Internationalizarea Firmei - Murfatlar

PROIECT LA AFACERI INTERNATIONALE INTERNAŢIONALIZAREA FIRMEI

MELINTE R. PETRU IULIAN MASTER COMPLEMENTAR, ID., ADMINISTRAREA AFACERILOR

CUPRINS

Rezumat introductiv.......................................................................................................2 I. Alegerea produsului..................................................................................................3 II. Selecţia pieţelor internaţionale...................................................................................4 a. Aplicarea criteriilor de selecţie preliminară.................................................................4 China...........................................................................................................................4 Franţa..........................................................................................................................6 India............................................................................................................................8 Irlanda........................................................................................................................11 Italia...........................................................................................................................12 Maroc..........................................................................................................................13 Portugalia....................................................................................................................14 Republica Moldova.......................................................................................................16 Ungaria.......................................................................................................................17 Marea Britanie.............................................................................................................19 Concluzii preliminare....................................................................................................20 b. Selecţia pieţelor de interes.........................................................................................22 Irlanda........................................................................................................................23 Marea Britanie.............................................................................................................31 III. Selecţia pieţei ţintă – Marea Britanie.......................................................................37 Potenţialul produsului...................................................................................................37 Distribuţia locală..........................................................................................................39 Identificarea clienţilor...................................................................................................40 IV. Strategia de intrare pe piaţă....................................................................................41 Mix-ul de marketing......................................................................................................42 Concluzii......................................................................................................................44 Bibliografie..................................................................................................................45

Rezumat introductiv

Proiectul prezintă internaţionalizarea firmei Murfatlar. Cu o cotă de 30% compania este lider pe piaţa românească de vinuri, producând şi distribuind 15 tipuri de vinuri. Podgorie de înalt prestigiu a României, amplasată în centrul Podişului Dobrogei, este beneficiara unui climat generos, ce oferă şansa realizării unor vinuri naturale dulci, remarcabile, certificate de profesionişti şi cu nenumărate medalii de aur la concursurile internaţionale. O dată ce a fost câstigată şi întărită poziţia de lider pe piaţa internă compania are potenţial de extindere şi pe piaţa externă. Am realizat un studiu asupra unui număr de zece ţări: China, Franţa, India, Italia, Irlanda, Marea Britanie, Maroc, Republica Moldova, Ungaria, Portugalia, pentru a vedea pe care dintre pieţele acestor ţări ar fi mai avantajos exportul. În acest sens am urmărit o serie de factori importanţi ce ar putea influenţa succesul produsului pe piaţă precum şi volumul exporturilor: nivelul economic al ţării, percepţia asupra produselor străine, distanţă fizică, infrastructură, politica comercială a statului, concurenţa de pe piaţă dar şi unele elemente ce ţin de cultură şi religie. Analiza celor zece ţări şi implicit a celor zece pieţe de desfacere ne-a determinat să alegem ca ţări principale pentru export Irlanda şi Marea Britanie. Faptul că acestea nu deţin podgorii întinse de viţă de vie şi că sunt totuşi consumatoare mari de vin ne-au determinat să realizăm un studiu mai detaliat asupra mediilor demografic, politic, economic şi cultural al ţărilor. Din cauza distanţei fizice mai mari dintre România şi Irlanda dar şi din cauză că produsul intern brut este de aproximativ zece ori mai ridicat, am ales ca destinaţie de export pentru produsul nostru Marea Britanie. Marea Britanie respectă cerinţele noastre fiind o ţară dezvoltată din punct de vedere economic, cu o infrastructură ce permite facilitarea transportului de mărfuri, dar şi cu o concurenţă locală în ceea ce priveşte produsul nostru destul de scazută. Forma de tranzacţie pe care am ales-o este de export indirect vânzarea produselor noastre făcându-se prin intermediul unor societăţi de retail. Această formă de pătrundere pe piaţa Marii Britanii a fost aleasă şi din caza lipsei de experienţă. Având în vedere că Marea Britanie este una dintre cele mai mari consumatoare respectiv importatoare de vin, produsele firmei Murfatlar ar putea avea succes.

I. Alegerea produsului Compania MURFATLAR produce şi distribuie pe piaţa internă următoarele 15 tipuri de vin: Mamaia, Zaraza, Lacrima lui Ovidiu, Lacrima lui Ovidiu Pontica, Rai Grande Reserve, Arezan, Trei hectare, La răcoare, Premiat eticheta neagră, Rai de Murfatlar, Sec de Murfatlar, Conu Alecu, Zestrea Murfaltar, Mugur de viţă şi Ferma nouă. Murfatlar este lider pe piaţa de vinuri cu o cotă de 30%. Altfel spus, una din 3 sticle cumpărate în România este Murfatlar. De la albe la roşii şi de la seci la dulci, vinurile Murfatlar acoperă gama cea mai largă de produse. Mai mult de 50% din vinurile roşii consumate în România poartă marca Murfatlar, producător ce exportă în peste 15 ţări, printre care SUA, Marea Britanie, Germania, Finlanda, Danemarca, Israel sau Japonia. Podgoria Murfatlar este aşezată în sud-estul României, între Dunare şi Marea Neagră, în centrul Podişului Dobrogei. Climatul continental, diversitatea amplasării plantaţiilor viticole, efectul protector al reliefului împotriva curenţilor reci predominant nord-estici, influenţa favorabilă a vecinătăţii Mării Negre, care temperează căldurile şi gerurile excesive, oferă Podgoriei Murfatlar un microclimat particular favorabil pentru realizarea unei largi varietăţi de vinuri. Vinurile albe se recomandă a se consuma tinere, în primul sau al doilea an de existenţă, când sunt fructuoase, aromate, cu o nuanţată paletă de arome ce sugerează parfumuri florale sau de fructe . Vinurile roze şi roşii necesită o perioadă de învechire la vas, care să le confere un grad de rotunjime, datorită unor reacţii biochimice profunde. Temperatura de servire a vinurilor Murfatlar: 16-17 grade Celsius. Are o compoziţie oraganoleptică specifică, în conţinutul lor găsim o abundenţă de substanăe astringente (tainuri), substanţe colorante (antociani), precum şi substanţe aromatice specifice soilui. Obiectivul principal al companiei Murfatlar a fost câştigarea şi intărirea poziţiei de lider pe piaţa internă. De aceea, la început, exportul a fost “neglijat” intenţionat pentru că toate resursele au fost concentrate pentru realizarea acestui prim obiectiv. Principalii concurenţi pe piaţa românească sunt Jidvei, cu o cotă de 14,5%, urmată de Cotnari - 13,1% şi Vincon - 7,8%. Exportul a devenit o prioritate pentru Murfatlar începând cu 2006, când firma a început să-şi recâştige poziţia pe pieţe din ţări cu tradiţie pentru livrările societăţii, reuşindu-se în acelaşi timp şi stabilirea de contacte noi.

II. Selecţia pieţelor internaţionale Ţările care fac obiectul studiului nostru sunt: China, Franţa, India, Irlanda, Italia, Maroc, Portugalia, Republica Moldova, Ungaria şi Marea Britanie. a) Aplicarea criteriilor de selecţie preliminară

China Suprafaţa: 9.573.000 km² Populaţia: 1.338.612.968 locuitori Vârsta medie a populaţiei: 33,2 ani Capitala: Beijing Moneda: Yuan Chinezesc PIB: $7.8 trillion (10,6% din agricultură, 49,2% industrie, 40,2% servicii) Rata inflaţiei: 6% Religia: Taoista, Budhista, Crestina, Musulmană şi altele. Sistem de guvernare: republică comunistă Distanţa fizică: aproximativ 7060 km. Climatul este unul musonic ce se caracterizează prin schimbarea sezonieră a maselor de aer, adică predominarea maselor continentale iarna şi a maselor de aer marin vara. Pe tot parcursul anului se înregistrează precipitaţii bogate. Sistemul de guvernare al Chinei este de tip comunist. Creşterea economică a Chinei din ultimii ani a îmbunătăţit dramatic vieţile a sute de milioane de chinezi, a crescut mobilitatea socială şi a extins aria de libertate personală. De asemenea, statul chinez a încercat de-a lungul timpului să-şi îmbunătăţească relaţiile cu celelate ţări ale lumii. Astfel, la începutul anilor 1970 Beijing-ul era rescunoscut diplomatic de cele mai multe dintre puterile lumii. Beijing-ul şi-a asumat locul în Organizaţia Naţiunilor Unite încă din 1971 şi a devenit din ce în ce mai activă în organizaţii multilaterale. Din martie 2008 numărul ţărilor ce au dezvoltat relaţii diplomatice cu China s-a ridicat la 171.

China de azi este a patra cea mai mare economie a lumii. Aceasta a susţinut o creştere economică medie de peste 9,5% în ultimii 26 de ani. În 2006 produsul intern brut de 2,68 mii de miliarde de dolari reprezenta o cincime din dimensiunea economiei Statelor Unite. Industria şi construcţiile deţin o pondere de aproximativ 46% din PIB-ul Chinei. Majore sunt industria minieră şi cea de prelucrare a minereului: fier, oţel, aluminiu, cărbune. Nici industriile de produse textile şi îmbrăcăminte, armamente, petrolieră, ciment, produse chimice, îngrăşăminte, încălţăminte, jucării şi electronică, automobile, nave şi aeronave, telecomunicaţii nu sunt mai puţin importante. Sectorul deţinut de stat încă reprezintă aproximativ 40% din PIB. În ultimii ani, autorităţile au oferit o atenţie deosebită managementului activelor de stat precum şi a întreprinderilor de stat, iar progresele au fost remarcabile. China este cel mai populat stat şi unul dintre cei mai mari consumatori dar şi producători de produse agricole. Peste 40% din forţa de muncă a Chinei lucrează în agricultură chiar dacă numai 10% din teren este cultivabil. Agricultura contribuie cu 13% la formarea PIB. China este una dintre cei mai mari producători de orez, porumb, grâu, soia, legume, ceai. Majoritatea produselor non-alimentare includ bumbacul, alte fibre şi seminţe oleaginoase. China speră în continuare la creşterea producţiei agricole prin îmbunătăţirea stocurilor de plante, îngrăşăminte şi tehnologii. Pe suprafeţe largi se cultivă şi viţă de vie, arbori de cafea şi de cacao, trestie de zahar. Accesul pe piaţă Din anul 1992, tariful vamal chinez se bazează pe Nomenclatorul Internaţional al Sistemului Armonizat de Desemnare şi Codificare, până la nivelul de 6 cifre şi constă în subdiviziuni până la 8 cifre. La 1 ianuarie 2006 a intrat în vigoare noul tarif Vamal al R.P. Chineze care se aplică nediscriminatoriu tuturor produselor de import provenite din ţările membre OMC. Taxele vamale se aplică asupra valorii CIF a mărfurilor. Din ianuarie 1994, China a introdus în sistemul său fiscal taxa pe valoare adăugată (TVA). TVA se aplică asupra tuturor bunurilor, inclusiv a celor din import. TVA este de 17%, iar asupra anumitor produse precum cereale, uleiuri vegetale, îngrăşăminte agricole şi cărţi, TVA-ul este de 13%. Sunt exceptate de TVA anticoncepţionalele, cărţile vechi, ajutoarele internaţionale şi produsele importate pentru handicapaţi şi destinate în exclusivitate folosinţei acestora. Anumitor produse, considerate de lux şi celor care dăunează sănătăţii li se aplica un impozit special asupra consumului, situat în marja 3-45%. În această categorie se includ tutunul, băuturile alcoolice,

cosmeticele, parfumurile, bijuteriile, benzina, motocicletele, vehiculele cu motor şi articolele pentru jocurile de artificii. În ceea ce priveşte produsul nostru, vinul, consumul acestei băuturi a crescut rapid pe parcursul ultimilor ani. În China sunt 110 vinării, numai 20 dintre ele fiind adaptate la producerea în masă, restul fiind artizanale. Producţia anuală de vin a fost de 560.000 tone în 1997. Dar producţia locală este departe de a satisface cerinţele de 700.000 de tone pe an. Totuşi exportul în China nu ar fi avantajos dacă luăm în considerare accizele şi distanţa foarte mare între România şi acest stat.

Franţa Suprafaţa: 551.659 km² Populaţia: 64.057.792 locuitori Vârsta medie a populaţiei: 39,4 ani Capitala: Paris Moneda: euro PIB: 1161 de miliarde $ Rata inflaţiei: 1% Religia: stat laic, existând o separare reciprocă între Stat şi Biserică, pe baza unui postulat prin care statul respectă toate religiile, dar nu recunoaşte niciuna (51% din francezi se declară catolici, 31% se declară fară nici o religie iar restul preferă să nu se pronunţe) Sistem de guvernare: repulică semi-prezidenţială Distanţa fizică: 2262 km În centrul ţării, clima este temperată de tranziţie, cu ierni reci şi veri calde. Litoralul sudic al ţării are climă subtropical-mediteraneană, în timp ce în sud-vestul ţării, datorită munţilor Pirinei clima poate fi, la înălţimi de peste 1.500 de metri, temperat alpină. În Franţa puterea executivă este reprezentată de Preşedinte, iar puterea legislativă de Parlament. Principalele grupuri parlamentare sunt organizate în jurul a două grupări politice opuse: gruparea de stânga, organizată în jurul Partidului Socialist şi gruparea de dreapta organizată în jurul UMP. Mediul politic este caracterizat de stabilitate.

Politica externă a Franţei a fost puternic influenţată de caracterul de membru fondator al Uniunii Europene. De asemenea Franţa este o membră activă în numeroase organisme internaţionale: Naţiunile Unite, OTAN, Organizaţia Mondială a Comerţului, etc. Economia Franţei este o combinaţie de multe întreprinderi private (peste 2,5 milioane companii înregistrate) şi de importante (dar în scădere) intervenţii ale guvernului care păstrează o influenţă puternică asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acţionar la numeroase societăţi considerate drept strategice (cale ferată, electricitate, construcţii aeronave, etc.). Totuşi guvernul a început să îşi relaxeze controlul asupra anumitor sectoare şi a început să vândă o parte din acţiunile sale la anumite companii. Agricultura antrenează 7% din populaţia activă deşi are o contribuţie redusă în PNB (3,3%), Franţa situându-se pe locul întâi în Europa şi cinci în lume la producţia de cereale. Ca valoare a exporturilor agricole, Franţa ocupă locurile doi-trei pe glob. Viticultura este şi ea larg reprezentată (locul al doilea pe glob la producţia de struguri şi de vinuri). Cea mai mare cantitate de vin se produce în zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux, din Cote d’Or de lângă Dijon şi din Champagne. Creşterea animalelor asigură 53% din valoarea porducţiei agricole. Se cresc bovine, porcine şi ovine. Accesul pe piaţă: Introducerea monedei euro şi continua globalizare au făcut ca presiunile competitive să apese tot mai tare asupra firmelor şi a economiei franceze în ansamblu. Prioritatea numărul unu a guvernului rămâne asigurarea investitorilor străini de atractivitatea Franţei din punct de vedere investiţional, deoarece investiţiile sunt văzute ca un impuls pentru creştere economică şi o modalitate de creare de locuri de muncă stabile. În Franţa, importurile se lovesc de o serie de bariere netarifare cum ar fi standarde tehnice complexe şi procedee de testare care uneori par că depăşesc limitele impuse pentru asigurarea siguranţei şi a performanţei. Deasemenea, toate importurile sunt reglementate de Tariful Integrat Comunitar (TARIC). Se observă şi o predispoziţie a firmelor franceze de a lucra tot cu firme franceze sau care fac parte din UE decât cu cele care nu fac parte din UE. Accizele la vin se situează în jurul sumei de 3,4 euro pentru 100 litri de vin şi de 8,4 euro pentru aceeaşi cantitate de vin spumos. Având în vedere că vinul a jucat un rol foarte important în construirea şi dezvoltarea identităţii naţionale a francezilor, combinaţia vin frantuzesc - gastronomie franţuzească

reprezentând dintotdeauna un motiv de mândrie naţională, dar şi că Franţa ocupă locul doi în lume, după Spania, privind suprafaţa viticolă cultivată am concluzionat că exportul de vin românesc pe piaţa acestei ţări nu ar avea succes.

India Suprafaţa: 3,287,590 km² Populaţia: 1.166.079.217 locuitori Vârsta medie a populaţiei: 25.3 ani Capitala: New Delhi Moneda: rupie PIB: 450 miliarde $ Rata inflaţiei: 7.8% Religia: Hindusă 80,5%, Musulmană 13,4%, Creştină 2,3% şi altele Sistem de guvernare: republică federală Distanţa fizică: 4 802,13 km În India există şase subtipuri climatice majore, variind de la deşert - în vest la tundre alpine şi gheţari - în nord. Datorită vecinătăţii Oceanului Indian, se simte prezenţa alizeelor şi a curenţilor oceanici. Agricultura este o ramură importantă şi prioritară a economiei contribuind cu 24% la formarea PIB şi reprezentând 12% din exporturi. Circa 65-75% din populaţia ţării este dependentă de agricultura. Industria contribuie la formarea PIB cu 25%. Sectorul petrolier constituie o componentă principală a economiei. India dispune de numeroase resurse naturale minerale, o pătrime din resursele minereale mondiale cunoscute, inclusiv aur, argint şi diamante, care au atras atenţia principalilor operatori şi prelucrători mondiali din domeniu. India a adoptat o politică de protecţie şi de valorificare a acestora în interesul dezvoltării economice proprii. Pentru reducerea inflaţiei, guvernul a luat unele măsuri precum: limitarea exportului unor produse, interzicerea la export a unor alimente de bază (ex. orezul), reducerea taxelor vamale la unele produse de import.

Sectorul extern este considerat a fi succesul major al reformelor economice, concretizat în: reducerea serviciului datoriei externe, creşterea exporturilor, stabilitatea monedei locale şi importante acumulări de rezerve în devize. Exportul a atins în primele 4 luni ale anului financiar 2008-2009, nivelul de 59,2 miliarde dolari, iar importurile s-au cifrat la 100,4 miliarde dolari. Deficitul balanţei comerciale în primele 4 luni ale anului financiar curent a fost 41,2 miliarde dolari. Accesul pe piaţă: Principalele taxe pe care le percepe guvernul central sunt: taxa pe venit (cu excepţia veniturilor din agricultură, unde taxa e percepută de guvernele locale), taxa vamală, accize centrale şi TVA, care a înlocuit taxa pe vânzări şi taxa pe servicii. TVA se aplică de la 1 aprilie 2005, dar încă nu a fost pusă în aplicare de toate statele. Nivelul TVA este cuprins între 1 şi 20%, produsele fiind împărţite în patru categorii. Totodată sunt 59 produse pentru care nu se calculează TVA. Guvernele locale percep la rândul lor următoarele taxe: taxa de timbru, accize locale, taxa pe venitul din terenuri, taxa pentru practicarea unor profesii. Sistemul de taxare vamală în India este complex, taxa finală constituindu-se din următoarele componente: 1. Taxa vamală efectivă care se aplică la valoarea vamală a mărfii (valoarea CIF). Nivelul maxim al taxelor vamale pentru produsele nealimentare a fost redus de la 5% la 12.5%. 2. Countervaling Duty - CVD, care este de 8-16%, în funcţie de produs, la care se adaugă un procent de 2% CESS (2% se calculează la procentul de CVD - ex. 2% din 16%, rezultă o taxă finală de 16.32%). 3. Taxa specială (education cess) care este de 2%. 4. Special CVD – 4% - se calculează la toate importurile. O anchetă intreprinsa de Comisia Comunităţii Europene a arătat că, în ciuda eliminării, în 2001, a restricţiilor cantitative asupra importului de vinuri şi spirtoase ca urmare a procedurilor de soluţionare a litigiilor împotriva Indiei în conformitate cu inţelegerea privind soluţionarea litigiilor, importurile de vinuri şi de spirtoase din UE au scăzut în 2002 şi au crescut, începând din 2003, proporţional cu creşterea generală a consumului de vinuri şi spirtoase în India. Efectele care puteau fi estimate în mod rezonabil să decurgă din eliminarea restricţiilor cantitative nu s-au produs, datorită aplicării măsurilor aflate în curs de investigare.

Ancheta a arătat, printre altele, faptul că totalul consumului de vinuri şi spirtoase în India a reprezentat, în 2004, respectiv, 0,67 şi 87,1 milioane de lăzi de nouă litri, cu o creştere aşteptată între 5% şi 10% pe an de-a lungul următorului deceniu, şi că mai puţin de 9% din vinurile consumate în India sunt produse importate, care sunt supuse dreptului suplimentar şi dreptului suplimentar adiţional. Cercetarea a confirmat faptul că există o mare piaţă potenţială în India pentru vinuri importate şi că eliminarea dreptului suplimentar pentru vinuri şi a dreptului suplimentar adiţional pentru spirtoase ar duce la o reducere a preţurilor de vânzare a vinurilor importate cu 22% la 35% și 23% la 48% în diferite state din India. O reducere a acestei magnitudini ar mări în mod semnificativ cererea pentru vinuri importate, date fiind preferinţele consumatorilor din India şi creşterea aşteptată a pieţei din India de vinuri.

Irlanda Suprafaţa: 70.280 km² Populaţia: 4.109.086 locuitori Vârsta medie a populaţiei: 34,3 ani Capitala: Dublin Moneda: Euro PIB: $ 180,9 de miliarde (total) Rata inflaţiei: 4% Religia: Romano - Catolică 88,4%, Biserica Irlandeză 3%, şi altele Sistem de guvernare: Republică - Parlamentul are 226 de membri, aleşi de către popor la fiecare 5 ani Distanţa fizică: aproximativ 2500 km Clima este influenţată de Curentul Atlanticului de Nord şi este destul de blândă. Verile nu sunt foarte calde, iar iernile sunt geroase foarte rar. Precipitaţia este foarte frecventă, mai ales în forma ploii. În părţi ale ţării, până la 275 de zile pe an sunt ploioase.

Accesul pe piaţă: Din cauza accizelor relativ înalte la vinuri în Irlanda, o sticlă de vin (0.7 litri), ce valorează de exemplu 1.8 euro va ajunge pe piaţa Irlandei la un preţ de 10.5 euro. Preţul cu amănuntul la o sticlă de vin pe piaţa Irlandei se formează în felul următor: • preţul producătorului - 1.8 euro 17% • taxa accizelor (3.23 euro/litru) - 2.4 euro 23% • Costul de transport, marja importatorului/angrosistului - 4.5 euro 43% • TVA (21%) 1.8 euro 17% • TOTAL 10.5 euro 100% Ratele accizelor în Irlanda sunt următoarele: •

la vinurile liniştite cu un grad de alcoolitate mai mic de 15° - 3.23 euro/litru;

•

la vinurile liniştite cu un grad de alcoolitate mai mare de 15° - 4.68 euro/litru;

•

la vinurile spumoase cu un grad de alcoolitate mai mare de 8,5° - 6.45 euro/litru; Taxa pe valoarea adăugată aplicabilă la vinuri este de 21%. Cererea la vinuri în această ţară continuă să crească. În 2007 consumul vinurilor a înregistrat o creştere de 8,9% pentru a atinge nivelul de 27.3 milioane litri. Această piaţă se divizează în 3 categorii: •

vinuri efervescente

•

vinuri liniştite

•

vinuri tari Trebuie menţionat că Irlanda nu are producţie proprie de vinuri.

Italia Suprafaţa: 301.230 km² Populaţia: 58.147.733 locuitori Vârsta medie a populaţiei: 42,5 ani Capitala: Roma Moneda: Euro PIB: 1.756 de miliarde $ Rata inflaţiei: 3.6%

Religia: Romano - Catolică 90%, altele 10% Sistem de guvernare: Republică Distanţa fizică: 2030 km Clima este continentală, cu ierni reci, veri călduroase şi precipitaţii abundente. Italia peninsulară are un climat mediteranean, cu veri secetoase şi calde şi cu ierni ploioase şi blânde. De la nord la sud, temperaturile cresc concomitent cu scăderea precipitaţiilor. Astăzi Italia este o republică democratică şi o ţară dezvoltată, ocupând a şaptea poziţie conform PIB-ului, a opta conform indicelui calităţii vieţii şi a douăzecea conform indicelui dezvoltării umane. Este un membru fundator al Uniunii Europene şi unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale. Membră a grupului G8, Italia reprezintă a şasea economie în 2004, după Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii şi Franta. Italia are o economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ţări ca Franţa şi Regatul Unit. Economia capitalistă rămâne divizată într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private şi un sud agricultural, cu o rată a şomajului de 20%. Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textilă, electronica şi industria automobilelor. Industria textilă are o veche tradiţie in Italia. Agricultura este divizată în funcţie de zona agricolă. Se disting astfel zona de nord care produce zahăr, soia, ridiche, carne şi produse lactate şi zona de sud specializată în fructe, legume, ulei de măsline, grâu şi vin. Chiar dacă o mare parte din relief nu este potrivit pentru agricultură, Italia are o mare parte din forţa de muncă angajată în acest sector. Cele mai multe ferme sunt mici, mărimea medie fiind de numai 7 hectare. Accesul pe piaţă: Schimburile comerciale ale României cu Italia se derulează, de la 1 ianuarie 2007, în baza principiilor instituite de regulile pieţei interne comunitare precum şi cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene. În Italia exportul este complet liberalizat, cu excepţia unor reglementări privitoare la comerţul cu armament, produse stupefiante şi unele produse de înaltă tehnologie. Licenţele de export sunt necesare numai pentru unele produse agricole. Documentele comerciale solicitate la operaţiunile de import sunt factura comercială şi documentele de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de trasură, frachtul aerian).

Cu toate acestea, exportul de vin românesc pe piaţa Italiei nu este avantajos având în vedere că aceasta nu importă cantităţi mari deoarece este o mare producătoare, iar distanţa fizică între Constanţa şi Roma este de peste 2000 km – ceea ce implică o plată a asigurării, o creştere a preţului produsului. Italienii produc în primul rând vin roşu, atât din soiuri autohtone, cât şi internaţionale.

Maroc Suprafaţa: 446,550 km² Populaţia: 33.757.175 locuitori Vârsta medie a populaţiei: 24,3 ani Capitala: Rabat Moneda: Maroccan Dirham MAD PIB: $152,5 miliarde Rata inflaţiei: 4,6 % Religia: Musulmană 98,7%, Creştină 1,1%, Evreică 0,2% Sistem de guvernare: Monarhie constituţională, ereditară Distanţa fizică: 3030 km Clima Marocului este subtropicală, temperată de influenţa oceanică. Aceasta conferă oraşelor de pe coastă temperaturi moderate. Relieful Marocului este variat, constituit din deşert, câmpii, podişuri şi munţi. Are o vegetaţie săracă sau absentă în deşert, stepică pe platouri şi păduri (îndeosebi de stejar) restrânse în munţii Atlas şi zone de coastă. Agricultura cuprinde culturile de citrice, măsline, legume, orz, ovăz, viţă de vie. Resursele naturale preponderente sunt fosfaţii, magneziul, plumbul, zincul, sarea. Industria este dezvoltată pe anumite ramuri, cum ar fi: textile, industria construcţiilor, turismului, alimentară. În ultimii ani, guvernul marocan a adoptat o serie de măsuri în vederea creşterii accesului şi prezenţei furnizorilor străini pe piaţa locală, inclusiv cea a achiziţiilor guvernamentale. Politica guvernului marocan în sectorul agricol se integrează într-o strategie de dezvoltare rurală ce vizează ameliorarea accesului populaţiei la infrastructurile şi serviciile de bază, precum şi micşorarea efectelor secetei asupra mediului sătesc. În afara politicii în domeniul barajelor hidro, principalele obiective propuse a fi realizate în domeniul infrastructurii economice vizează: amenajările hidro-agricole; extinderea reţelei

autorutiere, întreţinerea infrastructurii rutiere şi portuare existente, modernizarea instalaţiilor aeroportuare. Dată fiind importanţa primordială a sectorului de transporturi şi de impactul acestuia asupra economiei, un program de ajustare structurală a sectorului a fost lansat, în parteneriat cu Uniunea Europeană. Programul beneficiază de sprijin bugetar. Accesul pe piaţă: In conformitate cu dispoziţiile articolului 1 al Legii nr.13-89 referitoare la activitatea de comerţ exterior, importul de mărfuri este liber. Există totuşi un anumit număr de restricţii cantitative la import ce privesc anumite produse deosebite, cum ar fi prafuri şi explozivi, produse folosite (second-hand) sau anvelope reşapate sau folosite şi aceste mărfuri sunt supuse unei licenţe de import. Exporturile de produse care au la bază mărfuri de origine străină, pentru care s-au achitat drepturile de vamă şi taxele aferente pot beneficia de regimul de franciză pentru componentele importate, ulterior, în cantităţi corespondente şi având caracteristici identice acelora înglobate în produsele exportate. In ceea ce priveste taxele vamale, Marocul aplică Sistemul Vamal Armonizat. Taxele vamale sunt calculate Ad Valorem la valoarea CIF a mărfurilor. Procedurile de vămuire au fost accelerate prin introducerea unui nou sistem de inspecţie bazat pe riscuri, ce permite reducerea cu două zile a timpului necesar la export şi cu 4 zile a celui la import. În scopul atragerii unui partener de afaceri marocan, exportatorii români trebuie să prezinte imaginea unor companii demne de încredere, competitive, decise, capabile de inovaţie, de atingerea unei calităţi superioare şi să fie permanent pregătiţi să stabilească relaţii personale.

Portugalia Suprafaţa: 92.391 km² Populaţia: 10.642.836 locuitori Vârsta medie a populaţiei: 38,8 ani Capitala: Lisabona Moneda: euro PIB: 210,1 de miliarde $

Rata inflaţiei: 2.9% Religia: Romano - Catolică 84,5% şi altele Sistem de guvernare: Republică Federală Distanţa fizică: 3950 km Climatul este considerat a fi oceanic în nord şi mediteranean în sud. Portugalia este una dintre cele mai calde ţări din Europa, temperatura medie anuală situându-se în jur de 13 grade C în nord şi 18 grade C în sud. Primăvara şi vara sunt însorite, în vreme ce toamna şi iarna sunt ploioase şi vântoase. Portugalia a îndepărtat progresiv instituţiile nedemocratice şi s-a stabilizat ca o democraţie constituţională. În Portugalia a existat întotdeauna o economie de piaţă, conectată la mediul economic internaţional. O dată cu intrarea în UE, Portugalia a cunoscut un adevărat miracol economic, fiind în plină ascensiune (creştere a PNB de la 35 miliarde euro în 1987 la circa 110 miliarde euro în 1997), deşi n-a rezolvat încă o serie de probleme, printre care inflaţia şi balanţa de plăţi (datoria externă se menţine la peste 20 miliarde euro). Principala ramură economică este industria prelucrătoare (aproape 1/4 din populaţia activă, cca 1/3 din PIB), care a crescut, într-un ritm rapid, începând cu 1986. Industriile tradiţionale sunt: textilă-confecţii, pielărie, ceramică, sticlărie, alimentară (îndeosebi vin, Portugalia fiind unul dintre principalii producători mondiali, ulei de măsline, produse lactate). Alte ramuri industriale: siderurgie şi metalurgie neferoasă, industrie chimică şi petrochimică, materiale de construcţie. Agricultura este slab dezvoltată, cu excepţia viţei de vie şi a pomilor fructiferi (citrice, măslini, smochini, meri ş.a.). Celelalte culturi sunt destinate, în principal, consumului intern: grâu, orez, porumb, cartofi, legume ş.a. În sectorul zootehnic se remarcă creşterea ovinelor şi caprinelor. Accesul pe piaţă: Introducerea mărfurilor originare din ţările UE, precum şi din cele terţe, unde se află în folosinţă liberă, nu este supusă restricţiilor cantitative nici licenţierii. Importul produselor agricole şi a mărfurilor industriale provenite din ţări terţe se efectueză în regimul liberului schimb. Există, însă, mărfuri specifice, precum drogurile, materialele explozibile, armele de foc,

muniţiile, importul cărora este supus obţinerii licenţelor.Unele produse importate, oricare ar fi originea lor, urmează a fi supuse anumitor reglementări tehnice, inclusiv omologării. Cît priveşte normele obligatorii acestea derivă din normativele UE. Nu se poate exporta vin românesc in Portugalia din cauza concurenţei foarte mari. Încă din timpul Imperiului Roman, Portugalia a fost asociată cu zeul Bacchus, fiind recunoscută pentru tradiţia în producţia de vin. Cel mai cunoscut este Vinul de Porto. Principalul centru al comerţului vinurilor este Vila Nova Gaia. Portugalia se află înaintea României în clasamentul privitor la suprafeţele cultivate cu viţă de vie şi în cel al celor mai mari ţări producătoare de vinuri, lucru care face inutil exportul în aceasta ţară.

Republica Moldova Suprafaţa: 33,843 km² Populaţia: 4.320.490 locuitori Vârsta medie a populaţiei: 34 ani Capitala: Chişinău Moneda: Leu moldovenesc PIB: $ 9,066 de miliarde (total) Rata inflaţiei: 7.5% Religia: Ortodocşi 98%, Evrei 1,5 %, Baptişti şi alţii 0,5% Sistem de guvernare: Republică - Parlament unicameral are 101 de scaune, alese de popor pentru o perioadă de patru ani. Distanţa fizică: 650 km Clima este temperat-continentală, iarna fiind blândă, iar vara caldă. Mişcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest şi Sud-Vest. După suprafeţele de plantaţii viticole, producţia globală de struguri şi de vinuri, Republica Moldova se plasează printre primele ţări din Europa şi din lume. Moldova dispune de un potenţial viticol de peste 150 mii hectare şi produce anual, în medie, peste 600 mii tone de struguri, dintre care circa 400 mii tone de struguri sunt procesaţi în vinuri şi alte băuturi

alcoolice. De asemenea, Republica Moldova este unica ţară în lume care exportă peste 90% din producţia vinicolă fabricată. Accesul pe piaţă: Aria exportului include mai mult de 50 de ţări. Cel mai înalt nivel al livrărilor externe de producţie vinicolă a fost atins în anul 2005, când au fost exportate vinuri şi alte băuturi alcoolice în valoare de peste 313 milioane dolari SUA. În prezent, Moldova exportă producţie vinicolă şi în Germania. În structura exportului în această ţară predomină vinurile naturale, dar sunt exportate şi vinuri spumante, divinuri şi alte produse alcoolice. Volumul producţiei de vin în Moldova în ianuarie-octombrie 2008 a constituit 1,609 miliarde lei (155,3 mil. dolari), în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 cu 36,1%. În acelaşi timp, în primele 10 luni ale anului producţia băuturilor alcoolice tari distilate în expresie bănească a crescut cu 34% - până la 411,8 mil. lei (39,7 mil. dolari)1. Rusia a interzis exportul vinurilor moldoveneşti la finele lunii martie 2006, invocând că acestea conţineau pesticide şi metale grele. Până atunci, cota Rusiei constituia circa 80% din volumul total al exporturilor moldoveneşti de vinuri. Interzicerea livrărilor de vinuri din Moldova a condus la diminuarea în 2006 a exportului producţiei vinicole moldoveneşti de 5 ori faţă de 2005. Republica Moldova se mai prezintă şi ca o ţară a vinurilor dulci şi aromate, a căror varietate de gusturi întrece imaginaţia. Oricum, faimoasele Beciuri de la Cricova, un adevărat oraş subteran ale căror străzi poartă numele diferitelor soiuri de licoare de struguri, de la Cabernet, Riesling şi Fetească, la Aligote şi Sauvignon, constituie o atracţie inedită. Republica Moldova nu importă vinuri. Mărfurile supuse accizelor, cum ar fi: cafeaua, caviarul, berea, vinul, şampania, alcoolul, articolele din tutun, produsele petroliere, parfumurile, autoturismele, aparatura electronică, articolele de giuvaiergerie, comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, trebuie obligatoriu să fie marcate cu timbru de acciza. Lista băuturilor alcoolice supuse accizelor şi cotele accizelor au următoarele valori: -şampania 10% din valoarea in lei md.; -vinuri spumante 10% din valoarea in lei md.; 1

Conform Biroului National de Statistica

-alcool între 9% şi 25 % acciza este de 30%; -alcool peste 25% acciza este de 50%.

Ungaria Suprafaţa: 93.030 km² Populaţia: 9.956.108 locuitori Vârsta medie a populaţiei: 38,9 ani Capitala: Budapesta Moneda: Forint PIB: 175 de miliarde $ Rata inflaţiei: 6.1% Religii: Romano - Catolică 51,9%, Calvinistă 15,9%, Lutherană 3%, şi altele Sistem de guvernare: Republică Distanţa fizică: 900 km Ungaria este situată în zona temperată, este influenţată de trei zone climatice: oceanic, continental şi mediteran. Vremea uneori este schimbătoare, datorită caracteristiciilor Munţilor Carpaţi înconjurători, de multe ori tinde să fie secetă mai ales în zona câmpiei Alföld. Politica externă a Ungariei doreşte deopotrivă îmbunătăţirea relaţiilor cu ţările învecinate, dar şi asigurarea drepturilor minorităţilor maghiare de peste hotare, apărarea indentităţii lor şi impunerea intereselor acestora. Ungaria a aderat la Uniunea Europeană în anul 2004. Din acel moment a demonstrat o creştere economică însemnată. Sectorul privat contribuie cu aproximativ 80% la PIB. Ungaria atrage aproape o treime din investiţiile străine directe care se îndreaptă spre Europa Centrală. Momentan, firmele străine controlează două treimi din piaţa manufacturieră, 90% din telecomunicaţii şi 60% din sectorul energetic. Inflaţia a scăzut de la 14% în 1998 ajungând în 2005 la 3,7%. Ungaria este o ţară cu economie medie dezvoltată, specificul ei este industria şi agricultura, ţara fiind sensibilă la economia externă. Industria este săracă în materii prime şi surse de energie. Pe teritoriul ţării se găsesc minereuri de ţitei, gaze naturale, bauxită, cărbune, caolin, zeolit, perlit, bentonit, precum şi

materiale de construcţii: andezit, riolit, tufá, calcar. Totuşi ţara este nevoită să importe materii prime. Agricultura este una din ramurile determinante ale economiei ungare. În structura insămanţărilor partea determinantă revine cerealelor (grâul, orzul de toamnă şi de primăvară, triticala, ovăzul, secara, porumbul). Caracteristicile climatice şi geografice fac posibilă cultivarea a nenumărate soiuri de fructe şi legume, de viţă de vie, plante medicinale, plante pentru ulei volatil şi ornamentale. Produsele cultivate sunt deosebit de bogate în arome, astfel pot satisface şi aşteptările consumatorilor pretenţioşi din Europa. Accesul pe piaţă: Circulaţia mărfurilor în comerţul exterior ungar, în ultimul deceniu a crescut în mod continuu, 74% din export se îndreaptă în Uniunea Europeană. Produsele şi serviciile pot fi importate în Ungaria fără restricţii. Numai pentru anumite produse este necesară licenţa de import sau export eliberată de Ministerul Economiei şi Transporturilor sau Ministerul Agriculturii: anumite produse agricole, anumite mărfuri, precum: arme, metale preţioase şi aliajele acestora, autovehicule, medicamente, materiale radioactive. Taxa pe valoarea adaugată (TVA) este de: 20% rata standard (fata de 25% cât a fost până în anul 2005), 15% pentru produsele agro-alimentare, utilităţi publice, cărţi-ziare, servicii hoteliere, resturante etc, 5% pentru anumite produse farmaceutice, manuale. Accizele sunt plătite de firmele care vând sau importă produsele incluse în Legea Accizelor, cum ar fi: produse petroliere (benzină, motorină şi alte derivate petroliere), băuturi alcoolice (bere, vin, şampanie) şi tutun. Accizele se calculează atât sub forma unui procent din preţ, cât şi ca sumă fixă pe unitatea vândută. Noua lege ungară a accizelor, în vigoare din 1.01.1998, a fost modificată conform legislaţiei europene. Începând cu anul 2006, accizele sunt abolite pentru vinuri iar pentru alte produse acestea vor ramâne neschimbate (combustibili). Dat fiind că producţia anuală de vinuri se cifreaza la 4.2 milioane hectolitri produs în 22 de regiuni viticole istorice am luat decizia de a nu exporta vin românesc pe piaţa Ungariei.

Marea Britanie Suprafaţa: 244,820 km2 Populaţia: 61.113.205 locuitori

Vârsta medie a populaţiei: 40.2 ani Capitala: Londra Moneda: Lira sterlină PIB: 2373 de miliarde $ Rata inflaţiei: 3,2% Religii: 71,2% creştină şi altele Sistem de guvernare: Monarhie constituţională Distanţa fizică: 2106 km Clima Marii Britanii este una temperat-oceanică, cu ploi prelungite, ceaţă şi geruri foarte rare. În comparaţie cu alte naţiuni, suprafaţa agricolă a Marii Britanii este foarte scazută, dar agricultura Britaniei este intensivă şi foarte productivă. Circa 74% din suprafaţa arabilă a Marii Britanii este folosită pentru un anumit tip de agricultură – în special de cereale (porumb, orz, rapiţă) şi alte culturi precum zahăr, fasole sau mazăre. Produsul Intern Brut (PIB) al Marii Britanii a scăzut cu 0,5% în ultimii 3 ani, cea mai ridicată valoare începând din 1990, ca urmare a reducerii cheltuielilor consumatorilor casnici. PIB pe 2006 a fost de circa 1,833 trilioane USD (locul 6 în lume); pe cap de locuitor – 30.470 USD (locul 18 în lume). Se aşteaptă în continuare ca PIB-ul să coboare cu aproximativ 1,5% în 2009 şi cu 1% în 2010. Accesul pe piaţă Nivelul taxei pe venit variază între 10 şi 40% pe an. Nivelul general al impozitului pe profit este de 30%. Nivelul general al TVA este de 17,5%. Întreprinzatorii particulari şi firmele plătesc TVA doar dacă realizează un volum de afaceri de peste 61.000 lire/an. La o serie de bunuri şi servicii nu se aplică TVA. În categoria cu TVA zero intră: toate bunurile exportate; majoritatea produselor alimentare; cărţi, ziare; construcţiile de locuinţe noi; bunuri şi servicii furnizate de/pentru activităţi de caritate. În ceea ce priveşte taxele vamale, Marea Britanie, ca ţară membră a Uniunii Europene, aplică regimul vamal al Uniunii. Accizele în Marea Britanie se aplică la: combustibili, autovehicule, ţigări, băuturi alcoolice, jocuri de noroc.

Marea Britanie este al şaselea mare exportator mondial de bunuri şi servicii. În ultimii ani, balanţa comercială a Marii Britanii a fost constant negativă, cu un volum al importului de bunuri mai mare decât exportul. La export, principalele grupe de produse sunt: componente auto, diverse maşini şi echipamente de înaltă tehnicitate; produse petroliere, prduse farmaceutice. La import, structura s-a modificat substanţial în ultimii ani. Din importator tradiţional de materii prime, materiale de bază şi produse alimentare, Marea Britanie a devenit, în ultimii ani, un importator important de produse manufacturate; intre principalele produse de import menţionăm: bunuri de larg consum, produse alimentare, vin etc. Concluzii preliminarii Din cele 10 ţări pe care le-am analizat iniţial, ne-am oprit asupra a două dintre ele: Irlanda şi Marea Britanie. Decizia a fost influenţată de unele caracteristici importante ale acestor ţări. Am considerat că produsele noastre s-ar vinde cu succes pe pieţe cu cerere potenţială mare, în ţări dezvoltate. Diferenţele culturale şi religioase, dar şi media de vârstă au fost alte criterii pe care le-am luat în considerare. Am întocmit următorul tabel de ierarhizare a ţărilor: Nr. crt.

Ţara

Cultivă viţă de vie

1.

Marea Britanie

Da, suprafeţe restrânse

2.

Irlanda

Nu

2500 km

Da, cerere mare

3.

Maroc


3030 km

Nu

4.

India


4802 km

Da

5.

China

7060 km

Da

Da, dar nu au posibilitatea de a satisface cererea

Distanţa fizică 2106 km

Importă vin

Da, cerere mare

6.

Republica Moldova

Da, suprafeţe întinse

650 km

Nu

7.

Ungaria


900 km

Nu

8.

Italia


2030 km

Nu

9.

Franţa


2262 km

Nu

10.

Portugalia


3950 km

Nu

După cum rezultă din tabelul ilustrat cele mai avantajoase locaţii de export a produsului nostru sunt Marea Britanie şi Irlanda. Ţările precum Republica Moldova, Ungaria, Italia, Franţa, Portugalia sunt excluse din cauză că sunt chiar ele producătoare de vin ceea ce înseamnă că ar fi o concurenţă prea ridicată căreia nu credem că am putea să-i facem faţă. China necesită un surplus de import dar distanţa foarte mare ne face să renunţăm la idee. În Maroc ne-am lovi de diferenţele culturale şi religioase ce nu permit consumul de vin, iar India este de asemenea la o distanţă considerabilă faţă de România. b. Selecţia pieţelor de interes IRLANDA Mediul demografic/natural: • Populaţie Cu o populaţie de aproximativ 4.150.000 locuitori şi o densitate de aprox. 57 loc./km², Irlanda este o ţară relativ mică în comparaţie cu restul statelor membre UE. Rata creşterii populaţiei este de 1.133%. Pentru dezvoltarea unei afaceri în cadrul acestei ţări, suprafaţa mică(70,280 km²) şi numărul locuitorilor destul de redus poate constitui un dezavantaj deoarece ar însemna o piaţă de desfacere de dimensiuni mai mici. Însă nu poate fi considerat un criteriu de selectare de sine stătător. • Distribuţie Zona urbană ocupă 57% din totalitatea teritoriului, iar cea rurală 43%. Irlanda a trecut printr-un proces de urbanizare în anii ’90 datorită faptului că mulţi tineri au plecat din zonele

rurale să lucreze şi să trăiască în centre urbane, unde existau foarte multe oportunităţi de muncă datorită creşterii economice. • Climă Climatul Irlandei este unul temperat-maritim cu influenţe ale curentului Atlanticului de Nord. Iernile sunt blânde, iar verile răcoroase şi umede. Ploile sunt prezente mai mult de jumătate de an. Acest factor poate influenţa pozitiv sau negativ afacerile din domeniul agriculturii. Condiţiile climaterice sunt bune pentru culturi de: orez, grâu, sfeclă de zahăr şi cartofi. De asemenea, clima este propice dezvoltării creşterii de animale. • Reţele de comunicaţii Irlanda are una dintre cele mai avansate reţele de comunicaţii din Europa. Printre caracteristicile acesteia se numără şi serviciul de facturare internaţională pentru companiile care operează “call centres” şi care oferă acces gratuit între Irlanda şi Europa sau S.U.A. Acesta este un lucru foarte benefic invetitorilor din Europa şi S.U.A. Performanţele Irlandei în domeniul telecomunicaţiilor sunt determinate şi de faptul că 98% din reţeaua naţională este construită pe bază de fibră optică. • Resurse naturale Printre resursele naturale ale Irlandei se numără gazele naturale, turba, cuprul, plumbul, zincul, argintul, gipsul, calcarul, dolomita, dar acestea nu se regăsesc în cantităţi mari. Dată fiind lipsa resurselor naturale proprii, importurile unor mari cantităţi de combustibil şi de materii prime sunt o necesitate. Din acest punct de vedere, dezvoltarea afacerilor în Irlanda este cam dificilă, deoarece în aproape toate domeniile este nevoie de combustibil şi materii prime, iar importul lor reprezintă o cheltuială în plus. • Distanţă fizică. Irlanda se află la o distanţă destul de semnificativă de restul continentului şi de ţările cu care ar putea dezvolta afaceri internaţionale, fiind învecinată doar cu Regatul Unit. Un avanjaj însă, este deschiderea la Oceanul Atlantic, prin intermediul transportului naval făcându-se legatura cu restul statelor ce au deschidere la ocean.

Mediul politic: • Sistemul de guvernare. Irlanda este un stat suveran şi independent, stat democratic cu un sistem parlamentar de guvernare. Preşedintele este ales pentru un termen de 7 ani şi poate fi reales o singură dată. Actualul preşedinte este Mary McAleese. În timpul “erei Tigrului Celtic” multe companii din industria de tehnologie a informaţiei au fost atrase să investească în Irlanda datorită unor proiecte guvernamentale care le ofereau garanţii şi alte facilităţi avantajoase. Organizaţii guvernamentale ca IDA Ireland (Autoritatea de Dezvoltare Industrială) au atras zeci de companii mari să-şi fondeze centre regionale în Irlanda, precum Dell, Intel, Microsoft şi Gateway. În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naţionale economice cu ţelul de a reduce inflaţia şi ratele de taxaţie. Alte ţeluri includ: reducerea cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătăţirea pregătirilor forţei de muncă şi promovarea investiţiei străine, care deja este printre cele mai înalte niveluri din lume. • Stabilitate. Sistemul politic este unul stabil şi în ultima perioadă a fost dominat de partide de centru şi centru-dreapta. Stabilitatea mediului politic reprezintă un avantaj pentru potenţialii investitori sau pentru cei care doresc să înceapă o afacere în Irlanda deoarece astfel se poate face mai uşor o prognoză pentru anii viitori din mai multe puncte de vedere.

• Orientare ideologică. Irlanda este un stat liberal, este membru al Uniunii Europene şi al majorităţii organizaţiilor internaţionale, dar este o ţară neutră din punct de vedere militar. Acest lucru încurajează investiţiile şi afacerile străine. • Intervenţionismul guvernamental în afaceri Politica economică a Guvernului este îndreptată către crearea unei economii stabile, în conformitate cu necesităţile mediului de afaceri. Configuraţia actuală a mediului de afaceri din Irlanda este determinată de deciziile luate la jumătatea anilor ’50 de a asigura creşterea economică prin stimularea industriilor care produc

pentru export. Guvernările succesive au cultivat această politică şi au acordat o atenţie deosebită încurajării investiţiilor. „World Competitiveness Yearbook”2 – 2002, a plasat Irlanda între cele mai competitive zece economii dintre cele 47 de state care au făcut obiectul studiului. Agenţiile de promovare guvernamentale s-au orientat către anumite ramuri ale economiei, în special către cele care produc bunuri şi servicii cu o valoare adăugata mare. Acestea au cel mai mare potenţial de creştere şi cele mai bune perspective de a crea şi menţine locuri de muncă pe termen lung. Sectoarele vizate sunt: - produse chimice şi farmaceutice; - comerţ electronic; - tehnologia informaţiei şi comunicaţiile; - software; - servicii financiare internaţionale; - call-centres; - aparatură medicală. • Atitudini faţă de firmele/produsele străine În Irlanda nu există restricţii la repatrierea câştigurilor, capitalului sau dobânzilor, iar plăţile aferente repatrierii se pot efectua în orice monedă. De asemenea, nu sunt restricţii la intrarea capitalului în Irlanda. Rezidenţii şi non-rezidenţii pot avea conturi în orice monedă, iar firmele irlandeze sunt libere să deschidă conturi bancare oriunde în afara Irlandei. În ciuda poziţiei Irlandei la marginea vestică a Europei, infrastructura bine dezvoltată împreună cu costurile de operare competitive, taxele mici aplicate companiilor şi facilităţile financiare recomandă Irlanda drept una din cele mai profitabile locaţii din Europa, pentru investitorii străini. Facilităţile accesibile investitorilor constau în asistenţă financiară din partea statului şi întrun regim fiscal favorabil. Irlanda foloseşte de mai mulţi ani măsurile fiscale ca un mijloc de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării de companii irlandeze şi străine. În Irlanda se aplică un singur nivel scăzut de taxare, de 12,5%, pentru veniturile din activităţi comerciale. Succesul politicilor guvernamentale în domeniul investiţiilor străine este evidenţiat de faptul că aproximativ 1240 de companii străine (47% provin din S.U.A.) au ales să-şi stabilească afacerile în Irlanda.

2

Publicata de Institutul pentru Dezvoltarea Managementului

Anul 2005 a fost cel mai important pentru atragerea investiţiilor străine în Irlanda, începând din 2000. Pe parcursul întregului an au fost realizate 71 proiecte de investiţii, dintre care 41 greenfield şi 30 extinderi ale unor proiecte existente. Valoarea totală a investiţiilor străine a fost de 756 milioane euro. Printre companiile care au ales Irlanda drept locaţie pentru investiţii în 2005 se numără Google Inc., Wyeth Research, AXA Insurance, Amazon.com, Yahoo! Inc. şi Siemens. Printre companiile care au demarat proiecte de cercetare – dezvoltare de anvergură în 2005 sunt şi Microsoft, Dell, Pfizer, Citigroup, Palm etc. Mediul economic: • Nivelul de dezvoltare Ca membră a Uniunii Europene încă din 1973, Irlanda a avut posibilitatea să-şi diversifice partenerii comerciali, Marea Britanie rămânând în continuare principalul partener economic şi comercial. Economia irlandeză s-a dezvoltat cu un ritm impresionant după anul 1995. Astfel, Produsul Intern Brut a crescut în perioada 1996-2000 cu o rată medie de 9,2% anual. Între 2004 şi 2007, economia irlandeză a generat aproximativ 90.000 de noi locuri de muncă în fiecare an, atrăgând peste 200.000 de muncitori străini, majoritatea provenind din noile state membre ale UE, într-un aflux de imigrare fără precedent. Aproximativ un sfert din aceste locuri de muncă au fost în sectorul construcţiilor. Nivelul de dezvoltare al Irlandei creează un mediu propice dezvoltării afacerilor pe teritoriul acestei ţări. • Creşterea economică Creşterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 şi 2000, datorită procesului “Tigrului Celtic”. Această creştere a PIB-ului s-a datorat unei politici industriale progresive care a amplificat exporturile şi investiţiile străine directe la o scară înaltă. Irlanda a înregistrat o rată de creştere economică ridicată în 2004, de circa 4,5%. Suportul acestei creşteri a fost oferit de cererea puternică din sectorul construcţiilor şi de cheltuielile din domeniul serviciilor.

Însă, în 2008 activitatea economică a scăzut brusc, iar Irlanda a intrat într-o recesiune pentru prima dată în mai mult de un deceniu, odată cu debutul crizei financiare mondiale. Ulterior, pieţa imobiliară şi cea de construcţii au suferit o încetinire severă. În acest moment, puţine firme sunt dornice de investiţii sau de afaceri noi, pentru că mediul economic nu este favorabil acestora. • Gradul de deschidere internaţională. În ciuda faptului că Irlanda este o ţară săracă în resurse naturale şi importurile de combustibil, materii prime, materialele de bază sunt o necesitate, începând cu 1985 valoarea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. În 2002 exporturile au reprezentat 90% din P.I.B., un nivel unic în Europa. Deşi în ultimele decade şi-a mai diminuat ponderea, agricultura rămâne un sector de bază al economiei Irlandei. Aceasta contribuie cu 3,9% din PIB. Agricultura are o pondere în volumul exporturilor de cca. 8% (6,8 miliarde euro). Având o componentă scăzută de import, agricultura contribuie în mare măsură la obţinerea unei balanţe pozitive a comerţului exterior. Irlanda este un importator major de echipamente industriale, o serie de semifabricate necesare industriei, materii prime şi combustibili, acestea reprezentând cca. 75% din volumul total al importurilor. Principalele surse de import sunt: Marea Britanie, restul ţărilor UE, SUA şi Canada. Alături de exporturile tradiţionale de produse alimentare, care continuă să fie importante pentru economia irlandeza, ponderea însemnată o deţine sectorul produselor industriale. Astfel, exporturile de produse ale industriei chimice, de maşini şi utilaje, echipament transport şi electronice însumează 85%. Irlanda a devenit al 15-lea mare exportator mondial de produse chimice şi farmaceutice, exportul acestor produse având o pondere în exporturile irlandeze de cca. 19%. Principalele produse care fac obiectul acestor exporturi sunt: produse chimice de sinteză fină, medicamente, echipament medical, cosmetice şi produse de igienă. În domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, peste 300 din cele mai mari companii internaţionale din acest domeniu au investit în Irlanda. Astfel, 40% din investiţiile SUA în Europa în domeniul electronicii, componente computer, soft-uri şi reţele de comunicaţii au fost realizate în Irlanda. În industria electronică, cele mai renumite companii multinaţionale produc şi asamblează în Irlanda. Dintre acestea menţionez: Analog Devices, Philips, Northern

Telecom, Dell, Gateway, SCL Instruments, Motorola şi au angajat în această industrie peste 43.000 irlandezi. Industria de software care este reprezentată de peste 600 de companii (130 străine) are un număr de 40.000 angajaţi. În acest domeniu, Irlanda a ajuns din urmă SUA, devenind primul exportator mondial de soft-uri. • Moneda Euro este începând din ianuarie 2002 moneda Irlandei. Irlanda este singura ţară din zona euro cu populaţie vorbitoare de limba engleză şi oferă o oportunitate unică firmelor care vor să desfăşoare afaceri în zona euro, în condiţiile unui risc zero al ratei de schimb. Politica monetară este după trecerea Irlandei la zona Euro în responsabilitatea Băncii Centrale Europene (European Central Bank) care defineşte şi implementează politica monetară pentru întreaga zonă Euro. Unul din obiectivele Băncii Centrale este de a controla inflaţia în cadrul zonei Euro. Trebuie menţionat că în timpul Programului Naţional de Dezvoltare din anii anteriori, o realizare importantă a fost menţinerea inflaţiei sub 1,8% în ciuda creşterii economice foarte puternice. Rata inflaţiei a fost în 2008 de 4%, în creştere comparativ cu cea din 2007 (3%). • Balanţa de plăţi. Din cauza dimensiunilor sale mici, economia irlandeză este dependentă de comerţul exterior. Lipsa de resurse impune ca necesare importurile de combustibili, materii prime şi materiale de bază. Prin politicile comerciale adoptate, Irlanda şi-a îmbunătăţit permanent performanţele comerciale, ajungând să obţină un surplus al balanţei comerciale din 1985 şi un surplus al balanţei de plăţi începând cu 1991. Creşterile continue ale exporturilor, cu ritmuri de peste 15%, au făcut posibile atingerea acestor performanţe. Irlanda înregistrează surplus comercial în mod constant. Astfel, în 2008 diferenţa dintre exporturi şi importuri este evidenţiată de un excedent de 36,7 miliarde euro. În 2008 exporturile de marfă ale Irlandei au fost de 128 miliarde euro, în creştere faţă de 2007. Această creştere este rezultatul unei bune evoluţii a sectorului farmaceutic, alături de cel al tehnicii de calcul.

Importurile au însumat în 2008 91,27 miliarde euro, în creştere faţă de anul anterior. Creşterea a fost generată de importurile de echipamente şi utilaje de transport şi de combustibili. Se poate constata o reluare a tendinţei de creştere în excedentul comercial al Irlandei, de la 26,2 miliarde euro în 2007 la 36,7 miliarde euro în 2008. • Venit şi consum. Irlanda este un membru cu vechime al Uniunii Europene şi oferă investitorilor străini acces imediat la o piaţă de 375 milioane de consumatori, una dintre cele mai mari pieţe ale lumii. Irlanda are al doilea cel mai mare venit pe cap de locuitor dintre ţările UE, după Luxemburg şi al patrulea din lume pe baza măsurărilor Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Venitul naţional brut este pe locul 5 în lume. Veniturile au crescut într-un mod rapid, precum şi cheltuielile cu servicii (utilităţi, asigurări, servicii de îngrijire medicală, asistenţă juridică etc.). Dublin, capitala Irlandei a fost pe locul 16 într-un sondaj al costurilor de trai efectuat la nivel mondial în 2006 (în creştere de la 22 în 2004). Salariul minim pe economie este de 8,65 euro/oră, fiind unul dintre cele mai ridicate din lume. Pentru investitorii care caută avantaje pentru deplasarea producţiei în alte ţări(chiar şi pe alte continente), cum ar fi forţa de muncă ieftină, Irlanda nu s-ar înscrie printre primele opţiuni pe listă din acest punct de vedere. Mediul cultural: • Nivel de educaţie Sistemul de educaţie este foarte bun comparativ cu standardele în matematică, ştiinţă şi tehnologie, fiind printre cele mai înalte în statele membre OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). Statul are un monopol virtual în domeniul învăţământului superior – există puţine colegii private şi acestea sunt foarte specializate. Nivelul de înscriere în învăţământul primar şi secundar este de 95%, iar la aceste niveluri alegerea este diversă. Al treilea nivel de învăţământ este competitiv. La colegiu şi universitate toate taxele şcolare sunt gratuite şi cursurile sunt adaptate la nevoile economiei. Alfabetizarea irlandeză a adulţilor este de 99% – în linie cu celelalte ţări din OCDE.

Educaţia în domeniul tehnologiei informaţiei a fost introdusă încă din şcoala primară. În prezent se fac investiţii pentru dotarea fiecărei şcoli cu computere multimedia şi pentru asigurarea conectării la internet a fiecărui elev sau profesor. La nivelul învăţământului superior s-a introdus o gamă largă de cursuri de e-commerce (atât în programa facultăţilor cât şi în cea a specializărilor post-universitare). • Religie, valori, limbă În Irlanda religia majoritară este cea romano-catolică (87,4%), însă statul garantează libertatea religiei. În ţările tradiţional catolice din Europa (Irlanda, Italia, Polonia şi Spania), impactul structurilor bisericeşti asupra societăţii şi asupra afacerilor este foarte important, de exemplu, controlul asupra vânzării anticoncepţionalelor în Irlanda. Protecţia mediului este unul din principalele obiective ale Guvernului irlandez. În afara valorii sale intrinseci şi a contribuţiei la calitatea vieţii, un mediu curat este un important factor economic. Este de asemenea importantă în dezvoltarea industriilor bazate pe resurse naturale şi a turismului şi în desfacerea pe pieţele externe a unor produse şi servicii de calitate. Irlandezii sunt un popor vorbitor de limba engleză, ceea ce reprezintă un avantaj superior faţă de restul statelor europene în atragerea investitorilor şi în relaţiile internaţionale economice. Accesul pe piaţă: • Investiţii străine directe. Succesul Irlandei ca locaţie pentru investiţii străine este fondat pe abordarea constant pozitivă a guvernelor irlandeze în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor. Această abordare a determinat crearea unei infrastructuri bine dezvoltate, care oferă o serie de servicii de calitate înaltă – de la activităţi bancare şi financiare până la activităţi complexe de transporturi şi telecomunicaţii. IDA este principala agenţie guvernamentală care are drept sarcină promovarea investiţiilor străine directe în Irlanda şi dezvoltarea bazei existente de companii străine. În portofoliul IDA se regăsesc 1240 de firme internaţionale, care au aproximativ 133.000 de salariaţi. Ajutorul acordat de IDA este disponibil atât pentru activităţi de producţie cât şi pentru servicii internaţionale. IDA poate oferi ajutor pentru noile industrii, sub formă de capital sau sub

formă de bonusuri pentru crearea de locuri de muncă. Investiţiile în locaţii de cercetaredezvoltare şi trainingul personalului beneficiază de asemenea de ajutor. Structura investiţiilor, după ţara de provenienţă se prezintă astfel: - S.U.A. – 47% - Germania – 14% - Marea Britanie – 11% - Alte ţări europene – 20% - Asia-Pacific – 4% - Alte ţări – 4% • Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală Deţinerea de drepturi de proprietate intelectuală a devenit un fapt obişnuit în Irlanda, ca rezultat al reducerii impozitului pe profit pentru companii. Proprietatea intelectuală poate avea o valoare mare într-o afacere, astfel încât poate influenţa semnificativ efortul fiscal al unei companii internaţionale. Evaluarea corectă a finanţării, managementului şi a locaţiei proprietăţii intelectuale poate deseori conduce la beneficii fiscale semnificative pentru o astfel de companie. Companiile multinaţionale folosesc practica încheierii de acorduri de licenţiere cu filialele lor din străinătate. Nivelul cheltuielilor cu obţinerea licenţelor depinde de natura drepturilor de proprietate, atât pentru licenţele exclusive cât şi pentru cele non-exclusive. Companiile înregistrate fiscal în Irlanda pot fi scutite de taxele pe venitul din folosirea patentelor, chiar dacă patentele respective nu sunt înregistrate în Irlanda. Totuşi, condiţia de deductibilitate este ca activitatea de dezvoltare şi testare a patentului să se fi desfăşurat în Irlanda. • Sistemul juridic Sistemul juridic irlandez funcţionează în baza Constituţiei şi a legilor. În conformitate cu prevederile Constituţiei, justiţia este exercitată public, în curţi organizate conform legii. Judecătorii sunt numiţi de către preşedinte, la propunerea Guvernului. Judecătorilor li se recunoaşte independenţa în exercitarea funcţiei şi pot fi eliberaţi din funcţie numai prin o rezoluţie a camerelor reunite ale Parlamentului.

Instanţa supremă de apel este Curtea Supremă de Justiţie, alcătuită din trei, cinci sau şapte judecători care iau decizii în baza declaraţiilor sub jurământ şi a argumentelor legale.

MAREA BRITANIE Mediul demografic/natural: •

Populaţia Populaţia Marii Britanii este de 59,554 milioane locuitori, concentraţia cea mai mare a populaţiei fiind în jurul capitalei - Londra, precum şi în zonele de Sud, Sud-Est, West Yorkshire, Manchester, Birmingham sau Liverpool.

•

Clima Clima este una temperat-oceanică, cu ploi prelungite, ceaţă (foarte frecventă iarna) şi geruri foarte rare. Acest tip de climat nu este propice tutror culturilor şi poate influenţa negativ investiţiile străine în domeniul agricol sau chiar comerţul internaţional cu produse agricole.

•

Agricultura În comparaţie cu alte naţiuni, suprafaţa agricolă a Marii Britanii este foarte scăzută, dar agricultura Britaniei este intensivă şi foarte productivă. În ultimele decenii, agricultura a devenit mult mai productivă datorită inovaţiilor în maşinăriile agricole, a folosirii fertilizatorilor, a pesticidelor şi a ierbicidelor tot mai des. În consecinţă, importurile de alimente ăi hrana au scăzut de la 36% din totalul importurilor in 1955 la 11% în 1985 şi la 10% in 1996. Circa 74% din suprafaţa arabilă a Marii Britanii este folosita pentru un anumit tip de agricultură – în special de cereale (porumb, orz, rapiţă) şi alte culturi precum zahar, fasole sau mazare.

•

Industria Marea Britanie este o ţara puternic industrializată, industria prelucratoare cuprinzând aproximativ 40% din forţa de muncă. Jumătate din aceasta lucrează în industria metalurgica şi producţia de vehicule:maşini şi utilaje. Din industria prelucratoare rezulta 24% din PIB. Sunt în plină dezvoltare ramurile utilizatoare a tehnicii de vârf, regresând ramuri industriale mai vechi,

tradiţionale, ca producţia de oţeluri şi industria textila. Tot mai mulţi îşi găsesc de lucru în sectorul de servicii. Un loc important îl ocupă şi construcţiile. Mediul economic: În pofida presiunilor inflaţioniste cu care majoritatea ţărilor dezvoltate se confruntă – determinând băncile centrale din statele membre OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) să restrângă politica monetară, economia Marii Britanii a cunoscut o creştere continuă în ultimii ani (pentru 57 de trimestre consecutiv), situată în jurul a 2 procente, înregistrand 2,75% în anul 2006 – valoare peste nivelul prognozat. Inflaţia se situează la un nivel acceptabil în marja de 1 procent în raport cu ţinta de 2% vizată de Banca Angliei (2,7% în noiembrie 2006), a doua cea mai scăzută dintre ţările G7 SUA, Canada, Japonia, Marea Britanie, Germania, Franţa şi Italia. Gradul de ocupare a forţei de muncă este la cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani (pentru prima oară în istorie înregistrându-se 29 de milioane de persoane active ocupate), cu o rată a şomajului de 5,6%. Rata dobânzii de referinţă este de 5,25%. Parcursul economic peste aşteptări din anul 2006 s-a datorat creşterii investiţiilor în sectorul privat, indicator al profitabilităţii companiilor, precum şi reluării creşterii economice în zona Euro, principal spatiu de destinaţie a exporturilor britanice (aproximativ 50%) Aceste tendinţe au fost susţinute de evoluţiile economice globale, în special din regiunea asiatică, a pieţelor emergente (China, Europa de Est) şi de menţinere a dinamicii cererii interne în SUA, în ciuda moderării creşterii pieţei imobiliare. Cu toate că Marea Britanie a înregistrat o reducere a ponderii exporturilor de bunuri din comerţul mondial (de la 5 la 3,75% în perioada 1998-2005), specializarea tot mai accentuată pe piaţa serviciilor (o treime din activitatea economică internă) a fost marcată de o creştere la 8% din comerţul mondial, dintre care serviciile financiare şi de afaceri reprezintă 11-12% din totalul la nivel global. Investiţiile în mediul de afaceri au fost estimate a creşte cu aproximativ 5,75% în anul 2006, reprezentând aproximativ 10% din PIB. Menţinerea unor costuri reduse de capital, în ciuda deciziilor recente de politică monetară, au contrabalansat influenţa exercitată în deciziile companiilor de către consumul moderat şi presiunile inflaţioniste (evoluţia preţului petrolului),

stabilitatea macroeconomică favorizând adoptarea unei atitudini mai puţin prudente în ceea ce priveşte nivelul de îndatorare şi cheltuielile de capital. Activitatea manufacturieră a crescut în luna noiembrie 2006 - pentru prima oară în trei luni, însă tendinţa de fond în ansamblul sectorului rămâne modestă. Datele Statisticii Oficiale indică o creştere de 0,3 procente faţă de luna octombrie 2006, urmare unui vârf de activitate în industria echipamentelor electrice şi optice. Acest reviriment a determinat o creştere anuală în sectoarele manufacturiere de 2,4% la nivelul lunii noiembrie 2006. În acelaşi timp, profitabilitatea mediului de afaceri britanic a înregistrat o cifră record în trimestrul trei al anului 2006, conform datelor statistice oficiale. Rata netă a randamentului companiilor nefinanciare a crescut cu 15,2% în intervalul iulie-septembrie, faţă de 14,9% în al doilea trimestru 2006. Evoluţia este apreciată drept indicativă pentru conturarea condiţiilor necesare reluării investiţiilor de către mediul de afaceri, pe fondul unei încrederi tot mai ridicate în climatul investiţional şi stabilitatea pieţei preţurilor la energie. Ponderea principalelor ramuri de activitate 3: - Sectorul imobiliar (construcţii, închirieri) - 24,9% - Sectorul manufacturier - 16,0% - Comerţ cu ridicata şi amanuntul - 13,0% - Transport, depozitare, comunicaţii - 7,7% - Sănătate şi activităţi sociale - 7,3% - Servicii de intermediere financiară - 5,3% - Construcţii - 6,3% - Agricultură - 1,0% Structura consumului: - Bunuri de folosinţă îndelungată - 12,6% - Bunuri de scurta utilizare - 37,0% - Servicii - 48,7% •

Taxe şi accize 3

Conform Departamentului pentru Comerţ Exterior

Nivelul taxei pe venit variază între 10 şi 40% pe an. Nivelul general al impozitului pe profit este de 30%. Nivelul general al TVA este de 17,5%. Întreprinzatorii particulari şi firmele plătesc TVA doar dacă realizează un volum de afaceri de peste 61.000 lire/an. La o serie de bunuri şi servicii nu se aplică TVA, fie prin aplicarea taxei zero fie prin scutire de la plata TVA. În categoria cu TVA zero intră: toate bunurile exportate; majoritatea produselor alimentare; ransportul intern şi internaţional de pasageri; cărţi, ziare, reviste; construcţiile de locuinţe noi; îmbrăcămintea şi încălţămintea pentru copii; medicamentele cumpărate pe bază de reţetă de la medic; diferite produse pentru persoanele cu handicap; bunuri şi servicii furnizate de / pentru activităţi de caritate. Pentru încurajarea investiţiilor, a cercetării, dezvoltării şi inovaţiilor: - pentru companiile mari care investesc în cercetare-dezvoltare, taxa pe profit se va reduce de la 30% până la 19%; - companiile care vând o parte substanţială din acţiuni vor fi scutite de taxa pe venitul obţinut din vânzarea acestora; - va fi introdus un nou sistem modern de taxe asupra drepturilor de proprietate intelectuală, care să încurajeze inovaţii. Pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii se va proceda astfel: - reducerea taxei pe profit, de la 20% la 19%; - taxa pentru primul an de activitate va fi redusă de la 10% la zero; - companiile cu profituri impozabile mai mici de 10.000 lire/an vor fi scutite de impozit. Ca ţară membră a Uniunii Europene, Marea Britanie aplică regimul vamal al Uniunii. Accizele se aplică la: combustibili, autovehicule, ţigări, băuturi, jocuri de noroc etc. •

Comerţul internaţional şi investiţiile Marea Britanie este al şaselea mare exportator mondial de bunuri şi servicii (poziţia a şasea în lume la exportul de bunuri, şi a doua la exportul de servicii). Principalul partener comercial îl constituie OCDE (majoritatea deţinând-o ţările membre UE), cu o pondere de circa 84% la exportul britanic şi 80% la import. SUA sunt al doilea mare partener al Marii Britanii (SUA reprezentând cea mai largă piaţă de desfacere a bunurilor şi serviciilor britanice, cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). Cel mai mare exportator individual pe piaţa britanică este Germania, urmată de Statele Unite.

În ultimii ani, balanţa comercială a Marii Britanii a fost constant negativă, cu un volum al importului de bunuri mai mare decât exportul. Excedentul înregistrat constant la exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balanţei comerciale. La export, principalele grupe de produse sunt (industria manufacturieră având o pondere de cca 82%): componente auto, echipamente şi aparatură de birotică, diverse maşini şi echipamente de înaltă tehnicitate; produse petroliere, echipamente energetice, produse farmaceutice. La import, structura s-a modificat substanţial în ultimii ani. Din importator tradiţional de materii prime, materiale de bază şi produse alimentare, Marea Britanie a devenit, în ultimii ani, un importator important de produse manufacturate, ponderea acestora în totalul importurilor a crescut de la 32% la 60%, în timp ce ponderea importului de materii prime şi produse de bază a scăzut de la 13% la 2%. La capitolul “bunuri manufacturate” Marea Britanie nu a mai înregistrat o balanţă pozitivă din anul 1982. Între principalele produse de import menţionăm: bunuri de larg consum (incluzând vehicule terestre), diverse echipamente, produse alimentare, legume şi fructe, echipamente specifice industriei constructoare de maşini. Politica comercială a Guvernului Britanic urmăreşte promovarea deschiderii pieţelor lumii pentru bunuri şi servicii, precum şi liberalizarea investiţiilor directe. În cadrul OCDE, FMI şi în alte organizaţii de profil, Marea Britanie militează pentru creşterea transparenţei în afaceri, deschiderea pieţelor lumii pentru mărfuri şi servicii, liberalizarea investiţiilor directe şi acordarea de sprijin şi tratament diferenţiat ţărilor sărace şi slab dezvoltate. În cadrul Uniunii Europene, Marea Britanie susţine necesitatea continuării reformelor comunitare, îndeosebi în ceea ce priveşte: utilităţile, achizitţile publice, ajutorul de stat, serviciile financiare, politica agricolă în vederea dezvoltării şi întăririi pieţei unice europene. În privinţa adoptării monedei unice europene – Euro, Marea Britanie se exprimă principial favorabilă, dupa ce cele cinci teste economice de convergenţă cu zona euro vor fi îndeplinite. Marea Britanie are o economie deschisă, fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte fluxul de capital către exterior. investiţiile britanice în exterior sunt promovate de către organizaţia UK Trade & Invest. În ceea ce priveşte investiţiile străine directe, Marea Britanie este a doua destinaţie mondială pentru realizarea acestora. Principalii investitori străini în Marea Britanie sunt4: SUA 4

Conform UK Trade & Investment

(48%), urmată de Germania (8,3%), Japonia (7,7%), Canada (6,3%), Franţa (6,2%). Principalele sectoare beneficiare sunt: tehnologia informaţiei şi comunicaţiile, construcţia de autovehicule, industria chimică (produse chimice speciale) şi serviciile financiare, printre recentele investiţii semnificative aflându-se Suzuki GB (din cadrul Suzuki Motor Corporation), Huco Lightronic (din cadrul Huco electronic GmBH), etc. Mediul cultural: •

Limbă, religie, valori Limba oficială este limba engleză. În Scoţia - limba galică, în Ţara Galiilor (Wales) se vorbeste şi limba galeză. Moneda naţională: lira sterlină (1 pound=100 pence). Religie: Cea mai mare parte a populaţiei sunt creştini protestanţi; catolici, ortodocşi, musulmani, sikh, hinduş. Religia oficială a statului este protestantismul anglican. Formă de stat: Monahie constituţională (regat).Regatul Unit(Anglia,Scoţia,Ţara Galiilor şi Irlanda de Nord). Puterea executivă este exercitată, în numele monarhului, de prim ministru şi alţi membri ai Cabinetului, care conduc departamente (ministere). Simboluri: Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de „Union Jack”). Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfântului George) şi Scoţiei (Crucea Sfântului Andrei), cărora li s-a adăugat, în 1801, Crucea Sfântului Patrick, reprezentând Irlanda.

III.

Selecţia pieţei “ţintă” : Marea Britanie

Din cele două piete de interes am hotarat sa ne axăm pe piaţa britanică. Are un potenţial foarte ridicat dată fiind populaţia, consumul de vin ridicat şi nivelul de trai al acesteia. Potenţialul produsului Vinul este o băutura foarte căutata în lume, din acest motiv şi tranzacţiile cu acest produs sunt foarte mari. Importurile sunt necesare pentru a face faţă nevoilor consumatorilor.

Marea Britanie este unul dintre cei mai importanţi importatori de vin din lume - 9.361 mii hectolitri. Aproape jumătate din podgoriile locale ale Marii Britanii sunt plantate cu hibrizi germani ca Muller-Thurgau sau Bacchus. Mare parte a vinului englez este alb, lejer, cu un parfum de flori şi o bună aciditate. Sunt plantate puţine soiuri de vin roşu, ca Pinot Noir, Dornfelder şi Dunkelfelder. Producţia de vinuri roşii şi roze este, aşadar, destul de redusă. Date fiind condiţiile climatice (foarte multe precipitaţii pe tot parcursul anului, veri calduroase şi ierni reci; vecinătatea Oceanului Atlantic), cele mai multe podgorii se află în centrul şi sudul ţării, de la Cornwall, la vest, la Suffolk, la est, şi desigur în Ţara Galilor şi pe insulele anglo-normande, cea mai mare concentraţie fiind în sud-est, producătorii cei mai importanţi fiind Biddenden (în Kent), Barkham Manor şi Breaky Bottom (în East Sussex) şi Nurbourne Manor (în West Sussex). Cel mai mare domeniu viticol englez este, fără îndoială, Denbies, în Surrey. Marea Britanie este una din marii importatori de vinuri din ţări precum Franţa, Italia, Germania sau România, cele mai populare fiind vinurile albe – mai ales la femei; ele sunt preferate de consumatorii începători fiind mai lejere şi mai ieftine. Vinurile roşii fac parte din preferinţele consumatorilor cu experienţă. În ultimii zece ani consumul de vin a crescut cu aproximativ 150%, ajungând astăzi la un consum de 11,33 milioane hectolitri. Vinurile sunt consumate în Marea Britanie, ca şi în alte ţări, în locuri publice (restaurante, baruri, hoteluri) sau la domiciliu, fiind procurate în prealabil din supermarket-uri.

Gradul de concurenţă şi ofertele competitorilor. Compania Halewood International Ltd este cel mai mare importator de vinuri româneşti în Marea Britanie. Marea Britanie a favorizat importul de vinuri din Europa de Vest, dar în ultima perioadă a fost invadată de o avalanţă de vinuri de calitate din alte părţi ale lumii. Barurile, restaurantele şi hotelurile procură vinuri preponderent (80%) din ţările cu tradiţii în domeniu (Franţa, Germania, Italia, Spania). În supermarket-uri sunt văzute mai mult vinurile din lumea nouă: Chile (+100%), SUA (+64), Africa de Sud (+48%), Australia (+41%). Preţurile sortimentelor de vin din Franţa, la retail, variază între 8-12 euro/sticla, ajungând până la 35 euro/sticla. Preţul sortimentelor Murfatlar, pe piaţa românească, variază între 16,89 – 57 RON/sticla. Distribuţia locală •

Existeţa intermediarilor Un prim retailer important în Marea Britanie ar putea fi Metro International. Marile lanţuri internaţionale de supermarketuri au început să privească altfel vinurile româneşti chiar şi pe rafturile de afară, iar primul pas a fost făcut de Metro. Retailerul german a selectat recent două

dintre vinurile Murfatlar dintr-o marcă "private label" proprie - Romanian Wine Cellars - pentru a le lista în supermarketurile sale din Europa. Producătorii autohtoni de vinuri nu au, încă, puterea financiară care să le permită să intre în reţelele internaţionale de supermarketuri sau în cele specializate pe băuturi, însă anul acesta mai mulţi producători au reuşit să-şi promoveze în exterior vinurile sub branduri proprii. Thresher Group este cel mai mare retailer de băuturi din Marea Britanie care operează peste 2.000 de magazine, din care 1.400 de magazine specializate în vânzarea de vinuri şi 600 pentru băuturi5. Alţi retaileri importanţi ar putea fi Halewood Romania (cel mai mare importator de vinuri româneşti în Marea Britanie) ce administrează peste 400 hectare de vie în trei regiuni viticole majore: Dealu Mare, Podişul Transilvaniei şi Murfatlar, precum şi Victoria Wine, Wine Cellars. •

Infrastructura de transport Infrastructura de transport locală şi regională a Marii Britanii este foarte dezvoltată, facilitând comerţul cu bunuri şi servicii. Din transporturile de mărfuri 82% se desfăşoară pe drumurile publice (luând în calcul şi transportul de combustibil). Lungimea totală a drumurilor cu inveliş rigit este de 362.357 km (din care 3147 km autostrăzi). Lungimea căilor ferate este de 37740 km. Tunelul de sub Canalul Manecii are o lungime de 49.94 km, s-a inaugurat în mai 1994 şi face legatura între Folkestone Anglia şi Calais - Franţa. Se înregistrează o creştere în transportul aerian intern şi internaţional. În ultimii ani din ce în ce mai mulţi călători aleg să utilizeze aeroporturile britanice, în Londra aflându-se şi cel mai mare aeroport din Europa: Heathrow. Transportul aerian de marfuri însumează milioane de tone annual.

•

Condiţii pentru fabricaţie locală Condiţiile pentru fabricaţia locală a vinului în Marea Britanie sunt reduse din cauza climatului nefavorabil. Acesta este şi motivul pentru care Marea Britanie se numără printre principalii mari importatori de vin de pe pieţele altor ţări producătoare.

5

Conform unui articol publicat in Ziarul Financiar

Identificarea clienţilor Tesco este cel mai mare retailer din Marea Britanie, unde domină sectorul de bunuri de consum şi al treilea ca vânzări globale, cu un număr de peste 273.000 de angajaţi în anul 2007. Principalii competitori ai companiei sunt Wal-Mart şi Carrefour. Dacă la început retailerul era specializat pe produse alimentare, ulterior, aria de acoperire s-a extins la îmbrăcăminte, electrocasnice şi electronice, produse financiare, închiriere de DVD-uri, asigurări. Tesco este liderul pieţei de retail din Marea Britanie, unde deţine aproximativ 2.000 de magazine, cu o cotă de 30,9% în 2008 şi peste o treime din piaţa de alimente. Din totalul vânzărilor grupului, 80% sunt obţinute din piaţa britanică.

IV.

Strategia de intrare pe piaţă Având în vedere că firma este la începutul procesului de internaţionalizare, strategia de pătrundere pe piaţa britanică constă în exportul indirect. Vom vinde produsele companiei noastre prin intermediul unor societăţi de retail britanice, iar transportul îl vom realiza cu ajutorul unei firme din România. Ne vom axa pe partea de piaţă reprezentată de consumatorii de vin din Marea Britanie, dar şi pe piaţa reprezentată de turiştii-consumatori, încercând să le oferim vinuri la preţuri avantajoase şi de o calitate comparabilă cu cea a firmelor competitoare. Compania se aşteaptă la o cifră de afaceri de aproximativ 40 milione euro la finalul anului 2009. Toate obiectivele noastre au fost stabilite ţinând cont de actualul context economic. Problema cea mai mare a acestei perioade este tocmai imposibilitatea de a face previziuni. Ca atare, flexibilitatea şi capacitatea de reacţie rapidă pot reprezenta atuuri foarte importante în această realitate. Mai estimăm că marja de profit pentru acest an va fi de circa 10%, sumă ce va fi investită în dezvoltarea companiei. Am considerat că firma nu poate să-şi deschidă momentan puncte de desfacere propii în Marea Britanie dat fiind faptul că acest lucru implică costuri ridicate atât în finanţarea magazinelor cât şi în depozitarea produselor companiei. Avem un avantaj prin faptul că depozitarea se face de către retailerii privaţi prin care ne vindem marfa.

Mix-ul de marketing Produsul Cu o istorie de peste 100 de ani, Murfatlar este una dintre cele mai vechi podgorii ale României, astăzi întinzându-se pe 2.100 de hectare. Compania are cea mai largă gamă de produse, acoperind toate segmentele, de la albe la roşii, şi de la seci la dulci sau licoroase. În ultimii 10 ani, gama de soiuri cultivate în podgorie a fost lărgită cu soiuri nobile precum Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Traminer Rose - pentru vinuri albe, şi Cabernet Sauvignon sau Merlot - pentru vinuri roşii. Temperatura de servire a vinurilor Murfatlar: 16-17 grade Celsius. Acestea au o compoziţie oraganoleptică specifică, în conţinutul lor găsim o abundenţă de substanţe astringente (tainuri), substanţe colorante (antociani), precum şi substanţe aromatice specifice soilui. În vinoteca Murfaltlar se află 500.00 de sticle de vin, cel mai vechi fiind din 1958, iar cel mai bun an, de referinţă este considerat anul 1986. Preţul Preţul sortimentelor Murfatlar, pe piaţa românească, variază între 16,89 – 60 RON/sticla, în funcţie de tipul acestora. Nivelul general al TVA în Marea Britanie este de 17,5%. Rata standard în Marea Britanie este de 278.59 euro pe hectolitru de vin. Distribuţia Compania MURFATLAR produce şi distribuie pe piaţa internă 15 tipuri de vin, aceleaşi tipuri fiind destinate şi exportului către ţări cu tradiţie în consumul acestor tipuri de produse. Obiectivul principal al companiei Murfatlar a fost câştigarea şi întărirea poziţiei de lider pe piaţa internă. De aceea, la început, exportul a fost “neglijat” intenţionat pentru că toate resursele au fost concentrate pentru realizarea acestui prim obiectiv. Exportul a devenit o prioritate pentru Murfatlar începand cu 2006, când firma a început să-şi recâştige poziţia pe pieţe din ţări cu tradiţie pentru livrările societăţii, reuşindu-se în acelaşi timp şi stabilirea de contacte noi. Astăzi, Murfatlar exportă în peste 15 ţări, printre care USA, Marea Britanie, Germania, Finlanda, Danemarca, Israel sau Japonia.

Tendinţa europeană este de creştere a consumului de vin roşu şi sec. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, unde se consumă cu precădere vinurile roşii, preferinţele consumatorilor români se îndreaptă în proporţie de 70% spre vinurile albe şi doar în procent de 30% spre vinurile roşii6. În ceea ce priveşte tipul de vin, procentele cererii se împart astfel: - 46% vin sec+demi-sec - 52% vin dulce+demidulce - 2% licoros Anul trecut, compania Murfaltlar a înregistrat un volum al vânzărilor de aproape 48 de milioane de euro, cu 14% mai mult decât în 20077. Cele mai mari vânzări, în 2008 le-a înregistrat Zestrea Murfatlar, în special vinurile roşii, dar vânzări importante au înregistrat şi Lacrima lui Ovidiu şi Premiat Eticheta Neagră. Referitor la cantitatea de vin exportată, se estimează pentru 2009 o creştere de 20% a exportului. Promovarea Spre deosebire de celelalte produse de larg consum, vinul are o specificitate, şi anume provenienţa acestuia, podgoria fiind o emblema şi un criteriu de alegere foarte important. Murfatlar a reuşit să se afirme pe piaţa internaţională, graţie calităţii vinurilor obţinute, astfel ca în 2008, peste 20% din producţie s-s îndreaptat spre export. Compania a înregistrat în 2008 o cifră de afaceri de 72 milioane lei, în creştere cu 31% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior – 2007. Unul din obiectivele Murfatlar pentru acest an constituie o creştere valorică cuprinsă între 5 şi 10% pentru brandurile scumpe din portofoliu – “Conu’ Alecu” , “Lacrima lui Ovidiu” şi “Trei Hectare”. Pe fondul crizei actuale, Murfatlar nu resimte o scădere a consumului pe segmentul vinurilor de lux, considerând că “în general extremele sunt cele mai ferite de efectele crizei şi pot reprezenta oportunităţi pentru companii”8. Compania deţine în palmares peste 180 de medalii, de aur, argint şi bronz, obţinute la competiţii internaţionale desfăşurate la Barcelona, Bruxeles, Montreal, Sofia, Tbilisi, Ljubljana, Montpellier, Budapesta sau Bucureşti.

6

Daniel Negrescu - brand manager Murfatlar Directorul general al Murfatlar România, Cosmin Popescu. 8 Idem 6. 7

Concluzii Ca o concluzie referitoare la internaţionalizarea firmei Murfatlar, putem spune că piaţa britanică este una propice pentru obiectivele firmei. În urma studiul efectuat, aici am găsit toate condiţiile favorabile de care firma are nevoie în vederea exportului de vinuri. Considerăm că am putea face faţă cu succes concurenţei locale prin produsele noastre care sunt caracterizate printr-o calitate superioară şi un preţ avantajos în raport cu aceasta. Avem speranţa că produsele noastre nu vor lăsa doar o impresie bună ci vor fi şi cumpărate de un număr mare de britanici.

BIBLIOGRAFIE

•

Institutul Naţional de Statistică – www.insse.ro

•

www.murfatlar.com

•

www.vinmoldova.md

•

www.moldova.net

•

Mediafax – www.mediafax.ro

•

Departamentul pentru Comerţ Exterior – www.dce.gov.ro

•

GlobalEDGE – www.globaledge.msu.edu

•

The World FactBook – www.cia.gov

•

Cotidianul – www.cotidianul.ro

•

GFK Group – www.gfk.com

•

Biroului Central de Informatii în Agromarketing – www.camib.com

•

www.wikipedia.com

•

Embassy of Romania – London – www.londra.mae.ro

•

www.hotnews.ro

•

www.capital.ro

•

Confederation Fiscale Europeenne – www.cfe-eutax.org

•

www.descopera.ro

•

Ambasada României la Beijing – www.beijing.mae.ro

•

www.bizwords.ro • Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova – www.mfa.gov.md

•

Embassy of the Republic of Hungary in Bucharest – www.mfa.gov.hu

•

www.firme-unguresti.ro

•

Ziarul Financiar – www.zf.ro

•

www.uktradeinvest.gov.uk

Internationalizarea Firmei - Murfatlar

Recommend Documents