr neco necorp rpor oral ale. e. In fina finall cele cele doua doua tabe tabere re au ajun ajunss la cons consen ens, s, amort am ortiza izarea rea sistem sistemati atică că fiind fiind consid considera erată tă varian varianta ta cea cea mai puţin puţin subiec subiectiv tivă, ă, risca riscantă ntă şi costisitoare pentru o societate. Excepţie face tratamentul contabil al fondului comercial, unde divergenţele s-au păstrat. Cheltuieli Cheltuielile le de constituir constituiree
“cuprind “cuprind cheltuielil cheltuielilee cu înfiinţarea înfiinţarea,, dezvolta dezvoltarea rea şi fuziunea
unit unitaţ aţilo ilorr patr patrim imon onia iale le,, cum cum sunt sunt cele cele priv privin indd taxe taxele le şi alte alte chel cheltu tuie ieli li de înre înregi gist stra rare re si înmatriculare, cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate” 9. În conformitate cu practicile contabile din România, sunt înscrise ca element de activ
neco necorp rpor oral alăă ce poat poatee fi am amor orti tiza zată tă de unit unitat atea ea patr patrim imon onia ială lă care care le deţi deţine ne,, pe peri perioa oada da monopolului de exploatare. Licenţele sunt legate în general de folosirea brevetelor. Sunt situaţii în care, fără a ceda brevetul sau, titularul acordă unui unui terţ dreptul de exploatare, contra unei redevenţe. redevenţe. Ca şi în cazul brevetelor, licenţele licenţele sunt amortizabile pe perioada perioada de exploatare. exploatare. Mărcile sunt considerate marci de fabrică de comerţ sau de serviciu, numele patrinimice, pseudonimele, pseudonimele, numele geografice, denumirile arbitrare sau fenteziste, forma caracteristică a produsului sau condiţionării sale, etichetele, aspectele exterioare, emblemele, pecetele, timbrele, sigiliile, viniete, gaitane, combinaţii sau dispoziţii de culori, schite, reliefuri, litere, cifre, devize şi, în genera general,l, orice orice semn semn materi material al care care serve servelşt lştee la distin distinge gerea rea produs produselo elor, r, obiec obiectel telor or sau serviciilor unei întreprinderi. Amortizarea este calculată în cazul drepturilor ce rezultă dintr-un contract cu durată determinată sau care beneficiază de o proţectie juridica cu o durată limitată. Această durată va reprezenta perioada de amortizare. Drepturile şi valorile similare, includ elemente ca procedee industriale, Know-how, modele, schite. Ele sunt amortizabile deoarece sunt susceptibile deprecierii prin efectul progresului tehnic, evoluţiei modei si gusturilor. Amortizarea se realizează pe durata normală de utilizare sau pe durata probabilă probabilă de exploatare. exploatare.
1. Valoarea Valoarea fondului fondului comercial comercial poate poate să se menţină menţină sau chiar să crească crească dacă dacă managemen managementul tul îşi păstrează calitatea şi investeşte suficient de mult în activităţi ca: publicitate, modernizarea produselor, perfecţionarea angajaţilor. Menţinerea valorii fondului comercial necesită mari efortu eforturi ri financ financiar iaree care care se reflec reflectă tă ca cheltu cheltuiel ielii la nivelu nivelull exerci exerciţiu ţiului lui.. Dacă Dacă la acest acestee cheltuieli se adaugă şi amortizarea goodwill-ului atunci se ajunge la o dublă încarcare a câstigurilor. 2. De asemenea asemenea,, se mai argumenteaz argumenteazăă şi prin faptul că fondul fondul comercial comercial,, spre deosebire deosebire de alte active, nu se consumă sau utilizează în procesul de producţie, şi, ca urmare, orice metodă de amortizare este arbitrară. În aceste condiţii evaluarea şi înregistrarea fondului comercial prin metodologia contabilă este un prilej prilej oficializa oficializatt de abatere sau încălcare încălcare a principiilo principiilorr contabile contabile de bază bază (prudenţă (prudenţă,, oportunit oportunitate, ate, sinceritate sinceritate şi credibilitat credibilitatee a
informaţiilo informaţiilor).Perio r).Perioada ada şi metoda de amortizare amortizare
stabilite în momentul dobândirii fondului comercial trebuie revizuite cel puţin la sfârşitul fiecărui an financiar. 1.2.3 1.2.3
Reglemen Reglementare tarea a metodologi metodologiilor ilor de calcu calcull a amortizării amortizării imobili imobilizăril zărilor or corpora corporale le în România
Un activ corporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru persoana juridică şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil. Imobilizările corporale sunt active care: a) sunt deţinut deţinutee de o persoană persoană juridică juridică pentru pentru a fi utilizate utilizate în producţia producţia proprie proprie de bunuri bunuri sau sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; b) sunt utilizate pe parcursul parcursul unei perioade perioade mai mari de un an an şi
c) au valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările legale în vigoare. În prezent 1800 lei12. Imobilizările corporale cuprind terenuri, construcţii, instalaţii tehnice şi maşini, alte instalaţii, utilaje şi mobilier, avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie. Terenurile se înregistrează în patrimoniu la valoarea stabilită, în funcţie de clasele de calitate, suprafaţă, amplasament, şi/sau alte criterii legale, la costul de achiziţie sau la valoarea aportului în natură. Terenurile nu se amortizează ci doar amenajarile de terenuri, împrejmuirile, caile de acces. Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un singur corp, vor fi încadrate ca mijloace fixe la valoarea întregului corp, lot sau set.
g) protot prototipu ipurile rile,, atât atât timp timp cât servesc servesc ca model la execu executar tarea ea producţi producţiei ei de serie serie sau sunt sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător; h) echipame echipamentul ntul de protecţie protecţie şi de lucru, îmbrăcăminte îmbrăcăminteaa specială, specială, precum şi accesorii accesoriile le de pat, indiferent de valoarea valoarea şi durata lor de de utilizare. Clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe sunt reglementate în H.G. nr. 2139/30.11.2010. Mijloacele fixe au fost reclasificate r eclasificate în 3 grupe, sincronizate cu planul de conturi aplicabil din 2003: Grupa/subgrupa din Catalog 1. 2. 2.1 2.2 2.3 2.4 3.
Denumirea Construcţii Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii -echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) -aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare -mijloace de transport -animale şi plantaţii Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
Tabel nr.1 Cont contabil 212 213 2131 2132 2133 2134 214
Denumirea imobilizării necorporale 0 Chelt.de constituire Chelt.de dezvoltare Conc Conces esiu iuni ni,, brev brevet etee Fond comercial Alte imob.necorp. -programe informatice
Durata amortizării co contabile H.G. 909/1997 1 max.5 ani max.5 ani dura durata ta util utiliz izăr ării ii nespecificat durata utilizării max.5 ani
Ordin 94/2001 2 max.5 ani cf.IAS 38-max.20 ani cf.I cf.IAS AS 38-m 38-max ax.2 .200 ani ani max.20 ani nespecificat nespecificat
Tabel nr.2 Durata am amortizării fiscale Legea 571/2003 3 nespecificat nespecificat dura durata ta util utiliz izăr ării ii Nu se amortiz. nespecificat 3 ani
În măsura în care cheltuielile de constituire şi de dezvoltare nu au fost amortizate complet, este interzisă orice distribuire a profiturilor, dacă suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profiturilor reportate nu este cel puţin egală cu suma cheltuielilor de dezvoltare neamortizate, cu excepţia situaţiei în care legislaţia în vigoare nu prevede altfel. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau date în locaţie de gestiune este în sarcina proprietarului acestora. Această amortizare se recuperează prin redevenţă, chirie sau prin preţul locaţiei. Ordonanţa 51/97 privind operaţiunile de leasing, republicată în MO 9/2000 prevede:
Sunt asimilate mijloacelor fixe şi se supun amortizării: a) investiţii investiţiile le efectua efectuate te la mijloa mijloacele cele fixe fixe luate luate cu cu chirie; chirie; b) capacităţile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe, se cuprind în grupa la care urmează a se înregistra ca mijloace fixe, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor. La punerea în funcţiune, cu ocazia recepţiei finale, amortizarea se va determina în funcţie de valoarea finală, finală, iar valoarea valoarea neamortizat neamortizatăă până la acea dată se va recupera pe durata durata normală normală de utilizare rămasă; c) inves investiţ tiţiile iile pentru pentru descop descopert ertăă se amortiz amortizeaz eazăă în regim regim liniar liniar.. Amo Amorti rtizar zarea ea acest acestora ora se recuperează în maximum 10 ani; d) investiţii investiţiile le efectuate efectuate la mijloacele mijloacele fixe pentru pentru îmbunătăţire îmbunătăţireaa parametrilor parametrilor tehnici tehnici iniţiali, în scopul modernizării şi care majorează valoarea de intrare a acestora. Codului fiscal art. 24 amortizarea fiscală se calculează astfel: -
începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix se pune în funcţiune pentru investiţii la mijloace fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune pe perioada contractului contractului sau durata normală de utilizare utilizare investiţiile pentru amenajarea terenurilor-liniar, pe 10 ani
Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare. În cazul clădirilor, investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort ambient sau reabilitarea şi modernizarea termică a acestora. Amortizarea acestor investiţii se face fie pe durata normală de utilizare rămasă, fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu până la 10% sau în cazul instituţiilor publice până la 20%. Dacă cheltuielile ulterioare se fac după expirarea duratei normale, se va stabili o nouă durată normală de către o comisie tehnică sau expert tehnic independent. Referenţialul reglementar din România precizează în mod explicit doar modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe, care se stabileşte “prin aplicarea cotei de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi se include în cheltuielile de exploatare”13. Cota de amortizare se calculează astfel: CA =
100 / Durata normalã de utilizare din catalog (ani)
În cazul cazul reevaluării reevaluării mijloacelor mijloacelor fixe în baza baza unor acte normative, normative, cota de amortizare amortizare se va calcula astfel:
valorii actuale se va ţine cont de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici identice sau similare şi de gradul de uzură fizică a mijloacelor fixe primite; e) valoarea de aport acceptatã de pãrţi pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia asoci asocieri erii,i, fuziun fuziunii ii etc., etc., pe baza baza preved prevederi erilor lor din situaţ situaţie ie sau contra contracte cte şi cu respec respectar tarea ea prevederilor art. 160 din Legea nr. nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările ulterioare; f) în cazul mijloacelor fixe cumpărate, cu durata normală de utilizare expirată, valoarea de intrare este dată de costul de achiziţie. Durata normală de utilizare, în care se va recupera valoarea de intrare, se stabileşte de către o comisie tehnică. În mod similar se va produce şi în cazul mijloacelor fixe cu durată expirată, la care se fac cheltuieli de investiţii; g) în cazul investiţiilor puse în funcţiune parţial sau total, cărora nu li s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe, valoarea stabilită prin situaţiile de lucrări, la data punerii în funcţiune. Această valoare se consemnează în procesul-verbal de punere în funcţiune. La terminarea investiţiilor şi la trecerea lor în categoria mijloacelor fixe, valoarea de intrare se majorează cu eventualele cheltuieli efectuate între data punerii în funcţiune şi data întocmirii procesului-verbal procesului-verbal de punere în funcţiune; funcţiune; h) în cazul sondelor provenite din lucrări de foraj executate pentru exploatări şi prospecţiuni
At = Vi / R şi
Aa = At x Qe
În care: At – amortizarea, în lei, pe 1000 tone rezervă exploatabilă; Vi – valoarea de intrare a mijloacelor fixe; R – rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă, în mii tone, existentă la începutul fiecărui exerciţiu financiar; Aa – amortizarea anuală; Qe – extracţia anuală de substanţă minerală utilă, în mii tone. În cazul construcţiilor aparţinând unor incinte miniere care deservesc mai multe mine, precum si construcţiile instalaţiilor de preparare, cu organizare independentă de exploatările miniere pe care le deservesc, amortizarea anuală se calculează pe baza următoarelor formule: A = Vi / (R 1 + R 2 + … + R ) R )
şi
A = A x (Q1 + Q2 + … + Q )
DR - durata normală de funcţionare rămasă, în ani; DC - durata normală de funcţionare consumată pânã la 31 decembrie 2010, în ani; DV - durata normală de funcţionare după vechiul catalog aprobat prin H.G. 964/98, în ani; DN - durata normală de funcţionare stabilită între limitele minime şi maxime prevăzute în noul catalog, în ani. De exemplu: O rampă de încărcare-descărcare are o durată normală de funcţionare după vechiul catalog, cod 1.1.10 DV = 40 ani, o durată de funcţionare consumată DC = 24 ani şi o durată normală de funcţionare după noul catalog, cod 1.1.10 DN = 30 ani. Durata normală de funcţionare rămasă se determină astfel: 24 DR = (1 – (24 / 40)) x 30 = 12 ani În acest caz valoarea rămasă neamortizată pentru acest mijloc fix va fi recuperată în urmãtorii 12 ani. Constituie contravenţii la normele privind calcularea şi înregistrarea amortizării: a) înregistra înregistrarea rea ca mijloace mijloace fixe a unor obiecte obiecte care nu se încadrează încadrează în această această categor categorie ie b) calcularea şi înregistrarea înregistrarea în contabilitate contabilitate a amortizării mijloacelor fixe exceptate exceptate c) aplicarea aplicarea unor unor durate durate normale normale de utiliza utilizare re (diferite (diferite de cele cele legale) legale) d) înregistra înregistrarea rea unor valori valori de intrare intrare a mijloacelor mijloacelor fixe altele altele decât cele cele stabilite stabilite conform conform
Tabel nr. 3 Grupa/ Denumirea subgrupa 0 1 1. Construcţii 2. Instalaţii te tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii 2.1 -echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 2.2 -aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare din care: computere şi periferice 2.3 -mijloace de transport 2.4 -animale şi plantaţii 3. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane umane şi materiale şi alte active corporale N. Necorporale din care: brevete invenţie
Regim aplicabil Liniar Degresiv Accelerat 2 3 4 DA NU NU DA
DA
DA
DA
DA
NU
DA DA DA DA
DA DA DA DA
DA NU NU NU
DA DA
NU NU
NU DA
Competenţele de aprobare a regimului de amortizare revin consiliului de administraţie al agentului economic, respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ lucrativ care, potrivit legii, desfăşoară desfăşoară activităţi economice. economice.
Amortizarea liniară anuală (Aa) se calculează prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare (C a) la valoarea de intrare (V i) a mijloacelor fixe potrivit relaţiei: Aa = Vi x Ca “Amort “Amortiza izarea rea mijloa mijloacel celor or fixe fixe se calcul calculeaz eazăă începâ începând nd cu luna luna următo următoare are pun puneri eriii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare.”16 Deci, în situaţia în care mijlocul fix nu funcţionează integral în cursul unui exerc exerciţi iţiuu finan financia ciar, r, anuita anuitatea tea (Aa) se calc calcul ulea ează ză în rapo raport rt cu numă număru rull luni lunilo lorr într întreg egii de funcţionare (Lf ) potrivit relaţiei: Aa = Vi x Ca x Lf / 12 Sub aspect grafic regimul de amortizare lineară se prezintă astfel: Grafic nr. 1
1.2.4.2 Regimul de amortizare amortizare degresivă degresivă
Amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotelor liniare corespondente corespondente cu un coeficient care variază potrivit duratei de viaţă curent admisa pentru bunul respectiv, deci în includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume variabile, mai mari în primii ani de utilizare şi mai mici în ultima perioadă de viaţă a acestuia. Potri Potrivi vitt cadr cadrul ului ui regl reglem emen enta tarr din din ţara ţara noas noastr trăă19 se utiliz utilizea ează ză următo următorii rii coefic coeficien ienţi ţi multiplicativi: 1. pentru pentru mijloacele mijloacele fixe fixe cu durate durate normale normale de de utilizare utilizare cuprinse cuprinse între între 2 şi 5 ani: 1,5 1,5 (Cad = Ca x 1,5); 2. pentru pentru mijloacele mijloacele fixe fixe cu durate durate normale normale de utiliza utilizare re cuprinse cuprinse între între 5 şi 10 ani: ani: 2 ( Cad = Ca x 2); 3. pentru pentru mijloacele mijloacele fixe cu durate durate norma normale le de utilizare utilizare mai mai mare de de 10 ani: ani: 2,5 (Cad = Ca x 2,5). Regimul de amortizare degresivă se poate aplica în două variante: -
amortizare degresivă fără influenţa uzurii morale (AD1); amortizare degresivă cu influenţa uzurii morale (AD2).
Aa = Vi x Cad °
dacă numărul lunilor întregi de funcţionare este mai mic decât 12 A pa = Vi x Cad x Lf / 12
b) pentru anii următori se aplică cota de amortizare degresivă (C ad ), dar de fiecare dată la valoarea rămasă (Vr ) potrivit relaţiei: Aa = Vr x Cad Acest calcul se continuă până în anul (exerciţiul financiar) de funcţionare în care anuitatea (Aa ) rezultată este egală sau mai mică cu, respectiv, decât amortizarea anuală liniară, calculată pentru perioada de funcţionare rămasă. Din acel an (exerciţiul financiar) şi până la expirarea duratei normale de funcţionare se trece tr ece la amortizarea liniară. 2) Amortizare Amortizareaa degresivă degresivă cu influenţ influenţaa uzurii morale morale care care presupune presupune::
Determinarea duratei de utilizare aferentă regimului liniar recalculată în funcţie de cota medie anuală de amortizare degresivă (DUR), potrivit relaţiei: DUR = 100 / Cad în care: C - cota de amortizare degresivă.
DUM = Dn – DAI Odată stabiliţi aceşti parametri (aceşti parametri sunt calculaţi şi publicaţi pentru toate duratele normale de funcţionare practicabile în România de la 1 la 100 ani în Anexa nr. 1 la Normele metodologice aprobate prin H.G. 909/1997) în perioada de amortizare degresivă, amortizarea anuală se va calcula în funcţie de cota de amortizare degresivă (C ad ), iar în perioada de amortizare liniară, în funcţie de valoarea şi respectiv durata normală rămase din cadrul duratei de amortizare integrale (DAI). 1.2.4.3 Regimul de amortizare amortizare accelerată accelerată
Amortizarea accelerată, constă în calcularea şi includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare, a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a activului fix respectiv. Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare r ămasi.
1.2.4.4 Excepţii Excepţii de la calculul amortizarii amortizarii imobilizărilor imobilizărilor corporale
Planta Plantaţiil ţiilee tinere tinere şi planta plantaţiil ţiilee de protec protecţie ţie sunt sunt scutit scutitee de calcu calculul lul amortiz amortizări ăriii şi de introducerea acesteia în cheltuielile de exploatare astfel: -
pană la trecerea pe rod a plantaţiilor tinere; tinere;
-
primii 5 ani, pentru plantaţiile plantaţiile de protecţie.
Duratele normale de utilizare a planzaţiilor tinere şi a plantaţiilor de protecţie cuprind şi duratele de scutire pentru care amortizarea aferentă nu se include în cheltuielile de exploatare. În acest caz, cota medie de amortizare se determină în funcţie de durata normală de utilizare redusă cu perioada de scutire, în ani, pentru care nu se calculează amortizare. În situaţii justificate, agenţii economici sunt scutiţi de la calculul amortizării cu avizul direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat , pentru următoarele active corporale: a) minele minele trecute trecute în conservare conservare sau sau scoase scoase din funcţiune funcţiune,, precum şi sondel sondelee de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie; b) mijloacele fixe din patrimoniul agenţilor economici trecute în conservare pe o durată mai
-
când menţinerea în funcţiune a mijloacelor fixe respective nu se justifică din punct de vedere al randamentului şi al cheltuielilor de funcţionare pe o perioadă de timp limitată.
Amortizarea aferentă perioadelor de scutire, pentru activele corporale prevăzute la art. 16 lit. a) şi b) din lege, va diminua capitalurile proprii, la data expirării duratelor normale de utilizare prevăzute de lege lege şi a casării casării efective, şi care nu au putut fi valorificate potrivit potrivit legii. În principiu, scutirile de la recuperarea valorii imobilizărilor corporale pe calea amortizării nu este o virtute, ci conduce la subestimarea prudenţei, a imaginii fidele a patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatului exerciţiului şi chiar la distribuirea de dividende fictive. Principial, ar putea fi acceptate doar scutirile de amortizări a imobilizărilor corporale aparţinând patrimoniului public, dacă acestea au intrat în administrarea agentului economic cu titlu gratuit. În toate celelalte cazuri, scutirile de la calculul amortizărilor ar trebui să fie urmate de măsuri compensatorii care să evite distribuiri de beneficii fictive (interzise de art. 67, alin. 1, din Legea nr. 31/1990 republicată).
CAPITOLUL II INSTRUMENTAREA CONTABILĂ A AMORTIZĂRII IMOBILIZĂRILOR Amor Am orti tiza zare rea, a, aşa aşa cum cum s-a s-a arăt arătat at înse înseam amnă nă o scăd scăder eree trep trepta tată tă a valo valori riii de intr intrar aree a imobiliză imobilizărilor rilor în vederea vederea aducerii la valoarea valoarea reală. Deci, amortizar amortizarea ea are rolul de rectificare rectificare a valor valorii ii conta contabil bile, e, a imobil imobiliză izăril rilor or cu deprec deprecier ierea ea irever ireversib sibilă ilă.. Ea presup presupune une pe de o parte parte depre deprecie cierea rea valori valoriii imobil imobiliză izăril rilor, or, iar pe de altă altă parte parte recupe recuperar rarea ea aceste acesteii depre deprecie cieri ri din cheltuielile fiecarui exerciţiu. Imobilizările nu sunt amortizate pe baza pierderii de valoare, ci pe baza imputării sistematice a costului lor de intrare asupra unui număr de exerciţii. În consecintă „amortizarea este rezultatul unui procedeu contabil de repartizare logică şi sistematică a costului imobilizărilor, aplicat astfel încât să se impute o parte din acest cost fiecărui exerciţiu, care va beneficia de utilizarea utilizarea respectivelor imobilizări” imobilizări”20.
2.1 Reflectarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor
Schema nr. 5
Se contabilizează astfel: 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
=
% 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale” 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”
Sunt situaţii în care activele fixe sunt scoase din activitate înainte de termen, fără ca acestea să fie amortizate integral. Ele pot fi scoase din funcţiune şi casate sau pot fi cedate. Pentru activele imobilizate scoase din funcţiune, valoarea rămasă neamortizată se acoperă din sumele rezultate din ansamblele, piesele şi materialele recuperate din dezmembrarea lor, iar diferenţa rămasă neacoperită se va recupera din cheltuielile de exploatare, fără a fi luată în calculul profitului impozabil. Durata recuperării nu poate depăşi 5 ani.
2.2 Prezentarea informaţiilor privind amortizarea în situaţiile financiare Informaţiile înscrise în notele explicative sunt cuprinse într-un set de situaţii care: explică şi
Active Activele le întrep întreprin rinder derii ii se înregi înregistr strea ează ză în situat situatia ia finan financia ciară ră la adevăr adevărata ata lor valoa valoare, re, ţinându-se cont de deprecierile pe care le-au suferit. În cazul activelor cu durata normală de funcţionare limitată la costul de achiziţie sau de producţie din care s-a dedus valoarea reziduală estimată se va diminua sistematic pe perioada duratei de functionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare. corespunzătoare. Amortizare Amortizare înregistra înregistrată tă “
ză” valo
activelo activelo imobiliza imobiliza
astfel astfel încâ
evide evidenţi nţiere ereaa în notele notele explic explicati ative ve a am amort ortiză izării rii înregi înregistr strate ate,, poate poate influe influenţa nţa părere părereaa uno unor r utilizatori externi faţă de întreprindere şi de starea ei financiară.
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ Studiul de caz am întocmit pe baza datelor furnizate de o societate comercială cu răspundere limitată având denumirea SC El-Shobaki SRL. Obiectul principal de activitate al acestei firme, conform clasificaţiei CAEN este: 1930 - fabricarea f abricarea încălţămintei. Activele imobilizate ale acestei firme reflectă specificul obiectului său de activitate. Evidenţa, calculul şi generarea inregistrărilor contabile ale activelor imobilizate se face computerizat cu ajutorul programului informatic hImob, componentă a sistemului de evidenţă Hamor. Aplicaţia hImob este un program informatic cu ajutorul căruia se poate realiza evidenţa existenţe existenţei,i, intrării şi ieşirii, ieşirii, precum şi a amortizării amortizării imobilizărilor imobilizărilor corporale corporale (mijloace (mijloace fixe şi terenuri), necorporale şi chiar şi a obiectelor de inventar în folosinţă. Pe baza datelor introduse se calc calcul ulea ează ză luna lunarr am amor orti tism smen entu tul, l, se pot pot list listaa dife diferi rite te situ situaţ aţii ii şi oper operaţ aţii iile le resp respec ecti tive ve se
în 5 ani, începând cu luna martie 2012, după care se scot din evidenţă. Amortizarea liniară anuală (Aa) se calculează prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare (C a) la valoarea de intrare (V i) a activelor imobilizate potrivit relaţiei: Aa = Vi x Ca Cota medie de amortizare anuală se calculează potrivit relaţiei: Ca =
100 / Durata normală de utilizare (ani)
În situaţia noastră în care imobilizarea necorporală intră în patrimoniul societăţii în cursul unui exerciţiu financiar, financiar, anuitatea anuitatea (Aa) se calculează în raport cu numărul lunilor întregi de funcţionare (Lf ) potrivit relaţiei: Aa = Vi x Ca x Lf / 12 Planul de amortizare liniară a cheltuielilor de constituire
2) Înregistrar Înregistrarea ea amortiză amortizării rii lunare lunare a cheltuieli cheltuielilor lor de constitu constituire: ire: 3) 6811 = 2801 „Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea cheltuielilor de amortizarea imobilizărilor” constituire”
20,85 lei
La sfârşitul lunii februarie f ebruarie 2011, când se vor amortiza în totalitate cheltuielile de constituire, se va proceda la scoaterea din gestiune prin următoarea înregistrare contabilă: 4) Înregistra Înregistrarea rea în contabilitat contabilitatee a scoaterii scoaterii din evidenţă evidenţă a cheltuielil cheltuielilor or de constituire, constituire, complet complet amortizate: 2801 = 201 1251,00 lei „Amortizarea cheltuielilor de „Cheltuieli de constituire” constituire” 3.1.2 Amortizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare cercetare-dezvoltare
În vara anului 2010 Consiliul de Administraţie a societăţii comerciale a hotărât să-şi modernizeze tehnologia de fabricaţie a sandalelor cu talpă şi toc transparent. În august 2010
Înregistrările contabile vor fi: 1) Achitarea Achitarea avansulu avansuluii acordat, acordat, conform conform facturii facturii:: %
=
234 „Avansuri acordate pentru imobilizări
5121
2380,00 lei
„Casa în lei”
2000,00 lei
necorporale” 4426
380,00 lei
„TVA deductibilă” 2) Primirea Primirea facturii facturii la finalizarea finalizarea lucrăril lucrărilor or de cercetarecercetare-dezv dezvoltare oltare:: %
=
233 „Imobilizări în curs de execuţie”
404
6684,23 lei
„Furnizori de imobilizări”
5617,00 lei
4426
1067,23 lei
„TVA deductibilă” 3) Stornarea Stornarea avansulu avansului,i, conform conform facturii facturii de stornar stornare: e: %
=
404
2380,00 lei
6) Înregistra Înregistrarea rea în contabilit contabilitate ate a scoaterii scoaterii din evidenţă evidenţă a cheltuieli cheltuielilor lor de cercetare cercetare-dezv -dezvoltare oltare,, complet amortizate: 2803 „Amortizarea cheltuielilor de
=
203 „Cheltuieli de dezvoltare”
5617,00 lei
dezvoltare” 3.1.3 Amortizarea mărcilor comerciale
În luna martie 2011 Consiliul de Administraţie a societăţii comerciale a hotărât să-şi diversifice gama de produse ale societăţii şi au compărat mărcile comerciale „Flexell” şi „Jaxie” de la o firmă producătoare de încălţăminte. Cele două mărci vor putea fi folosite, conform contractului dintre părţi, de societatea comercială după cum urmează: marca „Flexell” 3 ani, marca „Jaxie” 5 ani. Aceste perioade sunt şi duratele în care se vor amortiza complet aceste mărci, după care se scot din evidenţă. Planul de amortizare liniară a mărcii „Flexell” Tabel nr. 7
În contabilitate amortizarea se înregistrează lunar, deci anuitatea se divide la numarul lunilor de funcţionare potrivit relaţiei: Al = Aa / 12 Prezentarea înregistrărilor contabile voi face doar pentru marca “Flexell” pentru că procedura este similară similară şi la cealaltă. cealaltă. Înregistrările contabile vor fi: 1) Recep Recepţia ţia mărcii mărcii “Flex “Flexell ell”: ”: 205 „Concesiuni,brevete,licenţe, „Concesiuni,brevete,licenţe, mărci
=
404 „Furnizori de imobilizări”
45000,00 lei
comerciale, drepturi şi active similare” 2) Înregistrar Înregistrarea ea amortizări amortizăriii lunare a mărcii mărcii comercial comercialee “Flexell”: “Flexell”: 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
=
2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare”
1250,00 lei
Planul de amortizare liniară a pachetului de programe informatice Tabel nr. 9 Anii 2011 2012 2013 2008
Modul de calcul
Amortizarea anuală liniară
1980 x 33,33% x 8/12 1980 x 33,33% 1980 x 33,33% 1980 x 33,33% x 4/12
Valoarea rămasă
440,00 660,00 660,00 220,00
1540,00 880,00 220,00 0,00
În contabilitate amortizarea se înregistrează lunar, deci anuitatea se divide la numarul lunilor de funcţionare potrivit relaţiei: Al = Aa / 12 Înregistrările contabile vor fi: 1) Recep Recepţia ţia progra programel melor or informa informatic tice: e: % 208
=
404 „Furnizori de imobilizări”
2356,20 lei 1980,00 lei
„Alte imobilizări necorporale” 4426
376,20 lei
3.2.1 Amortizarea terenurilor
Terenurile nu sunt supuse amortizării, ci numai amenajările de terenuri. Societatea având doar terenuri neamenajate nu este cazul calculării şi înregistrării de amortizări în acest caz. 3.2.2 Amortizarea construcţiilor
Societatea comercială El-Shobaki SRL dispune încă din luna înfiinţării de trei imobile industriale, care mai adăpostesc birourile, vestiarele, sala de mese şi celelate odăi necesare rulării activităţi activităţii.i. Aceste Aceste imobile imobile au intrat intrat în patrimoni patrimoniul ul firmei firmei prin achiziţie achiziţie de la persoane persoane juridice. juridice. Ulterior a mai fost construită în regie proprie o construcţie uşoară cu structură metalică tip Lindab. Curtea a fost împrejmuită, betonată şi s-a mai construit şi o rampă de încărcaredescărcare. În continuare voi descrie intrarea în patrimoniu, modul de calcul şi contabilizare a amrtizării doar a primei clădiri pentru că procedura este acelaşi şi la celelalte aflate în patrimoniu. Deasemenea voi descrie doar intrarea în patrimoniu prin construcţia în regie proprie, modul de
Planul de amortizare liniară a clădirii de producţie şi deservire Tabel nr. 10 Anii
Modul de calcul
Amortizarea anuală liniară
Valoarea rămasă
2010 2011 2012 2013
748000 x 2% x 10/12 748000 x 2% 748000 x 2% 748000 x 2%
12466,67 14960,00 14960,00 14960,00
735533,33 720573,33 705613,33 690653,33
2051 2052 2053 2054
77448000 x 2% 7 48000 x 2% 74 748000 x 2% 74 74 7 48000 x 2% x 2/12
14960,00 14960,00 14960,00 2493,33
32413,33 17453,33 2493,33 0,00
În contabilitate amortizarea se înregistrează lunar, deci anuitatea se divide la numarul lunilor de funcţionare potrivit relaţiei: Al = Aa / 12
lei cheltuieli cu materialele de construcţii şi 81863 lei cheltuieli cu salariile. Pentru simplificare nu am detaliat cheltuielile cu salariile pe feluri de cheltuieli aferente fonduluide salarii, cum ar fi contribuţiile angajatorului la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate şi la fondul de şomaj. În a doua lună se mai cheltuiesc cu materialele 84256 lei şi cheltuieli cu salariile 52745 lei după care se face recepţia finlă a investiţiei şi se dă în funcţiune. Durata normală de funcţionare este de 20 ani, se aplică regimul liniar de amortizare şi după amortizarea totală se va scoate din evidenţă. Planul de amortizare liniară a halei de producţie tip Lindab Tabel nr. 11 Anii 2010 2011 2012 2013
Modul de calcul 352431 x 5% x 9/12 352431 x 5% 352431 x 5% 352431 x 5%
Amortizarea anuală liniară 13216,16 17621,55 17621,55 17621,55
Valoarea rămasă 339214,84 321593,29 303971,74 286350,19
3) Înregistra Înregistrarea rea investiţie investiţieii neterminate neterminate la sfârşi sfârşitul tul primei primei luni: 231 „Imobilizări corporale în curs de
=
722 „Venituri din producţia de
execuţie”
215430,00 lei
imobilizări corporale”
4) Cheltuieli Cheltuieli cu cu materialel materialelee de constru construcţii cţii în a doua lună: lună: 6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare”
=
3021 „Materiale auxiliare”
84256,00 lei
=
421 „Personal-salarii datorate”
52745,00 lei
5) Cheltuieli Cheltuieli cu salar salariile iile în a doua lună: lună: 641 „Cheltuieli cu salarii riile personalului”
6) Înregistra Înregistrarea rea decontări decontăriii cheltuielilo cheltuielilorr de investiţii investiţii în a doua lună: lună: 231 „Imobilizări corporale în curs de
=
722 „Venituri din producţia de
execuţie” 7) Recepţia Recepţia finală finală şi şi darea darea în funcţi funcţiune une a clădi clădirii: rii:
imobilizări corporale”
137001,00 lei
Se achiziţionează o maşină de croit (ştanţat) cu preţul de cumpărare de 14100 lei plus TVA. Cheltuielile de transport facturate de cărăuş sunt de 134 lei plus TVA. Durata de utilizarea a maşinii este de 10 ani, regimul r egimul de amortizare este liniar. După amortizarea totală se va scoate din gestiune. Planul de amortizare liniară a maşinii de croit (ştanţat) Tabel nr. 12 Anii 2010 2011 2012 2013 2008 2009 2010 2011 2012
Modul de calcul 14234 x 10% x 9/12 14234 x 10% 14234 x 10% 14234 x 10% 14234 x 10% 14234 x 10% 14234 x 10% 14234 x 10% 14234 x 10%
Amortizarea anuală liniară 1067,55 1423,40 1423,40 1423,40 1423,40 1423,40 1423,40 1423,40 1423 40
Valoarea rămasă 13166,45 11743,05 10319,65 8896,25 7472,85 6049,45 4626,05 3202,65 1779 25
2) Înregistrar Înregistrarea ea facturii facturii privind privind cheltu cheltuielile ielile de de transport transport:: % 2131
=
404 „Furnizori de imobilizări”
159,46 lei 134,00 lei
„Echipamente tehnologice” 4426
25,46 lei
„TVA deductibilă” 3) Înregistra Înregistrarea rea amortizăr amortizării ii lunare a maşinii, maşinii, în luna următo următoare are dării dării în funcţiune: funcţiune: 6811 „Cheltuieli de exploatare privind
=
amortizarea imobilizărilor”
2813 „Amortizarea instalaţiilor,
118,62 lei
mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor”
4) Înregistra Înregistrarea rea în contabilita contabilitate te a scoaterii scoaterii din evidenţă evidenţă a maşinii, complet complet amortizat amortizate: e: 2813 = „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor
2131 „Echipamente tehnologice”
14234,00 lei
de transport, animalelor şi plantaţiilor” În cursul lunii curente (mai 2013) se vinde o maşină de croit similară celei prezentate mai
2) Scoaterea din evidenţă a maşinii vândute (valoarea (valoarea de intrare: 14234 lei, valoarea valoarea amortizată: 118,62 lei x 38 luni = 4507,56 lei, valoarea contabilă netă: 14234 lei – 4507,56 lei = 9726,44 lei): % 2813
=
2131 „Echipamente tehnologice”
14234,00 lei 4507,56 lei
„Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor” 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi
9726,44 lei
alte operaţii de capital” 3.2.4 Amortizarea 3.2.4 Amortizarea aparatelor aparatelor şi instalaţiilor instalaţiilor de măsurare, măsurare, control şi reglare reglare
În această categorie de mijloace fixe nu are societatea comercială decât calculatoare şi un multifuncţional laser. Pentru că aceste active imobilizate din cauza progresului tehnologic î-şi pierd valoarea de piaţă foarte repede s-a hotărât de către Adunarea Generală a Asociaţilor să fie amortizate în regim accelerat. În continuare voi prezenta intrarea în patrimoniu, calculul şi
În contabilitate amortizarea se înregistrează lunar, deci anuitatea se divide la numarul lunilor de funcţionare potrivit relaţiei: Al = Aa / 12 Înregistrările contabile vor fi: 1) Recep Recepţia ţia sist sistemu emului lui de de calcu calcul: l: % 2132
=
404 „Furnizori de imobilizări”
3151,12 lei 2648,00 lei
„Aparate şi instalaţii de măsură, control şi de reglare”
503,12 lei
4426 „TVA deductibilă” 2) Înregistrarea amortizării amortizării lunare lunare a sistemului de calcul, în luna următoare dării dării în funcţiune: 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
=
2813 „Amortizarea instalaţiilor,
110,33 lei
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor” 3) Înregistra Înregistrarea rea amortizării amortizării lunare lunare a sistemului sistemului de calcul, calcul, în a treisprez treisprezecea ecea lună după după data dării
Durata de utilizarea a maşinii este de 9 ani, regimul de amortizare este liniar. După amortizarea totală se va scoate din gestiune. Planul de amortizare liniară a transportorului cu sertare Tabel nr. 14 Anii
Modul de calcul
2010 2011 2012 2013 2008 2009 2010 2011 2012 2013
13411 x 11,11% x 9/12 13411 x 11,11% 13411 x 11,11% 13411 x 11,11% 13411 x 11,11% 13411 x 11,11% 13411 x 11,11% 13411 x 11,11% 13411 x 11,11% 13411 x 11,11% x 9/12
Amortizarea anuală liniară 1117,47 1489,96 1489,96 1489,96 1489,96 1489,96 1489,96 1489,96 1489,96 373,83
Valoarea rămasă 12293,53 10803,57 9313,60 7823,64 6333,68 4843,72 3353,76 1863,79 373,83 0,00
3) Înregi Înregistr strare areaa amorti amortizăr zării ii lunare lunare a transp transport ortoru orului lui cu sertar sertare, e, în luna luna următo următoare are dării în funcţiune: 6811 „Cheltuieli de exploatare privind
=
amortizarea imobilizărilor”
2813 „Amortizarea instalaţiilor,
124,18 lei
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor” 4) Înregi Înregistr strare areaa în contab contabilit ilitate ate a scoate scoaterii rii din evidenţă evidenţă a transp transport ortoru orului lui cu sertar sertare, e, comple complett amortizate: 2813 = „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor
2133 „Mijloace de transport”
13411,00 lei
de transport, animalelor şi plantaţiilor” 3.2.5 Amortizarea mobilierului şi aparaturii de birotică
În luna martie 2010 societatea a cumpărat de la un furnizor de mobilier, două garnituri de mobilier de birou, un fotocopiator şi o casă de bani. Ar fi inutil să prezint pe rând intrarea în patrimoniu, calculul şi contabilizarea amortizării şi scoaterii din gestiune a tuturor maşinilor pe rând pentru că procedura este similară în cazul
2014 2015 2016
1910 x 8,33% 1910 x 8,33% 1910 x 8,33% x 3/12
159,10 159,10 40,54
199,64 40,54 0,00
În contabilitate amortizarea se înregistrează lunar, deci anuitatea se divide la numărul lunilor de funcţionare potrivit relaţiei: Al = Aa / 12 Înregistrările contabile vor fi: 1) Recepţia Recepţia garnituri garnituri de mobilier mobilier de birou: birou: % 214
=
404 „Furnizori de imobilizări”
2272,90 lei 1910,00 lei
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale” 4426
362,90 lei
balanţa sintetică şi analitică a activelor imobilizate, inregistrările contabile gata generate după centralizarea datelor lunare. Înregistrările contabile cu amortizarea, după centralizarea datelor lunare, conform listei anexate la prezenta lucrare, vor fi: 1) Înregistrar Înregistrarea ea amortiză amortizării rii imobiliză imobilizărilor rilor necor necorporal porale: e: 6811
=
% 2801 „Amortizarea cheltuielilor de constituire” 2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare” 2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare” 2808 „Amortizarea altor imobilizări
3086,14 lei 20,85 lei 93,62 lei 2916,67 lei
55,00 lei
corporale, într-adevar mai mare în cursul primelor exerciţii şi, pe de alta parte, de constatarea că activele au o capacitate de serviciu mai mare în primii ani de viaţă, după care unele antrenează cheltuieli de întreţinere din ce în ce mai mari. În raport cu amortizarea liniară, amortizarea degresivă ajută trezoreria întreprinderii în momentele când ea îşi utilizează lichidităţile pentru investiţii.Ca avantaj fiscal metoda degresivă, permite întreprinderii realizarea unor economii de impozite mai importante la începutul duratei de folosinţă a imobilizărilor; în consecinţă în anii care vor urma imediat, investiţiile vor fi mai puţin importante. În perioade de inflaţie, metoda presupune amânarea impozitului care va fi reglementat în moneda depreciată. Regimul de amortizare degresivă are avantajul de a atenua efectele uzurii morale prin recuperarea valorii imobilizărilor într-o perioadă de timp mai scurtă. Consider că principalul dezavantaj al metodei constă în faptul că întreprinderile nu pot să cuantifice efectul uzurii morale apriori asupra imobilizărilor corporale, coeficienţii multiplicativi neavând nici o bază reală de calcul. Sistemul accelerat, reprezintă o formă de recuperare în ritm rapid a valorii imobilizărilor pentru evitarea uzurii morale. El afectează profitul în sensul reducerii şi pe această bază se micşorează impozitul datorat statului, dar în acelaşi timp dă posibilitatea unitaţii de a folosi
Graficul nr. 2
Situatia comparativa a cheltuielilor cu impozitul pe profit Graficul nr. 3
Bibliografie
IASC
„Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura. Economică,
N. Feleagă, L. Malciu
Bucureşti, 2002 „Politici şi opţiuni contabile”, Editura Economică, Bucureşti,
M. Ristea
2002 „Contabilitatea întreprinderii (vol I)”, Editura Mărgăritar,
M. Ristea
Bucureşti, 2001 „Opţiuni si metode contabile de întreprindere”, Editura Tribuna
Fele Feleag agăă N., N., Iona Ionaşc şcuu I.
Economică, Bucureşti, 2001 „Con „Conta tabi bili lita tate te fin finan anci ciar ară” ă”,, vol vol II., II., Edi Editu tura ra Eco Econo nomi mică că,, Bucu Bucure reşt şti, i,
Fele Feleag agăă N., N., Ion Ionaş aşcu cu I.
1993, pag. 166 „Tra „Trata tatt de cont contab abil ilit itat atee fina financ ncia iară ră”, ”, vol vol II., II., Edit Editur uraa Eco Econo nomi mică că,,
A. Duţescu
Bucureşti, 1998, pag. 236-237 “Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale
M.Ristea tea, O. O. Că Călin M.F.P.
de Contabilitate”, Editura CECCAR, Bucureşti, 2001, pag. 107 „Baz Bazele co contabili ilitaţii ţii”, Ed Editura tura Naţional, Bucureş reşti, ti, 20 2001, pa pag. 82 82 Norme metodologice aprobate prin H.G. nr. 909/1997, M.O. nr.
SC El-Shobaki SRL
Anexa 1.
Cristuru Secuiesc Tabelul centralizator al activelor imobilizate Luna mai 2013 Tabelul nr. 16 Numă r
Denumire
invent ar
Cod
Data
Durata Începutul lunii Amortiz. Intrări normală clasificare intrării de Valoare de de Amortiz. calculată în lu luna (luna şi funcţio- intrare cumulată în luna curentă anul)
N001 N002 N003 N004 N005 N005
Imobilizări necorporale Cheltuieli de constituire Cheltuieli de cercetare-dezvoltare Marcă comercială "Flexell" Marcă comercială "Jaxie" Program informatic Hamor Program informatic Control-Acces TOTAL IMOBILIZĂRI
N.01 N.03 N.05 N.05 N.08.01 N.08.01
02.2010 11.2010 03.2011 03.2011 04.2011 05.2013
nare imobilizări -ani-lei5 5 3 5 3 3
NECORPORALE
-lei-
1.01.01 1.01.01 1.01.01
21600 21600 02.2010 02.2010 02.2010
50 50 50
0 0
0 0
748000,00 47373,46 1246,67 212000,00 13426,54 353,33 164543,00 10421,12 274,24 56
0,00
Amortiz.
Sfârşitul lunii
în l un una aferentă Valoare de de Amortiz. Valoare curentă ieşirilor în intrare cumulată rămasă luna imobilizar curentă i -lei-lei-lei-lei-lei-
792,30 20,85 2714,98 93,62 31250,00 1250,00 41666,75 1666,67 1320,00 55,00 0,00 0,00 2200,00
153848,00 77 77744,03 3086,14 2200,00
Terenuri X001 Teren în zonă industrială categoria III. T.01 Total terenuri Construcţii C001 Clădire de producţie şi deservire C002 Magazie materii prime, materiale C003 Magazie produse finite
1251,00 5617,00 45000,00 100000,00 1980,00 0,00
curentă -lei-
-lei-
Iesiri
0,00 1251,00 813,15 0,00 5617,00 2808,60 0,00 45000,00 32500,00 0,00100000,00 43333,42 0,00 1980,00 1375,00 0,00 2200,00 0,00
437,85 2808,40 12500,00 56666,58 605,00 2200,00
0,00
0,00 156048,00 80 80830,17 75217,83
0,00
0,00 21600,00 0,00 21600,00
0,00 21600,00 0,00 21600,00
0,00 748000,00 48620,13 699379,87 0,00 212000,00 13779,87 198220,13 0,00 164543,00 10695,36 153847,64
C004 C005 C006 C007
Hală de de pr producţie -c -construcţie uş uşoară 1.01.02 Platformă betonată 1.01.05.01 Rampă încărcare-descărcare 1.01.10 Împrejmuire din beton armat 1.06.03.02
03.2010 05.2010 05.2010 05.2010
20 30 30 25
352431,00 54333,02 1468,46 83655,00 8133,30 232,38 3169,00 308,00 8,80 2321,00 270,90 7,74 1566119,0 134266,3
Total construcţii
0
4 3591,62
0,00 35 352431,00 55801,48 296629,52 0,00 83655,00 8365,68 75289,32 0,00 3169,00 316,80 2852,20 0,00 2321,00 278,64 2042,36 1566119,0 137857,9 1428261,0
0,00
0,00
0,00
0
6
4
Maşini, utilaje şi echipamente tehnologice 2.01.13.01 M001 Maşină de croit (ştanţat) (ştanţat)
B 03.2010 2.01.13.01
10
14234,00 4388,94
118,62
0,00 14234,00 4507,56 9726,44
M002 Maşină de croit (ştanţat) (ştanţat)
B 03.2010 2.01.13.01
10
14234,00 4388,94
118,62
0,00 14234,00 4507,56 9726,44
M003 Maşină de croit (ştanţat) (ştanţat)
B 03.2010 2.01.13.01
10
14234,00 4388,94
118,62
0,00 14234,00 4507,56 9726,44
M004 Maşină de croit (ştanţat) (ştanţat)
B 03.2010 2.01.13.01
10
14234,00 4388,94
118,62
0,00 14234,00 4507,56 9726,44
M005 Maşină de croit (ştanţat) (ştanţat)
B 03.2010 2.01.13.01
10
14234,00 4388,94
118,62
0,00 14234,00 4507,56 9726,44
M006 Maşină de croit (ştanţat) (ştanţat)
B 03.2010 2.01.13.01
10
14234,00 4388,94
118,62
0,00 14234,00 4507,56 9726,44
M007 Maşină de croit (ştanţat) (ştanţat)
B 03.2010 2.01.13.01
10
14234,00 4388,94
118,62
0,00 14234,00 4507,56 9726,44
M008 Maşină de croit (ştanţat) (ştanţat)
B 03.2010 2.01.13.01
10
14234,00 4388,94
118,62
0,00 14234,00 4507,56 9726,44
M009 Maşină de croit (ştanţat) (ştanţat)
B 03.2010 2.01.13.01
10
14234,00 4388,94
118,62
0,00 14234,00 4507,56 9726,44
M010 Maşină de croit (ştanţat) (ştanţat) M011 Ma Maşină de subţiat piele
B 03.2010 2.01.13.01 03.2010
10 10
14234,00 4388,94 11814,00 3642,65
118,62 98,45
14234,00 4507,56 0,00 0,00 0,00 0,00 11814,00 3741,10 8072,90
57
B 2.01.13.01 M012 Maşină de subţiat subţiat piele
B 03.2010 2.01.13.01
10
11914,00 3673,36
99,28
0,00 11914,00 3772,64 8141,36
M013 Maşină de îndoit îndoit şi lipit
B 03.2010 2.01.13.01
10
11887,00 3665,22
99,06
0,00 11887,00 3764,28 8122,72
M014 Maşină de îndoit îndoit şi lipit
B 03.2010 2.01.13.01
10
11887,00 3665,22
99,06
0,00 11887,00 3764,28 8122,72
M015 Maşină de aplicat bandă autoadezivă
B 03.2010 2.01.13.01
10
9844,00 3035,11
82,03
0,00 9844,00 3117,14 6726,86
M016 Maşină de călcat prin presare presare la cald
B 03.2010 2.01.13.01
10
6742,00 2078,66
56,18
0,00 6742,00 2134,84 4607,16
M017 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 03.2010 2.01.13.01
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M018 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 03.2010 2.01.13.01
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M019 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 03.2010 2.01.13.01
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M020 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 03.2010 2.01.13.01
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M021 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 03.2010 2.01.13.01
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M022 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 03.2010 2.01.13.01
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M023 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 03.2010 2.01.13.01
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M024 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 03.2010 2.01.13.01
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M025 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
03.2010
58
2.01.13.01 M026 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 03.2010 2.01.13.01
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M027 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 03.2010 2.01.13.01
10
4143,00 1277,61
34,53
0,00 4143,00 1312,14 2830,86
M028 Maşină de cusut cusut cu 2 ace
B 03.2010 2.01.13.01
10
5545,00 1709,77
46,21
0,00 5545,00 1755,98 3789,02
M029 Maşină de cusut cusut cu 2 ace
B 03.2010 2.01.13.01
10
5545,00 1709,77
46,21
0,00 5545,00 1755,98 3789,02
M030 Maşină de cusut cusut cu 2 ace
B 03.2010 2.01.13.01
10
5545,00 1709,77
46,21
0,00 5545,00 1755,98 3789,02
M031 Maşină de cusut cusut cu 2 ace
B 03.2010 2.01.13.01
10
5545,00 1709,77
46,21
0,00 5545,00 1755,98 3789,02
M032 Maşină de cusut cusut zig-zag
B 03.2010 2.01.13.01
10
4888,00 1507,01
40,73
0,00 4888,00 1547,74 3340,26
M033 Maşină de cusut cusut zig-zag
B 03.2010 2.01.13.01
10
4888,00 1507,01
40,73
0,00 4888,00 1547,74 3340,26
M034 Maşină de curăţat margini
B 03.2010 2.01.13.01
10
1888,00
582,01
15,73
0,00
1888,00
597,74 1290,26
M035 Maşină de aplicat capse şi paiete
B 03.2010 2.01.13.01
10
2021,00
623,08
16,84
0,00
2021,00
639,92 1381,08
M036 Maşină de lipit fermoar fermoar
B 03.2010 2.01.13.01
10
2021,00
623,08
16,84
0,00
2021,00
639,92 1381,08
M037 Maşină de preformat mocasini
B 03.2010 2.01.13.01
10
4655,00 1435,23
38,79
0,00 4655,00 1474,02 3180,98
M038 Maşină de preformat mocasini
B 03.2010 2.01.13.01
10
4655,00 1435,23
38,79
0,00 4655,00 1474,02 3180,98
M039 Maşină de preformat preformat întăritură la călcâi B 03.2010 M040 Ma M aşină de preformat întăritură la călcâi 2. 2 .01.13.01 03.2010
10 10
13586,00 4189,14 13586,00 4189,14
113,22 113,22
0,00 13586,00 4302,36 9283,64 0,00 13586,00 4302,36 9283,64
59
B 2.01.13.01 M041 Maşină de preformat bombeu
B 03.2010 2.01.13.01
10
18444,00 5686,90
153,70
0,00 18444,00 5840,60 12603,40
M042 Maşină de preformat bombeu
B 03.2010 2.01.13.01
10
18444,00 5686,90
153,70
0,00 18444,00 5840,60 12603,40
M043 Maşină de şlefuit şlefuit tălpi
B 03.2010 2.01.13.01
10
2434,00
750,36
20,28
0,00
2434,00
770,64 1663,36
M044 Maşină de şlefuit şlefuit tălpi
B 03.2010 2.01.13.01
10
2434,00
750,36
20,28
0,00
2434,00
770,64 1663,36
M045 Maşină de uns cu adezivi
B 03.2010 2.01.13.01
10
9856,00 3038,81
82,13
0,00 9856,00 3120,94 6735,06
M046 Maşină de uns cu adezivi
B 03.2010 2.01.13.01
10
9856,00 3038,81
82,13
0,00 9856,00 3120,94 6735,06
M047 Maşină de uns cu adezivi
B 03.2010 2.01.13.01
10
9856,00 3038,81
82,13
0,00 9856,00 3120,94 6735,06
M048 Maşină de uns cu adezivi
B 03.2010 2.01.13.01
10
9856,00 3038,81
82,13
0,00 9856,00 3120,94 6735,06
M049 Maşină cu tunel de încălzire
B 03.2010 2.01.13.01
10
11458,00 3532,76
95,48
0,00 11458,00 3628,24 7829,76
M050 Maşină cu tunel de încălzire
B 03.2010 2.01.13.01
10
11458,00 3532,76
95,48
0,00 11458,00 3628,24 7829,76
M051 Presă de lipit tălpi exterioare
B 03.2010 2.01.13.01
10
11124,00 3429,90
92,70
0,00 11124,00 3522,60 7601,40
M052 Presă de lipit tălpi exterioare
B 03.2010 2.01.13.01
10
11124,00 3429,90
92,70
0,00 11124,00 3522,60 7601,40
M053 Presă de lipit tocuri tocuri
B 03.2010 2.01.13.01
10
9112,00 2809,41
75,93
0,00 9112,00 2885,34 6226,66
M054 Maşină de lustruit lustruit
B
10
26006,00 8018,64
216,72
0,00 26006,00 8235,36 17770,64
03.2010
60
2.01.13.01 M055 Maşină de lustruit lustruit
B 03.2010 2.01.13.01
10
26006,00 8018,64
216,72
0,00 26006,00 8235,36 17770,64
M056 Maşină de ştampilat ştampilat cutii
B 03.2010 2.01.13.01
10
18002,00 5550,74
150,02
0,00 18002,00 5700,76 12301,24
M057 Maşină de ştampilat ştampilat cutii
B 03.2010 2.01.16.04.0
10
18002,00 5550,74
150,02
0,00 18002,00 5700,76 12301,24
M058 Compresor elicoidal de aer
3 03.2010 2.01.16.04.0
12
7053,00 1812,26
48,98
0,00
7053,00 1861,24 5191,76
M059 Compresor elicoidal de aer Microcentrală termică de pardosea
3
03.2010
12
7053,00 1812,26
48,98
0,00
7053,00 1861,24 5191,76
M060 Ariston Microcentrală termică de pardosea
2.01.17.03 09.2010
8
7860,00 2538,28
81,88
0,00 7860,00 2620,16 5239,84
M061 Bosch
2.01.17.03 09.2010 2.01.16.04.0
8
11540,00 3726,51
120,21
0,00 11540,00 3846,72 7693,28
M062 Compresor elicoidal de aer
3 07.2012 2.01.13.01
12
14470,00
904,41
100,49
0,00 14470,00 1004,90 13465,10
M063 Maşină de cusut cusut cu 1 ac
B 04.2013 2.01.13.01
10
4843,00
0,00
40,36
0,00
4843,00
40,36 4802,64
M064 Maşină de cusut cusut cu 2 ace Total maşini, utilaje şi echipam.
B
10
6345,00
0,00 180330,3
52,88
0,00 6345,00
52,88 6292,12 180898,6
1 5075,85
0,00 14234,00 4507,56 59 594771,00
0413872,40
04.2013
tehn.
602660,00
Aparate şi inst. de măsur., control şi reglare A001 Si S istem de calcul P.III cu monitor 2.02.09 A002 Si S istem de calcul P.IV cu monitor 2.02.09 A003 Multifuncţională laser 2.02.09 Total ap. şi inst. de măsur., control şi regl.
03.2010 03.2013 03.2013
3 3 3
2648,00 2648,00 2209,00 92,04 1912,00 79,67
0,00 92,04 79,67
6769,00 2819,71
171,71
61
0,00 2648,00 2648,00 0,00 0,00 2209,00 184,08 2024,92 0,00 1912,00 159,34 1752,66
0,00
0,00
0,00 6769,00 2991,42 3777,58
Mijloace de transport 2.03.06.04.0 T001 Transportor Transportor cu sertare sertare
1 03.2010 2.03.06.04.0
9
13411,00 4594,66
124,18
0,00 13411,00 4718,84 8692,16
T002 Transportor Transportor cu sertare sertare
1 03.2010 2.03.02.02.0
9
15532,00 5320,97
143,81
0,00 15532,00 5464,78 10067,22
T003 Autoutilitar Autoutilitarăă Dacia Dacia 1305 1305
1 07.2010 2.03.06.08.0
5
12131,00 6671,94
202,18
0,00 12131,00 6874,12 5256,88
T004 Stivuitor Stivuitor electric electric EU 20 20
1 10.2010 2.03.02.02.0
6
18067,00 7527,90
250,93
0,00 18067,00 7778,83 10288,17
T005 T005 Autoca Autocamio mionn Iveco Iveco
2 05.2011 2.03.02.01.0
5
71158,00 27 2 7277,31 1185,97
0,00 71158,00 28 2 8463,28 42694,72
T006 Automobil Automobil Dacia Dacia Logan Logan dci Total mijloace de transport
1
5
28241,00 10354,96 470,68 158540,00 61747,74 2377,75
B001 B002 B003 B004
Mobilier şi aparatură birotică Ga G arnitură de birou Ga G arnitură de birou Fo F otocopiator Mi Minolta Ca C asă de bani Total mobilier şi aparatură birotică TOTAL IMOBILIZĂRI
3.01.01 3.01.01 3.02.01 3.03.02
06.2011
03.2010 03.2010 03.2010 03.2010
12 12 5 20
1910,00 490,62 1910,00 490,62 3211,00 1980,24 2289,00 352,98 9320,00 3314,46
13,26 13,26 53,52 9,54 89,58
0,00
0,00
0,00
0,00 28241,00 10825,64 17415,36 0,00 158540,00 64125,49 94414,51
0,00
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
2365008,0 382478,5
CORPORALE
0
6 1 13 1306,51
0
62
1406,12 1406,12 1177,24 1926,48 5915,96
2357119,0 389277,5 1967841,4 0,00 14234,00 4507,56
2518856,0 460222,5 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE
1910,00 503,88 1910,00 503,88 3211,00 2033,76 2289,00 362,52 9320,00 3404,04
9 143 14392,6 92,655 2200, 200,000 14234 4234,0 ,000 4507 4507,5 ,566
0
1
9
2513167,0 470107,6 2043059,3 0
8
2