Procesul inflationist a aparut cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, inainte de toate un
proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care leau imbracat banii. Initial s-a manifestat sub forma dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase, acest proces fiind cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie monetaro-baneasca. monetaro-baneasca. Elementele definitorii ale acestei inflatii sunt : - separarea continutului nominal al monedelor metalice (mai mare )de continutul lor real (mai mic); - transformarea existentei - aur a monedei in aparerenta - aur; - aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina - scaderea puterei de cumparare a monedelor falsificate. Inflatia banilor de hartie convertibili in aur
a fost cea de de-a 2-a forma de inflatie. In
perioada formarii economiei de piata in Europa, tinerele state au fost preucupate de lichidarea haosului monetar specific epocii feudale tarzii, haos ce a atins cote inalte in sec. XVI-lea. S-a actionat pentru sisteme banesti stabile si o circulatie monetara sanatoasa ( normala ) acestea bazandu-se pe etalonul aur. Cand banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor - aur cu valoare deplina. De altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur. Corespunzator, cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care acesti bani il reprezentau in circaulatie. In aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de desfasurare. Dar, relativ repede, canalele circulatiei banesti au inceput sa se aglomereze . Intr-o anumita perioada, acestea s-a datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. Daca banii de hartie intreceau propria lor masura (daca ei depaseau cantitatea monedelor de aur cu aceeasi denumire ce ar fi trebui sa circule), acesestia se discreditau in fata agentilor economici . Scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe care rezulta din raportul raportul dintre masa de aur monetar monetar si etalonul etalonul aur (o cantitate cantitate de aur ce era asezata asezata la baza unei unitati banesti)
1
Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie - inflatia banilor de hartie neconvertibil in aur .
Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea
materiala. Ca urmare, in conditiile cand singurile elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatiei in buna lor functionare, inflatia poate sa apara ca un proces ce "iese" din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta un excedent de bani. Definitie : Inflatia
reprezinta un dezechilibru structural monetaro-material care reflecta
existenta in circulatie o unei mase monetare excedentare in raport cu nevoile economiei, ceea ce determina cresterea durabila si generalizata a preturilor si deprecierea monedei nationale. Forme specifice ale inflatiei: •
Inflatia prin moneda este determinata prin emisiunea excesiva de moneda, ca urmare a deciziilor organismelor economice specializate;
•
Inflatia prin credit este generate de cresterea excesiva a creditului, ceea ce determina un exces de cerere pentru bunuri de consum, in raport cu oferta existenta;
•
Inflatia prin cerere este determinate de marirea cererii solvabile peste nivel de bunuri, economia neavand capacitatea de a creste volumul productiei, astfel incat o parte a cererii ramane nesatisfacuta;
•
Inflatia prin oferta este cauzata de insuficienta productiei in raport cu cerera existenta;
•
Inflatia prin costuri este determinata de sporirea costurilor de poductie;
Dupa intensitatea fenomenului inflationist si durata acestuia, se disting urmatoarele forme ale inflatiei: •
Inflatia taratoare, caracterizata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor la bunurile de consum pana la 3%;
•
Inflatia moderata, daca cresterea preturilor este cuprinsa intre 3-6%;
•
Inflatia rapida, cand ritmul de crestere a preturilor este cuprins intre 6-10%;
•
Inflatia galopanta, daca cresterea preturilor depaseste 10%;
•
Hiperinflatia cand ritmul anual de crestere depaseste 50%.
Inflatia trebuie apreciata si prin corelarea acesteia cu principalii indicatori macroeconomici. Pe baza acestor corelatii se disting: -cresterea economica inflationista; -cresterea economica neinflationista;
2
-stagflatia; -slumflatia. Cresterea economica inflationista reflecta o situatie nefavorabila a economiei, in care rata inflatiei devanseaza cresterea productiei. Cresterea economica neinflationista semnifica o inflatie moderate, controlata de Guvern si de alti factori de decizie macroeconomica si se caracterizeaza printr-o crestere economica superioara ratei inflatiei. Stagflatia reflecta fenomenul de stagnare sau recesiune economica, insotita de o inflatie puternica. Slumflatia reflecta o criza economica insotita de o inflatie puternica (hiperinflatia). Uneori in economie se poate manifesta deflatia, stare caracterizata prin incetinirea generala a activitatii economice, scaderea preturilor, a venitului national, nivelului de ocupare a fortei de munca.
Etapele procesului inflationist din tara noastra O prima etapa a inflatiei se inscrie pana la Revolutia din decembrie 1989, etapa caracterizata in principal, prin consecintele contradictorii ale mentinerii sub control a preturilor. A doua etapa a inflatiei se intinde pana la declansarea actiunii de liberalizare a preturilor. Aceasta etapa s-a caracterizat printr-o mentinere relativ constanta a nivelului preturilor bunurilor si serviciilor dar prin cresterea exploziva a veniturilor consumatorilor, fapt ce a accentuat decalajul dintre oferta de produse (in continua scadere) si masa monetara (in crestere). Cea dea treia etapa a inflatiei este marcata de trecerea la sistemul de preturi liberalizat. Dar liberalizarea preturilor inaintea desfiintarii situatiilor de monopol ale majoritatii intreprinderilor industrial si a instaurarii sistemului concurential pe piata, cresterea rapida a importurilor fata de exporturi, gestionarea ineficient de riguroasa a monedie nationale de catre BNR ca si presiunile facute din afara, au determinat manifestarea durabila a inflatiei galopante. Inflatia in ultimul deceniu
În România, inflatia a fost recunoscuta ca problema începând din noiembrie 1990 –momentul declansarii reformei economice. Fenomenul a existat însa înainte de aceasta data (decalaj între cerere si oferta pe piata interna au fost sesizate înca de la începutul anilor ’80, pe fondul rambursarii accelerate si înainte de termen a datoriei externe), dar tensiunile acumulate au fost reprimate si mascate prin intermediul pârghiilor specifice economiei planificate.
3
În ultimul deceniu, inflatia în România a fost oscilanta si, în general, ridicata, în principal ca urmare a: -efectelor întârzierii restructurarii de fond a economiei; -întreruperii în nenumarate rânduri a eforturilor de stabilizare; -politicii salariale neadecvate; -indisciplinei financiare extinse. Cauzele de fond care au generat cresterile de preturi au ramas în tot acest timp, practic, aceleasi, distincte fiind doar formele de manifestare, alternantele de intensitate si elementele conjuncturale asociate.
Evolutia preturilor de consum in perioada 1991-1993 Începând din 1991, timp de trei ani, pe parcursul carora s-au consumat principalele
etape de liberalizare a preturilor, inflatia s-a aflat pe o panta ascendenta, nivelul maxim fiind înregistrat în 1993, când preturile de consum au avut o variatie medie anuala de peste 256 procente. Cresterile ample de preturi înregistrate în aceasta perioada s-au datorat liberalizarii lor graduale, dar si altor masuri, cum au fost cele de reforma fiscala si cele privind cursul de schimb al monedei nationale.
Evolutia preturilor de consum in perioada 1994-1997 În 1994, pe fondul reluarii cresterii economice si al temporizarii reformei preturilor, inflatia
s-a calmat. Fortarea cresterii economice, practic pe vechile structuri, si operatiunile cvasifiscale la care au recurs autoritatile pentru a mentine în functiune un aparat productiv inadecvat au fost principalele cauze pentru care nici expansiunea economiei si nici procesul de dezinflatie nu au fost durabile; în 1997 inflatia a reizbucnit, ultima etapa majora de liberalizare (care a însemnat ridicarea oricaror restrictii privind preturile alimentelor si renuntarea la politica de subevaluare a energiei electrice, termice si gazelor naturale) producându-se pe fondul unui declin al produsului intern brut de peste 6 procente.
Evolutia preturilor de consum in perioada 1997-2000 Inflatia a continuat sa fie ridicata si în urmatorii ani: în 1998 si 1999, pe fondul continuarii
declinului economic de ansamblu, majorarea TVA, evolutiile preturilor si tarifelor administrate practicate la utilitatile publice (mai ales scumpirea energiei electrice prin eliminarea subventiilor 4
încrucisate) si deprecierea cursului de schimb au creat presiuni continue asupra preturilor; abia în anul 2000, o data cu reluarea cresterii economice, a început un nou proces de dezinflatie, rata anuala de crestere a preturilor de consum reducându-se cu peste 14 puncte procentuale.
5
anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
inflatia 5,1 170,2 210,4 256,1 136,7 32,3 38,8 154,8 59,1 45,8 45,7 34,5 22,5 14,3 11,9 7,5 5 6,57
Rata inflatiei intre anii 1990 si 2007
300
250
200
150
100
50
0
0 9 1 9 0 0 1 0 3 0 4 0 6 0 7 2 9 3 9 4 9 5 9 6 9 7 9 8 9 9 0 2 0 5 0 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 2 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Evolutie inflatie in ultimii cinci ani:
6
Si cursul EURO-RON din aceeasi perioada:
7
Se poate observa o corelare intre rata somajului si cursul EURO-RON, amandoua stand aproximativ in aceleasi intervale in ultimii trei ani. 7-7,6% pentru rata somajului si 4-4,40 pentru cursul de schimb. Probabil o miscare decisiva a ratei somajului sub 7%, ce ar insemna implicit o imputernicire a economiei Romaniei, ar putea aduce o apreciere a monedei nationale
Efectele negative ale reformei preturilor Modul în care s-a desfasurat reforma în domeniul preturilor a avut multiple consecinte asupra evolutei acestora, între care se disting: - coexistenta, pe perioada îndelungata, a preturilor liberalizate cu cele administrate sau doar supravegheate a facut ca pretul, cel mai important mecanism de alocare a resurselor în economia de piata, sa fie în continuare distorsionat; -tendinta întreprinderilor de stat de a efectua de fiecare data corectii de preturi la nivelul maxim admis de reglementarile emise de autoritati, etapele de liberalizare a preturilor fiind prilejuri de evitare a constrângerilor bugetare; - alimentarea periodica a anticipatiilor inflationiste si accentuarea simultana a presiunilor sindicale, care au reclamat indexari cât mai prompte si mai acoperitoare pentru a-i proteja pe salariati împotriva efectelor inflatiei; pe fondul acestor manifestari, costurile salariale au fost în crestere, iar dezinflatia a fost întârziata; - amplificarea periodica a dezechilibrului dintre cerere si oferta, mai ales la primele etape majore cuprinse în programul de liberalizare, intens mediatizat; populatia, tinzând sa pastreze cât mai putin timp banii de teama inflatiei, a cumparat marfuri sau i-a transformat în valuta; efectele acestor manifestari s-au suprapus conditiilor initiale care au determinat cresterea preturilor, imprimând inflatiei tendinte accentuate de autoalimentare.
Efectele microeconomice ale inflatiei Consecintele la nivel micro ale inflatiei se reflecta in redistribuirile veniturilor si bogatiei, nu in declinuri generale, in fiecare marime a bunastarii noastre economice. Aceste redistribuiri se ptetrec pentru ca oamenii cumpara diferite combinatii de bunuri si servicii in proportii diferentiate si vand bunuri si servicii variate ( inclusiv munca). De aceea, impactul inflatiei asupra indivizilor depinde de preturile bunurilor si serviciilor, de cum cumpara si vinde fiecare persoana in realitate. In acest sens, inflatia actioneaza precum o taxa,
8
luand din venitul sau bogatia unor oameni si dand altora. Aceasta taxa este o percepere de impozite prin schimbari in preturi, schimbari in venituri si in bogatie. 1. Efectul pretului. •
Schimbarile pretului sunt cel mai mult asimilate cu suferintele inflatiei.
•
Efectul cresterii taxelor asupra bunastarii economice a individului este reflectat in diferenta dintre venitul nominal si cel real. ( Venitul nominal este cantitatea de bani primiti intr-o perioada de timp; se masoara in mod obisnuit in moneda nationala. Venitul real este puterea de cumparare a acestor bani; se masoara prin cantitatea de bunuri si servicii ce pot vi cumparate cu banii detinuti.)
•
Nu toate preturile cresc cu aceeasi rata in timpul inflatiei.
•
Nu toti sufera in mod egal datorita inflatiei. 2. Efectul venitului
•
Efectele redistributive ale inflatiei nu sunt limitate la schimbariile de preturi. Dimpotriva, schimbarile in preturi influenteaza in mod automat veniturile nominale.
•
Ce arata pretul pentru cumparator, arata venitul pentru vanzator.
•
In valoare medie, veniturile oamenilor tin pasul cu inflatia.
•
Daca preturile cresc veniturile trebuie sa creasca de asemenea.
Efectele inflatiei Desi inflatia controlata poate avea si efecte pozitive, ea ramane un fenomen poeponderent negativ, un factor dezorganizator al economiei, afectand direct sau indirect intreaga societate si economia mondiala in ansamblul ei. Ea descurajeaza investitiile, favorizeaza specula, redistribuie veniturile in favoarea celor puternici, ii dezavantajeaza pe consumatori prin scaderea puterii de cumparare a banilor. Aceste efecte negative constituie costurile sociale ale inflatiei si sunt suportate diferentiat de participantii la viata economica. Cei mai afectati sunt consumatorii, cu venituri mici si relativ fixe, deoarece in perioada inflationista costul vietii creste. Cum cresterea veniturilor, de regula, nu compenseaza rata inflatiei, standardul de viata scade. De aceea este necesara interventia statului, care prin masuri de protectie sociala, trebuie sa contracareze aceste efecte negative. Afectate de inflatie sunt si persoanele care economisesc. Daca economiile banesti sunt depozitate in banci, iar rata dobanzii nu depaseste rata inflatiei, valoarea reala a economiilor scade, fiind mai mica decat suma initiala depozitata.
9
Dezavantajati sunt si creditorii. Daca rata dobanzii la credite este mai mica decat rata inflatiei, suma rambursata valoreaza mai putin decat suma imprumutata, datorita scaderii puterii de cumparare a banilor. Afacerile sunt si ele afectate negativ de inflatie, deoarece aceasta produce instabilitate, nesiguranta economica, creste riscul la investitii, diminueaza valoarea reala a profiturilor datorita cresterii costurilor si face deseori imposibila previzionarea acestora. Inflatia poate avantaja anumite categorii sociale, care pot sa-si mareasca usor veniturile, datornicii si guvernul. •
Persoanele care pot obtine venituri mai mari pot beneficia de pe urma inflatiei. Anumite profesii si ramuri ale economiei, salariile si preturile pot creste mai mult decat rata inflatiei. Prin urmare, profiturile acestor genti economici cresc, precum si standardul de viata al salariatilor.
•
Debitorii sunt avantajati de o rata a dobanzii inferioara ratei inflatiei. Astfel, ei vor inapoia o suma care are valoarea mai mica decat cea imprumutata, castigand diferenta dintre rata inflatiei si cea a dobanzii.
•
Guvernul colecteaza inpozite progresive pe venit. Rata inpozitului creste odata cu cresterea venitului. Daca oamenii incearca sa obtina venituri mai mari, ei vor plati impozite mai ridicate, de aceea guvernul poate beneficia de pe urma inflatiei.
•
De asemenea, sunt avantajati si cei care schimba cantitati de moneda nationala in valute, mai puternice si mai stabile ei castigand diferenta dintre rata inflatiei interne (mai mare) si cea a inflatiei tarii respective (mai mica) atunci cand fac operatiunea inversa.
Politici antiinflationiste “Urmarind aducerea inflatiei in limite normale, problemele antiinflationiste trebuie sa
stabileasca si modalitatile trecerii de la stabilire economica monetara la cresterea aconomica autentica” (Milton Ffriedmann) Combaterea inflatiei trebuie realizata prin masuri de presiune asupra masei monetare, prin reducerea acesteia cu ajutorul unor restrictii in domeniul creditului si dobanzii. Inflatia a fost si a ramas un proces preponderent negativ, un dezechilibru monetar cu efecte de antrenare in economia reala. Agentii ecnomici sunt preocupati sa evite efectele negative ale procesului. Politicile antiinflationiste de asigurare a unei stabilitati monetare relative, de mentinere a preturilor in limite rezonabile, pornesc simultan de la premiza asigurarii, si a cresterii economice si limitarii somajului. 10
In atentia factorilor de decizie sta, mai intai: •
preocuparea tinerii sub control a procesului inflationist
•
mentinerea acestuia la o rata redusa
•
franarea cresterii masei monetere
•
franarea cresterii preturilor.
Politicile antiinflationiste trebuie sa fie suficient de puternice pentru a combate efectiv inflatia dar totodata suficient de suple pentru a nu afecta cresterea economica, a nu duce la deflatie, depresiune si la accentuarea somajului.
Bibliografie 1. www.consultantbursa.ro 2. Manual economie clasa a 11-a Ed.Humanitas, 3 Manual
de economie clasa a 12-a: Economie - Ed.Humanitas,
4. www.bnr.ro 5.www.referate.ro Cuprins
..............................................................................................................................................................1 Inflatia in ultimul deceniu................................................................................................................3 Evolutia preturilor de consum in perioada 1991-1993.....................................................................4 Evolutia preturilor de consum in perioada 1994-1997.....................................................................4 Evolutia preturilor de consum in perioada 1997-2000.....................................................................4 Efectele negative ale reformei preturilor..........................................................................................8 Efectele inflatiei................................................................................................................................9 Politici antiinflationiste..................................................................................................................10 Bibliografie.........................................................................................................................................11
11
Grosu Daniel Lucian Marketing, ID Referat Finante
12
