Cuprins
INTRODUCERE.............................................................................................................................2 CAPITOLUL I: Comerţul internaţional. Politici şi practici comerciale internaţionale.............4 .. Comerţul internaţional !n perioa"a contemporan#................................................................4 .2. Politica comercial#................................................................................................................$ .2.. Politica %amal#.............................................................................................................& .2.2. In'trumente şi re(lement#ri comerciale netari)are.......................................................* .2.+. In'trumente promoţionale şi m#'uri "e 'timulare a e,porturilor.................................$ CAPITOLUL II: -ana(ementul 'trate(ic in companiile internationale......................................24 2.. eneralitati pri%in" companiile internationale...................................................................24 2.2. E)ecte ale pre/enţei )irmelor internationale........................................................................20 2.2.. E)ecte a'upra ţ#rii (a/"#...............................................................................................21 2.2.2. E)ecte a'upra ţ#rii "e ori(ine........................................................................................++ 2.2.+. E)ecte a'upra economiei mon"iale...............................................................................+0 2.+. Or(ani/area companiilor internationale..............................................................................4& CAPITOLUL III: Repre/entarea comerciala 'i internationali/area )irmei....................................4* +.. Teoria ciclului "e %iaţ# internaţional#.................................................................................4* +.2. ta"iile internaţionali/#rii )irmei........................................................................................41 +.+. A%anta3e şi "e/a%anta3e ale "i)eritelor mo"alit#ţi "e internaţionali/are..............................4 +.4. Politica 'ocial# a )irmei "e a)aceri internaţionale...............................................................4$ +.*. lo5ali/area şi internaţionali/area......................................................................................* CAPITOLUL I6: tu"iu pri%in" internationali/area companiei P7ilip' pe piata "in Romania....*0 4.. Pre/entarea (enerala a companiei P7ilip'...........................................................................*0 4.2. tructura or(ani/atorica......................................................................................................* 4.2. trate(ia "e internationali/are.............................................................................................*$ 4.2.. -i'unea companiei:.....................................................................................................*$ 4.2.2. copurile 'i plani)icarea:..............................................................................................0& CONCLU8II..................................................................................................................................1 9I9LIORAIE............................................................................................................................1+
1
INTRODUCERE
;n %i/iunea lui P. 9ucun proce' "e creştere a implic#rii )irmei !n operaţiuni internaţionale?. Acea't# "e)iniţie concentrea/# !ntr@un 'paţiu att "e re'trn' cea mai mare a lucr#rii meleB "ar şi !n (eneral termenul "e internaţionali/are. Am ale' ace't 'u5iect pentru lucrare "eoarece con'i"er ca el e'te 'trn' le(at "e 'ituaţia actul# a RomnieiB !n 'pecial "up# ace't mult aşteptat momentB ianuarie 2&&1. Titlul ale' tin"e '# e,plice ct mai pe 'curt e'enţa lucr#riiB a't)el !nct !nc# "e la !nceput '# 'e cunoa'c# aria "e cuprin"ere a ace'teia. Con'i"er c# acea't# tem# ne %a a)ecta in"i)erent "ac# 'untem implicaţi !ntr@o a)acere 'au nuB pentru c# la un moment "atB toţi %om intra !n relaţie cu internaţionali/area şi in"irect cu internaţionali/area )irmei "e e,emplu %om %e"ea c# %or "i'ap#rea )irme romneşti şi %or ap#rea noi )irme 'tr#ine "e la care pro5a5il %om cump#ra pro"u'e. La un moment "at toate ace'tea ne %or a)ecta !ntr@un )el 'au altul şi "e aceea e'te mai 5ine '# )im pre(atiţi. Un mare pa' !n i'toria Romniei a )o't inte(rarea !n UE. untem !nc# la !nceput "e "rum att ca cunoaştere ct şi ca e,perienţ#B "eci eu con'i"er c# orice 'ur'# "e !m5un#t#ţire a cunoştiinţelor e'te 5ine%enit#. Cel mai mult %or )i a)ectaţi cei "in "omeniuB care "eţin )irmeB pentru c# !ncetB !ncet concurenţa %a creşte şi aceştia tre5uie '# )ie pre(#tiţi. Internaţionali/area e'te un "omeniu !n plin# e,pan'iuneB mai ale' "upa al II@lea R#/5oi -on"ial şi care implic# intere'ul unor puteri mari ca UA şi UEB iar acum şi noi a%em un rol mai important. Pentru ca )irmele romneşti '# re/i'te pe piaţ# şi pentru ca '# a%em o economie )uncţional# şi pro'per# tre5uie '# pri%im la 'car# lar(#B a"ic# '# !ncerc#m '# ne e,tin"emB '# !n%#ţ#m "in e,perienţa celor care au a%ut 'ucce'. O"at# intraţi !n UEB a3utoarele nu %or mai %eni aşa "e' şi %a tre5ui '# !n%#ţ#m 'in(uri cum '# ne aliniem !n pa' cu celelalte mem5re. De'i(ur c# internaţionali/area )irmei nu e'te le(at# numai "e UEB "ar !n primul rn" tre5uie '# re/i't#m ace'tui 'ector şi apoi )irmele pot (n"i la ni%el (lo5al. -ana(ementul are şi el un rol )oarte important !n internaţionali/area )irmeiB pentru c# atunci cn" %or5im "e o )irm#B %or5im implicit şi "e mana(ement. ;n primul rn"B )irma %a a%ea ne%oie "e mana(eri care '# 'e "e'curce !n me"ii "i)eriteB !n alte ţ#riB un"e %or tre5uie '# ţin# cont "e multe %aria5ile precum lim5aB culturaB o5iceiurileB iar toate ace'tea la un loc )irma tre5uie '#
2
le !m5ine !ntr@un mo" lo(icB )uncţionalB a't)el ca '# poat# "e%eni o entitate tran'parent# şi uşor "e controlat. Pentru mulţi implicaţi !n "omeniu e'te un 'u5iect "e'tul "e complicatB pentru c# nu e,i't# "e'tul "e multe cunoştiinţe şi cel mai important un 5ac<(roun"B o i'torie care '# permit# o pro(no'ticare !n timp a e%oluţiei. De aceea cu ct o )irm# are mai multe cunoştiinţe "e'pre 'u5iectB şi cu ct ştie '# le pun# !n aplicare mai 5ineB cu att %a a%ea un 'ucce' mai mare pe piaţa internaţional#. Rolul internaţionali/#rii )irmei %a a%ea o creştere con'tant# pentru c# !n )inalB cu toţii ne !n"rept#m 'pre acelaşi punct: un (lo5 )#r# )rontiereB cu o 'in(ur# lim5# "e circulaţie internaţional#. Ace't conceptB numit şi (lo5ali/are e'te ine%iat5ilB aşa c# cel mai 5ine ar )i nu '# !l re'pin(em 'au '# !l !ntr/iemB ci mai 5ine '# !l !nţele(em şi '#@l )olo'im !n )olo'ul no'tru. E,i't# multe teorii şi concepţii !n ace't "omeniuB "eşi le con'i"er puţin "e)icitare totuşi. De aceea %oi !ncerca '# !m5in multe "in cunoştiinţele pe care le@am "e'coperit !ntr@un mo" ct mai cur'i% a't)el !nct '# poat# )i !nţele' ct mai uşor. Documentarea pentru ace't proiect nu a )o't nici ea c7iar uşoar# "in cau/a puţinelor c#rţi tra"u'e !n romn# "in ace't "omeniuB "ar c7iar şi a rarit#ţii num#rului ace'tora tra"u'e. Deşi mulţi nu ar "a o prea mare importanţ# ace'tui "omeniuB eu con'i"er c# e'te mai 5ine '# ştim mai mult "e'pre acea't# tem#B "eoarece acea'ta poate con'tituii un a%anta3 important pentru oricineB !n "omenii "i%er'eB ţinn" cont şi "e raritatea cunoştiinţelor le(ate "e acea't# tem# şi lip'a unei i'torii mai !n"elun(ate.
3
CAPITOLUL I: Comerţul internaţional. Politici şi practici comerciale internaţionale
1.1. Comerţul internaţional n perioa!a contemporan"
Comerţul internaţional e'te o component# a circuitului economic mon"ialB repre/entn" acti%itatea care inclu"e totalitatea 'c7im5urilor "e m#r)uri şi 'er%icii la care particip# 'tatele lumii. Deoarece participarea la comerţul internaţional contri5uie la creşterea potenţialului economic al 'tatelor lumiiB comerţul internaţional 'e con'tituie !ntr@un )actor important al creşterii economice. Participarea acti%# la 'c7im5urile comerciale internaţionale a "e%enit o nece'itate o5iecti%# pentru proce'ul "e "e/%oltare al oric#rei naţiuniB in"i)erent "e ni%elul '#u "e "e/%oltare economic# şi 'ocial# 'au "e 'i'temul 'ocial politic "ominant. Pro5lemele economiei comerţului internaţional !şi (#'e'c re)lectarea att la ni%elul 'trate(iilor )irmelor in"i%i"ualeB ct şi !n politica economic# a 'tatelor. Inten'i)icarea inter%enţiei autorit#ţilor 'tatale con)irm# rolul %ital pe care comerţul e,terior !l 3oac# !n economia naţiunilor lumiiB pe )on"ul creşterii "epen"enţei ace'tora "e pieţele e,terne. Comerţul e,terior e'te parte a comerţului internaţionalB 'e re)er# la 'c7im5urile comerciale ale unei 'in(ure ţ#ri şi inclu"e: e,portulB importulB ree,portul şi tran/itul. E,portul repre/int# acti%itatea "e')#şurat# "e entit#ţi autori/ate pentru %n/area pro"u'elor şi 'er%iciilor o5ţinute la ni%el naţional !n alte ţ#ri. Importul pre'upune acti%itatea "e')#şurat#B "e a'emeneaB "e entit#ţi autori/ate pentru cump#rarea "e 5unuri şi 'er%icii "in "i%er'e ţ#ri pentru ţara c#reia !i aparţin importatorii. Ree,portul e'te acti%itatea "e')#şurat# "e entit#ţi autori/ate "e a cump#ra m#r)uri "in "i)erite ţ#ri şi "e a le re%in"e !n altele. Atunci cn" acea't# acti%itate 'e practic# raţional şi pe 'car# lar(#B ea poate )i o 'ur'# important# "e %enit şi un )actor "e promo%are a comerţului internaţional. Comerţul "e tran/it con't# !n acti%itatea "e')#şurat# "e per'oane autori/ate pentru tran'portul m#r)urilor 'tr#ine pe teritoriul naţionalB "ar şi !n acti%itatea "e "epo/itare temporar# a ace'tor m#r)uriB !n con"iţii "e 'ecuritateB )iin" con'i"eratB al#turi "e e,portul şi importul "e 'er%iciiB un comerţ in%i/i5il. 4
Anali/a e%oluţiei comerţului internaţional !n perioa"a po't5elic# @ permite "e'prin"erea unor trăsături principale ale dinamicii şi volumului acestuia1: •
ritmul "e creştere al comerţului internaţional a !nre(i'trat cea mai 'u'ţinut# "inamic#
comparati% cu orice alt# perioa"# i'toric# anterioar#. Creşterea "e pe'te ** "e ori a %olumului )i/ic al comerţului internaţional !n perioa"a $*&@2&&+B cu o rat# me"ie anual# "e 0B '@a pro"u' mai ale' 'u5 in)luenţa re%oluţiei te7nico@ştiinţi)ice contemporaneB care a "eterminat a"ncirea continu# a "i%i/iunii mon"iale a muncii şiB !n 'pecialB a "i%i/iunii in"u'triale a munciiF •
'pre "eo'e5ire "e perioa"ele anterioareB comerţul internaţional a "e%an'at ca ritm "e
creştere ceilalţi in"icatori macroeconomici P.I.9.B pro"ucţia in"u'trial#B pro"ucţia a(ricol# la ni%el mon"ial. Acea't# e%oluţie ate't# )aptul c#B !n con"iţiile a"ncirii "i%i/iunii mon"iale a munciiB '@a accentuat 'peciali/area şi cooperarea internaţional# !n pro"ucţieB )apt ce a "eterminat reali/areaB pe calea 'c7im5urilor comerciale internaţionaleB a unei cote@p#rţi tot mai mari "in pro"ucţia tuturor 'tatelor lumii. ;n acelaşi timpB '@a pro"u' o creştere a5'olut# şi relati%# a capacit#ţii "e a5'or5ţie a pieţei mon"ialeB o accentuare a inter"epen"enţelor economice şiB "eciB o participare 'porit# a ţ#rilor lumii la circuitul economic mon"ialF •
"e a'emeneaB !n aceeaşi perioa"#B importurile au "e%an'atB att ca ritm "e creştere ct
şi ca %olum %aloric a5'olutB re/er%ele "e aur şi "e%i/e centrali/ate ale ţ#rilor ne'ociali'teB )apt ce a repre/entatB pentru o mare parte "intre ace'teaB o )rn# !n calea "e/%olt#rii comerţului e,teriorB a(ra%n"u@le pro5lema lic7i"it#ţii internaţionale. Dac# !n $+ re/er%ele "e aur şi "e%i/e centrali/ate ale lumii capitali'te "ep#şeau %olumul total al importurilor cu 1B la ')rşitul anului $&B re/er%ele "e aur şi "e%i/e mai repre/entau "oar cca. 24 "in %olumul %aloric al importurilor ţ#rilor ne'ociali'te. ituaţia '@a a(ra%at !n urm#toarele "eceniiF !n perioa"a contemporan#B comerţul internaţional are ca tr#'#tur# "i'tinct# )aptul c# ace'ta nu mai e'te e,clu'i% al ţ#rilor şi c# a "e%enit unul al 5locurilor comerciale. •
Comerţul internaţional contemporan pe grupe de produse
Urm#rirea proce'ului "e e%oluţie a comerţului internaţionalB la ni%elul Or(ani/aţiei Naţiunilor UniteB a impu' cla'i)icarea m#r)urilor ce intr# !n circuitul comercial şi )ac o5iectul comerţului internaţional !n:
6e/i: N. ut# ş.a.BComerţ internaţional şi politici comerciale contemporane B E". E)icientB 9ucureştiB 2&&&B p(. 22@
+ 5
@ pro"u'e "e 5a/#B cate(orie "in care )ac parte: • • •
pro"u'ele alimentareF materiile primeF com5u'ti5ilii.
@ pro"u'e manu)acturateB cate(orie !n care 'unt inclu'e: • • •
pro"u'ele c7imiceFşi mi3loacele "e tran'portF maşinileB utila3ele alte pro"u'e manu)acturate.
>Dac# !n perioa"a premer(#toare celui "e@al "oilea r#/5oi mon"ialB pro"u'ele "e 5a/# au "eţinut pon"erea %aloric# cea mai mare "in comerţul internaţional re'pecti% 2G+ "in e,portul totalB !ncepn" cu mi3locul "eceniului şa'e al 'ecolului trecutB pon"erea %aloric# a pro"u'elor manu)acturate a "ep#şit@o pe cea a pro"u'elor "e 5a/#. Acea't# 'c7im5are "e 'ituaţie !n )a%oarea pro"u'elor manu)acturate a )o't "eterminat# "e accentuarea caracterului in"u'trial al economiei mon"iale şiB !n primul rn"B al economiei ţ#rilor "e/%oltateB 'u5 in)luenţa re%oluţiei 2
te7nico@ştiinţi)ice contemporane.? Comerţul internaţional cu m#r)uri antrenea/# )lu,uri comerciale cu 'er%iciiB numeroa'e "intre ace'tea !n'oţin" !n mo" o5iecti% m#r)urile. Ace'tea alc#tuie'c sectorul terţiarB "up# a(ricultur# şi in"u'trie. Evoluţia comerţului internaţional pe regiuni
Reparti/area (eo(ra)ic# a comerţului internaţional pe continente şi pe re(iuni a !nre(i'trat o 'erie "e mo"i)ic#ri ca urmare a con'ecinţelor celui "e@al "oilea r#/5oi mon"ial şi a 'c7im5#rilor economice şi politice ce au a%ut loc. A't)elB >Europa a "eţinut !ntietatea !n comerţul internaţional !n perioa"a po't5elic#B cu o pon"ere !n continu# creştereB a't)el !nctB la ')rşitul "eceniului opt al 'ecolului trecutB acea't# pon"ere era "e circa *&. c#"erea cotei "eţinut# "e Europa !n comerţul mon"ial !ncepn" cu "eceniul $ '@a "atorat att colap'ului comuni'muluiB care a "eterminat 'c#"erea pon"erii "eţinut# "e ţ#rile )o'te 'ociali'te !n totalul comerţului europeanB "ar şi )aptului c# marea ma3oritate a ţ#rilor "in /on#B şi mai ale' cele "in Uniunea European#B '@au con)runtat cu "i)icult#ţi economice ma3oreB proce'ul "e relan'are economic# a)ln"u@'e !ntr@o )a/# incipient#F
2
I5i"emB p(. + 6
America "e Nor" a a%ut o e%oluţie in%er'#B comparati% cu EuropaB !n ceea ce pri%eşte participarea la comerţul internaţional. Dac# la ')rşitul r#/5oiuluiB America "e Nor" "erula circa +& "in comerţul internaţionalB !n pre/ent ace't procent '@a re"u' la 0@B !n"eo'e5i ca urmare a 'c#"erii con'i"era5ile a pon"erii "eţinut# "e UA !n comerţul internaţionalB )aţ# "e ni%elul ma,im atin' !n perioa"a po't5elic#F A'iaB a c#rei pon"ere a 'c#/ut )oarte mult la ')rşitul celui "e@al "oilea r#/5oi mon"ialB a !nre(i'trat !n"eo'e5i !n ultimul "eceniu po't5elic o creştere con'i"era5il# !n comerţul internaţionalB ca urmare a 'poririi pon"erii HaponieiB precum şi a ţ#rilor e,portatoare "e ţiţei. La creşterea cotei "eţinut# "e A'ia au contri5uitB !n ultimii aniB !ntr@o m#'ur# !n'emnat#B şi ţ#rile şi teritoriile recent in"u'triali/ate "in acea't# /on# Coreea "e u"B TaianB Jon(@Kon(B in(aporeB In"iaB T7ailan"aB -alae/ia etc.. Cri/a economic# !n"eo'e5i cea )inanciar#B ce a a%ut loc !n A'ia !n anii $$1@$$B a con"u' totuşi la o uşoar# 'c#"ere a particip#rii ace'tui continent la comerţul internaţionalF America Latin#B A)rica şi Oceania au participat la comerţul internaţional cu o pon"ere re"u'# şi !n 'c#"ere !n !ntrea(a perioa"# po't5elic#.?+ Comerţul internaţional cu mărfuri derulat în cadrul principalelor acorduri regionale de comerţ
Unul "in )enomenele care "e)ine'c e%oluţia economiei mon"iale !n perioa"a po't5elic# e'teB )#r# !n"oial#B inte(rarea re(ional#. ;nceput !n primele "ecenii po't5eliceB pe )on"ul politicii "e 5loc şi a con)lictului i"eolo(ic !ntre E't şi 6e'tB proce'ul inte(r#rii re(ionale a a%an'at !n paralel cu cel al li5erali/#rii comerţului mon"ialB "e')#şurat 'u5 e(i"a Acor"ului eneral pentru Tari)e şi Comerţ. Ap#rute ca o "ero(are "e la principiul clau/ei naţiunii celei mai )a%ori/ateB la !nceput 'u5 )orm# "e /one "e li5er 'c7im5 şi uniuni %amaleB apoi ca pieţe comune şi uniuni economice şi monetareB aran3amentele "e inte(rare re(ional# au re"e)init 'emni)icati% ta5loul comercial internaţional. Ca urmare a e)ectelor "e creare şi "eturnare "e comerţB ace'te (rup#ri au ampli)icat 'c7im5urile comerciale !ntre ţ#rile participanteB reorientn" unele )lu,uri comerciale tra"iţionale. E,emplul cel mai 'u(e'ti% !n ace't 'en' !l repre/int# Uniunea European#B careB ca urmare a
+
I5i"emB p(. +& 7
parcur(erii mai multor etape "e a"ncire şi e,tin"ereB '@a tran')ormat !n cel mai mare actor comercial internaţionalB alimentn" noi "eterminanţi ai 'peciali/#rii internaţionale. Re(ionali/area 'c7im5urilor comerciale internaţionale nu e'te incompati5il# cu "e/i"eratul li5erali/#rii comerţului internaţional ciB "impotri%#B 'e "o%e"eşte o cale 'uplimentar# "e atin(ere a ace'tuia. A't#/iB ta5loul comercial internaţional con'acr# noi participanţiB a%n" o )orţ# comercial# "eo'e5it#B iar proce'ele "e ne(ociere a unor noi norme şi re(uli "e con"uit# 'e poart# !ntre marile (rup#ri inte(raţioni'te. Comerţul mon"ial e'te "ominatB !n perioa"a contemporan#B "e trei mari 5locuri re(ionale: EuropaB America "e Nor" şi A'ia@Paci)ic. De a'emeneaB un mare num#r "e acor"uri re(ionale "e mai mic# an%er(ur# au )o't !nc7eiate !n ultimii ani "e c#tre (rupuri "e ţ#ri 'ituate !n 'paţii (eo(ra)ice apropiate Piaţa u"ului -ERCOURB !n America Latin#B Acor"ul central@ european "e comerţ li5er CETAB !n Europa "e E't etc.. Proce'ul "e inte(rare re(ional# ce 'e "e')#şoar# !n pre/ent 'e caracteri/ea/# prin cte%a tr#'#turi care !l "eo'e5e'c e'enţial "e cel "in anii M0&@1&: @ >!n primul rn"B !n ca"rul 5locurilor re(ionale "e a't#/iB 'e inte(re a/# al#turi "e ţ#ri in"u'triali/ate şi ţ#ri !n cur' "e "e/%oltare UEB NATAB APEC. Acea't# ten"inţ# e'te "eterminat# "e moti%e ce ţin "e: complementaritatea !n/e'tr#rii cu )actori "e pro"ucţie !ntre ţ#rile "e/%oltate şi cele !n cur' "e "e/%oltareB care permite punerea !n %aloarea a a%anta3ului comparati%B cu e)ecte 5ene)ice !n planul "e/%olt#rii pentru toţi participanţiiF intrarea !n acelaşi 5loc cu ţ#rile "e/%oltate a'i(ur# ţ#rilor !n cur' "e "e/%oltare un acce' 'i(ur şi 'ta5il la pieţele celor "intiB eliminarea ri'cului "i'crimin#rii comerciale şi po'i5ilitatea o5ţinerii "e a'i'tenţ# !n politica "e re)orme 'u5 )orma "iminu#rii 'au anul#rii "atoriilorB tran')erului "e te7nolo(ieB in%e'tiţii "irecte etcF @ !n al "oilea rn"B proce'ele "e inte(rare economic# care au loc !n pre/ent 'unt mai ample şi mai pro)un"e !n acelaşi timp. Ele nu 'e mai re/um# la crearea "e uniuni %amale 'au /one "e li5er 'c7im5B ci urm#re'c un "u5lu o5iecti%: @ o inte(rare complet# a pieţelor re(ionale care '# a'i(ure o li5er# circulaţie a m#r)urilor şi a )actorilor "e pro"ucţieF @ o con%er(enţ# a politicilor monetareB )i'caleB in"u'triale şi a(ricoleB 'ociale etc. a naţiunilor mem5re.?4
4
. 9urneteB Comerţ internaţionalB E". Economic#B 9ucureştiB $$$B p(. 24@2* 8
1.#. Politica comercial"
Politica comercial# e'te o component# a politicii economice (enerale a unui 'tat careB !n con"iţiile economiei mon"iale contemporaneB !n"eplineşte o )uncţie ma3or# !n mecani'mul inter"epen"enţelor economice internaţionaleB şi anume aceea "e a in)luenţa ec7ili5rul 'c7im5urilor 'ale e,terne. Importanţa politicii comerciale e'te "at# "e rolul comerţului e,terior ca principal element "e racor"are a unei economii naţionale la me"iul economic internaţional. Politica comercial# e'teB !n (eneralB e,pre'ia intere'elor economice şiB !n 'pecialB ale celor comerciale ale )iec#rui 'tatB intere'e care 'unt "eterminate "e numeroşi )actoriB att )actori interni ai "e/%olt#rii ct şi )actori e,terni 'peci)ici me"iului economic şi politic internaţional la anumite momente i'torice. ;n accepţiunea (eneral#B politica comercial# cuprin"e an'am5lul normelor şi re(lement#rilor cu caracter 3uri"icB a"mini'trati%B )i'calB %alutarB )inanciarB 5u(etar etc.B a"optate "e c#tre un 'tatB !n 'copul re(lement#rii acti%it#ţii "e comerţ e,teriorB al relaţiilor 'ale comerciale internaţionale. Obiectivele politicii comerciale ale unui 'tat 'unt "eterminate "e potenţialul '#u economic
@ "e m#rimea teritoriului şi "otarea 'a cu re'ur'eB "e num#rul "e locuitori şi "e po/iţia (eo(ra)ic#B "e )enomenele "e con3unctur# ale pieţei internaţionaleB "e e%oluţia economiei mon"iale. ;n (eneralB orice 'tat urm#reşte '# promo%e/e o politic# comercial# acti%#B prin care '# 'pri3ine "e/%oltarea 'a economic# şi 'ocial#. Rolul politicii comerciale e'te: @ '# promo%e/e e,porturile şi '# )acilite/e importurile "e
m#r)uri urm#rin"B !n acelaşi timpB prote3area pieţei interne "e concurenţa 'tr#in#F @ '# "e/%olte cooperarea economic# internaţional#F @ '# 'pri3ine "e/%oltarea 'c7im5urilor internaţionale "e 'er%iciiF @ '# oriente/eB '# !ncura3e/e şi '# controle/e importul şi e,portul "e capitalF @ '# a'i(ure ec7ili5rarea 5alanţei pl#ţilor e,terne. ama măsurilor şi instrumentelor de politică comercială e'te e,trem "e %ariat#B ma3oritatea autorilor i"enti)icn"B "up# natura şi e)ectele m#'urilor şi in'trumentelor utili/ateB trei cate(orii principale: @ tari)areB re'pecti% ta,ele %amale cuprin'e !n tari)ul %amalB @ in'trumente şi re(lement#ri comerciale netari)are inclu'i% paratari)are şi @ in'trumente "e promo%are şi "e 'timulare pri%in" e,porturile.
9
1.2.1. Politica vamală
Politica %amal# e'te component# a politicii comerciale a unui 'tatB repre/entn" in'trumentul tra"iţional prin care 'e a'i(ur# prote3area unei economii naţionale "i'criminatoriu 'au ne"i'criminatoriu att )aţ# "e importul "e 5unuri concurenteB ct şi pentru prote3area con'umului internB )aţ# "e ten"inţa ieşirii "in ţar# a unor 5unuri 'trict nece'are pieţei interne şi prin acor"area "e )acilit#ţi 'peci)ice pentru importurile utili/ate !n pro"ucţii "e e,port. Politica %amal# cuprin"e totalitatea re(lement#rilor şi normelor emi'e "e c#tre 'tatB prin interme"iul in'tituţiilor 'peci)iceB care %i/ea/# intrareaGieşirea m#r)urilor !nG"in ţar#B ce pre'upune: controlul m#r)urilorB a "ocumentelor !n'oţitoare şi a mi3loacelor "e tran'port cu oca/ia trecerii (raniţelor %amaleB !n"eplinirea )ormalit#ţilor %amale şi plata ta,elor %amaleB alte )ormalit#ţi 'peci)ice le(ate "e importul şi e,portul "e m#r)uri. Ca instrumente de politică vamală 'unt )olo'ite: @ le(ileB co"urile şi re(lement#rile %amale a"optate "e 'tat prin in'tituţiile a5ilitateB @ tari)ele %amale ca principale in'trumente prin care 'e reali/ea/# impunerea %amal# )olo'ite "e toate ţ#rile lumiiB @ ta,ele %amaleB percepute "e 'tat cn" m#r)urile trec )rontiera %amal# a 'tatului re'pecti%B ca mi3loc in"irect prin care e'te prote3at# economia unui 'tat. •
Tariful vamal repre/int# actul normati% le(al prin care 'e !nre(i'trea/# şi 'e cla'i)ic#
m#r)urile ce )ac o5iectul comerţului e,terior al unei ţ#ri. -
E'teB "e )aptB un catalo( care cuprin"e nomenclatorul pro"u'elor 'upu'e impunerii
%amaleB precum şi ta,ele %amale ce 'e percep a'upra )iec#rui pro"u' 'au (rup# "e pro"u'e. De re(ul#B cuprin"e şi pro"u'ele 'cutite "e impunere %amal# la importulGe,portul lor pe teritoriul %amal al ţ#rii re'pecti%eF -
Tari)ele %amale 'unt "e "ou# )eluri: 'imple care au o 'in(ur# coloan# "e ta,e %amale pentru toate pro"u'ele 'upu'e impunerii %amaleB in"i)erent "e pro%enienţa lor ta,e con%enţionaleF compu'e au "ou# 'au mai multe coloane "e ta,e %amale con%enţionaleB autonomeB pre)erenţiale "i)erenţiate pe m#r)uri şi ţ#ri "e pro%enienţ#. Ace'tea au o utili/are lar(# şi 'unt practicate !n %ariante "i)erite "e marea ma3oritate a ţ#rilorF -
E'te un in'trument "e politic# comercial# a"mi' "e ATTB cu con"iţia '# nu )ie
pro7i5iti%e. •
Poiţia tarifară repre/int# un 'im5olB 'u5 )orma unui num#r al nomenclatorului
%amalB prin care m#r)urile )i(urea/# 'unt !n'cri'e !n tari)ul %amalB 'ta5ilin"u@le !nca"rarea 10
tari)ar#. Repre/int#B "e )aptB un act "e i"entitate al unei m#r)i prin interme"iul c#ruia acea'ta e'te le(itimat# !n )aţa or(anelor %amale !n %e"erea o5ţinerii "repturilor )acilit#ţi 'au !n"eplinirii o5li(aţiilor plata ta,elor %amale şi a altor ta,e. Determinarea !nca"r#rii tari)are e'te important# pentru c# 'ta5ileşte cuantumul ta,elor %amale şi preci/ea/# natura )ormalit#ţilor ce tre5uie'c !n"eplinite !n momentul %#muirii. ;n ace't 'copB pentru a elimina "i)eren"ele pri%in" !nca"rarea tari)ar#B a )o't ela5orat !istemul armoniat de descriere şi codificare a mărfurilor B la care a a"erat ma3oritatea 'tatelor lumii. •
Clasificarea mărfurilor în tarifele vamale '@a reali/at !n timp !n 5a/a urm#toarelor
criterii: ori(inea m#r)urilor %e(etal#B animal#B mineral#F (ra"ul "e prelucrare materii primeB 'emi)a5ricateB pro"u'e )initeF o com5inaţie a ace'tor "ou# criterii. ;ncepn" cu anul $*&B principalele nomenclatoare 'peciale "e cla'i)icare a m#r)urilor !n tari)ele %amale utili/ate au )o't: Clasificarea tip standard pentru comerţul internaţional "CTC#$ ela5orat# "e 9iroul "e
'tati'tic# al ONUB !n $*&. Ace't 'i'tem "e cla'i)icareB utili/at şi a't#/iB a a%ut 'copul "e a a'i(ura ONU şi altor or(ani/aţii "ate 'tati'tice şi alte in)ormaţii pentru a urm#ri la ni%el internaţional e%oluţia comerţului e,terior al tuturor 'tatelor lumii %olum %aloricB "inamic#B 'tructura pe m#r)uriB pe /one (eo(ra)ice etc.F %omenclatorul vamal de la &ru'elles "%(&$ nomenclator "e 5a/# unicB reali/at "in
iniţiati%a ATTB tot !n anul $*&B !n urma a"opt#riiB la 9ru,elle'B a Con%enţiei pri%in" cla'i)icarea m#r)urilor !n tari)ele %amale. Denumit ulterior Nomenclatorul Con'iliului "e cooperare %amal# "e la 9ru,elle' NCC69B a a%ut 'copul "e a uşura "erularea ne(ocierilor tari)are "in ca"rul ATTF !istemul armoniat de descriere şi codificare a mărfurilor
a"optat !n anul $+B la
9ru,elle'B 'u5 e(i"a Con'iliului "e cooperare %amal#B care pre/int# urm#toarele caracteri'tici: are la 5a/# cele "ou# nomenclatoare CTCI şi NCC69F cla'i)icarea m#r)urilor a )o't reali/at# !n 5a/a criteriului com5inat al ori(inii şi (ra"ului "e prelucrare al ace'toraF e'te )le,i5il şi poate )i )olo'it aşa cum e'te 'au poate )i luat ca 5a/# pentru )orme mai pre'curtate 'au mai "etaliate "e cla'i)icareF permite utili/area unei co"i)ic#ri omo(ene. •
#mpunerea vamală ;n (eneralB repre/int# un comple, "e m#'uri şi practici utili/ate
con)orm le(iiB !n 'copul "e a !n"eplini )ormalit#ţile %amale pri%in" operaţiunile "e import@e,portB "e a reali/a e%aluarea %amal#B "e a 'ta5ili ta,ele %amale cu%enite 'i "e a e)ectua plata ace'tora.) *
Colecti%B !istemul vamalB E". Economic#B 9ucureştiB 2&&+B p(. + 11
•
Ta'ele vamale * Ta,a %amal# e'te un impo/it in"irect ta,# )i'cal# in"irect# ce 'e
percepe "e c#tre 'tat a'upra m#r)urilorB atunci cn" ace'tea trec (raniţele %amale ale ţ#rii re'pecti%eB in)luenţn" )ormarea preţurilor "e comerţ e,terior şi a celor interne "e con'um. Ace'tea pro"uc e)ecte comple,e cum 'unt: e)ecte a'upra %enitului 5u(etar "e )ormare a %eniturilor 'tatuluiF "e prote3are a economiei naţionale 'au a pro"ucţiei interneF e)ecte a'upra con'umului internF "e re"i'tri5uire a %eniturilor "i)eritelor cate(orii "e participanţi la acti%itatea economic#F a'upra %eniturilor "i)eritelor cate(orii 'ocialeF e)ecte a'upra co'turilorF e)ecte a'upra raportului "e 'c7im5 al ţ#riiF "e competiti%itateF e)ecte a'upra 5alanţei "e pl#ţi. Ta,a %amal# careB iniţialB apare 'u5 )orma unui in'trument 'implu "e politic# )i'cal#B !n 'copul )orm#rii %eniturilor 'tatuluiB 'e tran')orm#B !n e%oluţia 'aB !ntr@un mi3loc comple, "e politic# comercial#B unul "intre cele mai utili/ate in'trumente "e prote3are a unei economii naţionale.0 Clasi$icarea ta%elor &amale
+upă scopul impunerii: , ta'e vamale cu caracter fiscal: au ca 'cop o5ţinerea "e %enituri pentru 5u(etul 'tatuluiF
au un ni%el mai 'c#/utF , ta'e vamale cu caracter protecţionist: au ca 'cop "e'cura3area importurilor şiB implicitB
prote3area pieţei interneF au un ni%el mai ri"icat. +upă obiectul impunerii:
- ta'e vamale de import:
'e percep a'upra m#r)urilor importate atunci cn" trec
(raniţele %amale ale ţ#rii importatoareF au cea mai lar(# utili/are pe plan internaţionalF con'tituie principalul mi3loc "e prote3are a pieţei interne )aţ# "e concurenţa 'tr#in#F , ta'e vamale de e'port: 'e percep "e c#tre 'tat a'upra m#r)urilor in"i(ene atunci cn" 'unt e,portateF nu au o lar(# utili/areF auB !n principalB 'cop )i'calF 'e percep la un nomenclator re"u' "e pro"u'e şi pe perioa"e limitate "e timpF 'e aplic# )ie la acele 5unuri pe care ţara re'pecti%# e'te principalul )urni/or pe piaţa internaţional# şi urm#reşteB prin ri"icarea preţuluiB '# o5ţin# un %enit 'uplimentarB )ie limitarea e,portului unor pro"u'eB "e re(ul# neprelucrate !n 'copul "e a le prelucra !n ţar# şi e,porta ca pro"u'e manu)acturateB urm#rin" !ncura3area
0
D. -ironB Politica vamală componentă a politicilor comercialeB Tempu' Pro(ramB Con'tanţaB iulie 2&&& 12
"e/%olt#rii anumitor ramuri in"u'trialeF au ca 'cop )ie o5ţinerea unor %enituri 'uplimentareB )ie limitarea e,portului anumitor pro"u'eF - ta'e vamale de tranit: 'e percep "e c#tre un 'tat a'upra m#r)urilor cu oca/ia tran/it#rii
teritoriului '#u %amalF au 'cop pur )i'calF au un ni%el re"u'B "eoarece 'tatele urm#re'c !ncura3area tran/itului ca 'ur'# "e %enit la 5u(etB ca urmare a utili/#rii in)ra'tructurilor 'peci)ice nece'are. +upă modul de percepere:
- ta'e vamale ad,valorem: 'e 'ta5ile'c 'u5 )orma unor cote procentuale care 'e
raportea/# la %aloarea %amal# a m#r)urilor importateGe,portateF 'unt cele mai %ec7i ta,e cuno'cute şi r#'pn"iteF avanta- @ 'unt mai uşor "e 'ta5ilit şiB ca urmareB nu implic# ela5orarea unui tari) %amal "etaliatF deavanta-e 'unt 'en'i5ile la o'cilaţiile con3uncturale ale preţurilor pe pieţele internaţionale "e m#r)uriF @ "e'c7i" calea unui şir "e a5u/uriF - ta'e vamale specifice: 'e 'ta5ile'c 'u5 )orma unei 'ume a5'oluteB !n mone"a ţ#rii
re'pecti%eB pe unitatea "e m#'ur# )i/ic# a m#r)urilor importateGe,portateF nu au o lar(# r#'pn"ireF avanta-e %olumul !nca'#rilor la 5u(etul 'tatului nu e'te in)luenţat "e o'cilaţiile con3uncturale ale preţurilorF @ !nl#tur# po'i5ilitatea p#(u5irii 'tatului "e "repturile le(ale "in !nca'#rile %amaleF deavanta- utili/area lor e'te comple,# şi "i)icil# şi pre'upune e,i'tenţa unui tari) %amal )oarte "etaliatB permanent mo"i)icat şi a"aptatF -
ta'e vamale mi'te: 'e percep atunci cn" ta,ele %amale a"@%alorem nu 'unt "e'tul "e
e)iciente ca mi3loc "e protecţieF pre'upun aplicarea temporar#B pe ln(# ta,a %amal# a"@%aloremB şi a unei ta,e %amale 'peci)ice 'uplimentare. +upă modul de stabilire: , ta'e vamale autonome "unilaterale$: 'unt 'ta5ilite "e c#tre 'tat !n mo" in"epen"ent şi
nu pe 5a/a unor con%enţii 5i 'au multilaterale !nc7eiate cu alte 'tateF 'e aplic# la importul pe care o ţar# !l e)ectuea/# "in ţ#ri cu care nu !ntreţine relaţii 5a/ate pe CN-F au un ni%el )oarte ri"icatF 'untB "e'eoriB pro7i5iti%eF nu )ac o5iectul ne(ocierilorF - ta'e vamale convenţionale "contractuale$: 'unt 'ta5ilite "e c#tre 'tat prin !nţele(ere cu
alte 'tate !n ca"rul acor"urilor 5i 'au multilaterale !nc7eiateF 'e percep a'upra m#r)urilor care pro%in "in ţ#rile ce !şi acor"# reciproc CN-F au un ni%el mai 'c#/ut "ect cele autonomeF )ac o5iectul ne(ocierilor tari)are !n ca"rul ATT@O-CF - ta'e vamale preferenţiale "de favoare$: 'e aplic# tuturor 'au numai anumitor cate(orii
"e m#r)uri importate "in anumite ţ#ri şi care nu 'e e,tin" a'upra aceloraşi m#r)uri pro%enin" "in 13
celelalte ţ#riF 'unt o "ero(are "e la CN-F re)lect# un re(im "e )a%oare acor"at ca urmare a unor aran3amente comerciale pre)erenţiale reciproce 'au nereciproceF au un ni%el )oarte re"u'F - ta'e vamale de retorsiune "de răspuns$: 'e aplic# "e c#tre 'tat ca r#'pun' la politica
comercial# neloial# a altor 'tate @ politici "e "umpin( 'au "e 'u5%enţionare a e,porturilorF 'e percep ca ta,e %amale 'uplimentareB pe'te ta,ele %amale !n %i(oare 'u5 )orma ta,elor anti"umpin( şi a ta,elor compen'atoriiF au 'copul '# neutrali/e/e e)ectele ne(ati%e ale importurilor a'upra pieţelor "e importF au o natur# "u5l# tari)ar# şi netari)ar#. •
Tenica vamală repre/int# an'am5ul proce"urilor şi practicilor %amale prin care 'e
pun !n aplicare normele pri%in" %#muirea m#r)urilor care )ac o5iectul operaţiunilor "e import@ e,port. Pro"u'ele ce )ac o5iectul 'c7im5urilor comerciale internaţionale intr# 'u5 inci"enţa re(imurilor %amale 'peci)ice !n ţara "e pro%enienţ#B !n ţara "e "e'tinaţie şi !n ţ#rile "e tran/it. Ca urmareB ace'tea prime'c un anumit 'tatut %amal un certi)icat "e i"entitate %amal#?B care 'e re)er# la ori(inea m#r)iiB %aloarea 'a !n %am# şi !nca"rarea !n tari)ul %amal. Pe acea't# 5a/#B 'e reali/ea/# proce"ura %amal# a"ic# an'am5lul )ormalit#ţilor nece'are pentru %#muirea m#r)urilor?. •
Regimul vamal @ 'ta5ileşte "ac# şi un"e %or )i pl#tite ta,ele %amaleB precum şi "ac# şi
!n ce con"iţii mar)a %a )i 'upu'# controlului %amal. Re(imurile %amale 'unt "e "ou# tipuri: comune "e)initi%e şi 'u'pen'i%e. Re(imul comun 'e aplic# automat !n 5a/a le(ii %amale şi 'e re)er# la toate m#r)urile "e import şi e,port. Cel 'u'pen'i%B tre5uie 'olicitat !n mo" e,pre' şi "etermin# 'u'pen"area pl#ţii anumitor ta,e %amale 'au aplicarea unor m#'uri "e control. •
Teritoriul vamal e'te acel 'paţiu (eo(ra)ic !n interiorul c#ruia 'e aplic# un anumit
re(im %amalB o anumit# le(i'laţie %amal#. De re(ul#B teritoriul %amal al unui 'tat coinci"e cu teritoriul '#u naţional. ;n raport cu 'paţiul naţionalB !n practic# e,i't# urm#toarele 'ituaţii: @ e'tinderea teritoriului vamal faţă de teritoriul naţional: @ e'te ca/ul uniunilor vamale 'ituaţie !n care "ou# 'au mai multe 'tate "e')iinţea/#B "intr@ o "at# 'au treptatB 5arierele tari)are şi netari)are !n comerţul reciprocB pentru toate m#r)urile care 'e 'c7im5# reciproc uniuni %amale per)ecte 'au numai pentru o parte "intre ace'tea uniuni %amale imper)ecteB iar !n relaţiile cu terţiiB prom o%ea/# un tari) %amal comu n şi o politic# comercial# comun#F @ e'te ca/ul şi al onelor de liber scimbB !n care ţ#rile participante elimin#B "intr@o "at# 'au treptatB 5arierele tari)are şi netari)are !n 'c7im5urile comerciale reciproce pentru toate 14
m#r)urile /onele li5ere per)ecte 'au numai pentru o parte "in ace'tea /one li5ere imper)ecteB iar !n relaţiile cu terţii )iecare ţar# mem5r# !şi p#'trea/# in"epen"enţa !n materie "e politic# comercial#F @ restr/ngerea teritoriului vamal )aţ# "e teritoriul naţionalB !n ca/ul e,cept#rii "e la re(imul %amal !n %i(oare a unei p#rţi "intr@un 'tat naţional. 8onele e,ceptate "e la re(imul %amal !n %i(oare a unui 'tat 'e ume'c one libere şi 'unt cuno'cute 'u5 "i)erite "enumiri: /one portuare 'cutite "e impo/iteF /one li5ere comercialeF porturi li5ere 'au porturi )ranco etc.F antrepo/ite %amale reale şi nominale. De a'emeneaB /onele economice 'pecialeB ca forme speciale create !n C7ina 'pre ')rşitul "eceniului opt al 'ecolului trecutB şi care p#'trea/# caracteri'tica /onelor li5ere 'cutiri "e ta,e %amale la importB "ar au unele particularit#ţi "imen'iunea mare şi )oarte mareB o5iecti%ul urm#rit )iin" %alori)icarea re'ur'elor naturale şi umane "in /on#B prin atra(erea capitalului 'tr#inB acor"n" )acilit#ţi importante. Prin crearea "e /one li5ere inclu'i% antrepo/itele %amale 'tatele urm#re'c mai multe o5iecti%e: promo%area şi "e/%oltarea /onelor re'pecti%eB punerea !n %aloare a re'ur'elor naturale interne şi a )orţei "e munc# "i'poni5ileB atra(erea "e capital 'tr#inB creşterea !nca'#rilor la 5u(etul 'tatului etc.
1.2.2. Instrumente şi reglementări comerciale netarifare &arierele netarifare @ 'unt un comple, "e m#'uri şi re(lement#ri "e politic# comercial#
"e natur# "i)erit# care !mpie"ic#B limitea/# 'au "e)ormea/# )lu,urile comerciale "e 5unuri şi 'er%iciiB prin interme"iul c#rora 'e urm#reşte prote3area pieţei interne "e concurenţa 'tr#in# şiG'au ec7ili5rarea 5alanţei "e pl#ţi. Ace'te o5'tacole pot )i )olo'ite ca mi3loace "e "i'criminare şiB 'pre "eo'e5ire "e cele tari)areB 'unt mult mai e)icienteB "atorit# urm#toarelor particularităţi: - !n'oţe'c 5unurile pe tot parcur'ul lorB acţionn" eşalonatB "e la e)ectuarea comen/ii pentru un anumit pro"u' care urmea/# '# )ie importat şi pn# la con'umatorul )inalF - 'unt "e o mare "i%er'itate şi au un (ra" "e protecţie "i)erenţiatB )iin" "i)icil "e e%aluat
(ra"ul lor "e "i'criminareF - au "omenii e,trem "e %ariate "e aplicare le(ate "e ')era relaţiilor economice
internaţionaleF - !n (eneralB 'unt mai (reu "e cuno'cut "e c#tre e,portatori şi (reu "e controlatF - pot in)luenţaB "irect şi in"irectB prin "i)erite mecani'meB %olumul importurilorB pot crea 15
alte con"iţii care '# )rne/e reali/area importurilor. Clasi$icare •
&ariere care implică o limitare cantitativă directă a importurilor:
, interdicţiile "proibirile$ la import: pre'upun inter/icerea total 'au parţialB !n mo"
temporar 'au permanentB a importului 'au e,portului tuturor 'au anumitor pro"u'eF 'unt )olo'ite "in moti%e economice protecţia pieţei interneB ec7ili5rarea 5alanţei comerciale şi "e pl#ţiB politice "i'criminarea !n relaţiile comerciale cu alte 'tate 'au "in alte moti%e '#n#tatea şi 'ecuritatea populaţieiB protecţia me"iuluiF !n practic#B 'e reali/ea/# prin re)u/ul autorit#ţilor "e a eli5era licenţe "e import pentru pro"u'ele 'upu'e inter"icţiilorF contingentele de import: 'unt pla)oane ma,ime cantitati%e 'au %alorice numite
,
contingenteB pn# la care e'te a"mi' importul anumitor pro"u'e 'au (rupe "e pro"u'e pe o
perioa"# "e timp "eterminat#F !n (eneral au caracter protecţioni'tF pot )i: @ globaleB cn" nu 'unt reparti/ate pe ţ#riF @ bilateraleB cn" 'unt 'ta5ilite 'eparat pentru anumite ţ#ri "e pro%enienţ#F , licenţele de import: 'unt autori/aţii pe care autorit#ţile pu5lice le acor"#B !n anumite
con"iţiiB importatorilorB !n 5a/a c#rora aceştia au "reptul "e a ac7i/iţiona un pro"u' 'au (rup# "e pro"u'eB pe o perioa"# "e timp re/ona5il#B !n )uncţie "e natura pro"u'ului şi "e "i'tanţa (eo(ra)ic# )aţ# "e ţara "e pro%enienţ#F !n'oţe'cB "e )aptB re'tricţia conţinut# !n contin(entF pot )i: @ automateB cn" 'e acor"# la cerereB necon"iţionatB nu au 'cop re'tricti% şi 'unt utili/ate "in nece'it#ţi 'tati'ticeF @ neautomateB ce 'e acor"# pentru pro"u'ele neli5erali/ate la importB !n mo" 'electi%B !n )uncţie "e pro"u'B "e ţara "e ori(ine etc.F , limitările "restricţiile$0 voluntare la e'port0: 'unt !nţele(eri o)iciale 'au neo)iciale care
inter%in !ntre importatori şi e,portatoriB prin care ţ#rile e,portatoare 'e an(a3ea/# '#@şi limite/e e,porturile unui pro"u' 'au (rup# "e pro"u'e la anumite limite con%eniteB la cererea 'u5 pre'iunea ţ#rilor importatoare şi pentru o perioa"# "e timp "eterminat#F , acordurile de comercialiare ordonată: 'unt !nţele(eri 5i 'au multilaterale ne(ociate
!ntre 'tateB prin care ace'tea con%in limitarea controlat# a %olumului importurilor anumitor pro"u'e 'au (rupe "e pro"u'eB la care 'e a"au(# şi pre%e"eri re)eritoare la preţuriB clau/e "e 'al%(ar"are etc. pe care le pot )olo'i ţ#rile importatoare !n ca/ul !n care le 'unt a)ectate intere'ele comerciale. •
&ariere netarifare care implică o limitare indirectă a importurilor prin mecanismul
preţurilor: 16
, prelevările variabile la import "ta'e de prelevare$: 'e practic# atunci cn" pro"u'ele
importate 'unt )acturate la preţuri con'i"erate 'u5 ni%eluri la care ar a'i(ura o protecţie relati%#F au )o't utili/ate !n ca"rul mecani'mului politici a(ricole comunitareB la importurile e,tracomunitare "e pro"u'e a(ricole 'upu'e re(ulamentelor "e piaţ# cu 'copul limit#rii ace'toraF 'unt ta,e 'uplimentare ce 'e percep complementar ta,elor %amale o5işnuite !n'cri'e !n tari)ul %amal comun al CEEB la importul pro"u'elor re'pecti%eB al c#ror ni%el 'e calculea/# con)orm unor proce"uri 'ta5iliteF au o natur# "u5l#B tari)ar# şi netari)ar#F au rol protecţioni't mai e)icient )aţ# "e o ta,# %amal# o5işnuit#F , preţurile minime şi ma'ime la import: @ preţul minim la import repre/int# un preţ@pla)on
minim la care importatorii pot intro"uce m#r)urile 'tr#ine !n ţar#B )#r# a concura pro"uc#torii interniF 'e practic# pentru acele pro"u'e care au preţul intern mai ri"icat "ect ni%elul preţurilor practicate pe piaţa internaţional# şiB "e re(ul#B e'te apropiat "e cel al preţului intern cu ri"icata al pro"u'elor in"i(eneB nere'pectarea ace'tor preţuri "e c#tre importatori "etermin# anularea licenţelor "e import şiB e%entualB aplicarea "e ta,e anti"umpin(F , preţurile ma'ime la import 'unt pla)oane ma,ime "e preţ 'u5 care importatorii nu pot intro"uce m#r)uri 'tr#ine !n ţar#F au ca e)ect limitarea importurilor şi re"ucerea preţurilor "e e,port la pro"u'ele re'pecti%eF pot )i utili/ate "e ţ#rile care 'unt importatori 'emni)icati%i pe piaţa pro"u'elor re'pecti%eF , impoitele indirecte şi alte ta'e cu caracter fiscal "a-ustări fiscale la frontieră$:
'e
re)er# la re(imul )i'cal con)orm c#ruia pro"u'ele "e e,port 'unt 'cutite "e impo/itele in"irecteB iar pro"u'ele "e import 'unt 'upu'e la aceleaşi impo/ite ca şi cele in"i(eneF pentru re'pectarea ace'tui principiu ţ#rile ne(ocia/# con%enţii pri%in" e%itarea "u5lei impuneriF "i'criminarea m#r)urilor "e import 'e poate )ace prin 'ta5ilirea "i'creţionar# a 5a/ei "e impunere şi a or"inii perceperii ta,elorF 'e !ntlne'c 'u5 "i%er'e )orme: T6AB ta,a !n ca'ca"#B ta,a "e acci/#B ta,ele oculteB ta,ele portuareB 'anitareB 'tati'ticeB con'ulare etc.F
17
, măsurile de retorsiune: 'e aplic# numai ca m#'uri "e r#'pun' )aţ# "e o politic#
comercial# con'i"erat# neloial# "e "umpin( şi "e 'u5%enţionare a e,porturilorF 'e aplic# !n urma "erul#rii unei proce"uri "e anc7et# prin care '# 'e "o%e"ea'c# c# ace'te politici au pro"u' ţ#rii importatoate un pre3u"iciu importantF , depunerile "depoitele$ prealabile în valută la import: pre'upun a"optarea "e
re(lement#ri con)orm c#rora )irmele importatoare 'unt o5li(ate '# "epun# !n contul or(anelor %amale ale ţ#rilor lor o anumit# cot#@parteB !n %alut#B "in %aloarea pro5a5il# a %iitorului importB cu un anumit timp 'ta5ilit !nainte "e e)ectuarea ace'tuiaF ace'te 'ume nu 'unt purt#toare "e "o5n/iB a't)el !nct importatorul %a c#uta '# recupere/e pier"erea !nre(i'trat#B )ie prin ri"icarea preţului la pro"u'ul importatB )ie prin 'olicitarea unor re"uceri "e preţ "in partea e,portatoruluiF pe "e alt# parteB acea't# m#'ur# repre/int# o mo"alitate "e cre"itare a 'tatutuluiB pe termen 'curtB )#r# "o5n"# 'au !n con"iţii )oarte a%anta3oa'e. •
Bariere netarifare care decurg din formalităţile vamale şi administrative la import:
, evaluarea mărfurilor în vamă: e'te operaţiunea prin care autorit#ţile %amale ale unei ţ#ri
'ta5ile'c %aloarea m#r)urilor importate la care urmea/# '# 'e aplice ta,ele %amaleF !n ca"rul ATTB la run"a To
5ariere netari)are !n calea comerţului internaţional !n m#'ura !n care importatorilor le e'te cerut# !n"eplinirea a numeroa'e )ormalit#ţi şi pre/entarea unor "ocumente 'uplimentare ce limitea/# importul "e m#r)uriF e,i't# preocup#ri 'u'ţinute "in partea or(ani/aţiilor internaţionale pentru 'impli)icarea şi uni)icarea conţinutului "ocumentelor !n %am#. •
&ariere netarifare ce decurg din participarea statului la activităţi comerciale:
, aciiţiile guvernamentale: repre/int# cump#r#ri "e 5unuri şi 'er%icii "e c#tre 'tat
(u%erne şi alte or(ani'me centraleB autorit#ţi pu5lice locale etc.F pot "e%eni 5ariere netari)are !n calea comerţului internaţional atunci cn"B !n anumite 'tateB !n 5a/a re(lement#rilor !n %i(oareB 'unt )a%ori/ate 5unurile şi 'er%iciile o)erite "e )urni/orii interniB "i'criminn" )urni/orii şi pro"u'ele 'tr#ineB !n 'copul "e a prote3a piaţa intern#F
18
, comerţul de stat: con'tituie totalitatea operaţiunilor "e %n/are@cump#rare e)ectuate "e
!ntreprin"erile a)late inte(ral 'au ma3oritar !n proprietatea 'tatuluiF "e%ine 5arier# netari)ar# !n calea comerţului internaţional !n m#'ura !n care 'tatul o)er# ace'tor !ntreprin"eri o 'erie "e pri%ile(ii "e natur# "i)erit#B !n raport cu !ntreprin"erile pri%ate 'au 'tr#ineB prin careGcu a3utorul c#rora le renta5ili/ea/# acti%itateaF , monopolul de stat asupra import ului anumitor produse: con'tituie o 5arier# !n calea
comerţului internaţional !n m#'ura !n care 'tatul limitea/# importul şi 'ta5ileşte preţurile "e %n/are cu am#nuntul la ace'te pro"u'e !n 'copul "e a re'trn(e con'umulF uneori 'tatul in'tituie monopol a'upra importului unor pro"u'e "in moti%e temeiniceB le(ate "e '#n#tatea oamenilor şi a animalelorB protecţia me"iului etc. •
&ariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate şi celor
indigene "bariere tenice$ , normele tenice: "e%in 5ariere netari)are cn" 'e a5at "e la 'tan"ar"ele internaţionale
'au cn" impun con"iţii e,trem "e ri(uroa'eB ce 'e caracteri/ea/# printr@o lip'# "e tran'parenţ# pentru partenerii comercialiF , normele sanitare şi fitosanitare: %i/ea/# con'umul populaţieiB animalelor şi prote3area
plantelorF con'tituie o 5arier# netari)ar# atunci cn"B prin caracterul lor e,ce'i% "e 'e%erB prin proce"urile "e omolo(are şi certi)icare care tre5uie '# !n'oţea'c# ace'te pro"u'eB implic# c7eltuieli 'uplimentare )oarte mariF , normele de securitate: 'e re)er# la 5unurile "e'tinate con'umului pro"ucti% pentru care
'e cere !n"eplinirea unor con"iţii "e calitateB a unor norme te7niceB "e i(ien# 'au "e 'ecuritate a munciiF , normele de ambalare1 marcare şi eticetare: pot limita importurile ca urmare a
c7eltuielor 'uplimentare pe care le oca/ionea/#B !ntr/ierilor !n "erularea contractelor etc.F , normele privind reclama şi publicitatea în favoarea produselor autotone: con'tituie o
5arier# netari)ar# prin c7eltuielile mari oca/ionate "e campaniile "e promo%are pentru 'u'ţinerea şi orientarea cererii interne 'pre pro"u'ele in"i(ene şi care limitea/# importurile "e pro"u'e 'imilare.
1.2.3. Instrumente promoţionale şi măsuri de stimulare a exporturilor Instrumente !e promo&are a e%porturilor 19
Ace'te m#'uri au ca 'cop impul'ionarea e,porturilor unei ţ#ri prin )acilitarea p#trun"erii pe pieţele e,terne şi in)luenţarea creşterii cererii e,terneB acţionn"u@'e a'upra cererii e)ecti%e şi potenţialeB "eterminn"u@i pe cump#r#tori '# pre)ere pro"u'ele reali/ate "e !ntreprin"erile "in ţara re'pecti%#F Printre m#'urile promoţionale 'e pot menţiona: @ negocierea şi înceierea unor tratate de comerţ şi navigaţie1 a unor acorduri comerciale şi de plăţi1 a altor acorduri şi convenţii economice:ace'tea
conţin re(uli pri%in" "e')#şurarea relaţiilor economice şi a 'c7im5urilor comercialeF cuprin" numeroa'e an(a3amente prin care 'e a'i(ur# con"iţii )a%ora5ile pentru intere'ele comerciale ale partenerilorF , repreentarea comercială în ţările partenere:
poate contri5ui la "e/%oltarea
'c7im5urilor cu ţ#rile /ona !n care acti%ea/# prin: @ a'i(urarea in)ormaţiilor 'peci)ice "e'pre me"iul economicB comercialB climatul (eneral "e a)aceriB pe care 'tatulB prin repre/entanţii le(aliB le pune la "i'po/iţia !ntreprin/#torilor intere'aţiB !n mo" (ratuit 'au !n con"iţii "e )a%oareF @ mi3locirea unor contacte "e a)aceri cu partenerii "in ţ#rile re'pecti%eF
@ 'pri3inirea
"ela(aţiilor !ntreprin/#torilor "in ţara proprie a)late !n 'tr#in#tateB pentru a ne(ocia "i)erite a)aceriF , participarea la t/rguri şi e'poiţii internaţionale şi organiarea unor astfel de manifestări pe teritoriul propriu2 spri-inirea activităţilor promoţionale şi de consultanţă ale structurilor asociative neguvernamentale "camere de comerţ1 industrie1 asociaţii profesionale etc.$2 , prestarea unor servicii de informare şi orientare a clienţilor e'terni1 acordarea de asistenţă de specialitateB prin con'tituirea unor 'tructuri
a"ec%ate 'peciali/ate care '# a'i(ure 5a/e "e "ate nece'are repre/entanţilor 'au Gşi !ntreprin/#torilor 'tr#ini intere'aţi !n reali/area unor a)aceriB 'porin" tran'parenţa a'upra me"iului "e a)aceri şi !ncre"erea ace'tora !n oportunit#ţile "e a)aceri "in ţara re'pecti%#F '"suri !e stimulare a e%porturilor
unt acele m#'uri care %i/ea/# impul'ionarea e,porturilor !n (eneral 'au pe anumite pieţe e,terneB precum şi creşterea ni%elului lor "e competiti%itate. 20
Ace'te m#'uri repre/int#B "e )aptB acor"area "e a3utoare )inanciareB "irect 'au in"irectB !ntreprin"erilorB pentru a le renta5ili/a acti%itatea "e e,portF 'e acor"# 'electi%B !n 'ectoare "e intere' pentru economia unei ţ#ri 'au 'ectoare care "eţin o pon"ere !n'emnat# !n ocuparea )orţei "e munc# !n anumite re(iuni. Principalele m#'uri "e 'timulare a e,porturilor 'e pot !mp#rţi !n patru (rupe: 3ăsuri de stimulare a e'porturilor de natură bugetară: 'unt )olo'ite pentru 'timularea
e,porturilorB )ie prin acor"area unor 'ume a3utoare )inanciare "irect !ntreprin"erilor e,portatoareB )ie !n mo" in"irectB prin )inanţarea "e la 5u(et a !ntreprin"erilor care %or )urni/a 5unuri 'au %or pre'ta 'er%icii !n con"iţii mai a%anta3oa'e pentru e,port. Pot )i: , subvenţii directe de e'port: 'unt alocaţii 5u(etare ce 'e acor"# !ntreprin"erilor cu 'copul
"e a le renta5ili/a acti%itatea "e e,portF "e re(ul#B 'unt 'u5%enţionate: @ !ntreprin"erile "in 'ectoarele economice careB prin lic7i"area lorB ar putea crea pro5leme economice şi 'ociale !n anumite re(iuniF @ anumite 'ectoare incipiente 'au @ 'ectoare careB !n anumite perioa"e 'e con)runt# cu con"iţii ne)a%ora5ileB pentru a putea "ep#şi ace'te (reut#ţiF , prime directe de e'port: 'unt 'timulente 5u(etare acor"ate !ntreprin"erilorB care au ca
'cop '# crea'c# %olumul e,porturilor ace'toraB "eterminn"u@le '# pro"uc# pentru piaţa e,tern# pro"u'e noi şi '# p#trun"# pe pieţe noiF , subvenţionarea indirectă a e'porturilor: 'unt o )orm# "e 'pri3in intern ce 'e acor"# unor
'ectoareB acti%it#ţi 'au !ntreprin"eriB ce con't# "in )acilit#ţi 5u(etare acor"ate altor 'ectoareB care '# a'i(ure anumite con"iţii 'peciale unor pro"uc#toriGe,portatori 'au '# pre'te/e unele 'er%icii !n con"iţii mai a%anta3oa'e !ntreprin"erilor implicate !n acti%it#ţi "e comerciali/are pe pieţele e,terne. 3ăsuri de stimulare a e'porturilor de natură fiscală: 'untB "e )aptB conce'ii )i'cale ce
con'tau !n )aptul c# nu 'e preiau la 5u(etul "e 'tat o parte "in o5li(aţiile )i'cale ale !ntreprin"erilor c#tre ace'taB permiţn"u@leB a't)elB '# 'e )inanţe/e cu ace'te 'umeB )#r# "o5n"#. Pot )i: , facilităţi fiscale pentru mărfurile e'portate: pre'upun 'cutireaB re"ucerea 'au re'tituirea
impo/itelor pe circulaţia m#r)urilorF 'e acor"# !n )uncţie "e importanţa e,portuluiF 'unt "irect proporţionale cu (ra"ul "e prelucrare al pro"u'elorF 'e acor"# şi la importurile ce urmea/# '# )ie !ncorporate !n pro"u'ele "e'tinate e,portuluiF
21
, facilităţi fiscale acordate e'portatorilor: pre'upun 'cutirea total# 'au re"ucerea "e la
plata impo/itului pe %enitul pro%enit "in e,porturi 'au amnarea pl#ţii unor impo/ite "atorate etc. 3ăsuri de stimulare a e'porturilor de natură financiar,bancară: au ca 'cop '# 'pri3ine
pro"uc#torii pentru a@şi creşte e,porturile şi 'unt utili/ate pentru a a'i(ura şi 'uplimenta nece'arul mare şi "e o5icei in'u)icient al mi3loacelor "e plat# "e care au ne%oie !ntreprin/#torii. inanţarea e,porturilorB !n (eneralB 'e reali/ea/# prin interme"iul 'i'temelor 5ancare naţionale 'au a unor in'tituţii pu5lice 'au pri%ate 'peciali/ate. Din acea't# cate(orie )ac parte: , creditele de e'port: 'e reali/ea/# 'u5 "i)erite )orme: , creditul furnior: )urni/orul !şi cre"itea/# "irect clientul '#u e,ternB importatorulF
e,portatorii %n" pe cre"it acor"n" anumite elemente "e li5ertate perioa"e "e (raţieB termene "e ram5ur'are )a%ora5ileB "o5n/i atracti%e. AceştiaB "up# ce au contractat o %n/are pe cre"itB pre/int# "ocumentele la o 5anc# comercial# pentru a@şi a'i(ura cre"itul acor"at şi a o5ţine o poliţ# "e a'i(urare şiB la rn"ul lorB contractea/# un !mprumutB cu care 'e re)inanţea/# pn# la !nca'area contra%alorii m#r)urilor li%rate pe cre"itF cre"itul )urni/or 'e a'i(ur#F , creditul cumpărător: 5ancaGcon'orţiul e,portatoruluiG )inanţatorului acor"# cre"itul
"irect importatorului 'au 5#ncii ace'tuiaB cu con"iţia ca "in ace't !mprumut '# ac7i/iţione/e m#r)uri "in ţara care acor"# cre"itulF "up# !nc7eierea contractului şi acceptarea )inanţ#rii prin cre"it@ cump#r#torB importatorii pot "e'c7i"e acre"iti%e la )inanţatorB ram5ur'area cre"itului urmn" '# 'e )ac# "e importator "irect 5#ncii )inanţatoareF pentru 'i(uranţ#B )irma importatoare %a tre5ui '# )ie (arantat# "e c#tre o 5anc# "in ţara importatorului 'au "intr@o ţar# terţ# cre"itul cump#r#tor 'e (arantea/#F , liniile de credit: au la 5a/# acor"uri inter(u%ernamentale care pre%#" (arantarea "e c#tre
in'tituţiile 'tatului a cre"itelor "e'tinate pentru reali/area unor o5iecti%e "e %alori mariB !n limitele unui pla)on 'ta5ilit şi pentru e)ectuarea ac7i/iţiilor "in ţara cre"itoareF ace'tea 'unt "e'c7i'e "e c#tre in'tituţii )inanciare "in ţara e,portatoare !n )a%oarea unor in'tituţii )inanciare "in ţara importatoareF o )orm# 'pecial# o repre/int# creditul consorţial )olo'it !n ca/ul unor o5iecti%e economice "e mare %aloare şi comple,itateF , creditele de asistenţă: 'e acor"# "e c#tre a(enţii (u%ernamentale "in ţ#rile "e/%oltate pe
perioa"e )oarte lun(iB !n con"iţii "e )a%oareB unor ţ#ri !n cur' "e "e/%oltare care pre/int# un intere' politicB economicB militar pentru ţara cre"itoareF , asigurarea şi garantarea creditelor de e'port: 22
, asigurarea 'e )ace pentru creditul furnior: urm#reşte acoperirea ri'cului e,portatorului
"e a nu !nca'a la 'ca"enţ# contra%aloarea m#r)urilor %n"ute pe cre"itF 'e )ace "e c#tre o in'tituţie 5ancar# "in ţara e,portatoruluiF , garantarea 'e )a ce pentru creditul cumpărător: pre'upune o5li(aţia a'umat# "e o
in'tituţie 5ancar# "in ţara importatorului )aţ# "e 5anca cre"itoare "in ţara e,portatorului "e a ac7ita contra%aloarea m#r)ii li%rate pe cre"it !n ca/ul !n care importatorul "e%ine in'ol%a5il. 3ăsuri de stimulare de natură valutară: , primele valutare: 'unt un )el "e prime in"irecte 5oni)icaţii care 'e acor"#
e,portatorilor "e c#tre 5#nci cu oca/ia con%ertirii %alutei o5ţinut# "in e,port !n mone"a naţional#B la un cur' mai a%anta3o' "ect cel o)icial 'au "ect cur'ul pieţei cur' cu prim#F 'e acor"# 'electi%B pe (rupe "e m#r)uri 'au pe /one (eo(ra)iceB urm#rin" reali/area anumitor intere'e economiceF , deprecierea monedei naţionale: e'te o m#'ur# "e 'timulare a e,porturilor atunci cn"
ritmul "e "epreciere a mone"ei naţionale 'e pro"uce mai rapi" "ect re"ucerea puterii 'ale "e cump#rareF are ca e)ect promo%area e,porturilor numai "ac# cererea pentru pro"u'ele re'pecti%e e'te ela'tic# !n raport cu preţurileF !n anumite 'ituaţiiB acea't# practic# e'te con'i"erat# "rept "umpin( %alutarB )iin" contracarat# cu m#'uri "e retor'iune.
23
CAPITOLUL II: 'ana(ementul strate(ic in companiile internationale
#.1. )eneralitati pri&in! companiile internationale
-on"iali/area pro"uctiei a "e%enit un )enomen e%i"ent in economia contemporana: pro"u'e purtan" o anumita marca 'unt )a5ricate in mai multe tariB con'iliile "e a"mini'tratie ale multor )irme mari 'unt con'tituite "in mem5ri "e nationalitati "i)erite 'au )enomene 'ociale "eclan'ate intr@o anumita tara 'e pot mani)e'ta 'imultan in intreprin"eri 'imilare "in cele mai in"epartate colturi ale lumii. A(entii economiei care creea/a ace't uni%er' multi"imen'ional care "epa'e'te (ranitele nationale 'i care repre/inta o )orta economica mai mare c7iar 'i "ecat a unor tari 'unt societatile multinationale "enumite 'i societati transnationale 'au companii internationale. In ciu"a "i%er'itatii in pri%inta terminolo(iei 'i a unor "eo'e5iri "e le(i'latieB
ace'te 'ocietati au un numar "e tra'aturi comune 'i "e)initorii. Societatea multinationala e'te re/ultatul e,tin"erii acti%itatii unei intreprin"eri in a)ara
(ranitelor propriei tariB alcatuin" a't)el un comple, internationalB )ormat "intr@o 'ocietate principala @ societatea mama , 'i un nu mar "e filiale implantate in "i)erite tari. De re(ulaB 'ocietatea multinationala pro"uce acolo un"e e'te mai ie)tinB %in"e acolo un"e are piata 'i repatria/a pro)iturile acolo un"e ni%elul impo/itelor e'te mai 'ca/ut. Societatea transnationala e'te 'i ea o e,pre'ie a 'upranationalitatii. Termenul in (eneral
e'te )olo'it "e Natiunile UniteB iar in mo" 'peci)ic 'e re)era la acei a(enti economici 'upra@ nationali care i'i coor"onea/a acti%itatile in toate tarile in care 'unt implantatiB crean" o retea "e cartiere (enerale 'u5 )orma unor 'ocietati care 'unt in proprietate e,clu'i%a a nationalilor 'i 'unt a't)el con"u'e "e ace'tia incat 'ocietatea@mama 'a 5ene)icie/e "e ma,imum "e economii "e 'cara. Ea aloca pro"uctia pe o piata mon"iala unicaB "upa lo(ica economicaB optimi/ea/a pro"uctia 'i "i'tri5utia pe /one (eo(ra)ice lar(i. Prin in'a'i natura eiB 'ocietatea tran'nationala con'i"era economia in termeni ne@nationali iar re'ur'ele nu repre/inta acti%e nationale ci o parte a 'i'temului economic tran'national. Compania "enumita transnationala 'au panglo!ala tin"eB a'a"arB 'a opere/e "intr@o per'pecti%a internationalaB 'a )ie li5era "e aptitu"ini le(ate "e o anumita taraB a'a incat ea poate )i cotata pe mai multe 5ur'e 'imultan. Ec7ipa 'a mana(eriala poate pro%eni "in mai multe tariB oportunitatile "e pro)it 'unt e'timate la 'cara (lo5alaB iar mana(ementul 'au poate )i preocupat "e competiti%itatea (lo5ala a companiei in relatie cu alti competitori (lo5ali. In continuareB 24
principalele mi3loace prin care o multinationala tra"itionala 'e tran')orma intr@o or(ani/atie tip retea tran'nationala: Incura3area retelelor internationale 'i a tuturor canalelor "e comunicatie tran')rontaliere. Crearea oportunitatilor pentru contacte internationale in)ormale. Politicile "e recrutare a per'onalului pentru a a'i(ura cele mai a"ec%ate aptitu"ini pe 5a/e internationale. Inlocuirea proce"eelor nationale cu (rupuri "e proiect internationaleB ec7ipe 'i Qinainta'iQta'< )orce'. Intarirea unitatilor )unctionale "e a)aceri 'i 'ectorialeB a "epartamentului "e monitori/are a clientilorB pe 'eama unitatilor (eo(ra)ice nationale. Implicarea participarii internationale in plani)lcareB monitori/are 'i mana(ement. Crearea re'pectului reciproc pentru intele(erea 'i con'tituirea "i)erentelor culturale 'i a %arietatii culturale re'ur'elor 'i )acilitatilor pe 5a/e nationale 'i incura3area utili/arii in comun a internationale. Con'truirea inter)etelor intre retelele nationale 'i "e/%oltarea 'i'temelor in)ormatice (lo5ale 'i "e telecomunicatii. Incura3area cre'terii or(anice 'i 'c7im5arii "e putere 'i re'ur'e in a)ara centrelor i'torice "e in)luenta 'i putere 5irocraticaB in /ona cu cele mai multe oportunitati "e piata. Deci 'e poate a)irma ca motorul tran'nationalitatii e'te preocuparea pentru primor"ialitatea clientului. ocietatile tran'nationale i'i 3u'ti)ica e,i'tenta prin )aptul ca ra'pun" cu multa promptitu"ine ne%oilor pietii localeB intr@o maniera (lo5ala 'i )olo'e'c cu "eo'e5ita maie'trie )lu,urile in)ormationale cele mai a"ec%ateB in'i'tan" a'upra unui control mai accentuat e,ercitat "e catre 'ocietatea@mama a'upra )ilialelor. Unii autori1 i(nora termenul "e tran'nationalitate 'i 'epara 'ocietatile multinationale in "oua cate(orii: compania glo!ala1 cea care inte(rea/a operatiunile "in mai multe tariB cele care proiectea/a un pro"u' 'au 'er%iciu pentru un 'e(ment "e piata 'au care pro"uce "i)erite parti componente in mai multe tari 'i societatile "multidomestice#$ acelea care "erulea/a o acti%itate unica "ar permit operationali/area ei in"epen"ent in )iecare tara in parte.
1
Druc
e.(. or(ani/atia tran'nationala "e protectie a me"iului 25
Un mo"el 'pecial "e punte intre 'ocietatile tran'nationale 'i multinationale o repre/inta cele "oua mo"ele@Unile%er 'i 7ell@am5ele 'ocietati multinationale an(lo@olan"e/e care )unctionea/a pe principiul tran'nationalitatii. rupul Ro=al@Dutc7 7ellB ca "e alt)el 'i Unile%erB e'te con"u' "e "oua )irme total "i'tincte: una olan"e/a 'i cealalta en(le/aB cu cele "oua cartiere (enerale "e la Ja(a 'i Lon"ra. Rolul (rupului e'te "e a mo5ili/a capitalul 'i "e a anali/a re/ultatele )inanciare o5tinute "e unitati operationale? "in tarile in care (rupul e'te pre/ent. Unitatile operationale 'unt autonomeB in raport "irect cu talia lorB )un" re'pon'a5ile "e ela5orarea planului "upa care i'i "e')a'oara acti%itatile. In le(atura cu ace't a'pectB in )ata (rupului 'e pune pro5lema corelarii 'trate(iei 'i politicii unitatilor operationale cu cele (lo5ale ale (rupului. Tot cu re)erire la terminolo(ieB 'ocietatile multinationale apar a"e'ea 'i 'u5 "enumirea "e corporatii multinationale. TermenulB in'aB nu e'te "e'tul "e cuprin/atorB caci ace'te 'ocietati nu
'unt o caracteri'tica e,clu'i%a a in"u'triei un"e corporatia e'te )orma "e or(ani/are 'peci)ica. A'emenea 'ocietati 'unt pre/ente 'i in alte 'ectoare cum ar )i in con'ultantaB au"itin(B pu5licitate care pot )i in e(ala ma'ura corporatii "ar 'i 'ocietati "e tipul a'ociatie?$. In"i)erent "e "elimitarile terminolo(ice care au mai mult importanta 'emanticaB ceea ce e'te important "e 'tu"iat 'unt ne%oile "e reor(ani/are a acti%itatii oricarei intreprin"eri atunci can" ea "epa'e'te (ranitele nationale. A5or"area mon"iala a pietelor 'i unitatilor "e pro"uctieB o )ilo/o)ie (lo5ala inte(rata care pri%e'te in mo" e(al operatiunile pe piata locala 'i in a)ara (ranitelorB crearea noilor 'tructuri in 'ocietatea@mamaB )ormarea )ilialelorB inte(rarea acti%itatilor internationale in celelalte acti%itati ale intreprin"erii 'unt a'pecte mana(eriale importanteB care au 'emni)icatie 'i tre5uie anali/ate "incolo "e "elimitarile terminolo(ice. De aceeaB re)eririle care urmea/a 'e %or )ace la societatile multinationale ca societati economice care poseda unitati de productie in mai mult de o tara si care derulea%a afaceri de o anumita amploare#1& .
#.#. E$ecte ale pre*enţei $irmelor internationale
Di%er'ele (rup#ri naţionaleB att "in ţ#rile (a/"#B ct şi "in ţ#rile "e pro%enienţ# ale )irmelor internaţionale reacţionea/# "i)erit la ace'te corporaţii internaţionale. Unele con'i"er# ace'te !ntreprin"eri ca )iin" un 5ene)iciuB altele %#" !n ele un pericolB !n'# cele mai multe %or $
A"ica "e tip partner'7ip
&
elicia PopaB-ana(ementul )rmelor romane'ti in relatie cu 'ocietatile multinationaleB9ucure'ti $$$ 26
%e"ea un ame'tec "e e)ecteB iar politicile şi pre%e"erile le(ale %or re)lecta un ame'tec "e re'tricţii şi 'timulente. 2.2.1. 'fecte asupra ţării ga%dă +ene$iciile ţ"rilor (a*!"
DeşiB ţ#rile (a/"# au temeri 'u5'tanţiale !n le(#tur# cu )irmele internationaleB aproape toate ţ#rile lumiiB nu numai c# accept# ace'te !ntreprin"eri 'tr#ineB "ar şi !ncearc# continuu '# le atra(# printr@o 'erie lar(# "e 'timulente. A't)elB pentru cele mai multe 'tateB 5ene)iciile o5ţinute "e pe urma internationalelor 'unt 'emni)icati%eB mai ale' c# e)ectele ne(ati%e ale ace'tora pot )i controlate. Unul "intre cele mai importante a%anta3e o)erite "e )irmele internationale ţ#rilor (a/"# e'te mo5ili/area şi utili/area pro"ucti%# a in%e'tiţiilor "e capital. S#rile !n cur' "e "e/%oltareB ca şi anumite re(iuni şi 'ectoare economice ale ţ#rilor in"u'triali/ate "e'eori nu "i'pun "e capitalul nece'ar pentru a@şi "e/%olta in"u'trii care '# utili/e/e re'ur'ele naturale e)icientB '# pro"uc# 5unuri )olo'itoare şi '# (enere/e locuri "e munc# şi %enit. ;n ace't ca/B mo5ili/area capitalului in%e'tiţionalB c7iar "ac# ace'ta implic# rein%e'tiri 'u5'tanţiale ale cşti(urilor )ilialelor 'tr#ine 'au tran')erul "e )on"uri "in ţ#rile "e pro%enienţ# 'pre ţ#rile (a/"#B accelerea/# in"u'triali/area B care nu poate a%ea loc )#r# in)u/ii mari "e capital. in(aporeB TaianB T7ailan"aB -alaie'ia şi Coreea "e u" 'unt a"e'eori citate ca şi ţ#ri care au )olo'it in%e'tiţiile 'tr#ine şi politicile comerciale pentru a o5ţine in"u'triali/areaB creşterea acti%it#ţii "e e,port şi o remarca5il# creştere a %enitului lor pe locuitor. Un num#r mare "e ţ#ri au pro)itat "e )le,i5ilitatea internationalelor pentru a le atra(e !n arii mai puţin "e/%oltate ale ţ#rii. Corporaţiile internationale 'unt a"e'ea mai recepti%e la 'timulenţi "ect )irmele in"i(ene. S#rile (a/"# 'unt !n(ri3orate "e e)ectul pro"u' "e )irmele internationale a'upra 5alanţei "e pl#ţi şi acu/aţii "e "ecapitali/are apar )rec%ent "atorit# "i)erenţelor "intre in)lu,ul "e capital !n ţara (a/"# şi )lu,ul 'pre e,terior al capitalului pentru "i%i"en"eB "repturi "e autor şi alte 'er%icii. Ra=mon" 6ernon arat# !ntr@un 'tu"iu e)ectuat pentru Naţiunile Unite c# ace't ar(ument e'te nepotri%it pentru c# nu a3ut# la m#'urarea mo"i)ic#rilor pro"u'e !n pro"ucţia naţional# "e in%e'tiţii 'tr#ineB mo"i)ic#ri care au a"e'eori e)ecte po/iti%e a'upra 5alanţei "e pl#ţi a ţ#rilor (a/"#. 27
;n plu'B )ilialele manu)acturiere ale )irmelor internationale pot pro"uce 5ene)icii 'emni)icati%e ţ#rii (a/"# prin 'u5'tituirea importurilor şi promo%area e,porturilor. Primul 5ene)iciu 'e re)er# la pro"u'ele care !nainte erau importate pro%ocn" pier"eri !n 5alanţa "e pl#ţiB iar acum 'e reali/ea/# !n propria ţar# "atorit# in%e'tiţiilor 'tr#ine. O 'erie "e "ate arat# c# )ilialele internationalelor 'unt mai e)iciente !n a e,porta pro"u'ele lorB mai ale' cele manu)acturateB "ect )irmele in"i(ene. Deşi nu e'te o conclu/ie (eneral acceptat# cu pri%ire la e)ectele corporaţiilor internationale a'upra 5alanţei "e pl#ţiB 'tu"iile e)ectuate "e 6ernonB -a= şi Ho7n Dunnin( arat# c# )irmele internationale contri5uie cu un 'urplu' la 5alanţa "e pl#ţi a ţ#rii (a/"#B nea%n" un e)ect ne(ati% a'upra ace'teia. S#rile urm#re'c o5ţinerea "e in%e'tiţii 'tr#ine şi "atorit# )aptului c# !n ace't mo" pot 5ene)icia "e tran')erul "e te7nolo(ie şi priceperi mana(eriale. Pro"u'ele şi proce'ele "e/%oltate oriun"e !n reţeaua internationalei 'e "i'per'ea/# rapi" !n toate )ilialele )irmei internationaleB 5ene)iciin" "e ele toate ţ#rile att (a/"#B ct şi "e pro%enienţ#. S#rile (a/"# aprecia/#B "e a'emeneaB )aptul c# )irmele internationale (enerea/# numeroa'e 'ume "in impo/itarea %eniturilor 'aleB 'ume pe care 'tatul le poate )olo'i !n intere' propriu. Le(#turile pe care )ilialele corporaţiilor tran'naţionale le 'ta5ile'c cu partenerii 5ene)iciari "in ţ#rile "e implantare potB "e a'emeneaB '# marc7e/e competiti%itatea )irmelor locale a)late !n acea't# po'tur#. E)ectele 'unt con"iţionate "e o mulţime "e elementeB !ntre care tipul "e acti%itate economic#B ţaraB 'trate(ia tran'naţionaleiB m#'ura !n care )iliale %in"e pro"u'ul re'pecti% c#tre terţi 'au "eci"e '# !l inte(re/e !n 'tructurile 'ale (eneratoare "e %aloare a"#u(at#. ;n (eneralB pot )i "i'tin'e trei tipuri "e le(#turi 'ta5ilite "e )ilialele corporaţiilor tran'naţionale cu )irme clienţi "in ţ#rile (a/"#B 5ene)ice pentru cele "in urm#: •
!ncura3area acti%it#ţilor locale "e prelucrare 'ecun"ar# a pro"u'elor primare
(enerate "e )ilialele corporaţiilor tran'naţionale "in 'ectorul a(ricol. -inier 'au petrolierF •
le(#turile 'ta5ilite cu cump#r#torii in"u'triali "e pro"u'e te7nice ela5orateB care
inclu" )urni/area "e a'i'tenţ# %i/n" utili/area şi !ntreţinerea maşinilor şi utila3elorF •
le(#turi cu )irmele "e comerciali/areB !n conte,tul c#rora )ilialele potB "e
a'emeneaB '# )urni/e/e a'i'tenţ# !n ceea ce pri%eşte in'trucţiunile "e utili/are şi caracteri'ticile
28
te7nice ale pro"u'elor %n"ute. E'te ca/ul auto%e7iculelorB pro"u'elor electroca'niceB al ec7ipamentelor a(ricole iarB !ncepn" cu anii & @ $&B al computerelor per'onale . Realitatea )urni/ea/# 'u)iciente "o%e/i
!n )a%oarea
ultimelor "ou# cate(orii "e
le(#turiB )iin" recuno'cut# reuşita )irmelor internationale !n a 'u'ţine a'i(urarea anumitor 'tan"ar"e "e calitate la ni%elul con'umatorilor interme"iari şi )inali ai pro"u'elor lor in"u'trialeB tocmai ca urmare a impactului a'upra propriei reputaţii. Deşi e'te periculo' '# 'e tra(# conclu/ia c# elementul "e e,traneitate !n e,clu'i%itate e'te acela care in"uce e)ectele 5ene)ice pentru )irmele localeB totuşi e,perienţa "ar şi intere'ele corporaţiilor tran'naţionale pot 3u'ti)icaB !n 'u)icient# m#'ur#B acea't# i"ee. ;n ceea ce pri%eşteB !n'#B primul tip "e le(#turi menţionat 'timularea acti%it#ţilor "e prelucrare 'ecun"ar#B 'ituaţiile ate'tate "e realitate 'unt contra"ictorii. Unele ţ#ri !n "e/%oltare 'u'ţin c7iar c# corporaţiile tran'naţionale nu numai c# nu au acţionat !n ace't 'en'B "ar c7iar au !mpie"icat a't)el "e acti%it#ţi '# 'e "e/%olteB reali/n" prelucrarea pro"u'elor primare !n ţ#rile lor "e ori(ine. La !nceputul anilor 1&B 'pre e,emplu numai circa o treime "in minereurile e,tra'e !n ţ#rile !n "e/%oltare erau prelucrate !n ace'te ţ#ri. E,i't# !n'# şi "o%e/i !n 'en' contrarB "o%e/i care "emon'trea/# c#B prin a%anta3ele lor 'peci)iceB corporaţiile tran'naţionale pot !ncura3a !ntr@o mai mare m#'ur# "ect )irmele locale "e/%oltarea "e acti%it#ţi creatoare "e %aloare a"#u(at# !n a%al "e propriul lor "omeniu "e implicare economic#. ;n ţ#rile "e/%oltateB precum Cana"aB Au'traliaB ermaniaB -area 9ritanieB in%e'tiţiile 'tr#ine "irecte au impul'ionat şi 'pri3init "e/%oltarea unor 'ectoare precum petroc7imiaB pro"ucţia "e ma'e pla'ticeB pro"ucţia "e componente auto şi electrice. ;ntr@o 'erie "e ţ#ri !n "e/%oltareB !n mo" "eo'e5it !n ilipineB -alaie'iaB T7ailan"aB In"one/iaB CamerunB pro"ucţia primar# "e peşteB )ructe tropicaleB tutunB ulei "e palmierB 2
c7ere'tea a )o't urmat# "e "e/%oltarea proce'elor "e prelucrare 'ecun"ar# . Pentru a particulari/a e)ectele "e antrenare (enerate "e )irmele cu capital 'tr#in "in 'paţiul )irmelor locale 5ene)iciare ale pro"u'elor 'au 'er%iciilor celor "inti ne %om opri a'upra operaţiunilor )irmei Coca Cola !n Romnia. Con)orm 'tu"iului reali/at !n $$* "e un (rup "e cercet#tori "e la Uni%er'it= o) out7 Carolina UAB ace'te e)ecte con'tituie cel mai important impact economic al in%e'tiţiilor reali/ate "e )irma menţionat# !n Romnia. ;n mo" concretB e'te %or5a "e'pre !ncura3area "e/%olt#rii unui )oarte mare num#r "e "etailiştiB pentru care "e')acerea
An"a -a/ilu Transnaţionalele şi competitivitatea. O perspectivă este,europeanăB E"itura Economic#B 9ucureştiB $$$ 2 An"a -a/ilu Transnaţionalele şi competitivitatea. O perspectivă este,europeanăB E"itura Economic#B 9ucureştiB $$$B p.40 29
pro"u'elor Coca Cola a )o't "eci'i%#. e aprecia/# c# 2&.&&& 2*.&&& "e mici puncte "e "e')acere c7ioşcuri au !nceput '# )uncţione/e pe acea't# 5a/#B !n timp ce mai multe altele care "e')#ceau o (am# mai %ariat# "e pro"u'e ar )i "at )aliment )#r# pro"u'ele Coca Cola. De a'emeneaB unele e'tim#ri arat# c# apro,imati% 01 "in ci)ra "e %n/#ri a ace'tor "etailişti e'te reali/at# pe 5a/a %n/#rilor "e pro"u'e Coca @ ColaB !n timp ce num#rul "e locuri "e munc# 'u'ţinute "e re'pecti%ele %n/#ri 'e 'ituea/# !ntre 2+.$&& şi 4*.1&& un ni%el al multiplicatorului num#rului "e locuri "e munc# "e &G la. Dincolo "e ace'taB numeroşi "etailişti au 5ene)iciat "e a'i'tenţa Coca Cola !n ceea ce pri%eşte or(ani/area punctelor "e %n/areB inclu'i% pe 5a/a ec7ipamentelor )ri(ori)ice şi a materialelor "e reclam# )urni/ate (ratuit. -ai mult c7iarB 'tu"iul 'u'ţine c# )irma Coca Cola e'te cea care a intro"u' pentru prima oar# !n Romnia 'er%iciile "e li%rare la "etaili't )#r# plata 'er%iciului "e tran'port "e c#tre ace'ta. Deşi multe comentarii ale 3urnaliştilorB aca"emicienilor şi politicienilor 'cot !n e%i"enţ# e)ectele ne(ati%e ale internationalelor a'upra ţ#rilor (a/"#B acţiunile celor mai multe (u%erne ale ace'tor ţ#ri 'unt !n"reptate 'pre atra(erea in%e'tiţiilor 'tr#ine pentru a 5ene)icia "e a%anta3ele (enerate "e ace'tea. Preocup"rile ţ"rilor (a*!"
S#rileB !n 'pecial cele "e/%oltateB care 'er%e'c "rept (a/"e in"u'triei e,tracti%eB acu/# a"e'eori )ilialele e,tracti%e "e >)urtul? re'ur'elor naturale petrolB 5au,it#B aram# etc. şi "e o5ţinerea unor pro)ituri 'emni)icati%e "in a%erea naţional#. Pro"ucţia e'te e,portat#B mana(ementul e'te 'tr#inB iar 5ene)iciile 'pore'c 5un#'tarea 'ociet#ţilor 'tr#ine. Datorit# importanţei re'ur'elor 'tr#ineB )irmele 'tr#ine şi (u%ernul ţ#rii 'ale (n"e'c '# cola5ore/e şi uneori inter)erea/# pentru a prote3a in%e'tiţiile "e tul5ur#rile "e or"in politic şi 'ocial "in ţara (a/"#. e poate conclu/iona c#B )irmele 'tr#ineB 'pri3inite "e (u%erne puternice e,ploatea/# relati%a 'l#5iciune şi 'u5"e/%oltarea ţ#rilor (a/"#B !ncercn" '# o5ţin# un pro)it con'i"era5il "e pe urma re'ur'elor lor naturale. Ace't punct "e %e"ereB puţin e,a(eratB re)eritor la a'pectele ne(ati%e ale )irmelor internaţionale an(a3ate !n operaţiuni e,tracti%e nu poate )i e,tin' şi a'upra )irmelor internationale manu)acturiere. Ace'tea "in urm# 'unt mult mai 5ine inte(rate !n economia şi 'ocietatea ţ#rii (a/"#. ;n multe ca/uriB operaţiunile "e e,tracţie par a )i reali/ate !n !ntre(ime "e !ntreprin"eri 'tr#ineB "oar c# ele )olo'e'c )orţa "e munc# local#. ilialele )irmelor 'tr#ine manu)acturiere au 30
"e%enitB !n mare parteB pioni ai 'cenei locale. Pro"u'ele lor 'unt con'umate şi pe plan localB 'ituaţie "atorat# unor ma'i%e companii "e pu5licitate reali/ate pentru atra(erea "e con'umatori şi pentru a crea pre"i'po/iţii pentru pro"u'. eneral %or5in"B )irmele manu)acturiere 'unt mult mai 5ine cercetate !n ţ#rile (a/"# "ect operaţiunile e,tracti%e. -ulte ţ#ri (a/"# 'e tem c# prin m#rime şi 5un#'tareB )irmele internationaleB )ie ele "in "omeniul e,tracti% 'au manu)acturierB %or "omina economiile lor. Ace'te )irme internationale au ci)ra %n/#rilor mai mare "ect P.N.9.@ul multor 'tateB )ie ele c7iar in"u'triali/ate. A'emenea comparaţii 'e )ac pentru a 'coate !n e%i"enţ# puterea e,traor"inar# a )irmelor internationale. A'emenea "ate !nt#re'c temerea c# internationalele au m#rimea şi puterea nece'ar# pentru a "omina 'tatele 'la5e. Dar ace'te "ate 'unt !nşel#toareB a't)el o )irm# ca eneral -otor' ar tre5ui '#@şi mo5ili/e/e toate re'ur'ele 'ale pentru a in)luenţa o ţar# ca 9el(ia. O alt# temere e'te c#B !n interiorul unui anumit 'tatB in%e'tiţiile 'tr#ine pot "omina cele mai a%an'ate in"u'trii "in punct "e %e"ere te7nolo(icB cele mai pro)ita5ile şi cele mai 'u'cepti5ile "e "e/%oltare. tu"iile au ar#tat c# internationalele americane tin" '# in%e'tea'c# !n in"u'triile cele mai pro)ita5ile ale ţ#rilor (a/"# şi '# "e%in# mai pro)ita5ile "ect competitorii lor locali. Ca re/ultatB !n ţ#rile (a/"# tot mai multe 'ectoare economice 'unt controlate "e )irmele internationale "ect "e cele naţionale. Deci/iile critice 'unt luate la 'e"iile )irmei "in alte ţ#riB ceea ce )ace "i)icil in)luenţarea lor "e c#tre ţ#rile (a/"#. Controlul 'tr#in al lu#rii "eci/iilor )ace ca ţara (a/"# '# 'e 'imt# )#r# puterea nece'ar# in)luenţ#rii "eci/iilor cu puternic impact a'upra ţ#rii lor. Ace't punct "e %e"ere e'te lar( !mp#rt#şit "e mulţi "in UA. S#rile (a/"#B in"i)erent "e ni%elul "e in"u'triali/are 'e temB "e a'emeneaB "e circum'tanţele pe care le %a pro"uce "epen"enţa te7nolo(ic# )aţ# "e UA 'au alte 'tateB cum e'te Haponia. Ace't proce' e'te 'u'ţinut "e centrali/area acti%it#ţilor "e cercetare şi "e/%oltare !n ţ#rile "e pro%enienţ# ale internationalelor şi "e emi(rarea oamenilor "e ştiinţ# 'pre ţ#rile "e ori(ine a internationalelor 'au 'pre )ilialele locale ale )irmelor 'tr#ine. De a'emeneaB )irmele internationale cer preţuri "eo'e5it "e mari ţ#rilor (a/"# pentru te7nolo(ia pe care o "e/%olt# 'au o aplic#. Uneori acea't# te7nolo(ie e'te %ec7eB "ar companiile continu# '# o5ţin# pro)ituri nemeritate pe 'eama ţ#rilor (a/"#. Un alt incon%enient e'te tran')erul 'pre ţ#rile (a/"# a unor te7nolo(ii nepotri%iteB acea't# !n'emnn" c# te7nolo(ia e'te prea 'cump# pentru o ţar# care "oreşte '# cree/e locuri "e munc# pentru şomeri. 31
E'te urm#ritB "e a'emeneaB impactul pe care !l au corporaţiile internationale a'upra 5alanţei "e pl#ţi a ţ#rilor (a/"#. Cei care critic# internationalele 'u'ţin c# ace'tea au un e)ect ne(ati% a'upra 5alanţei "e pl#ţiB contri5uin" la creşterea "e)icitului ace'teiaB "eoarece )irmele internationale 'cot "in ţar# mai mult# %alut# "ect a"uc. A'pectele ne(ati%e ca: repatrierea pro)ituluiB "o5n/iB licenţeB "i%er'e 'er%icii "e
mana(ementB c7eltuieli "eterminate "e
importurile "e ec7ipament nece'ar le "ep#şe'c "e multe ori pe cele po/iti%e: in)lu,ul "e noi capitaluriB economiile re/ultate "in 'u5'tituirea importurilorB cşti(uri "in e,porturiB care apar !n ca"rul 5alanţei "e pl#ţi. Un alt impe"iment cu care 'e con)runt# ţ#rile (a/"# e'te "i)icultatea o5ţinerii unor "ate e,acte re)eritoare la acti%it#ţile "e')#şurate "e )irmele internationale. In)ormaţiile re)eritoare la tran/acţiile )inanciareB preţurile "e tran')erB pl#ţi pentru licenţe şi "repturi "e autor şi cele re)eritoare la pro)itul o5ţinut 'unt nece'are pentru crearea unor politici a ţ#rilor (a/"#B "ar "e cele mai multe ori a't)el "e in)ormaţii 'unt (reu "e "o5n"itB ace't lucru )iin" uneori c7iar impo'i5il "e reali/at. ;n con'ecinţ# e,i't# o 'u'piciune c# internationalele pot '# 'e a'cun"# !n 'patele comple,it#ţii )inanciare cu a3utorul c#reia pot e%ita plata ta,elor. Internationalele pot '# u/e/e "e internaţionali'mul lor pentru a e%ita politicile ţ#rilor (a/"#. Re(lement#ri pri%in" 'i(uranţa lucr#torilorB re(uli pri%in" controlul polu#riiB re'tricţii !mpotri%a "ro(urilor pot )i ocolite "e )irmele internaţionale prin locali/area lor !n ţ#ri !n care a'emenea preocup#ri nu )ac parte "in politica (u%ernului. 9i)urcaţia "intre economia naţional# şi )irmele internationale e'te re/ultatul a5ilit#ţilor )irmelor 'tr#ine "e a atra(e )actorii "e pro"ucţie !n ţ#rile (a/"#. O remuneraţie mai 5un# şi mai mulţi an(a3aţi cali)icaţi !n ca"rul internationalelor 'e lea(# "e 'i'temul economic (lo5alB "ar e'te !n creştere pr#pa'tia "intre 'tilul "e %iaţ# şi orient#rile ace'tora şi cele ale compatrioţilor lor care nu au nimic "e@a )ace cu economia mon"ial#. Internationalele 'untB "e a'emeneaB criticate "e intro"ucerea unui mar
32
co'turile. S#rile (a/"# au "e/%oltat şi implementat o lar(# %arietate "e politici care conţin re/ol%#ri pentru pro5lemele pre/entate mai !nainte. ;n conclu/ieB 'e pare c# e,i't# trei 'ur'e "e con)lict (enerate "e e,i'tenţa şi acţiunea internationalelor !n ţ#rile (a/"#. ;n primul rn"B )irma multinaţional# e'te o entitate 'tr#in# care 'e comport# !ntr@un mo" neo5işnuitB "i)erit 'au incorect "in punctul "e %e"ere al ţ#rii (a/"#. ;n al "oilea rn"B corporaţia e'te perceput# ca o )irm# a'ociat# cu o ţar# 'tr#in# ţara "e pro%enienţ# care ştie '#@şi e,ercite in)luenţa a'upra ţ#rii (a/"# prin interme"iul mecani'mului corporaţiei internationale. ;n al treilea rn"B )irma multinaţional# e'te o entitate internaţional# capa5il# '# pro)ite "e inter"epen"enţele economice "intre 'tate )#r# a )i 'u5iectul re(ulilor şi re(ulamentelor unei a(enţii internaţionale compara5il#. Con)lictul "intre )irmele internationale şi ţara (a/"# continu#B acea'ta "in urm# !ncercn" '# "etermine şi '# controle/e natura relaţiilor lor cu internationaleleB care ;şi "ore'c 'ta5ilitate şi li5ertatea "e a@şi con"uce a)acerile !ntr@o manier# li5eral#. 2.2.2. 'fecte asupra ţării de srcine +ene$iciile ţ"rilor !e ori(ine a $ irmelor internationale
6oi pre/enta !n continuare cte%a "in ar(umentele principale care 'pri3in# acti%itatea )irmelor internationaleB !n 'pecial a celor americane. e con'i"er# c# ace'te )irme au "eterminat un 'urplu' al 5alanţei "e pl#ţi americaneF au menţinut !ntreprin"erile americane competiti%e att pe piaţa intern#B ct şi pe piaţa e,tern#F iar natura lor internaţional# a >7r#nit? )orţa "e munc# american#. Per)ormanţele )irmelor internationale americane le@au "ep#şit pe cele ale 'ectoarelor neinternaţionali/ate ale economiei. Ieşirile pe )on"uri "eterminate "e in%e'tiţiile 'tr#ine "irecte americane au )o't "ep#şite "e 5ene)iciile o5ţinute "in acti%itatea "e e,port şi %enitul o5ţinut "in repatrierea pro)iturilorB "repturi "e autorB plata "o5n/ilor şi alte ta,e. E%i"enţele Departamentului "e Comerţ arat# c# !ntreprin"erile internationale 'unt !n 'pecial e,portatori acti%iB mai ale' 'pre )ilialele lor "in alte ţ#ri. ;n anul $$&B "e e,empluB +0 "in e,porturile americane nele(ate "e a(ricultur# au implicat )lu,uri "e 5unuri "e la )irmele internationale americane 'pre )ilialele lor e,terne. Ocuparea )orţei "e munc# e'te un alt )actor care tre5uie luat !n "i'cuţieB 'uporterii )irmelor internationale americane 'u'ţinn" c# (ra"ul "e ocupare al )orţei "e munc# ar 'c#"ea "ac# )irmele nu ar a%ea un caracter internaţional. ;n plu'B nu numai e,porturile )irmelor 33
internationale 'unt mai mari "ect a concurenţei naţionaleB "ar şi in%e'tiţiile lor locale şi ocuparea )orţei "e munc# au o rat# mai rapi"# "e creştere "ect a )irmelor naţionale. -oti%ul e'te c# operaţiunile internaţionale 'timulea/# componenta local# a a)acerii. uporterii )irmelor internationale re'pin( acu/aţia con)orm c#reia acti%it#ţile ace'tor )irme tin" '# atra(# UA !n con)licte cu ţ#rile (a/"#. Ei con'i"er# c# "e cele mai multe ori e)orturile ace'tor )irme "e a creşte 5ene)iciile !n ţ#rile "e pro%enienţ# şi !n ţ#rile (a/"# 'unt !mpie"icate "e politicile şi "e comportamentul (u%ernului american. irmele internationale americane !mpreun# cu core'pon"entele lor "in ranţaB ermaniaB -area 9ritanie şi Haponia 'u'ţin c# internaţionali'mul lor a3ut# la (#'ireaB e,tra(erea şi prelucrarea materiilor prime care 'tau la 5a/a 5un#'t#rii lor naţionale. Conclu/ia e'te c# ţ#rile "e pro%enienţ# tre5uie '# a3ute la creşterea num#rului "e )irme internationale "atorit# numeroa'elor e)ecte po/iti%e "eterminate "e acti%itatea lor. Preocup"rile ţ"rilor !e ori(ine
Dac# pn# !n $1& 'e con'i"era c# )irma multinaţional# e'te un 5un al ţ#rii mam#B "up# aceea ele au )o't acu/ate c# pro)it# "e internaţionali'mul lor !n "etrimentul economiei naţionale şi a )orţei "e munc# naţionale. Pieţele 'tr#ineB apro%i/ionate !nainte prin e,porturi "in UAB 'unt acum apro%i/ionate "e )ilialele 'tr#ine ale corporaţiilor americane locali/ate pe ace'te pieţeB )apt ce are "rept con'ecinţ# pier"erea locului "e munc# "e c#tre o 'erie "e americani. Unele internationale americaneB !n 'pecial !n "omeniul electronicii şi@au !ncetat pro"ucţia !n UA şi au "e'c7i' )iliale 'imilare !n /one ale (lo5ului un"e 'e poate practica o remunerare mai re"u'# a )orţei "e munc#. Pro"u'ele reali/ate aici 'unt apoi importate !n UA. Ace'ta e'te un ca/ !n care )orţa "e munc# 'e e,port# pentru a pro)ita "e a%anta3ul unei remuner#ri mai 'c#/ute. Datorit# )irmelor internationaleB te7nolo(ii şi proce'e te7nolo(ice care au )o't reali/ate a"e'eori cu a3utorul )on"urilor o)erite "e (u%ernul )e"eral "e%in uşor "i'poni5ile altor ţ#ri prin interme"iul )ilialelor locale şi al acor"urilor "e licenţ#. Deşi )orţa "e munc# american# a repre/entat (rupul cel mai a)ectat "e e,portul locurilor "e munc#B cte%a mişc#ri ale )orţei "e munc# !n unele ţ#ri europeneB inclu/n" ermaniaB ue"iaB -area 9ritanie au "eterminat aceleaşi !n(ri3or#ri. Acea't# mişcare a )orţei "e munc# poate )i acceptat# atta timp ct rata şoma3ului e'te accepta5il# !n ţara mam#B "ar !n momentul !n
34
care acea'ta creşteB aşa cum '@a !ntmplat !n Europa !n anii &B )orţa "e munc# naţional# !ncepe '# reacţione/e. Internationalele americane 'untB "e a'emeneaB acu/ate c# au "eterminat e)ecte ne(ati%e a'upra 5alanţei "e pl#ţi americane. Pieţele "e'er%ite cn"%a "e e,porturile americane 'unt acum apro%i/ionate "e )ilialele locale ale internationalelor cau/n" 'c#"eri !n %eniturile pro%enite "in e,port. -ai multB importul "e electriceB te,tileB maşini şi alte pro"u'e "e la )ilialele "in 'tr#in#tate ale )irmelor internationale americane cau/ea/# o ieşire "e capital. De a'emeneaB pre%e"erile 'i'temului "e ta,e american permit corporaţiilor '#@şi p#'tre/e cşti(urile !n 'tr#in#tate şi '# e%ite impo/itarea lor pn# !n momentul repatrierii lor. Ieşirile actuale "e "olari 'u5 )orma in%e'tiţiilor pri%ate "e capital "etermin# o 'l#5ire a 5alanţei "e pl#ţi americane. Un alt re/ultat "eterminat "e 'i'temul "e ta,e e'te )aptul c# ţ#rile (a/"# pot o5ţine %enituri "in pro)itul rein%e'tit "e )irmele internationaleB atta timp ct pro)itul nu e'te repatriat. Criticii americani ai )irmelor internationale le acu/# c# )iin" prea mult ocupate "e e)icienţa şi pro)ita5ilitatea operaţiunilor lor ele uit# "e preocup#rile naţionale re)eritoare la şoma3B 5alanţa "e pl#ţiB cri/e monetare. Internaţionali'mul lor permite '# acţione/e !n interiorul şi e,teriorul (raniţelor unei ţ#riB inclu'i% ţara mam#. De a'emeneaB a't)el "e )irme 'unt "e'tul "e )le,i5ile pentru a 'e "i/ol%a le(al !n ţ#ri ca: UAB Cana"aB -area 9ritanie şi '# 'e 'ta5ilea'c# le(al !n marile para"i'uri )i'cale cum 'unt Antilele Olan"e/eB 9a7ama'. O alt# pro5lem# a%ut# !n %e"ere e'te e)ectul )irmelor internationale americane a'upra politicii şi relaţiilor cu e,teriorul. @a a)irmat c#B "atorit# %alorii mari şi a 'copurilor lar(i ale in%e'tiţiilor americane !n 'tr#in#tateB UA 'unt o5li(ate '# prote3e/e internationalele 'ale "in toat# lumea. Economia american# e'te att "e "epen"ent# "e in%e'tiţiile pe care le )ace !n 'tr#in#tate şi "e materiile prime o5ţinute "e )irmele 'ale cu pro)il e,tracti% "in ţ#rile !n cur' "e "e/%oltareB !nct politica e,tern# practicat# "e (u%ernul american e'te !n aşa )el ela5orat# !nct 'tatele (a/"# '# )ie recepti%e la in%e'tiţiile americane. Acţiunile in"epen"enteB in'en'i5ile şi uneori c7iar 'tupi"e ale )irmelor internationale americane şi ale )ilialelor lor pot "#una relaţiilor "intre UA şi ţ#rile (a/"#. E,i't#B "e a'emeneaB pericolul ca (u%ernele ţ#rilor "e pro%enienţ# '# )olo'ea'c# )irmele internationale ca in'trumente "e politic# e,tern#B pro%ocn" a't)el con)licte cu ţ#rile (a/"#. impla e,i'tenţ# a internationalelor americaneB )rance/e 'au 3apone/e "etermin# (u%ernele "e pro%enienţ# '# 'e ame'tece !n a)acerile ţ#rilor (a/"#. 35
;n multe ca/uriB preocup#rile ţ#rilor "e pro%enienţ# 'unt a'em#n#toare cu cele ale ţ#rilor (a/"#B am5ele a%n" impre'ia c# internaţionali'mul internationalelor "etermin# o )le,i5ilitate ale ace'tora care ameninţ# 'u%eranitatea naţional#. 2.2.3. 'fecte asupra economiei mondiale
O remarc# care 'e impune a )i )#cut# e'te aceea c#B la ni%elul 5alanţei "e pl#ţiB 'e a(re(# şi 'e re)lect#B !n mo" )ire'cB o 'erie "e e)ecteB "e3a a5or"ateB ale tran')erului "e re'ur'e reali/at prin in%e'tiţii 'tr#ine "irecteB "ar şi ale e)ectelor "e pro)un/ime ale operaţiunilor corporaţiilor tran'naţionale a'upra a%anta3elor competiti%e ale naţiunii (a/"#. A't)elB intr#rile "e capital )inanciar 'e re)lect# ca un imput po/iti% !n ca"rul contului "e capital al 5alanţei "e pl#ţi e,terneB 'uplimentn" re'ur'ele interne "e re'ur'ele )inanciare. Pe "e alt# parteB !n'#B operaţiunile economice "e/%oltate prin interme"iul in%e'tiţiilor 'tr#ine "irecte (enerea/# %enituriB "intre care cel puţin o parte 'unt repatriate 'u5 )orma "i%i"en"elorB a "o5n/ilor 'au 'u5 alte )orme. -ai mult c7iarB po'i5ilitatea practic#rii unor preţuri "e tran')erB a"mini'trati%e pentru )lu,urile "e 5unuri şi 'er%icii ce 'e mişc# !n interiorul comple,elor corporaţii tran'naţionaleB con"uce la ieşiri 'uplimentare "e )lu,uri )inanciare "in economiile receptoare. ;n lucrarea lor comun# >T7e Economic' o) t7e -ultinational Enterpri'e?B Joo" şi oun( citea/# re/ultatele unor 'tu"ii "in anii *&@0& care arat# c# 'umele repre/entn" remiteri c#tre )irma mam# "ep#şe'c "e mai multe ori aportul "e capital )inanciar al in%e'tiţiilor 'tr#ine "irecte. E'teB "e a'emeneaB e%i"enţiat impactul şi mai 'e'i/a5il ne(ati% al preţurilor "e tran')er. Pe ace't 'e(ment al in)luenţelor in%e'tiţiilor 'tr#ine "irecte a'upra 5alanţei "e pl#ţi e,terne 'e poate aprecia c# ieşirile ulterioare "e %enituri "ep#şe'c componenta 'trict )inanciar# a in%e'tiţiei iniţiale. ;ntre ace'te repere premi'# şi )inalitate 'e "e')#şoar# operaţiunile corporaţiilor tran'naţionale care inclu" ca o component# important# )lu,urile "e importuri şi e,porturi (enerate. In)luenţa ace'tora a'upra 5alanţei comerciale a ţ#rii (a/"# şi implicit a'upra 5alanţei "e pl#ţi e,terne nu mai poate )i "e)init# !n termeni att "e tranşanţiB ea "epin/n" "e mai mulţi )actori !ntre care: tipul "e acti%it#ţi economice !n care 'unt locali/ate in%e'tiţiile şi 'copul ace'tora pro"ucţia pentru piaţa local#B e)icienţa economic# 'porit#B acce'ul la re'ur'eF ţara "e implantareF co'turile "e tran/acţie implicate "e 'c7im5urile cla'iceB inclu'i% "e inter%enţiile concreti/ate !n 'timulente 'au re'tricţii practicate "e (u%ernele 'tatelor (a/"#.
36
Dac# ne re)erim numai la importanţa 'copului pro"ucţiei !n 'tr#in#tateB 'e poate ar#taB 'pre e,empluB c# in%e'tiţiile 'tr#ine "irecte care au !n %e"ere captarea cererii locale %or )i !ntr@o prea mic# m#'ur# 'ur'a "e e,porturiB !n %reme ce in%e'tiţiile 'tr#ine "irecte care urm#re'c creşterea e)icienţei acti%it#ţilor %or a%ea "rept 'cop prioritar 'er%irea pieţelor e,terne. Din p#cateB cercet#rile empirice care '# i"enti)ice 'ituaţiile !n care operaţiunile corporaţiilor tran'naţionale contri5uie la !m5un#t#ţirea 'auB "impotri%#B la !nr#ut#ţirea 'ituaţiei 5alanţei comerciale 'au a 'ituaţiei 5alanţei "e pl#ţi e,terne !n economia "e implantare 'unt puţine. in(ura (enerali/are care 'e poate )ace e'te una ce ţine "e un 5un 'imţ economic care 'u'ţine mai puternica orientare c#tre comerţ a corporaţiilor tran'naţionale prin comparaţie cu )irmele localeB c7iar !n %irtutea tran'naţionalit#ţii celor "inti. O 'erie "e calcule ale 'pecialiştilor UNCTAD ate't# ace't )apt cu re)erire la )ilialele )irmelor 'tr#ine implantate pe piaţa UAB a c#ror !nclinaţie 'pre e,port calculat# prin raportarea e,porturilor (enerate "e )iliale la %aloarea %n/#rilor "e pe piaţa american# a re'pecti%elor )iliale a "ep#şit ni%elul !nclinaţiei 'pre e,port a economiei americane calculat# prin raportarea e,porturilor americane la %aloarea pro"u'ului intern 5rut al UAB !n perioa"a $11@$$2. A't)el "ac#B 'pre e,empluB !n $11 şi !n $$ ni%elurile primului in"icator au )o't "e 2B şiB re'pecti% "e B2B ni%elurile celui "e al "oilea '@au ri"icat "oar la 0B4 şiB re'pecti%B 1B4 UNCTADB $$*. ;n ciu"a ri'curilor ce !n'oţe'c (enerali/#rileB anali/ele UNCTAD 'u'ţin c# !n ţ#rile !n "e/%oltare cu "eo'e5ire @ "at# )iin" lip'a unor reţele e,terne "e comerciali/are la care 'e a"au(# lip'a "e in)ormaţii @B una "intre cele mai importante contri5uţii ale in%e'tiţiilor 'tr#ine "irecte re/i"#B tocmaiB !n 'porirea e,porturilor. Contri5uţia )ilialelor tran'naţionalelor 3apone/e şi americane la e,porturile 'tatelor !n "e/%oltare 'e ri"ica !n $$ la $. ;n ca/ul 'tatelor !n "e/%oltare care au promo%at 'trate(ii "e "e/%oltare economic# "e'c7i'e 'pre e,teriorB aportul amintit e'te şi mai ri"icat. ;n a "oua parte a anilor & şi $&B participarea )ilialelor )irmelor 'tr#ine la reali/area e,porturilor era "e *1 !n -alaie'ia total e,porturiB $ !n in(apore pro"u'e prelucrate nepetroliereB 24 !n Jon( Kon( pro"u'e prelucrate. Ni%eluri ri"icate ale ace'tei particip#ri au !nre(i'trat şi )ilialele )irmelor 'tr#ine "in 9ra/ilia şi -e,icB "e 44 şiB re'pecti%B * "in totalul e,porturilor "e pro"u'e prelucrate !n $$& UNCTADB $$*. Operaţiunile corporaţiilor tran'naţionale au 3ucat un rol "eo'e5it !n creşterea e,porturilor "e ec7ipamente "e tran'port ale -e,iculuiB precum şi a celor "e utila3e in"u'triale neelectrice !n ca/ul 9ra/iliei. In"u'tria me,ican# "e automo5ile a )o't tran')ormat# !n anii & "intr@o in"u'trie 37
pro"uc#toare pentru piaţa intern# !ntr@o in"u'trie orientat# c#tre e,port !n urma unui proce' "e re'tructurare !n care )ilialele unor tran'naţionale americane au a%ut un rol prioritar. Le(at "e a't)el "e e)ecteB tre5uie remarcat c# !nclinaţia )ilialelor corporaţiilor tran'naţionale "e a reali/a e,porturi tin"e '# )ie le(at# !n mo" "irect propo rţional "e m#rimea cotei lor "e participare la capital. In%e'tiţiile 'tr#ine "irecte care au !n %e"ere piaţa intern# ca o alternati%# pre)era5il# e,portului pe re'pecti%a piaţ# 'au ca unic# alternati%# "e acce' !n ca/urile "e prote3are a pieţei prin m#'uri (u%ernamentale nu 'unt 'u'cepti5ile "e a (enera e,porturi !n aceeaşi m#'ur# precum cele careB 'pre e,empluB au "rept o5iecti% e)icienţa. Acea't# cate(orie "e in%e'tiţii 'tr#ine "irecte potB !n'#B '# con'tituie o mo"alitate lucrati%# "e 'u5'tituire a importurilor. Dac# (enerarea "e e,porturi şi 'u5'tituirea importurilor 'unt "e natur# '# marc7e/e un impact 5ene)ic al operaţiunilor corporaţiilor internationale a'upra 5alanţei comerciale şiB implicitB a'upra 5alanţei "e pl#ţi e,terneB )ilialele )irmelor 'tr#ine "o%e"e'c şi o !nclinaţie relati% 'porit# "e a importaB !nclinaţie mai mareB !n opinia lui Dunnin(B "ect cea a )irmelor locale. aptulB pri%it "in un(7iul e,clu'i% al e)ectelor ime"iate a'upra "i'poni5ilit#ţilor %alutare ale ţ#rilor (a/"#B e'te "e natur# '# ai5# repercu'iuni ne(ati%eB e)ectul net re/ultn"B !n'#B "in compararea importurilor cu e,porturile reali/ate "e )ilialele corporaţiilor tran'naţionale. ;n primele )a/e a unor acti%e pro"ucti%e !n 'tr#in#tateB tran'naţionalele tin" '# recur(# la 'ur'e e,terne pentru a'i(urarea ec7ipamentelorB a inputurilor "e pro"ucţieB !n (eneral. Pe m#'ur# !n'# ce şi "ac# 'e pro"uce o inte(rare a operaţiunilor pe piaţa local# !n mo" natural 'au a urmare a unor cerinţe "e conţinut minim local impu'e "e autorit#ţile ţ#rii (a/"# cump#r#rile "e 5unuri şi 'er%icii "e pe piaţa "e implantare pot 'pori ca pon"ere !n totalul c7eltuielilor "e ace't (en ale )ilialelor. C7iar "ac#B !n plan ime"iatB !nclinaţia cre'cut# "e a importa a)ectea/# ne(ati% contul curent al 5alanţei "e pl#ţiB "in punct "e %e"ere al per)ormanţei economiceB prin )aptul c# 'unt "ep#şite re'tricţiile o)ertei localeB cu "eo'e5ire a celei "e ec7ipamente şi te7nolo(ieB re'pecti%a !nclinaţie 'e poate "o%e"i 5ene)ic# pe termen lun(. Re%enin" la pro5lematica e)ectelor in%e'tiţilor 'tr#ine "irecte şi a operaţiunilor corporaţiilor tran'naţionale a'upra 5alanţei "e pl#ţi a ţ#rilor (a/"#B am "ori '# menţion#m re/ultatele unui 'tu"iu !n materieB con'i"erat ma3or "e c#tre Joo" şi oun( şi "rept cel mai am5iţio' !n materie "e c#tre Dunnin(B şi anume 'tu"iul lui treeten şi Lall a'upra unui eşantiona "e *$ )irmeB !n 0 ţ#ri !n "e/%oltare. Cercetarea e'te e,trem "e 'u5'tanţial#B urm#rin" 38
per)ormanţa economic# a celor *$ "e )irme !n perioa"a $1& $1+ şi e,aminn" e)ectele "irecte 'au a'ociate ale operaţiunilor )iec#rei )irme a'upra conturilor e,terne ale ţ#rii (a/"#. Cei "oi autori a3un( la conclu/ia c# "oar !ntr@una "in cele 0 ţ#riB şi anumeB !n Ken=aB impactul net a'upra 5alanţei "e pl#ţi a )o't po/iti%B "e V2B1B e,primat ca procenta3 "in %n/#ri. Pentru re'tul ţ#rilorB e)ectele me"ii au )o't ne(ati%e: @2*B* !n HamaicaF @B1 !n In"iaF @** !n IranF @+*B+ !n Colum5ia şi +1B0 !n -alaie'ia. E,plicaţiile ace'tei 'ituaţii 'e pot re(#'i urm#rin" e)ectele operaţiunilor )irmelor la ni%elul componentelor 5alanţei "e pl#ţi. ;n ceea ce pri%eşte e,porturileB '@a con'tatat c# aproape toate )ilialele erau an(a3ate !n acti%it#ţi "e 'u5'tituire a importurilorB "eci pro"uceau pentru piaţa intern#: !n me"ieB e,porturile la ni%el "e )irm# nu repre/entau mai mult "e * $ "in totalul %n/#rilor. ;n al "oilea rn"B autorii au con'tat c# !n ceea ce pri%eşte in)lu,ul "e capital netB o5ţinut prin "e"ucerea "in aportul "e capital al in%e'titorilor 'tr#ini capitalB !mprumuturi pe termen lun( şi pro)ituri rein%e'tite a 'umelor remi'e c#tre )irmele mam# 'u5 )orm# "e pro)ituri a )o't !n me"ie po/iti%. Re/ultatele 'tu"iului rele%# c# numai 4$ "e )iliale au !nre(i'trat %alori po/iti% ale ace'tui in"icator. Ca o caracteri'tic# pentru an'am5lul eşantionuluiB treeten şi Lall comentea/# c# )irmele 'tr#ine par '# >e,tra(# mai mult "ect intro"uc?. Ei e,aminea/# trei 'cenarii alternati%e. Cel "intiB al 'u5'tituirii in%e'tiţiilor 'tr#ine "irecte prin importuriB ia !n "i'cuţie 'ituaţia import#rii pro"u'ului !n locul reali/#rii lui "e c#tre )ilialeB comparn" 'umele !n %alut# c7eltuite cu re'pecti%ele importuri cu cele e)ecti% c7eltuite "e )iliale pentru pro"ucţia local#. Cel "e@al "oilea 'cenariu are !n %e"ere alternati%a !nlocuirii in%e'tiţiei reali/ate "e )irma 'tr#in# cu o in%e'tiţie a unei )irme locale. ;n ace't ca/ comparaţia rele%ant# e'te cea a co'turilor "i)erite ale capitalului !n )uncţie "e 'ur'ele procur#rii lui. ;n )ineB cea "e a treia alternati%# %i/ea/# 'ta5ilirea p#rţii "in in%e'tiţia 'tr#in# "irect# care poate )i !nlocuit# prin in%e'tiţii localeB re'pecti% proporţia optim# !ntre in%e'tiţia 'tr#in# şi cea local#. Utili/n" a't)el "e 'cenariiB autorii a3un( al conclu/ia c# o treime "in num#rul )irmelor 'tr#ine au a%ut e)ecte ne(ati%e a'upra %eniturilor nete !n ţ#rile !n care operauB )iin" toto"at# po'i5il ca acti%itatea lor '# )ie !nlocuit# prin cea a unor )irme locale. O alt# coor"onat# a acti%it#ţii )irmelor care a)ectea/# 'ituaţia 5alanţei "e pl#ţi o con'tituie "epen"enţa ace'tora "e importuriB ampli)icat# !n ca/ul corporaţiilor internaţionale "e po'i5ilitatea "e a practica preţuri a"mini'trateB "e tran')er. tu"iul amintit arat# c# pe'te 3um#tate
39
"in num#rul total "e )irme ce )ormea/# eşantionul au importat m#r)uri a c#ror %aloare ec7i%ala cu +& "in %aloarea %n/#rilor re'pecti%elor )irme+.
#.,. Or(ani*area companiilor internationale
tructura or(ani/aţional# a unei )irme care reali/ea/# a)aceri pe plan internaţional con'tituie un )actor "eterminant al 'ucce'ului ace'teia. ;n particularB 'tructura or(ani/atoric# tre5uie '# )urni/e/e un proce' e)ecti% "e luare a "eci/iilor şi "e reali/are a ace'toraB precum şi )acilitarea proce'ului "e comunicare !ntre "i)eritele p#rţi componente ale )irmei. Datorit# 'peci)icului operaţiunilor "in ca"rul acti%it#ţilor internaţionaleB o 'tructur# or(ani/atoric# conceput# pentru reali/area "e acti%it#ţi pur naţionale nu 'ete core'pun/#toare pentru reali/area operaţiunilor )irmelor internationale. tructurile or(ani/atorice utili/ate "e c#tre )irmele internaţionale 'unt tot att "e "i%er'e ca şi 'trate(iile pe care le urmea/# !n %e"erea atin(erii o5iecti%ului "e creştere a a)acerilor !n 'tr#in#tate. Nu e,i't# criterii 'imple pentru 'electarea celei mai 5une )orme "e or(ani/are. E,i't#B totuşiB un anumit num#r "e mo"ele orientati%e utile pentru re/ol%area pro5lemelor le(ate "e or(ani/areB pe m#'ur# ce )irma trece "e la 'ta"iul "e 'ocietate naţional# la cel "e )irm# multinaţional#. Pentru a r#'pun"e noilor cerinţe ale pieţei nu e'te 'u)icient '# aperi o po/iţie competiti%# 5a/at# pe o 'in(ur# caracteri'tic# 'trate(ic# "e 5a/#B ci e'te ne%oie "e "e/%oltarea unui mo"el mana(erial care '# o)ere 'ur'e multiple "e a%anta3 competiti% şi care '# utili/e/e !n mo" )le,i5il mai multe caracteri'tici 'trate(ice. -oştenirea a"mini'trati%# inclu"eB pe ln(# trecutul 'trict )aptic al )iec#rei companii şi rolul principalilor con"uc#toriB !ncerc#rile "e a"aptare la tran')orm#rile "e me"iuB impactul culturii naţionale şi in)luenţa i'toriei or(ani/aţionale. In)luenţa moştenirii a"mini'trati%e a "eterminat e,i'tenţa a trei mo"ele or(ani/aţionale "i)eriteB )iecare caracteri/ate prin con)i(uraţii 'tructuraleB proce'e a"mini'trati%e şi mentalit#ţi mana(eriale "i'tincte. Primul
şi
cel
mai
r#'pn"it a )o't mo!elul
or(ani*aţiei internationale B
mo"el cla'icB a"optat "e companiile ce !ncercau '# 'e e,tin"# !n perioa"a ante5elic#. -o"ul !n care au )o't "i'tri5uite re'ur'ele şi "ele(ate re'pon'a5ilit#ţile poate )i "e'cri' ca )iin" cel al unei +
An"a -a/iluB op.cit.B p.2 40
)e"eraţii "e'centrali/ate. Datorit# )aptului c# au )o't pentru mult timp companii )amilialeB proce'ele or(ani/aţionale "in ca"rul ace'tor companii erau con'truite mai "e(ra5# pe 5a/a relaţiilor per'onale şi contractelor in)ormale "ect pe 5a/a unor 'tructuri şi 'i'teme )ormale. Ace't tip "e proce'e mana(eriale a !nt#rit con%in(erea "e a "ele(a in"epen"enţa operaţional# unor trimişi "e !ncre"ere care '# con"uc# )ilialele "in e,terior. Controlul şi coor"onarea erau reali/ate !n 'pecial prin relaţii per'onale !ntre mana(ementul "e %r) şi mana(erii )ilialelor. Ace'te proce'e 'ociale "e control erau !n mo" normal 'uplimentate "e 'i'teme )inanciare 'imple care '# permit# o unitate conta5il# şi '# a'i(ure circulaţia )lu,urilor )inanciare şi repatrierea "i%i"en"elor. ;n a't)el "e or(ani/aţiiB potri%it mentalit#ţii mana(eriale "ominanteB 'e con'i"er# c# 'trate(ia companiei con't# !n "e/%oltarea unor po/iţii puternice pe principalele pieţe mon"ialeB iar acti%it#ţile e,terne 'unt con"u'e ca un porto)oliu "e in%e'tiţii in"epen"ente. Acea't# a5or"are a )o't multinaţional#: )iecare unitate naţional# era con"u'# ca o entitate in"epen"ent# al c#rei o5iecti% 'trate(ic era acela "e a@şi optimi/a 'ituaţia !n me"iul economic local. -i(ura #.1 -o"elul or(ani/aţiei internationale -e!eraţia !escentrali*at" :
numeroa'e acti%eB re'pon'a5ilit#ţile şi "eci/iile c7eie 'unt "e'centrali/ate
Controlul personal:
relaţiile per'onale !ntre 'e"iuB )iliale şi controale )inanciare 'imple 'o!alitatea multinaţional":
con"ucerea con'i"er# operaţiunile !n 'tr#in#tate ca un porto)oliu "e a)aceri in"epen"ente
Al "oilea mo"el e'te cel al or(ani*aţiei internaţionale. Acea't# 'tructur# or(ani/atoric# a )o't pre"ominant# !n primele "ecenii ale epocii po't5elice. Principala 'arcin# a companiilor care 'e internaţionali/au a )o't aceea "e a tran')era cunoştinţe şi e,perienţa c#tre me"ii economice e,terne care erau mai puţin "e/%oltate "in punct "e %e"ere te7nolo(ic 'au al 41
"e/%olt#rii mecani'melor economiei "e piaţ#. ;n timp ce )ilialele locale erau "e'eori li5ere '# a"apte/e noi pro"u'e 'au 'trate(ii "i)erenţele "intre pieţe şi 5arierele internaţionale 'e atenuauB "ar "e'tul "e !ncetB "epen"enţa lor "e compania mam# pentru pro"u'eB proce'e ori i"ei a impu' o mult mai accentuat# coor"onare şi un control mai pronunţat "in partea cartierului (eneral "ect !n ca/ul or(ani/aţiei internationale. Con)i(uraţia 'tructural# poate )i "e)init# ca o )e"eraţie coor"onat#. Controlul e'te reali/at pe linie a"mini'trati%# 'u5 )orma unor 'i'teme mana(eriale )ormale "e plani)icare şi control care permit o mai 'trn'# !ntrep#trun"ere cu cartierul (eneral. ;n mentalitatea mana(erial# caracteri'tic# unei a't)el "e or(ani/aţiiB operaţiunile e,terne 'unt pri%ite ca ane,e la corporaţia naţional# central#. -i(ura #.# -o"elul or(ani/aţie internaţionale -e!eraţii coor!onate:
un num#r mare "e acti%eB "e re'ur'eB "e re'pon'a5ilit#ţi şi "e "eci/ii 'unt "e'centrali/ateB
"ar 'unt controlate "e 'e"iul central Controlul a!ministrati&:
'i'teme mana(eriale )ormale "e plani)icare şi control permit e,i'tenţa unor relaţii mai 'trn'e !ntre 'e"iu şi )iliale 'entalitatea internaţionalei:
con"ucerea con'i"er# operaţiunile !n 'tr#in#tate ca >apana3e? ale operaţiunilor interne
Al treilea tip "e or(ani/are e'te modelul clasic al organiaţiei globale . Ace'ta a )o't mo"elul a"optat "e unele "intre primele corporaţiiB precum cele con"u'e "e Jenr= or" 'au Ho7n D. Roc
po'i5il# crearea unor )a5rici locale "e a'am5lat "atorit# unor pre'iuni economiceB "ar mai a"e'ea politice. A't)elB rolul unit#ţilor locale e'te "e a a'am5la şi %in"e pro"u'ele şi "e a implementa planurile şi politicile "e/%oltate !n cartierele (enerale. Comparate cu )ilialele "in or(ani/aţiile internationale 'au internaţionaleB ele au o li5ertate mult mai re"u'# !n "omeniul cre#rii "e noi pro"u'e 'au 'trate(ii 'au c7iar !n cel al mo"i)ic#rii celor e,i'tente. Con)i(uraţia 'tructural# poate )i "e'cri'# ca o >pn/# "e p#ian3en?.. -ana(erii "in or(ani/aţiile (lo5ale '@au concentrat mai mult a'upra pieţelor mon"iale "ect cei "in or(ani/aţiile internationale 'au internaţionale. DarB "atorit# )aptului c# )ilialele a%eau o in"epen"enţ# )oarte limitat#B mana(erii au !nţele' cu mai mult# (reutate "i)erenţele "intre me"iile economice locale. Per'pecti%a "ominat# )olo'it# !n mana(ementul ace'tor companii a )o't aceea c# lumea poate şi tre5uie '# )ie tratat# ca o 'in(ur# piaţ# inte(rat# !n care 'imilarit#ţile 'unt mai importante "ect "i)erenţele. -i(ura #., -o"elul or(ani/aţiei mon"iale e!iul central:
Cea mai mare parte a acti%elor 'trate(ice a re'ur'elorB a re'pon'a5ilit#ţilor şi "eci/iilor 'unt centrali/ate Controlul operaţional:
Controlul 'trn' al "eci/iilor B re'ur'elor şi in)ormaţiilor 'entalitatea mon!ialei:
con"ucerea con'i"er# operaţiunile !n 'tr#in#tate ca o 'ur'# "e apro%i/ionare pentru o piaţ#
mon"ial# uni)icat# ;n conclu/ieB tre5uie 'u5liniat# 'trn'a inter"epen"enţ# !ntre 'trate(ie me"iu 'tructur#B precum şi in)luenţa com5inaţiei ace'tor trei )actori a'upra per)ormanţelor companiei. Re/umn"B 'e poate a)irma c# o compania ce operea/# !n me"iul internaţional tre5uie nu numai '# )ie )oarte e)icient# 'au '# ai5# o capacitate "e r#'pun' şi "e tran')er a cunoştinţelor )oarte ri"icat#B ci tre5uie '#@şi "e/%olte toate ace'te trei a'pecte 'imultan. . Ta/elul #.1
Caracteri'ticile or(ani/aţionale ale companiilor internationaleB (lo5ale şi internaţionale 43
Caracteristica or(ani*aţional"
'ultinaţional"
Con)i(uraţia 5unuri@ lor De'centarli/at# şi "e şi 'er%iciilor 'ine 't#t#toare !n plan naţional
)lo/al"
Internaţional"
Centrali/at# şi "imen'ionat# la 'car# (lo5al#
ur'ele competenţe@ lor "e 5a/# 'unt centrali/ateBcelelalte )iin" "e'centrali/ate Rolul operaţiilor e,terne Determinarea şi Implementarea 'trate(iei A"aptarea şi ni%ela@ rea e,ploatarea oportu@ companiei mam# competenţelor nit#ţilor locale companiei mam# Di)u/area şi "e/%ol@ Cunoştinţele 'unt Cunoştinţele 'unt Cunoştinţele 'unt tarea cunoştinţelor "e/%oltate şi menţinute "e/%oltate şi menţinute "e/%oltate la centru şi !n ca"rul )iec#rei unit#ţi la centru tran')erate c#tre unit#ţile e,terne ur'a: Ioan 9ari Economia mondialăB E"itura Di"actic# şi Pe"a(o(ic#B R.A. 9ucureştiB $$1
iecare "intre ace'te 'tructuri "# r#'pun' unei anumite pro5leme 'trate(ice "arB !n acelaşi timpB e'te ine)icient# !n a5or"area celorlalte. Compania tran'naţional# re"e)ineşte acea't# pro5lem# !n termeni )oarte "i)eriţi. Ea caut# '# "e%in# e)icient# nu ca un 'cop !n 'ineB ci ca un mi3loc pentru a reali/a o competiti%itate (lo5al#. Recunoaşte importanţa capacit#ţi "e r#'pun' localeB "ar ca pe un mi3loc "e o5ţinere a unei )le,i5ilit#ţi !n operaţiile internaţionale. Ino%aţiile 'unt pri%ite ca un re/ultat al unui proce' mai lar( "e !n%#ţare or(ani/aţional# care cuprin"e )iecare mem5ru al companiei4.
4
Ioan 9ari Economia mondialăB E"itura Di"actic# şi Pe"a(o(ic#B R.A. 9ucureştiB $$1B p.+1 44
CAPITOLUL III: Repre*entarea comerciala si internationali*area $irmei ,.1. Teoria ciclului !e &iaţ" internaţional"
Internaţionali/area e'te un "omeniu !n plin# e,pan'iuneB mai ale' "upa al II@lea R#/5oi -on"ial şi care implic# intere'ul unor puteri mari ca UA şi UEB iar acum şi noi a%em un rol mai important. Pentru ca )irmele romneşti '# re/i'te pe piaţ# şi pentru ca '# a%em o economie )uncţional# şi pro'per# tre5uie '# pri%im la 'car# lar(#B a"ic# '# !ncerc#m '# ne e,tin"emB '# !n%#ţ#m "in e,perienţa celor care au a%ut 'ucce'. O"at# intraţi !n UEB a3utoarele nu %or mai %eni aşa "e' şi %a tre5ui '# !n%#ţ#m 'in(uri cum '# ne aliniem !n pa' cu celelalte mem5re. De'i(ur c# internaţionali/area )irmei nu e'te le(at# numai "e UEB "ar !n primul rn" tre5uie '# re/i't#m ace'tui 'ector şi apoi )irmele pot (n"i la ni%el (lo5al. Rolul internaţionali/#rii )irmei %a a%ea o creştere con'tant# pentru c# !n )inalB cu toţii ne !n"rept#m 'pre acelaşi punct: un (lo5 )#r# )rontiereB cu o 'in(ur# lim5# "e circulaţie internaţional#. Ace't conceptB numit şi (lo5ali/are e'te ine%iat5ilB aşa c# cel mai 5ine ar )i nu '# !l re'pin(em 'au '# !l !ntr/iemB ci mai 5ine '# !l !nţele(em şi '#@l )olo'im !n )olo'ul no'tru. E,i't# multe teorii şi concepţii !n ace't "omeniuB "eşi le con'i"er puţin "e)icitare totuşi. De aceea %oi !ncerca '# !m5in multe "in cunoştiinţele pe care le@am "e'coperit !ntr@un mo" ct mai cur'i% a't)el !nct '# poat# )i !nţele' ct mai uşor. Documentarea pentru ace't proiect nu a )o't nici ea c7iar uşoar# "in cau/a puţinelor c#rţi tra"u'e !n romn# "in ace't "omeniuB "ar c7iar şi a rarit#ţii num#rului ace'tora tra"u'e. Deşi mulţi nu ar "a o prea mare importanţ# ace'tui "omeniuB eu con'i"er c# e'te mai 5ine '# ştim mai mult "e'pre acea't# tem#B "eoarece acea'ta poate con'tituii un a%anta3 important pentru oricineB !n "omenii "i%er'eB ţinn" cont şi "e raritatea cunoştiinţelor le(ate "e acea't# tem# şi lip'a unei i'torii mai !n"elun(ate. Orientarea acti%it#ţii c#tre pieţele e,terne 'e mai poate reali/a prin: permutarea unor acti%it#ţi "e pro"ucţie pe pieţele e,terneB "e/%oltarea e,porturilor "e pro"u'e reali/ate pe pieţele e,terne c#tre terţe pieţeF "e/%oltarea e,porturilor ace'tor pro"u'e c#tre ţara "e ori(ineF ce"#ri "e m#rciB 5re%ete "e in%enţiiF o)erte "e lea'in( internaţionalF e,portul "e capital *. iecare )orm# "e internaţionali/are pre/int# particularit#ţi att !n ceea ce pri%eşte proce'ul "e internaţionali/areB ct şi meto"ele "e lucru. De a'emeneaB nu e'te o5li(atoriu ca o )irm# '# treac# prin toate etapele 15
Ale,an"ru Puiu @ -ana(ement internaţionalB TratatB %ol. IB E". In"epen"enţa Economic#B PiteştiB 2&&+B pa(. 11 45
menţionate. Pornin" "e la teoria ciclului "e %iaţ# a pro"u'uluiB 'peci)ic# mar
16
A. 9arelier şi colecti%B !n cola5orare cu Centrul rance/ "e Comerţ E,terior @ E,porter. PratiWue "u
commerce internationalB &eme E"itionB Le' E"ition' ouc7erB Pari'B $$4B pa(. **@*0 46
etc. Pe "e alt# parteB )irma !şi menţine !n permanenţ# a%anta3ele la un ni%el ri"icatB "eoarece %alori)ic# "in plin marca proprieB !şi re/er%# "repturile "e comerciali/areB !şi !nt#reşte po/iţia pe piaţa mon"ial#. ,.#. ta!iile internaţionali*"rii $irmei ta!iile internaţionali*"rii $irmei1 'unt:
X răspunsul la comanda e'ternă : )irma pleac# "e la e,i'tenţa unei comen/i "in partea importatorului 'tr#in. Dac# ea accept# coman"a şi !ncepe '# %n"# pro)ita5il !n 'tr#in#tate 'e creea/# premi'ele pentru continuarea e,porturilor prin r#'pun'ul la noi comen/i "in 'tr#in#tate. ;n acea't# )a/# 'e lucrea/#B "e o5iceiB prin interme"iari internaţionaliF X e'portul activ: pre'upune implicarea acti%# !n %n/#rile internaţionaleB )irma con'tituin"u@şi un 'er%iciu con"u' "e un mana(er "e e,portB care are ca mi'iune i"enti)icarea "e noi oportunit#ţi "e %n/are şi iniţierea şi "erularea "e contracte "e e,portF X e'portul direct: 'e "erulea/# printr@un "epartament 'au o "i%i/ie "e e,portB 'ituat la acelaşi ni%el cu "epartamentul "e %n/#ri. irma renunţ# la interme"iariB %n/n" m#r)urile "irect importatorilor 'au cump#r#torilor )inali 'ituaţi pe pieţele 'tr#ineF X sucursala şi filiala de comercialiare: pre'upun un (ra" ri"icat "e internaţionali/are comercial#B cn" )irma creea/# 'tructuri or(ani/atorice !n ţara "e importB ace'tea a%n" ca o5iect promo%area operaţiunilor "e e,port şi !nc7eierea şi "erularea contractelor "e %n/are internaţional#F mana(erul 'ucur'alei "e %n/are e'te 'u5or"onat mana(erului central al )irmeiF X asamblarea în străinătate : are urm#toarele raţiuni: co'turi mai re"u'e "e tran'port pentru pro"u'ele nea'am5lateB ta,e %amale mai re"u'eB co'turi 'alariale mai miciB )acilit#ţi o)erite pro"uc#torilor "e c#tre (u%ernele ţ#rilor@(a/"#F X producţia în străinătate 'au "elocali/area pro"ucţieiB ela5orn"u@'e o 'trate(ie "e a)aceri pe termen lun(B ce are la 5a/# 'tu"ii "e piaţ#B pro(rame "e promo%are şi "i'tri5uţieB anali/e "e i"enti)icare a noilor "e5uşee. e poate reali/a prin: 'u5contractareB licenţiereB )ranci/#B in%e'tiţii "irecte !n !ntreprin"eri pro"ucti%eF X integrarea filialelor străineB re'pecti% inte(rarea "i)eritelor )iliale 'tr#ine !ntr@un 'i'tem corporaţional multinaţional. irma multinaţional# con'i"er# "rept me"iu propriu "e a)aceri piaţa
1
Hean@rancoi' Dai(ueF Ya%ier Hol=B Tempete' 'ur la )inanceB lammarianB Pari'B $ 47
mon"ial# !n an'am5luF ea plani)ic#B or(ani/ea/#B !nca"rea/# cu per'onal şi controlea/# operaţiunile internaţionale "intr@o per'pecti%# (lo5al#. ,.,. A&anta0e şi !e*a&anta0e ale !i$eritelor mo!alit"ţi !e internaţionali*are
iecare mo"alitate "e internaţionali/are pre/int# a%anta3e şi "e/a%anta3eB con)orm ta5elului urmator. 'o!alitatea !e
A&anta0e
De*a&anta0e
internaţionali*are
A5ilitatea "e a cşti(a noi pieţeF E'port
Acumularea "e e,perienţ# !n a)aceri internaţionale.
Co'turi ri"icate "e tran'portF 9ariere tari)areF Pro5leme cu a(enţii locali c#rora li 'e "elea(# acti%itatea "e
Contracte la ceie
Po'i5ilitatea "e cşti( "in economiile "e co'turi.
mar
4icenţiere
Co'turi şi ri'curi 'c#/ute.
Impo'i5ilitatea "e a an(a3a pro)itul o5ţinut !n coor"onarea unei 'trate(ii (lo5ale. Lip'a "e control pri%in" calitateaF
5ranciă
Co'turi şi ri'curi 'c#/ute.
Impo'i5ilitatea "e a an(a3a pro)itul o5ţinut !n coor"onarea
6oint ventures
Acce' la cunoştinţele
unei 'trate(ii (lo5ale. Lip'a "e control a'upra
partenerului localF
te7nolo(ieiF 48
Impo'i5ilitatea "e a an(a3a Parta3area co'turilor şi ri'curilor.
pro)itul o5ţinut !n coor"onarea unei 'trate(ii (lo5ale.
Prote3area te7nolo(ieiF !ucursale proprii
Po'i5ilitatea "e a 'e an(a3a !ntro 'trate(ie (lo5al#F
Co'turi şi ri'curi mari.
Po'i5ilitatea "e a 'e locali/a !n 'tr#in#tate. Ta5el +.: A%anta3e şi "e/a%anta3e ale "i)eritelor mo"alit#ţi "e internaţionali/are
Re/umn"B 'e pot e%i"enţia trei 'ta"ii ale "e/%olt#rii )irmei pe plan internaţional: @ internaţionali*area iniţial"B cn" )irma %alori)ic# pe plan internaţional a%anta3ele 'ale 'peci)iceB a"ic# acele componente şi a5ilit#ţi care au con'acrat@o pe piaţa intern#F @ implantarea n ţara terţ"B %alori)icn"u@'e a%anta3ele "e locali/are !n 'tr#in#tateF )irma !şi "e/%olt# capacit#ţile comerciale şi "e pro"ucţie pe pieţele locale 'tr#ineB a"aptn"u@şi 'trate(ia şi mo"ul "e operareF @ multinaţionali*area şi (lo/ali*area 'e 5a/ea/# pe a%anta3ele unei 'trate(ii (lo5ale care a5or"ea/# piaţa mon"ial# ca pe un 'paţiu economic unitar. ,.. Politica social" a $irmei !e a$aceri internaţionale
Pro5lematica re)eritoare la po/iţia )irmelor "e a)aceri !n raport cu me"iul 'ocial am5iant un"e acţionea/#B operea/# cu urm#toarele concepte: a2 Etica pro$esional"
-ana(erii acor"# o atenţie "eo'e5it# 'emni)icaţiei morale a acţiunilor )irmei şi a con'ecinţelor ace'tor acţiuni a'upra 'ociet#ţii. Etica pro)e'ional# are ca element central re)lectarea moral# şi ca termen "e re)erinţ# comportamentul unei )irme 'au a per'oanelor "in ca"rul )irmei. /2 Responsa/ilitatea social" a $irmei
C7arle' Z. L. Jill @ .International 9u'ine'': Competin( in t7e lo5al -ar
Acea'ta pre'upune ca "eci/iile '# )ie luate !n con)ormitate cu anumite 'tan"ar"e şi '# "uc# la e)ecte )a%ora5ile a'upra celor intere'aţi !n acti%itatea )irmei. c2 ensi/ilitatea social" a $irmei
Ace't concept 'e "e)ineşte prin "e/%oltarea proce'elor "eci/ionale prin care 'unt orientate practicile )irmei !n %e"erea a"opt#rii unei con"uite corecte şi acea'ta "in punct "e %e"ere 'ocial prin "eontolo(ia mana(erilor şi a cola5oratorilor lor. ;n(lo5n" şi 'inteti/n" etica pro)e'ional#B re'pon'a5ilitatea şi 'en'i5ilitatea 'ocial# 'e a3un(e la politica social" a $irmei care !e$ineşte comportamentul $irmei !e a$aceri e%primat prin: •
relaţii şi interacţiuni care se sta/ilesc ntre $irm" şi me!iul social intern şi
e%tern3 auto4ton şi internaţional3 care inclu"e: acţionariiB an(a3aţiiB clienţiiB )urni/oriiB
or(anele "e 'tatB concurenţiiF •
pro/lemele care re*ult" !in acţiunile $irmei sau !in interacţiunile !intre $irm"
şi me!iul s"u am/iant3 social . Ace'te pro5leme %aria/#B !n timp şi 'paţiuB 'u5 a'pectul
%alorilor 'i relaţiilor or(ani/atoriceB )apt ce implic# 'oluţionarea lor pe termen lun(F •
a/ilitatea $irmei !e a !ia(nostica o pro/lem"3 a sta/ili alternati&ele !e
soluţionare a acesteia si !e a o re*ol&a nainte ca ea s" !e&in" presant" F •
normele şi &alorile 5criteriile2 pentru e&aluarea acţiunilor $irmei @ 'unt )olo'ite
pentru a apreciaB 3u"eca şi e%alua comportamentul )irmei ca )iin": eticB re'pon'a5ilB 'en'i5ilB 5unB corectB le(alB armonio'B care nu "aunea/#B etcF •
scopurile sta/ilite n conte%tul unei pro/leme !ate @ au !n %e"ereB pe "e o parteB
impactul acţiunilor a'upra )irmei iarB pe "e alt# parteB impactul acţiunilor a'upra me"iului 'ocialF •
a!optarea !eci*iilor @ inclu"e in)ormarea şi 'ta5ilirea o5iecti%elor şi a c#ilor "e
acţiune care '# con"uc# la reali/area o5iecti%elor !n con)ormitate cu criteriile "e politic# 'ocial# ale )irmei. ,.6. )lo/ali*area şi internaţionali*area
enomenul (lo5ali/#rii 'e )ace 'imţit !n toate "omeniile şi ni%elele 'ociet#ţii contemporane. (a nivel economicB (lo5ali/area e'te urmarea "irect# a )aptului c# pieţele interne nu mai pot acoperiB "in propriile re'ur'eB co'turile cre'cn"e ale cercet#rii şi "e/%olt#rii şi nici in%e'tiţiile !n noi capacit#ţi. A't)elB )irmele naţionale 'e e,tin" "incolo "e (raniţele 'tatului "e 50
ori(ineB "e%enin" tran'naţionaleB apar )u/iuni "e )irmeB pro"ucţia unor 5unuri "e c#tre "ou# 'au mai multe )irme !n comunB a'pecte ce )ac po'i5ile att parta3area ri'curilorB ct şi !mp#rţirea 5ene)iciilor pro"u'e "e ampli)icarea internaţional# a a)acerilor. lo5ali/area e'te pre/ent# la ni%elul pieţelorB )irmele "i%er'i)icn"u@şi 'ur'ele "e apro%i/ionare şi /onele "e "e')acere. Un pro"u' )init e'te tot mai mult re/ultatul com5in#rii unor input@uri cu pro%enienţ# tot mai "i%er'i)icat#B iar 'u5an'am5lele 'unt )urni/ate "e !ntreprin"eri 'ituate !n cele mai "i)erite colţuri ale lumii$. Ultimele "ou# "ecenii 'e caracteri/ea/# prin 'c7im5area "imen'iunilor cererii pentru 'er%icii )inanciareB pe )on"ul inten'i)ic#rii concurenţei şi a tran')orm#rii rapi"e a pieţelor. Ace'te "epla'#ri au )o't )acilitate "e: creşterea ma'i%# a comerţului internaţionalB 'porin" enorm cererea pentru 'er%icii )inanciare şi comerciale la 'car# internaţional#F proli)erarea (lo5al# a corporaţiilor multinaţionaleB care 'unt nemi3locit le(ate "e e)ectuarea unui mare %olum "e a't)el "e 'er%icii "incolo "e 7otarele ţ#rilor "e ori(ineF in'tituţionali/area economi'iriiB !n 'en'ul tran')orm#rii ei !n )on"uri "e pen'ii a"mini'trate "e or(ani'me 'peciali/ate !n c#utarea "e pla'amente renta5ileF creşterea 'c7im5urilor comerciale e,terne !n raport cu re/er%ele %alutare "eţinute "e 'tatele puternic in"u'triali/ateB acumulate !n 'copul 'u'ţinerii lor2&. De/%oltarea internaţional# a a)acerilor economice implic# 'ur'e "e )inanţare tot mai mari pentru in%e'tiţiile nece'are ace'tui proce'. Concurenţa !ntre 'tate pentru a atra(e )on"urile "i'poni5ile ri"ic# remuner#rile ace'tor capitaluriB a'pect ce impune ca ele '# )ie alocate unor acti%it#ţi ce a"uc 5ene)icii 'u)iciente. Renta5ilit#ţile "i)eritelor acti%it#ţi şi pro"u'e 'e mo"i)ic# rapi" 'u5 impactul noilor te7nolo(ii iar capitalurile mi(rea/# c#tre /onele şi )irmele care le remunerea/# la ni%elul cel mai !nalt. irmele care 'e implic# !n a)acerile economice internaţionale tre5uie '# ţin# cont şi "e
creşterea sc)im!urilor mondiale cu serviciiB care a cuprin' toate re(iunile (eo(ra)ice. er%iciile
au 3ucat un rol "eterminant !n ten"inţa "e internaţionali/are a capitalului şi multinaţionali/are a )irmelor. Noile te7nolo(ii ap#rute !n "omeniul telecomunicaţiilor au con'tituit %ectorul principal al (lo5ali/#rii celei mai mari p#rţi "in 'er%iciile cuno'cute. Ori(inalitatea (lo5ali/#rii 'er%iciilor con't# !n )aptul c# actul "e pro"ucţie impuneB !ntr@o m#'ur# mai mare 'au mai mic#B acel contact "irect cu con'umatorul 'au cu clientul. Din acea't# cau/# 'er%iciile mai pot )i "e)inite şi ca 19
terian Dumitre'cuB eor(e -arinB O%i"iu Puiu @ Economie mon"ial#B E"iţia a II@aB E". In"epen"enţa Economic#B PiteştiB 2&&+B pa(. 02 20
7eor(7e Po'telnicuB C#t#lin Po'telnicu @ lo5ali/area economieiB E". Economic#B 9ucureştiB 2&&&B pa(. *$ 51
proce' interacti% !ntre o)ertant şi con'umatorB ca pre'taţie per'onali/at# care tre5uie '# ţin# 'eama "e e,i(enţele clientului. A't)elB ompetiti%itatea )irmelorB precum şi capacitatea lor "e a 'e internaţionali/aB au "epin' )oarte mult "e con'trucţia ima(inii "e marc#B con"en'at# !n calitatea pre'taţiei şi !n %ocaţia lor "e a@şi p#'tra clienţii şi pieţele "e "e')acere. ;n "omeniul 'er%iciilor 'e !nre(i'trea/# o palet# )oarte lar(# "e com5inare a in%e'tiţiilor internaţionaleB "e !nc7eiere a unor acor"uri "e cooperare şi parteneriat. Cu toate ace'teaB implantarea "irect#B precum şi ac7i/iţiile şi )u/iunileB r#mn )ormele re"ominante pe plan internaţionalB cu "eo'e5ire !n 'ectorul 5ancarB al a'i(ur#rilorB al reţelelor "e "i'tri5uţie şi tran'portB al pu5licit#ţii şi in)ormaticii. Un loc aparte !l "eţin telecomunicaţiileB un"e anumite (rupuri in"u'triale şi )inanciare !şi au proprii 'ateliţi şi reţele pri%ate "e comunicare. @a conclu/ionat "e3aB la ni%el mon"ialB c# economiile mo"erne pro(re'ea/# a%n" ca 'uport in)ormaţiaF acea'ta tre5uie '# )ie cert# şi '# circule rapi"B numai a't)el putn"u@'e %alori)ica oportunit#ţile o)erite "e piaţa mon"ial#. ;n pre/ent in)ormaţia e'te tot mai mult o mar)# iar pro(re'ele !n telecomunicaţii şi in)ormatic# ampli)ic# certitu"inea şi rapi"itatea me'a3ului.
i(ura +.: lo5ali/area şi internaţionali/area e,plicaţie tri"imen'ional#
52
orţa promotoare )un"amental# a proce'elor economiceB care 'u'ţine ten"inţa (lo5ali/#riiB e'te corporaţia multinaţionalăB care 'e implic# !n acti%it#ţi "e pro"ucţie 'au 'er%icii prin )ilialele 'ale şi con"uce an'am5lul or(ani/aţional "intr@o per'pecti%# (lo5al#. Corporaţiile multinaţionale tin" '# (ra%ite/e !n 3urul anumitor tipuri "e acti%it#ţiB cele mai multe )iin" an(a3ate !n ramuri prelucr#toare. ociet#ţile multinaţionale 'unt puternice !n in"u'trii precum: c7imiaB ra)inarea petroluluiB )i5re 'inteticeB ec7ipamente electronice. A%n" o per'pecti%# (lo5al#B mana(erii aloc# re'ur'ele şi coor"onea/# acti%it#ţile or(ani/aţiei a't)el !nct '# o5ţin# cele mai 5une re/ultate "in a)acerile "erulate !n toat# lumea. Pe m#'ur# ce concurenţa la ni%el (lo5al 'e accentuea/#B corporaţiile multinaţionale tin" '# 'e tran')orme !n corporaţii tran'naţionaleB care operea/# pe !ntre( (lo5ul )#r# a purta amprenta unei ţ#ri "e ori(ine. Con"ucerea unei a't)el "e corporaţii anali/ea/# !n an'am5lu !ntrea(a lume atunci cn" a"opt# "eci/ii re)eritoare la apro%i/ionarea cu re'ur'eB locali/area capacit#ţilor "e pro"ucţieB %n/area pro"u'elor şi 'er%iciilor 'au promo%area ima(inii "e marc#. Tran')ormarea !ntr@o corporaţie nu e'te uşoar#F ace'te corporaţii tre5uie '# "e/%olte 'i'teme or(ani/atoriceB "eci/ionale şi in)ormaţionale care '# )ac# )aţ# ten"inţelor a'ociate )enomenului "e (lo5ali/are. ;ntreprin"erile mici şi mi3locii 3oac#B !n pre/entB un rol con'i"era5il !n ca"rul economiilor ţ#rilor lumiiB importanţa lor %ariin" !n )uncţie "e 'ectorul "e acti%itate luat !n con'i"erare. ;n ultimele "eceniiB ace'te )irme '@au con)runtat cu una "intre cele mai pre(nante şi comple,e e%oluţiiB re'pecti% internaţionali%area afacerilor economice. 53
E,i't# mai mulţi )actori care contri5uie la 'ucce'ul internaţionali/#rii I.-.-.@urilor: @ e,i'tenţa unor pro"u'e şi 'er%icii "e calitate .internaţional#.F @ atenţia acor"at# ne%oilor clienţilorF @ (ra"ul mai mare "e )le,i5ilitate al ace'tor )irmeF @ e,i'tenţa unor mana(eri "e %r) 5ine moti%aţiF @ acce'ul la in)ormaţii "e piaţ#F @ e,i'tenţa unor pro(rame "e 'pri3in (u%ernamental etc. ;n ceea ce pri%eşte o5'tacolele !n calea internaţionali/#riiB pro5lema )inanţ#rii e'te cea mai important#B )iin" urmat# "e alţi )actori cu caracter (eneralB cum ar )i: concurenţa internaţional#B co'turile "e pro"ucţie necompetiti%eB co'turile ri"icate ale campaniilor "e promo%are şi ale comerciali/#riiB lacune la ni%elul or(ani/#riiB lip'a per'onalului 'peciali/at etc. La aceştiaB 'e a"au(# urm#torii )actori "eri%aţi2: @ gradul de maturitate şi descidere al economiei. De e,empluB I.-.-@urile 'unt mai 'la5 internaţionali/ate !n ţ#rile care au )o't caracteri/ate o lun(# perioa"# "e timp prin protecţioni'm şi i/olaţioni'm cum ar )i HaponiaB 'au !n ca/ul economiilor "e "imen'iuni mari UAF (ra"ul "e internaţionali/are atin(e ma,imul !n economii "e'c7i'eB cum ar )i 9el(iaB Olan"aB ue"ia etc.F @ sectorul de activitate. Cu ct ace'ta e'te mai internaţionali/atB cu att I.-.-.@urile au şan'e mai mari '# )ie acti%e pe plan e,tern. ;n 'ectoarele mon"iali/ateB "ominate "e marile !ntreprin"eriB internaţionali/area 'e reali/ea/# prin 'u5contractareF !n alte 'ectoare internaţionali/area 'e reali/ea/# "e o manier# in"epen"ent# 'au prin "i'tri5uţieF @ implantarea pe piaţa internă . irmele mai 5ine implantate pe piaţa intern# 'unt mai "i'pu'e c#tre internaţionali/are. Conştientiarea tot mai puternică a rolului #.3.3.,urilor ca factor de creştere economică a dus la o e'pansiune a măsurilor adoptate de autorităţile publice pentru spri-inirea acestor firme. Organisme1 cum ar fi O%71 OC+E1 7E1 şi,au direcţionat preocupările spre acest sector prin elaborarea de diverse studii şi programe1 despre care se pot menţiona următoarele:
@ o mare parte a ace'tor pro(rame 'unt concepute pentru !ncura3area e,porturilor şi c#tre )acilitarea tran')erului "e te7nolo(ieF m#'urile %i/ea/# prioritar acce'ul )irmelor la in)ormaţii şi 'tu"ii "e piaţ#B cu 'copul !ncura3#rii acti%it#ţilor "e e,port. Ace'te pro(rame e,i't# !n toate ţ#rile "e/%oltate "ar ele nu 'unt concepute !n mo" 'pecial pentru I.-.-.@uriF
21
Dana 9li"eanu @ Internaţionali/area I.-.-.@urilorB !n Re%i'ta "e Comerţ nr. 1Giulie 2&&4B pa(. +* @ +0 54
@ pro(ramele pentru )inanţarea )irmelor care 'e internaţionali/ea/# conţinB !n (eneralB )acilit#ţi "e cre"it la e,port cre"ite 'u5%enţionate 'au 'c7eme "e (arantare a cre"itelor pentru I.-.-.@uri şi 'pri3in pentru in%e'tiţiile "irecte "e capital ale )irmelor cu potenţial "e "e/%oltare pe plan internaţionalF @ numeroa'e m#'uri %i/ea/# ameliorarea capacit#ţilor pro)e'ionale la ni%elul I.-.-.@ urilor prin acor"area unor 'er%icii "e con'ultanţ# şi trainin( !n "i%er'e "omenii: mana(ementB mar
55
CAPITOLUL I7: tu!iu p ri&in! internationali*area companiei P4ilips pe piata !in Romania
.1. Pre*entarea (enerala a companiei P4ilips
Po%e'tea a mai mult "e un 'ecol "e ino%atie te7nica neintrerupta a inceput cu )ratii erar" 'i Anton P7ilip'B care au )on"at P7ilip' Co in Ein"7o%en. Intemeiata la * mai $B P7ilip' Co a%ea 'a "e%ina una "in cele mai mari companii "e electronice "in lume. Compania a pornit la "rum prin )a5ricarea "e lampi cu )ilament "e car5onB "e%enin" unul "intre cei mai mari pro"ucatori "in Europa. Pe la mi3locul anilor [2&B compania '@a implicat in primele e,perimente pentru tele%i/oare 'i a inceputB "e a'emeneaB 'a pro"uca aparate ra"io. Pana in $+2B P7ilip' %an"u'e un milion "e a't)el "e pro"u'e 'i lan'a'e pro"uctia "e ec7ipamente me"icale pentru ra"io(ra)ii in tatele Unite. In $+$B compania a lan'at primul aparat electric "e ra' cu "i'curi rotati%e. UlteriorB im5unatatirea ace'tui pro"u' a "u' la "e/%oltarea aparatului electric "e ra' P7ili'7a%e. In $0+B P7ilip' a lan'at ca'eta au"ioB iar in $0* a pro"u' primele circuite inte(rate. De/%oltarea "e pro"u'e 'i i"ei noi 'i pa'ionante a continuat 'i in anii [1& 'i [&. In acea'ta perioa"aB P7ilip' a creat lampile PL 'i L cu economie "e curentB "i'curile optice La'er6i'ionB 'i'temele "e comunicare optice 'i compact "i'c@ul. In $$1B in cooperare cu alte cate%a companiiB P7ilip' a lan'at ceea ce '@a "o%e"it a )i pro"u'ul electronic cu cea mai rapi"a cre'tere "in i'torie: D6D@ul. A'ta/iB P7ilip' are apro,imati% 2.1&& "e an(a3ati in pe'te 0& "e tari. Cu %an/ari "e 21 "e miliar"e "e euro in 2&&0B compania e'te unul "intre li"erii pietelor "e ima(i'tica me"icala 'i monitori/are a pacientuluiB 'olutii "e iluminatB aparatura "e in(ri3ire per'onalaB aparatura electroca'nica 'i pro"u'e electronice. In&entiile P4ilips:
In%e'tiţiile 'u5'tanţiale ale (rupului P7ilip' !n RD au "u' la crearea multor in%enţii "e 'ucce'B cum ar )i 5ecul cu incan"e'cenţ#B ra"ioulB tele%i/iuneaB aparatul "e 5#r5ierit electricB (ramo)onulB p7ili'7a%eB 'i'temul Compact Ca''ette compact "i'c@ca'et# au"io şi 'i'temele cu "i'curi optice cu te7nolo(ie la'er CD Au"ioB CD@RO-B CD@RGRZB ACD şi alte )ormate D6D.
56
Acti%itatea in ca"rul )irmei P7ilip' 'e "e')a'oara in urmatoarele !i&i*ii: Corpuri !e iluminat
P7ilip' e'te num#rul unu pe piaţa mon"ial# a corpurilor "e iluminatB o po/iţie 'u'ţinut# "e 'upremaţia !n "omeniul ino%aţiilor com5inat# cu o a5or"are 'i'tematic# "e c#utare a unor noi oportunit#ţi "e piaţ#. Am5iţia 'trate(ic# a companiei e'te '# "ea tonul !n in"u'tria corpurilor "e iluminat ca primul partener ino%ator pe care l@ai ale(e pentru )urni/area "e 'oluţii "e iluminat creati%e şi renta5ile. Pro!use electronice !e consum
P7ilip' e'te una "in primele trei companii pro"uc#toare "e 5unuri electronice "e con'um "in !ntrea(a lume cu o (am# "e pro"u'e 5a/ate pe capacit#ţile te7nolo(iei "i(itale "e ultim# or# a companiei şi concepute !n 'copul "e a !m5un#t#ţi %iaţa "e /i cu /i a con'umatorilor @ aca'#B la 'er%iciu 'au !n "epla'are. Aparatur" electrocasnic" şi !e n(ri0ire personal"
Di%i/ia pentru aparate electroca'nice şi !n(ri3ire per'onal# DAP a companiei P7ilip' pro"uce o (am# %ariat# "e pro"u'e care a3ut# utili/atorii '# pre(#tea'c# mnc#ruri şi 5#uturi '#n#toa'eB '# !şi !n(ri3ea'c# locuinţa şi !m5r#c#mintea per'onal# şi care 'pore'c impre'ia "e 5un#'tare @ pe 'curt reali/ea/# pro"u'e care im5unatate'c calitatea %ieţii. emicon!uctori
P7ilip' emicon"uctor'B cu 'e"iul central la Ein"7o%enB Olan"aB are pe'te ++.&&& "e an(a3aţiB !n pe'te *& "e ţ#ri. Cu %n/#ri 'ituate !n 3urul ci)rei "e 4B$ miliar"e "e euro !n anul 2&&+B P7ilip' emicon"uctor' e'te unul "intre )urni/orii "e %r) "e 'emicon"uctori. Dorim '# )im primul )urni/or "e 'oluţii 5a/ate pe 'emicon"uctori pentru clienţii corelaţi şi aplicaţiile "in "omeniul comunicaţiilor.
isteme me!icale 57
-i'iunea P7ilip' e'te '# "e%in# num#rul unu mon"ial "omeniul 'i'temelor "e !n(ri3ire a '#n#t#ţii. Compania e'te acum al "oilea pro"uc#tor "e ec7ipamente me"icale "e "ia(no'ticare "in lume şiB !n anumite "omenii "e acti%itateB e'te li"er (lo5al.
.#. tructura or(ani*atorica tructura or(ani/atorica a companiei P7ilip' e'te una (lo5alaB "e tip mi,t. iin" o companie multinationala cu o (ama lar(a "e pro"u'e 'i cu o arie "e acti%itate ce cuprin"e mai multe continenteB am con'i"erat ca o im5inare intre 'tructura (lo5ala "e pro"u' 'i 'tructura (lo5ala (eo(ra)ica e'te cea mai potri%ita alternati%a. Directorului eneral ii 'unt 'u5or"onate in mo" "irect "epartamentele )unctionale mar
Corpuri "e iluminatB Pro"u'e electronice 'i "e con'umB
Aparatura electroca'nica 'i "e in(ri3ire per'onalaB
emicon"uctori 'i
i'teme me"icale
in(ura linie "e 'u5or"onare "irecta intre un "epartament )unctional 'i o "i%i/ie "e pro"u' e'te intre Departamentul re'pon'a5il cu A'i(urarea Calitatii 'i toate "i%i/iile "e pro"u'e. Acea'ta 'e intampla "atorita atentiei "eo'e5ite pe care o mani)e'ta )irma P7ilip' )ata "e calitatea pro"u'elor 'aleB con'i"eran" ca e'te ne%oie "e un control "e calitate 'uplimentar celui e)ectuat in )iliale. iecare "intre ace'te "i%i/ii "e pro"u' are in 'u5or"ine cele 4 mari /one acoperite "e P7ilip': Orientul -i3lociuB AmericaB Europa 'i A'ia. A%an" in %e"ere "ecala3ul economic 'i 'ocial "intre Europa "e E't 'i "e 6e'tB 5iroul european 'e imparte la ran"ul 'au in 5iroul re(ional "e e't 'i 5iroul re(ional "e %e't. iecare 5irou are in 'u5or"inea 'a )ilialele "in tarile in care e'te pre/enta. iliala are la ran"ul 'au propria impartire: pentru Romania s8a ales o $iliala cu or(ani*are !e tip $unctional3 'i anume pe "epartamente: mar
'i re'ur'e umaneB "eoarece ace't tip "e impartire permite mana(erului (eneral un control mai 5un a'upra acti%itatii. Principalul "e/a%anta3 al ace'tei impartiri il con'tituie )aptul ca "epartamentele )unctionea/a in mo" in"epen"ent unul )ata "e celalalt 'i 'e poate a3un(e la o lip'a "e coor"onare. 58
Prin urmareB )iecare )iliala raportea/a "irect mana(erului "e /ona B re'pon'a5il pe pro"u'ul re'pecti%. De e,emplu mana(erul (eneral al )ilialei "in RomaniaB care comeciali/ea/a pro"u'e "in toate cele * "i%i/i %a raporta mana(erului "in Europa "e E'tB care %a raporta mai "eparte )iecaruia "intre mana(erii "e pro"u'. Internationali/area pe piata Romaniei nu a a"u' o mo"i)icare ma3ora in or(ani/area companiei P7ilip'. A%an" in %e"ere ca acea'ta e'te o multinationala pre/enta pe piete "e pe intre( mapamon"ulB a"au(area unei noi )iliale in /ona Europei "e E't 'e poate 'pune ca a a"u' o mo"i)icare minora la Or(ani(rama P7ilip'.
.#. trate(ia !e internationali*are *.2.1. +isunea companiei:
In 'ta5ilirea mi'iunii orice companie tre5uie 'a puncte/e )oarte clar care e'te o5iecti%ul principal al ace'teiaB care 'unt premi'eleB %alorile 'i "irectiile "e actiuneB plecan" "e la conte,tul in care %or actiona. O/iecti&ul principal al companiei P7ilip' e'te acela "e a im5unatati calitatea %ietii
oamenilor prin intro"ucerea ino%atiilor te7nolo(ice 'emni)icati%eB plecan" "e la premisa ca ace't lucru repre/inta con"itia nece'ara pentru a "e%eni cea mai a"mirat# companie "in "omeniul 'au "e acti%itate "in punctul "e %e"ere al man"atarilor companiei. 7alorile pe care 'e 5a/ea/a acea'ta mi'iune 'unt : •
ati')acerea clientilor
•
Re'pectarea an(a3amentelor
•
ormarea oamenilor
•
Lucrul !n ec7ip# Pentru a@'i atin(e o5iecti%ele compania urmea/a urmatoarele !irectii !e actiune:
•
creşterea renta5ilit#ţii prin realocarea capitalului c#tre oportunit#ţile care o)er#
%enituri mai mari •
"e/%oltarea m#rcii P7ilip' şi competenţelor noa'tre "e 5a/# !n "omeniile '#n#t#ţiiB
'tilului "e %iaţ# şi te7nolo(iei pentru a creşte !n "omeniile şi /onele (eo(ra)ice 'electate •
crearea "e parteneriate cu clienţii c7eie att !n "omeniul 5u'ine''@to@5u'ine'' ct şi !n
"omeniul 5u'ine''@to@con'umer 59
•
continuarea in%e'tiţiei !n menţinerea cercet#rii şi "e/%olt#rii porto)oliului propriet#ţii
intelectuale •
"e/%oltarea competenţele care ne impun ca li"eri
•
o5ţinerea pro"ucti%it#ţii prin e,celenţa operaţional#
7i*iunea P4ilips:
In urma a numeroa'e 'tu"iiB P7ilip' a 'e'i/at oportunitatea unica "e a ra'pun"e ne%oii "e 'implitate a oamenilor. A't)elB in 2&&B o campanie pu5licitara ma'i%a "e/%aluie noua promi'iune a marcii @ >en'e an" implicit=Q. implitatea poate )i telul te7nolo(ieiB 'i e'teB cu 'i(urantaB telul companiei. Ace'ta e'te moti%ul pentru care P7ilip' con'i"era ca te7nolo(ia tre5uie 'a )ie la )el "e 'impla precum cutia in care e'te am5alata. A't)elB >en'e an" implicit=Q e'te promi'iunea pe care o )ace P7ilip' con'umatorilor 'aiB rea)irman" "e"icarea 'a in a le o)eri pro"u'e a%an'ateB u'or "e )olo'it 'iB mai pre'u' "e toateB create 'a le 'ati')aca in mo" autentic nece'itatile. *.2.2. Scopurile si planificarea:
La )iecare ni%el al companiei tre5uie 'ta5ilite 'copurile pe care acea'ta le urmare'te 'i mo"ul in care urmea/a a )i atin'e. Prima cate(orie "e 'copuri 'ta5ilite 'unt 'courile 'trate(ice. Ace'tea 'unt 'ta5ilite 'i urmarite "e catre con"ucerea 'uperioara a companiei 'i %i/ea/a a'pectele "e an'am5lu. a2 copul strate(ic
A't)elB in ca"rul companiei P7ilip'B pronin" "e la mi'iunea ace'teia "e a im5unatati calitatea %ietii oamenilor prin intro"ucerea ino%atiilor te7nolo(ice 'emni)icati%eB 'copul 'trate(ic il con'tituie implantarea in /one noi un"e %a a%ea oportunitatea "e a "e%eni cea mai a"mirat# companie "in "omeniul 'au "e acti%itate. In ace't 'en'B compania a ale' 'a 'e internationali/e/e 'i pe piata RomanieiB in ca"rul planului 'au "e "e/%oltare a acti%itatii "in /ona "e u"@E't a Europei. a2 Plani$icarea strate(ica: Anali*a 9OT:
60
Numele ace'tei meto"e pro%ine "in a5re%ierea en(le/a a celor patru elemente 'tu"iate in ca"rul 'au: punctele tari ale )irmei tren(7t'B punctele 'la5e ale )irmei Zea
Po"u'e "e calitate 'uperioara
•
•
De'i(nul )oarte atracti% al pro"u'elor E)orturile permanente "e re"ucere a "uratelor ciclice ale proce'elor
•
Ritmul rapi" "e !nnoire şi "i%er'i)icare a (amei "e pro"u'e
•
Per'onal cali)icat 'i "orinta permanenta "e per)ectionare
•
Lucrul !n ec7ipe şi !n%#ţarea "in practicile "e 'ucce' ale competitorilor
•
Ima(inea po/iti%a a pro"u'elor P7ilip': recunoa'terea internationala "e care 'e
5ucura 5ran"ul P7ilip' •
E,perienta in internationali/are
E,i'tenta companiei in alte 'tate "in u"@E'tul EuropeiB mo"elul aplicat aici putan" )i implementat 'i in RomaniaB cu particularitatile a)erente •
Puncte sla/e: •
Co'turile "e'tul "e ri"icate ale pro"u'elorB 3u'ti)icate prin calitatea o)eritaB "ar prea
mari pentru po'i5ilitatile "e cumparare ale ma3oritatii romanilor •
Lip'a unei )orte "e %an/ari propriiF "epen"enta "e )orta "e %an/ari "in tara "e
"e')acere •
Nece'itatea a"aptarii pro"u'elor la 'peci)icul pietelor "e "e')acere 61
•
Num#rul mare "e ni%eluri mana(eriale ale !ntreprin"erii
Oportunitati: •
Romania e'te o piata "inamicaB in cre'tereB )oarte atracti%a in pre/ent pentru
in%e'titori: e,i'ta premi'ele "e/%oltarii unei a)aceri pro)ita5ile •
A"aptarea rapi"a a pietei Romaniei la noile cuceriri ale ştiinţei şi te7niciiF
"e'c7i"erea la ino%atie te7nica •
Numarul 'ca/ut "e concurenti pe partea "e aparatura me"icala iemen' 'i eneral
Electric 'i pe piata ec7ipamentelor "e iluminat Lu,tenB O'ramB Antec •
Implicarea tot mai mare a Romaniei in pro5lemele "e me"iu: e%oluţia a'cen"enta a
'e(mentului pro"u'elor ce economi'e'c ener(ia •
E,i'tenta unei retele "e "i'tri5utie 5ine "e/%oltate pe 'e(mentul "e electroca'nice 'i
pro"u'e "e in(ri3ire per'onala numeroa'e ma(a/ine "e pro)il in care P7ilip' i'i poate "e')ace pro"u'ele •
Cererea pentru pro"u'e electronice 'i electroca'nice e'te )oarte mareB c7iar "aca
e,i'ta concurenta puternica in 'ectorul re'pecti% Amenintari: •
Puterea "e cump#rare "e'tul "e 'c#/ut# a populaţieiB in 'pecial pe piata 5unurilor "e
lu,B aparatura 7i(7@tec7F •
In)laţia puternicaB in'ta5ilitatea economicaF
•
Concurenta puternica "in partea unor )irme "e renume in "omeniu pe piata electroca'nicelor 'i a pro"u'elor "e in(ri3ire per'onala: 9raunB LB Pana'onic 'i on= •
Alinierea treptata la 'tan"ar"ele 'alariale europene o"ata cu intrarea in UE 'e %a
re)lecta in 'cumpirea )ortei "e munca "in RomaniaB in 'pecial "atorita e,pectatiilor 'alariale mai ri"icate ale romanilor "e la )irmele "e renumeB "ecat "e la )irmele locale •
Nece'itatea in%e'tirii unor re'ur'e importante pentru trainin(ul per'onaluluiB in a'a
)el incat ace'ta 'a i'i in'u'ea'ca %alorile 'i %i/iunea P7ilip' 'i 'a poata 'a repre/nite )irma la 'tan"ar"ele pe care acea'ta le "ore'te
62
trate(ia !e internationali*are :
In urma anali/ei ZOT am 7otarat 'a a"optam 'trate(ia ma,i@ma,i. A%an" in %e"ere ca )irma P7ilip' e'te o multinationala cu tra"itie "e pe'te un 'ecol in "omeniul pro"u'elor electronice acea'ta "etine 'u)iciente a%anta3e 'tren(t7' pentru a pro)ita cu 'ucce' "e oportunitatile o)erite "e piata emer(enta a Romaniei. De'i(nul "e e,ceptie a pro"u'elor P7ilip' 'i calitatea "e neconte'tat o)erita intr@o maniera care im5ina 'implitatea 'i 5unul (u't 'unt punctele tari ale companieiB care %or )ructi)ica oportunitatea unei piete in plina "e/%oltareB atracti%a pentru in%e'titori 'i "e'c7i'a la ino%atie te7nica. Numarul re"u' "e competitori "e pe piata ec7ipamentelor "e iluminat 'i a aparaturii me"icale o)era o 'an'a "e "e/%oltare pentru P7ilip' pe ace'te 'e(menteB cu po'i5ilitati mari "e cre'tere a pro)iturilor. trate(ia !e $ irma:
E,i'ta "oua tipuri "e 'trate(ii la ni%el "e )irma: 'trate(ia unui 'in(ur pro"u' 'i 'trate(ia "i%er'i)icarii. A%an" in %e"ere ca )irma alea'a "e noi e'te o companie multinationala ce o)era o retea %a'ta "e pro"u'eB in mo" clar am ale' 'trate(ia "e "i%er'i)icareB mai preci'
!i&ersi$icarea pe
ori*ontala. Principalul a%anta3 al ace'tei 'trate(ii il con'tituie )aptul ca )irma %a inre(i'tra
co'turi mai 'ca/ute prin economiile "e 'cala. Am con'i"erat ca ace't tip "e 'trate(ie e'te potri%ita pentru )irma P7ilip' intrucat: )irma )olo'e'te aceea'i te7nolo(ie pentru pro"u'ele 'ale "e la tele%i/oare la mi,ere 'i )iltre "e ca)eaB poate )olo'i aceea'i retea "e "i'tri5utieB 'i nu in ultimul ran" 5ene)icia/a "e3a "e un 5ran" puternic pe care il poate )olo'i pentru toate pro"u'ele 'aleB ca (arantie a calitatii. trate(ia !e pro!us:
Atuurile principale ale )irmei P7ilip' 'unt "e'i(nul "eo'e5it 'i calitatea (arantata a pro"u'elor 'ale. Clientii P7ilip' au incre"ere in ima(inea con'acrata a 5ran"ului 'i con'i"era ac7i/itionarea unui pro"u' P7ilip' mai "e(ra5a o in%e'titie "ecat o c7eltuiala.
De
aceeaB
con'i"eram ca )irmei P7ilip' i 'e potri%e'te o 'trate(ie "e "i)erentiere. con)orm cla'i)icarii reali/ate "e Porter.
63
Con)orm cla'i)icarii reali/ate "e -ile' an" noB %om ale(e o 'trate(ie analiticaB "eoarece )irma 'e a)la in )a/a "e maturiate 'i urmare'te mentinerea po/itiei 'i a clientilor actualiB printr@o ino%are permanenta 'i o)erirea unor 'olutii cat mai 5une clientilor 'ai. /2 copurile tactice si operationale impreuna cu planurile tactice si operationale a$erente &or $i pre*entate pe !epartamente:
1. Departamentul !e maretin(: a2 copul tactic :con'oli"area ima(inii )irmei P7ilip' pe piata RomanieiB in a'a )el incat
'a "e%ina un 5ran" "e re)erinta pe piata /2 Planul tactic
-a'ura: •
"e/%oltarea unei 'trate(ii promotionale care 'a )ie a"aptata la 'peci)icul pietei "in
RomaniaB atat pentru pro"u'ele electroca'nice 'i "e in(ri3ire per'onala cat 'i pentru "i%i/ia "e iluminare 'i cea "e aparatura me"icala •
"e/%oltarea unui proiect "e re'pon'a5ilitate 'ocialaB pentru a "emon'tra 'ocietatii ca
)irma P7ilip' 'e implica cu a"e%arat in im5unatatirea calitatii %ietiiB nu "oar prin pro"u'ele pe care le comerciali/ea/a "ar 'i prin actiunile pe care le intreprin"e Durata: an Re'ur'ele @ )inanciare: compania %a a%ea ne%oie "e un 5u(et "e cca & milioane "e euroB o5tinut "e la )irma mama "in Olan"aB pe care ii %a in%e'ti in proportie "e 1& in campania promotionala 'i +& in campania "e CR @ umane: per'onalul "in "epartamentul "e mar
promo%area prin reclame t%
•
promo%area prin reclame in pre'a 64
•
promo%area prin 5ro'uri
•
promo%area prin tar(uri "e 'pecialitate
•
promo%area "irecta in ma(a/ine
•
)i"eli/area con'umatorilor
+iroul !e relatii pu/lice: •
or(ani/area unei campanii "e %oluntariat in comunitate
!2 Planurile operationale +iroul !e pu/licitate:
-a'ura: •
reali/area unei cercetari "e mar
cumparatorilor "e electroca'nice 'i "e in(ri3ire per'onala cat 'i a celor "e aparatura me"icala 'i ec7ipamente "e iluminare •
an(a3area unei )irme romane'ti "e 'pecialitate cu care 'a )ie reali/ate reclamele T6
in cola5orare cu "epartamentul "e -K al P7ilip' •
in)ormarea cu pri%ire la (ra)icul "e')a'urarii tar(urilor "e 'pecialitateB in'crierea la
un a't)el "e %eniment 'i pre(atirea 5ro'urilor 'i cataloa(elor "e pro)il •
"e/%oltarea unei campanii "e promo%are "irecta in ma(a/ineB preturi promotionale la
ac7i/itionarea pro"u'elor "e tip pac7et? •
acor"area "e cupoane purtatoare "e "i'count pentru clientii )i"eli
Durata: 0 luni Re'ur'e: @ )inanciare: "in cele 1 milioane "e euro atra'e pentru acti%itatea promotionala 4 milioane %or )i "e"icate promo%arii prin reclame T6 a pro"u'elor electroca'nice 'i "e in(ri3ire pero'onalaB 2 milioane promo%arii ec7ipamentelor "e iluminat 'i aparaturii me"icale la or(ani/area "e tar(uri "e pro)il 'i milion pentru reali/area acti%itatilor "e promo%are "irecta 'i "e )i"eli/are a con'umatorilor trainin( pentru repre/entantii "e %an/ari V %aloarea "i'counturilor 'au a pro"u'elor promotionale
65
@
umane: per'onalul 5iroului "e mar< etin(F 'pec iali'tii in pu5licitate "e la )irma
romanea'ca an(a3ata pentru pu5licitateB per'onalul "e %an/ari care %a )i implicat in promo%area "irecta Re'pon'a5ili: 'e)ul 5iroului "e pu5licitate 'i 'e)ul 5iroului )orta "e %an/ari Tipul "e plan: Pentru primele 0 luni ale anului 'e %a reali/a un pro(ram inte(rat "e mar
-a'ura: •
reali/area unui 'on"a3 in interiorul )irmei pentru a 'ta5ili care "intre an(a3ati ar )i
"oritori 'a 'e implice intr@o campanie "e %oluntariat in comunitate •
contactarea primariei capitalei pentru a o5tine apro5arile nece'are reali/arii unui
proiect "e curatare 'i mo"erni/are a parcului Jera'trau 'i a 'patiilor "e 3oaca pentru copiiF •
'ta5ilirea mi3loacelor "e promo%are a campaniei
Durata: 4 luni Re'ur'e: @
)inanciare: + milioane "e euro nece'are pentru inc7irierea ec7ipamentelor "e curatare
a parcului "e la ma'ini "e (unoi pana la ec7ipamente "e protectie pentru %oluntari 'i pentru reali/area unei 'c7eme "e iluminare a aleilor pu'tii @ umane: per'onalul 5iroului "e relatii pu5liceB %oluntarii "in comunitateB an(a3ati ai primariei 'i ai RE9U Re'pon'a5ili: e)ul 5iroului "e relatii pu5lice Tipul "e plan: e %or pune la punct 5a/ele politicii "e CR a companiei P7ilip'B re'pecti%B reali/area "e "i)erite actiuni "e %oluntariat in comunitateB re(ulamentele "e 'electie 'i participare la ace'te campaniiB )rec%enta "e')a'urarii lorB etc.
66
e %a reali/a primul pro(ram "e %oluntariat in comunitateB cel 5a/at pe curatarea 'i "otarea cu corpuri "e iluminat a parcului Jera'tru. ,. Departamentul !e De*&oltare a2 copul tactic :
In primul ran"Bcompania P7ilip' tre5uie 'a i'i con'oli"e/e ima(inea pe piata Romanea'ca in a'a )el incat 'a )ie recuno'cuta ca un pioner in "omeniul ino%atiilor. /2 Planul tactic : 8'asura @Tre5uie 'a in%e'tea'ca o 'uma mare "e 5ani in "omeniul "e/%oltarii pt a
'pri3inii crearea "e noi i"ei ino%atoare pt con'umatorii 'ai iar ace'te i"ei 'peci)icul pietei romane'ti 'i )olo'in"
'a )ie a"aptate la
'lo(anul \ Pro(re'' i' our mo't important
pro"uct. ]Bpunan" accent pe 'piritul ino%ator. @Durata@ 2 ani @Resurse@ca re'ur'e umaneBtre5uie 'a 'e implice "epartamentul "e "e/%oltare 'i "epartamentul "e mar
a'irea "e oameni capa5ili in ran"ul Departamentului "e "e/%oltare care 'a ai5a i"ei ino%atoare 'i 'a tin"a 'pre per)ectiune. c2 Planul operational : 'asura@a'irea "e re'ur'e )inanciare pt (ra5ii proce'ul "e creare 'i "e/%oltareBa't)el
incat 'i )ie pioneri in )iecare "i%i/iune a companiei :electriceBelectroca'niceBiluminatBetc Durata@2 ani Resurse@tot "epartamentul "e "e/%oltareBiar pt accelerarea ace'tui proce'B'a 'e
"irectione/e mai multi oameni capa5ili 'pre ace't "epartament.Ca re'ur'e )inanciareBpt primul an 2* milioane euroBca apoi 'a 'e marea'ca coti/atia. 67
Responsa/ili :atat "irectorul "epartamentului "e "e/%oltare cat 'i "irectorul "e mar
care il poate a3uta in a a)la "orintele con'umatorilor pt %iitor. Tipul !e plan@permanent.
. Departamentul comercial: a2 copul tactic : Comerciali/area pro"u'elor P7ilip' intr@un mo" cat mai a%anta3o'
companieiB a't)el incat 'a 'e o5tina un pro)it ri"icat 'i cat o mai mare 'ati')acere a pre)erintelor con'umatorilor. /2 Planul tactic : Pro"u'ele P7ilip' %or )i reali/ate atat prin ma(a/ine "e 'pecialitateB cat
'i prin interme"iul retailerilor. 'asura : 6or )i "e'c7i'e ma(a/ine "e 'pecialitate a pro"u'elor P7ilip'B care %a a%ea 'i
propriul 'ite romane'cB un"e con'umatorii )inali %or putea ac7i/itiona pro"u'ele 'i online. 6or )i inc7iriate centrele comerciale "in 9ucure'tiB cat 'i in alte ora'e mari ale RomanieiB "ar %or )i 'emnate 'i contracte "e comerciali/are a pro"u'elor P7ilip' cu retailer . Durata ace'tui plan e'te "e un anB timp nece'ar pentru "e'c7i"erea 'patiilor comerciale 'i in"eplinirea )ormalitatilor. Resursele implicate : 'ateriale : Compania mama %a a'i(ura cu tot ce e'te nece'ar iliala "in Romania. -inanciare : 6a )i contractat un cre"it "e la 9CR pentru plata c7iriilor pentru
)unctionarea "e la inceput a ma(a/inelor "e 'pecialitate. Umane : 6a )i an(a3at un "irector commercial 'i un a3utor al ace'tuia B pentru )iecare
ma(a/in cate un mana(erB %an/atoriB 'i per'onal a"mini'trati% . Responsa/ili : Director comercial pentru $iliala Romana %a )i re'pon'a5il pentru 5una )unctionare a
comertului cu pro"u'ele P7ilip' in Romania. Ace'ta %a )i a'i'tat "e Director Comercial a"3unctB care il %a a'i'ta in )unctia 'a. Repre*entanti Comerciali per'oane cu 'tu"ii me"ii ce %or reali/a e)ecti% pro"u'ele 'i
%or )i "irect ra'pun/atori in )ata 'e)ilor "e 'ector. Responsa/il Distri/uitor Naţional @ ace'ta are 5iroul in 'e"iul Di'tri5uitorului NaţionalB
a%n" ca principale re'pon'a5ilit#ţi 'ta5ilirea ci)rei "e a)aceri a "i'tri5uitorului pe pro"u'ele P7ilip'B alocarea ace'tora !n teritoriuB urm#rirea acti%it#ţii repre/entanţiilorB 'ta5ilirea unei 68
meto"e "e lucru a repre/entaţiilor pentru a nu periclita acti%itatea repre/entanţiilor "irecti P7ilip'. Responsa/il !e 'arii Distri/uitori 'e ocup# numai "e clienţii care lucrea/# şi ei cu un
'i'tem "e "i'tri5uţieB cump#rn" cantit#ţi mari "e mar)# care apoi %ine re"i'tri5uit# "e c#tre repre/entanţii ace'tora. Unitatea operationala alea'a e'te : 7an*ari c2 cop operational : Atin(erea unor %an/ari )oarte ri"icate in Romania prin )i"eli/area
clientilor. !2 Planul operational : 'asura :
@
6an/area pro"u'elor prin interme"iul ma(a/inelor "e 'pecialitate "eoarece o)era
po'i5ilitatea "e )i"eli/are a clientilor 'i o mai mare incre"ere a lor in pro"u'ele procurate. @
Toto"ataB nu 'e %a r enunta la retele "e "i'tri5utie in"irectaB numai ca %a a% ea loc o
'electare a lor F @
Apro%i/ionarea cu mar)# a )irmei P7ilip' Romnia 'e )ace "in )a5ricile şi "epo/itele
companiei e,i'tente !n alte ţ#ri. @
E,i't# pro"u'e care pentru Romnia au un rula3 mai micB ace'tea 'unt ac7i/iţionate
"in "epo/ite. Depo/itele pe care )irma P7ilip' le "eţineB 'er%e'c unui num#r mare "e ţ#ri care "ore'c '# comerciali/e/e anumite pro"u'e c7iar şi !n ca/ul !n care num#rul "e unit#ţi %n"ute anual nu e'te )oarte mare. A't)elB "epo/itul )uncţionea/# ca o )irm# 'eparat# care ac7i/iţionea/# cantit#ţile nece'are tuturor ţarilor pe care le "e'er%eşte şi le re%in"e ace'tora !n cantit#ţiile "orite. Unul "in a'pectele ne(ati%e ale ace'tui 'i'tem !l repre/int# num#rul re"u' "e pro"u'e al catalo(ului !n comparaţie cu )a5ricile. @
E,i't# po'i5ilitatea ca un an umit pro"u' '# nu e, i'te !n catalo(ul "epo/itului. Ace't
)apt 'e "atorea/# cererii )oarte mici 'au lip'ei cererii pentru pro"u'ul re'pecti%. A't)elB nici o ţ#ra nu %a putea comerciali/a acel pro"u'. oluţiaB !n ace't ca/B o repre/int# apro%i/ionarea "irect "e la u/in# "ac# ţara re'pecti%# poate atin(e un anumit %olum anual. A%anta3ul ma3or al apro%i/ion#rii "irect "e la u/in# e'te acela "e a putea coman"a orice pro"u' care e,i't# !n
69
pro"ucţie. ^i !n ace't ca/ a%em "e a )ace cu o anumit# limit# cantitati%# impu'# "e ni%elul (lo5al al cererii pentru acel pro"u'. Durata "e "e'c7i"ere a ma(a/inelor 'peciali/ate nu %a )i mai mare "ecat un an. Resursele %or )i procurate pe plan localB in'a cele care %or lip'i %or )i procurate 'i "in
a)ara Romaniei. Responsa/ili : Directorul ComercialB Directorul "e 6an/ari. Re'pon'a5il "e -arii Clienţi
acea't po't e'te ocupat "e un repre/entant care 'e ocupa "e primii * mari clienţi "irecti ai )ilialei P7ilip' Romania: DomoB lancoB Alte,B Co'moB _ua'ar. Tipul planului e'te "e cel permanent. Acea'ta %a "uce la 'porirea e)icientei "atorita
"i'paritiei nece'itatii unui intre( proce' "eci/ional la )iecare aparitie a aceleia'i 'ituatii. A%em + tipuri "e planuri permanente repre/entate "e politicile companieiB proce"urile 'tan"ar" "e operare 'i re(ulile 'i re(ulamentele )irmei. Politicile $irmei in "omeniul %an/arilor e'te "e a nu %in"e re5uturile. Proce!urile stan!ar! "e operare %or )i ca 'i cele care 'unt "e la compania mama. Re(ulile si re(ulamentul $irmei : 'e %a incerca "e a nu penali/a an(a3atii )irmei ce au
incalcari nu )oarte (ra%e. La incalcari (ra%eB in )unctie "e pre3u"iciul creatB 'e %a "e'titui "in )unctie. Or(ani*are :
Acti%itatea comercial# e'te or(ani/at# pe 'ectoareB alc#tuite "in mai mulţi repre/entanţi comercialiB con"u'e "e c#tre un şe) "e 'ector. Rolul repre/entanţilor e'te "e a %i/ita per'onal cienţii P7ilip'B "e a lua comen/i şi "e a )ace merc7an"i'in(. Ei 'unt purt#torii ima(inii P7ilip'B mai 5ine /i' am5a'a"orii "irecţi ai ace'tei mari companii. Animatia Comercial# pre'upune or(ani/area repre/entanţilor comercialiB a şe)ilor "e 'ectorB pre(#tirea reuniunilor naţionale lunareB !n'oţirea pe teren a repre/entanţilor comerciali şi a şe)ilor "e 'ectorB anali/a re/ultatelor şi 'ta5ilirea o5iecti%elor la ni%el "e repre/entantB 'ector şi "irectie comercial# şi nu !n ultimul rn" moti%area )orţei "e %n/are.
70
CONCLU;II
Repre/entarea comercial# a )irmei internaţionale in 'tr#in#tate e'te un proce' o5iecti%. Pe m#'ura "e/%olt#rii 'aleB )irma tin"e '# "ep#şea'c# limitele localeB naţionale şi re(ionale ale me"iului "e a)aceriB '#@şi e,tin"# acti%itatea !n 'paţiul economic (lo5alB a c#rui )ormare e'te po'i5il# c7iar prin mişcarea 'pre e,terior a )irmei. Internaţionali/area )irmei 'e reali/ea/#B !n principiuB !n mo" (ra"ualB prin parcur(erea mai multor 'ta"ii care "e)ine'c tot attea tipuri "e )irme cu acti%itate internaţional# şi e,prim# moti%aţii 'peci)ice ale particip#rii la economia mon"ial#. ;ntrea(a lume recunoaşte c#B "atorit# a%anta3elor şi )orţelor care@l propul'ea/#B )enomenul (lo5ali/#rii nu poate )i oprit. Toto"at#B 'pre a e%ita "e/ec7ili5rele 'ocialeB e'te nece'ar ca la ace't proce' '# participe ct mai multe 'tateB a3utn"u@le pe cele mai 'la5e '# re"uc# la minimum nemulţumirile şi )ru'tr#rile cu care 'e con)runt# pe acea't# linie. A3utorul ace'tora con't# !n antrenarea lor "irect# la acti%itatea creatoare şi la o 5un# (o'po"#rire a re'ur'elor umaneB materiale şi "e me"iu (eo(ra)ic "e care "i'punB !n (eneralB ţ#rile 'la5 "e/%oltate. Ca o mic# conclu/ie pot 'pune c#B acţionn" !n ca"rul unui 'i'tem coerent şi mo"ern "e (n"ireB )irma "e a)aceri mo"ern#B contemporan# poate şi tre5uie '#@şi a'i(ure o politic# 'ocial# e)icient#B care '#@i permit# '# )ie inte(rat# şi a(reat# "e me"iul 'ocial !n care acţionea/# şi '# tran')orme a%anta3ele politicii 'ale 'ociale !n e)ecte economice "ura5ile. Acea'ta e'te alternati%a care 'e "o%e"eşte corect#B !n comparaţie cu opţiunile unor )irme care %or '# cşti(e enorm !n timp 'curt şi careB prin acea 'taB nu pot '#@şi con 'oli"e/e o piaţ# pe termen lun(. Timpul a "o%e"it c# a)acerile cu caracter 'peculati% nu 'unt %ia5ile pe termen lun(. Ele "au naştere la ten'iuni !n relaţiile cu me"iul 'ocialB "uc la pier"erea clienteleiB şi c7iar la lic7i"area a)acerilor. Dup# propria opinieB aş 'pune c# cea mai intere'ant# teorie e'te teoria ciclului "e %iaţ# internaţional# care arat# att "e 'implu "ar şi con'i'tent "e un"e şi pn# un"e poate a3un(e o )irm# prin internaţionali/are: "e la e,portul !ntr@o ţar# pn# la e,portul ţ#rii importatoare !n ţara e,portatoare. Acea'ta arat# c# o )irm# "e 'ucce' %a c#uta mereu '# pro"uc# !ntr@o ţar# cu co'turi mai mici şi '# e,porte !n alt# ţar#B o5ţinn" a't)el pro)ituri mai mari. E'te "e)apt o le(e in%i/i5il# a 'upra%ieţuiriiB care 'pune c# "oar cei mai 5uni %or per'e%era. A'ta !n'eamn# c# pentru a r#mne pe piaţ#B tre5uie '# )ii mereu alert şi "e'c7i' la noi oportunit#ţiB alt)el cine%a 71
mai 5un !ţi %a lua locul. Con'i"er c# "oar o mic# parte e'te cuno'cut# şi "e)init# !n ace't "omeniu şi o"at# cu 'tu"ierea mai apro)un"at# 'e %a rele%a c# cultura ţ#rii e'te )oarte important# şi %or tre5ui (#'ite noi te7nici "e !m5inare armonioa'# a ace'tora şi a oamenilor. Principalele tr#'#turi caracteri'tice ale implant#rii !n 'tr#in#tateB ca )orm# "e internaţionali/are a unei )irmeB 'unt urm#toarele: ` e creea/# noi 'tructuri or(ani/atorice !n 'tr#in#tateB care )ie c# aparţin "e )irma iniţiatoare 'ucur'aleB )ie c# 'unt per'oane 3uri"ice autonome )iliale. ` Proce'ul "e internaţionali/are are o 5a/# in'tituţional# şi implic# acti%it#ţi pe termen nelimitat. ` tructurile implantate !n 'tr#in#tate pot "e')#şura att acti%it#ţi "e comerţ e,teriorB ct şi acti%it#ţi cu caracter pro"ucti%. ;n )inalB pot 'pune c# 'unt "e acor" cu ma3oritatea a)irmaţiilor şi teoriilor "in lucrareB tocmai "e aceea !ncercn" '# !m5in ct mai multe i"ei care mi 'e par lo(ice şi corecteB am %rut '# o)er o ima(ine ct mai "e an'am5luB concentrat# "ar şi con'i'tent# "e'pre internaţionali/area )irmei. Att pe piaţa intern#B ct şi pe cea e,tern#B pot 'pune c# 'e poate aplica urm#toarul a)ori'm Un client 'ati')#cut e'te e,pre'ia unui pro"uc#tor puternic.?
72
+I+LIO)RA-IE
. A!!ler3 Nanc< =. @ 8#nternational +imensions of Organiational &eaviour01 2n" e"itionB PZ@Kent Pu5li'7in(B 9o'tonB $$ 2. Ale%an!ru Puiu @ 3anagement internaţionalB TratatB %ol. IB E". In"epen"enţa Economic#B PiteştiB 2&&+ +. An!re$$3 9la!imir @ >4es 3ultinationales 9lobates?B E"ition' La Decou%erteB Pari'B $$0 4. +acanu3 +. > ?3anagement strategic01 TeoraB 9ucure'tiB $$1 *. +ern4ar! )@r( @ 3anagerii viitorului. (iitorul managerilor1 In'titutul EuropeanB IaşiB $$1 0. +li!eanu Dana @ #nternaţionaliarea #.3.3.,urilorB !n Re%i'ta "e Comerţ nr. 1Giulie 2&&4 1. +o(!an Ioan @ 3anagement internaţionalB E". Economic#B 9ucureştiB $$$ . +osc4e3 'arc @ 4e management interculturel?B Nat7amB Pari'B $$+ $. +ron3 D. şi '. R
&. +ron3 D. şi '. R
. +ucle<3 Peter =.3)4auri3 Per&e* @ >Te #nternationaliation of te 5irm?B $$4 2. +urnete .B Comerţ internaţionalB E". Economic#B 9ucureştiB $$$ +. Cio/anu3 Ioan3 Ciulu3 Ru%an!ra > 8!trategiile competitive ale firmei01 E". PoliromB 2&&* 4. Desreumau%3 Alain > 8!trategies01 Dallo/B Pari'B $$+ *. Drucer3 P.-. 8Te Trend To>ard lliancees for Progress1 ?arper and Ro>01 Ne or
1. )4eor(4e Postelnicu3 C"t"lin Postelnicu @ 9lobaliarea economieiB E". Economic#B 9ucureştiB 2&&&
73
. )omes8Cosseres3 +. > lliances in ?ig Tenolog=01 Jar%ar" Uni%er'it= Pre''B Cam5ri"(eB-AB $$* $. )omes8Cosseres3 +. 9roup versus 9roup: ?o> lliance %et>or #nternational 3anagement01 T7ir" E"itionB -cra&Jill 9oo< Co.B $$1 2. =ean8-rancois Dai(ue3 a&ier =ol< @ Tempete' 'ur la )inanceB lammarianB Pari'B $ 22. Banter3 R.. > Collaborative dvantage: Te rt of lliances01 Jar%ar" 9u'ine'' Re%ieB $$4 2+. Lamaire3 =ean8Paul 8 > +evelopment international de l@entreprise. !trategies d@internationalisation01 Duna"B $$1
24. 'a*ilu An!a Transnaţionalele şi competitivitatea. O perspectivă este,europeană B E"itura Economic#B 9ucureştiB $$$ 2*. 'iron D .B Politica vamală componentă a politicilor comercialeB Tempu' Pro(ramB Con'tanţaB iulie 2&&& 20. Niculescu3 'aria3 La&alette )eor(es !trategii de crestere01 E". EconomicaB $$$ 21. Nistorescu3 Nicolae @ >3utatii ma-ore in economia mondiala?B Centrul "e "ocumentare 'i in)ormare economicaB Caietul Nr. B $$* 2. Popa3 Ioan @ >Tranactii comerciale internationale01E". EconomicaB 9ucure'tiB $$4 2$. Popa3 Ioan3 -ilip3 Ra!u @ >3anagement international?B E". EconomicaB $$$ +&. Postelnicu )4eor(4e3 Postelnicu C"t"lin @ 9lobaliarea economieiB E". Economic#B 9ucureştiB 2&&& +. tancu3 I.3 5inanţe: Teoria pieţelor financiare1 5inanţele întreprinderii1 nalia şi gestiunea financiară1 E"itura Economic#B $$1
+2. terian Dumitrescu3 )eor(e 'arin3 O&i!iu Puiu @ Economie mondială1 Ediţia a ##,a1 E". In"epen"enţa Economic#B PiteştiB 2&&+
++. ut" N. ş.a .B Comerţ internaţional şi politici comerciale contemporane B E". E)icientB 9ucureştiB 2&&& +4. To$$ler3 A. 88Puterea in miscare0 1 AntetB 9ucure'tiB $$* 74
+*. Ur/an3 a/ine ,83anagement international01 LitecBPari'B $$+
75
