Istoria teatrului romanesc Inca din vremuri stravechi , locuitorii pamantului romanesc au simtit necesitatea jocului teatral practicand obiceiuri si rituri in ale caror forme de manifestare colectiva deslusim elemente cu un evident caracter spectacular . Aceste manifestari -; cuprinse in ceea ce Mircea Eliade denumea ,, traditie folclorica “ si dintre care unele au razbatut pana in viata taranului roman -; erau menite sa determine , prin procedee de natura magica , fertilitatea pamantului (,, paparudele “ , ,, caloianul “ , ,, dragaica “ ) , sa contribuie la imbelsugarea i mbelsugarea traiului zilnic , sa consemneze momente calendaristice sau ciclul evenimential al vietii si al mortii ( ,, brezaia ” , ,, cucii ” , ,,calusarii”, ,, unchiesii ” ) .Ele se desfasurau , dupa imprejurari , in mijlocul naturii , mai ales primavara si vara , in sate ori in casele oamenilor , totdeauna in prezenta unui ,, public ” interesat sufleteste de productiile respective ( implicand adesea masti ) , si erau practicate potrivit unor ,, scenarii ” constituite prin traditie orala , de catre ,, interpreti ” ( barbati , femei si copii ) anume alesi . Acestor practici li s-au suprapus in antichitate manifestarile cu caracter spectacular ale autohtonilor geto -; daci , cele aparute pe t armul Marii Negre prin intermediul coloniilor grecesti , precum si cele aduse de colonistii romani in Dacia ; in secolele II - VII ele au capatat trasaturile specifice noii spiritualitati romanesti atunci nascute , fiind imbogatite apoi cu adaosuri laice si religioase medievale , pentru a fi sintetizate treptat in asa numitele productii folclorice cu caracter teatral care ca re aveau sa devina in secolele XVIII - XIX elemente formative ale fenomenului teatral national cult . Cea mai veche incercare dramaturgica originala cunoscuta pana astazi este cuprinsa intr-o scriere anonima ( apartinand poate lui l ui Samuil Vulcan ) , descoperita de Nicolae Densusianu in biblioteca Episcopiei romane din Oradea , datand probabil din anii 1778 - 1780 si intitulata Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa (Uciderea lui Grigore Voda in Moldova exprimata in forma de tragedie ) . Manuscrusul este alcatuit din scene disparate , cateva scrise in alte limbi Din primii ani ai secolului al XIX - lea exista in Moldova cele trei scene pentru teatrul de papusi ale lui Costache Conachi Intre cele dintai incercari i ncercari dramatice romanesti enumeram : fragmentul dintr-o piesa in versuri intitulata Serdarul din Orhei descoperita de Vasile Alecsandri , care presupunea ca dateaza din 1811 Cea dintai perioada de inflorire a dramaturgiei originale o gasim in legatura cu momentul revolutionar de la 1848 , sub forma dezvoltarii comediei satirice , cand o serie de dramaturgi isi propun sa tintuiasca la stalpul infamiei , cu mijloacele comicului, moravurile decazute ale societatii vremii : parvenitismul , casatoria din interes , moda imitarii cu dinadinsul a unor obiceiuri din lumea occidentala , stalcirea limbii romane , surprinse in structuri teatrale foarte simple si cu resurse literare inca modeste . Printre acesti dramaturgi trebuie amintiti Costache Facca , Alecu Russo, Costache Balacescu, marele prozator Costache Negruzzi Principala contributie la dezvoltarea dramaturgiei originale o aduce Vasile Alecsandri (1821 -; 1890) , personalitate complexa si reprezentativa a culturii nationale : poet , prozator , memorialist si dramaturg , animator de viata literara si teatrala . Format in spiritul culturii franceze , el si-a incercat initial pana de dramaturg prin prelucrarea unor teme din literatura pariziana a vremii , gasindu-si insa in curand tonul original . Inceputul il constituie Iorgu de la Sadagura (1844) si Iasii in carnaval (1845) . Ambele lucrari , impreuna cu Piatra din casa (1847) si O nunta taraneasca (1848) constituie ceea ce am putea numi prima faza de creatie a lui Alecsandri in domeniul comediei . Anii care au urmat ii aduc lui Vasile Alecsandri maturizarea talentului , dramaturgul sintetizand din creatiile anterioare un personaj nou - Coana Chirita . Cele doua realizari principale din aceasta serie Chirita in Iasi (1850) si Chirita in provincie (1852) , releva pozitia critica a lui Alecsandri fata de viata sociala a vremii dar si perfectionarea mijloacelor sale de
creatie ( constructia decisa a personajelor , precizia replicii , efectele comice ) pana intr-atat incat personajul principal a ramas multa vreme legendar , iar piesele respective rezista inca reprezentarii in zilele noastre . Din aceeasi perioada dateaza si comediile Concina ; Millo director ; Agachi Flutur ; Ginerele lui Hagi - Petcu sau operetele Scara matei si Crai Nou (aceasta din urma pe muzica lui Ciprian Porumbescu ) sau ,,feeria” Sanziana si Pepelea . Putem afirma ca Alecsandri reprezinta punctul cel mai inalt atins in dezvoltarea comediei satirice la jumatatea veacului al XIX - lea ( 1840 -; 1879 ) calitatile calitatil e ( spiritul viu de observatie , pitorescul personajelor , verva , umorul ) fiind proprii intregii dramaturgii premergatoare . A doua directie de dezvoltare a dramaturgiei originale o constituie drama istorica de inspiratie nationala . Astfel primii autori ce au scris drame drame istorice au fost : Gheorghe Asachi Asachi , Theodor Codrescu, Nicolae Istrati, Al . Pelimon, C. Z. Halepliu , Ioan Soimescu. Soimescu. Inceputul cel mai edificator in drama istorica romaneasca il face Vasile Alecsandri cu piesa Cetatea Neamtului tiparita in 1857 si al carei subiect , marturiseste autorul , ,,e tras din novela istorica a d-lui C. Negruti “ (Sobieski si romanii , 1686) . Incheindu-si pe la 1877 activitatea comediografica , Alecsandri creeaza drama in versuri , in cinci acte , Despot -; Voda (1879) . Dezvoltarea dramaturgiei autohtone romanesti din perioada 1877 -; 1918 ne apare dominata de trei personalitati marcante : Ion Luca Caragiale , Alexandru Davila si Barbu Delavrancea . Daca dezvoltarea comediei satirice ajunge cu opera lui Caragiale in faza clasica a dramaturgiei romanesti , evolutia dramei istorice de inspiratie nationala atinge aceasta culme prin contributiile lui Alexandru Davila si Barbu Stefanescu Delavrancea . Inca de la inceputul secolului XX apar in literatura dramatica autohtona semnele unor innoiri care aveau sa semnifice in perioada dintre cele doua razboaie mondiale intrarea dramaturgiei intr-o epoca aparte , a unei complexe modernitati. Victor Ion Popa (1895 -; 1946) , om de teatru si literat polivalent a adus prin opera sa dramatica , regizorala si pedagogica o contributie insemnata la evolutia teatrului romanesc dintre cele doua razboaie mondiale . Din variata lui creatie dramaturgica se desprind cateva lucrari care releva preocuparea pentru drama si pentru comedia sentimentala : Muscata din fereastra (1928) , Take , Ianke si Cadar (1933) . A doua varsta a comediei se manifesta sub condeiul noului val de dramaturgi aparut pe la mijlocul deceniului 7 : Paul Everac (Viata ca un vagon -; 1973 , Un fluture pe lampa -; 1972 ,Ordinatorul -; 1980 ); Suto Andras (Formidabilul Ghedeon -; 1967); Dorel Dorian (Ninge la Ecuator -; 1964 ,Corigenta la dragoste -; 1967) ; Valentin Munteanu (Hotel ,,Zodia Gemenilor”- 1975) ; Ion Baiesu (Presul -; 1972) ; Mihai Ispirescu (Concediu nelimitat -; 1978 ; Trasura la scara -; 1983 ) ; Tudor Popescu (Paradis de ocazie -; 1979 , Concurs de frumusete -1979 , Milionarul sarac -; 1983 , Hotul de sentimente -; 1988). Pretutindeni , teatrul romanesc -; care i-a daruit artei universale pe Ion Luca Caragiale si pe Eugen Ionescu , pe Matei Millo , pe Grigore Manolescu , pe Aristizza Romanescu si pe Nottara , pe Maria Ventura si pe Elvira Popescu , pe Radu Beligan si pe Stefan Iordache , pe Ion Sava si pe Liviu Ciulei , pe Andrei Serban si pe Silviu Purcarete , ca sa ne limitam numai la cele mai rasunatoare nume -; contribuie si va contribui neincetat , cu sinceritate si ardenta creatoare , la continua dezvoltare a relatiilor teatrale internationale , la cunoasterea reciproca a slujitorilor scenei , exprimand o vocatie traditionala .
COMICUL Comicul de nume : Sardarul Cuculet Comicul de situatie: Atunci cand tiganca nu intelege numele doamnei din trasura care era coana Chirita si ea ii stalcea numele. Atunci cand coana Chirita cade pe gheata Comicul de moravuri: Sfidarea celorlalti din partea Chiritei care se credea mai mai presus Comicul de limbaj : Atunci cand slujitorul pronunta gresit numele celor din familia Barzoi (Chirita-Crita Gulita- Gurita Barzoi-Branzoi)
Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă de Vasile Alecsandri Comedie cu cântece, în 3 acte PERSONAJELE
Cucoana CHIRIŢA GRIGORI BÂRZOI, şoţul ei ARISTIŢA, CALIPSIŢA, fetele lor PUNGESCU, PUNGESCU, coţcar bucureştean BONDICI, coţcar ieşean GULIŢĂ, copilul Chiriţei Văduva AFIN LULUŢA, copila ei Sărdarul CUCULEŢ, director de agie UN FECIOR BOIERESC IOANA ţiganca UN SLUJITOR DE BARIERĂ UN SURUGIU UN NEAMŢ CU ORGĂ POFTIŢI LA BAL, SLUGI, SURUGII, CAI DE POŞTĂ Reprezentată la Teatrul Naţional din Iaşi, în beneficiul artiştilor români, la 1850.
Rezumat ACTUL I Opera Chirita in Iasi de Vasile Alecsandri incepe cu actul intai in care aflam prezenta Chiritei in caleasca asteptand la bariera sa intre in targ. Ea este intampinata de un slujitor ce doreste sa-i afle numele pentru a il trece pe catastif. Cucoana , dupa o scurta cearta cu slujitorul voieste a ii zice numele ei si a copiilor dar acestea fiind dificile de tinut minte slujitorul le va scrie gresit pe catastif el repetandu-le “Crita Gurulita Lapsita si Rastita Branzoi”. Tocmai ce trecura de bariera Caleasca se impotmoleste in zapada. Chirita isi cearta feciorul ca nu vroia sa ajute la dezapezirea calestei si ii ordona tigancii sa coboare. Aceasta facand inadins sparge cutia Chiritei alunecand pe gheata. Chirita ii cauta pe surugii iar in cautarea ei aluneca al uneca pe gheatza strigand “Valeu”. Fetele ei auzind fug si ele sa vada unde a cazut mama lor dar supriza cad si ele. Scena a II-a ii prezinta pe cei trei straini Bondici Pungescu si un neamt cu orga intrand in Iasi. Ei dau nume gresite slujitorului de la intrare. Venea dinspre Roman unde jucase carti iar unul din ei trisand au fost nevoiti sa plece pentru a-si ascunde urma. S-au hotarat sa ramana o vreme in Iasi pana se vor linisti lucrurile.
In scena a-III-a ni se prezinta de la inceput dezamagirea Chiritei deoarece ii fugise surugii si nu reusea sa-i mai gasesca. Ea a reusit sa dea peste cei doi straini Pungescu si Bondici care s-au prezentat ca fiind spatari si aga. Cei doi s-au oferit sa o ajute pe cucoana conducand-o pe ea si pe fiicele ei la gazda asigurand ca totul va fi bine cu trasura. Scena a-IV-a arata o cearta intre Cucoana Chirita si feciorul Gulita care iesise pe gheata dezbracat. Ea ii reproseaza acestuia faptul ca nu a ascultat-o sa ramana in trasura. Dupa ce l-a imbracat cu forta ii promite un dar mult dorit apoi pleaca cu el spre “tatacele” ei, lasand pe fecioru mare si pe tiganca sa aiba grija de lucrurile in trasura pana vin boii sa o ridice. In ultima scena a primului act ni se prezinta intalnirea Chiritei cu vaduva Afin si saradarul Cuculet. Din vorba in vorba ajung sa observe ca lipsesc fetele care plecase cu cei doi straini. Au inceput sa fuga fiecare unde putea sa le caute. Ea se gandea ca o sa o certe sotul ei. ACTUL II In prima scena a actului al doilea ne este prezentata chirita care isi facea sprancenele pregatindu-se de bal. Ea este deranjata de Gulita care canta la orga, iesindu-si din fire il pocneste pe baiat. Tiganca ii apreciaza sprancenele cucoanei. In scena a doua Chirita vorbeste in prima faza cu Luluta(fiica lui Afin) fata care era putin obraznica batandu-si joc de matusa Chirita. In a doua parte a discutie cucoana dezbate problema casatoriei in legatura cu duducile ei. Ea isi exprima nemultumirea in fata lui Afin deoarece niciunui flacau nu i se aprindeau calcaile dupa fetele ei. In urmatoarea scena cucoana primeste o scrisoare de la sotul ei precum ca ia murit catelusa.Afin si Luluta pleaca la acasa. In scenele patru si cinci ne sunt prezentate momentele in care duducile cucoanei precum si fiul Gulita nu reuseau sa se imbrace intampinand dificultati. Cucoana isi iese din fire. Scena a sasea ii gaseste pe cei doi Bondici si Pungescu Pungescu facandu-si planuri in legatura cu fiicele cucoanei. Scenele sapte si opt prezinta intalnirea celor doi cu fiicele Chiritei precum si pe dansa. In ultima scena a actului al doilea aflam plecarea feteleor si a cucoanei la balul Afinoaiei. Ele erau insotite de cei doi straini care incercau sa se autoinvite la petrecere. ACTUL III Primele doua scene ne prezinta sosirea familiei Barzoi (Chirita si duducile ei) la Afin acasa. Gazda ramane mirata deoarece era prea devreme.Luluta ramane la fel de obraznica in dialogul cu matusa Chirita. Scena a treia prezinta pe cei doi copii Gulita si Luluta intrecandu-se in ce stia fiecare. Gulita se lauda ca este cel mai bun cantaret , Luluta si ea avea cu ce sa-l supere. Scenele patru si cinci prezinta venirea lui Cuculet care credea ca este primul ajuns . Afin a tinut sa-l anunte ca de data asta nu a fost chiar asa, Chirita fiind mai devreme acolo.Cei doi discuta despre familia Barzoi Scena a sasea mai prezinta si alti invitati ce au venit la bal cantand. In a saptea scena ajunge si Chirita de la teatru unde vazuse piesa “Doua fete s-o neneca”. Aceasta piesa i-a starnit nervozitatea cucoanei deoarece se potrivea cu dansa. Ea acuzand autorul pentru necazul ei.Nefiind destul patania la teatru unde au ras toti de ea, c and a intrat in salon au inceput a rade si boierii din incapere, ea fiind tot nedumerita.Tot in aceasta scena ni se mai prezinta pe cei doi straini care erau urmariti de Cuculet pentru a-i prinde cu ocaua mica.El le propune un joc de carti gandid ca asa va reusi sa-i atraga in pacat. In t ot acest timp restul boierilor dansau cu fetele la bal.
Scena numarul opt prezinta continuarea jocului de carti dintre cei trei. La un moment dat Luluta il vede pe Pungescu care trisa, aceasta a zis in gura mare ce a vazut. Cuculet atat a asteptat pentru a-i prinde. Incepe scandalul in care Cuculet ii trage o palma unuia dintre straini. Lumea afla adevarul despre cei doi. Auzind si Chirita ca cei doi erau cotcari ,lesina. In ultima scena apare si barbatul cucoanei , Barzoi care a venit sa o ia acasa pe Chirita precum si pe copii ei. Aceasta nu vroia sa plece deoarece vroia sa marite fetele tot intreband pe toti daca nu cumva vrea cineva sa le ia de neveste.Barzoi apuca pe Chirita de mana si o trage spre usa din fund, fetele si gulita urmandu-i.Cuculet face semn epistatiilor ca sa prinda pe Bondici si Pungescu. Invitatii de la bal se inchina in fata familiei Barzoi, razand in hohote.
Chirita in Iasi – comentariu Vasile Alecsandri Născut 21 iulie 1821 Bacău Decedat 22 august 1890 Mircesti, judetul Iasi director
al teatrului din Iasi Ia si impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si Foaie stiintifica si literara (Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat parte la miscarea revolutionara de la 1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei programatice (Protestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an in exil in Franta. Intors in tara ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I.Cuza, fiind numit deputat si ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de 22 august 1890 si este inmormantat la Mircesti. Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840) Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza kre prezinta intamplari si personaje c starnesc rasul si kre are un final vesel. Tema operei este critica instituţiilor şi moravurilor societăţii feudale. Subiectul este comic şi critică arivismul micilor boieri rurali, care-şi dau aere de nobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul d viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi si vrajmas oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent. Comedia este realistă prin spiritul critic, prin faptul că eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viaţa socială. Chiriţa este tipul arivistului, Bârzoi este tipul ispravnicului abuziv
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul de limbaj –utilizarea calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutionilor) , utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de caracter – personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta ; comicul de nume – cele mai multe sunt diminutive – Luluta, Gulita, Chirita ; comicul de moravuri – ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia. Formele comicului sunt umorul si ironia. Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de catre alte personaje.
O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi “misca” personajele, le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic. Opera “Chirita in Iasi” se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, ra sul, cu scopul de a le indeparta.
