Tendinte in evolutia populatiei ocupate in servicii
- Bucuresti 2008 –
1
CUPRINS
1.nali!a ponderii populatiei ocupate in sectorul serviciilor in Ro"ania 2.Co"paratie la nivel international #. $odele privind ocuparea %ortei de "unca si reducerea so"a&ului Bi'lio(ra%ie
2
I.
nali!a ponderii populatiei ocupate in sectorul serviciilor in Ro"ania
Repartizarea populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale intr-o anumita perioada constituie o reflectare a nivelului de dezvoltare economico-sociala a tarii. In ceea ce priveste sectoarele de activitate, analiza datelor statistice indica existenta unei legaturi stranse intre nivelul dezvoltarii economice si structura economiei nationale, intre ponderea serviciilor in populatia ocupata si crearea produsului intern brut. Populatia ocupata civila cuprinde potrivit metodologiei balantei fortei de munca, toate persoanele care au o ocupatie aducatoare de venit, pe care o exercita in mod obisnuit in una din activitatile economiei nationale, fiind incadrate intr-o activitate economica sau sociala, in baza unui contract de munca sau in mod independent (pe cont propriu) in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura etc. Categoriile de persoane incluse sunt: -
alariati ce lucreaza in una din activitatile economiei nationale la unitati din sectorul public,
-
mixt, privat, cooperatist, obstesc! Patroni-conducatori de unitati private " care utilizeaza pentru realizarea activitatii forta de
-
munca salariata! #ucratori pe cont propriu #ucratori familiali neremunerati. Populatia ocupata civila nu cuprinde cadrele militare si persoanele asimilate acestora
neangrenate in activitati economice (pesonalul $.%p.&., $.%.I., .R.I., militari in termen), detinutii si salariatii organizatiilor politice si obstesti. tructura ocuparii pe sectoare din tarile 'uropei ccidentale este rezultatul unei evolutii indelungate, marcata de importante deplasari, fenomene si tendinte noi in functie de nivelul de dezvoltare a societatii. Pe masura cresterii nivelului de dezvoltare economica si sociala, are loc o ridicare a productivitatii muncii in agricultura si in activitatile manufacturiere, fenomen care determina reducerea populatiei ocupate in aceste sectoare si sporirea acesteia in sfera serviciilor. In Romania orientarea preponderenta, inainte de **+, a efortului investitional catre industrie si, in mai mica masura, catre agricultura si constructii ( in **, ,/ din totalul investitiilor au fost in industrie, 0,/ in agricultura-silvicultura si ,1/ in constructii) au determinat concentrarea a trei sferturi din populatia ocupata in aceste ramuri si numai un sfert in sfera serviciilor. 2in acest punct de vedere, tara noastra se situa pe ultimul loc dintr-un numar de 33 de tari europene. Comparand gradul de tertiarizare a economiei ( in tranzitie ) in tarile central si est-europene se constata ramanerea in urma a Romaniei.
3
Ta'elul 1. Populatia ocupata civila )P*C+ pe ra"uri si sectoare de activitate in Ro"ania in perioada 1,,8- 200 -"ii persoaneRa"ura
%gricultura
1,,8
1,,,
Ro"ania 2000 2001 2002 200# 200 200/ 200
3*0
*
43
40
3*1
ilvicultura5 4 1 1 3 + Piscicultura5 Total sector ##, # #/0 #,8 #011 pri"ar Industrie 31 3+4 3++ 3+1 33 (total) Constructii * 4 + 00 Total sector 208 2#,2 2#/ 2#/ 28, secundar Comert 4 140 110 + 4 6oteluri, * ++ * 1* *4 restaurante 7ransport, 0 +4 * +3 + comunicatii, depozitare %ctivitati 10 0* 1 0 0* financiare, bancare si de asigurari 7ranzactii 3 3 31 33 0 imobiliare %dministratie 1 3 publica Invatamant 30 3* 3 33 4 anatate si 1 311 0 4 asistenta sociala %lte activitati 00 1 0+ 03 1 de servicii Total sector 2/ 2/2 202 20 282, tertiar Total P*C 881# 820 82, 8/2 8#2, 5ilvicultura incepand din 3++ este raportata impreuna 8Piscicultura9
3
30
30
31
2888
2#8
2
2182
3+4*
3+43
3+
3+
*0 2//
* 21
2/
4 2,
*+0 +4
*
*0 40
**1 1
+3
+
+1
+*
13
3
*
*1
44
+4
1
44
4*
0
0*
3+ 4*
+ 01
14
0 0
*
3
3*
30
2,#
#12,
#2
##8
8#0 82#8 818 80# cu 8%gricultura9, iar separat
apare
Sursa Balanta ortei de "unca3 editiile 1,,,-200
In perioada **-3++ in Romania se continua tendinta descrescatoare a populatiei ocupate civile, dar se manifesta tendinte la nivelul ramurilor si sectoarelor de activitate. In 3++ fata de ** populatia ocupata civila la nivelul tarii scazuse cu 0,43/. 7ranzitia Romaniei la economia de piata s-a manifestat printr-un declin sistematic al rezultatelor 4
economice. %cest fenomen a determinat reducerea cererii de forta de munca, dar si diminuarea securitatii ocuparii fortei de munca, contribuindu-se la aparitia unor scimbari in structura pe ramuri si sectoare a populatiei ocupate. %ceste disproportii in repartizarea populatiei ocupate pe sectoare in Romania se datoreaza, in special, ritmului rapid al transformarilor structurale economice si sociale din perioada comunista. In Romania, in timp ce se reducea proportia populatiei agricole si crestea ponderea populatiei ocupate in industrie pe perioada scurta, de -4 decenii, in tarile dezvoltate aceste modificari structurale referitoare la populatia ocupata s-au manifestat pe o perioada mult mai lunga, de circa ++-4+ de ani. ;ortarea mutatiilor structurale ale populatiei ocupate in Romania, ca rezultat al conceptiei si politicii regimului totalitar, care a absolutizat rolul industriei in cadrul economiei, negli
-%-
Ra"ura %gricultura ilvicultura5 Piscicultura5 Total sector pri"ar Industrie (total) Constructii Total sector secundar Comert 6oteluri, restaurante 7ransport, comunicatii, depozitare %ctivitati financiare, bancare si de asigurari 7ranzactii imobiliare %dministratie publica
1,,8
1,,,
Ro"ania 2000 2001 2002 200# 200 200/ 200
1,+ +,0+
+,0 +,40
+, +,4
+,1 +,*
4,01 +,
#8300
131
13#
038
30,3*
3,*
3,33
, #03#
,+ 2830
*,1 ,
#31/
,13 +,+4 #3
,*1 +,+4 #2302
+,3 +,+4 #031
31,+ +,+4 231/
3,40
34,*
3,1*
3,*
3,1
34,+3
,+* 23#1
,* 23/#
,+ 2,38,
,11 2,3/
4,+* #0300
4,31 #031
4,1+ #032
,*1 ,*
*,++ ,+
*,* +,*
+,34 ,
+,* ,30
,* ,0
,11 ,*+
3, 3,0
4,3
,
,0
,1+
,3
,
,*+
,*1
4,+*
+,0
+,3
+,0
+,+
+,
+,1
,++
,+*
,3+
3,10
3,
,
+,+
,+
,31
,04
,*4
4,40
,43
,01
,1+
,00
,1
,0
,*
3,++
3,+
5
Invatamant anatate si asistenta sociala %lte activitati de servicii Total sector tertiar Total P*C
, ,0+
4,+ ,3*
, ,*4
,* ,+
,** ,+
4,+0 ,3
4,33 ,4
4,4 ,4
4,44 ,+
,
,14
,4
,*+
3,+
3,3
3,
,+
,3
#132
#03#
#13#2
#131
##3,
#/3
#3,8
#,3,
231#
10030
10030
10030
10030
10030
10030
10030
10030
10030
Sursa Prelucrari pe 'a!a Balantei ortei de "unca3 editiile 1,,,-200
4ra%ic nr.1 Ratele speci%ice de ocupare pe sectoare de activitate in Ro"ania in perioada 1,,8-200
%ceste evolutii ale populatiei ocupate oglindesc presiunile asupra ocuparii generate de procesele de privatizare si restructurare, care au determinat modificari in fluxurile migratorii interne ale populatiei, in marea ei ma
6
produse agricole in paralel cu asigurarea la un nivel corespunzator a securitatii alimentare a populatiei. e constata ca realizarea de mari unitati agricole individuale sau asociative, bazate pe tenologii moderne, inclusiv in mecanizarea lucrarilor agricole reprezinta un proces lent in Romania, cu o perioada de timp dependenta de volumul investitiilor antrenate in aceasta ramura, proces care va contribui la reducerea populatiei ocupate in agricultura. %gricultura este singura ramura de activitate din economia nationala cu o pondere ridicata a populatiei varstnice ocupate. In ceea ce priveste ponderea populatiei ocupate in sectorul secundar (industrie, constructii), Romania ocupa in ** ultimul loc in grupul tarilor est-europene aflate in tranzitie. 2iminuarea locurilor de munca din sectorul secundar s-a manifestat in toate tarile din tranzitie ca urmare a aplicarii politicilor de restructurare, modernizare si eficientizare a economiei. #a nivelul Romaniei cea mai mare reducere a ocuparii fortei de munca in sectorul secundar s-a manifestat in ramurile industriei si constructiilor, unde s-au inregistrat si mari diminuari ale productiei, motiv pentru care acest proces a fost numit 8dezindustrializare9. Ponderea populatiei ocupate in servicii (sectorul tertiar) este in crestere in perioada 3++-3++, a% si Canada care inregistrau 0+-14/ din populatia ocupata in servicii in ***: Italia 03,4/, ?ermania 0,* /, pania 03,/, $area @ritanie 13,0/, landa 14/, >% 1, /, Canada 1,3 /. 2intre ramurile sectorului tertiar, in toata perioada analizata , se ramarca 8comertul9, ca fiind ramura cu ponderea cea mai ridicata (-3/). Pe locul doi ca pondere in sercivii se afla 8invatamantul9, cu aproximativ 4/ din populatia ocupata in servicii, urmat de ramurile 8transport, depozitare, comunicatii9, cu pondere intre -4/ si 8sanatate si asistenta sociala9 cu o pondere in crestere lenta(-4/). Ponderea ramurii 8oteluri, restaurant9 este in usoara crestere. Cele mai mici ponderi in totalul populatiei ocupate in servicii inregistreaza
9
%ctivitatile financiare, bancare,si de asigurari9, respectiv de +,-/. %stfel, in vederea transformarii tarii noastre intr-o economie de piata functionala se prevede a
II.
Co"paratie la nivel international
Ciar daca serviciile, atat cele destinate populatiei, cat si intreprinderile conditionate direct de cresterea veniturilor si de imbunatatirea caracterului functional al economiei de piata, au inregistrat un progres semnificativ, avand contributia cea mai mare la cresterea PI@, aportul sectorului tertiar la crearea PI@ este modest in comparatie cu tarile dezvoltate si ciar cu tarile foste socialiste. In perioada analizata (**-3++0) se disting urmatoarele particularitati ale structurii ocuparii pe sectoare: . 'xistenta unei ponderi mai mari a populatiei ocupate in agricultura si silvicultura ( mai mare decat media din tarile dezvoltate si mai mare decat media din fostele tari socialiste) 3. 'xistenta unei ponderi reduse a populatiei ocupate civile in sectorul serviciilor in raport cu tarile dezvoltate si fostele tari socialiste (ponderea populatiei ocupate in servicii in Romania reprezenta mai putin de
III.
$odele privind ocuparea %ortei de "unca si reducerea so"a&ului
8
Pornind de la noile realitati ale economiei serviciilor si de la consideratii morale, . ?iarini si P. #iedAe propun un model cu trei niveluri de ocupare a fortei de munca , menit sa rezolve global problema soma
9
2.Prestarea de servicii pentru pu'lic presupune, de asemenea, operatii simple si
repetitive. Ca si in cazul serviciilor de rutina din productie, plata celor care efectueaza aceste servicii este in functie de numarul de ore sau volumul de munca realizat. In aceasta categorie intra vanzatorii cu amanuntul, celnerii, lucratorii otelieri, paznicii, ingri
munca in domeniul tertiar sunt: 'terogenitatea tenica Concentrarea economica ;ormele de organizare Interesele economice si institutionale 'terogenitatea tenica influenteaza asupra necesarului de forta de munca, nivelului de calificare a mainii de lucru, a sistemelor de gestiune. %sa cum s-a mai subliniat, din punct de vedere al ecipamentelor tenice, tertiarul contine, la un pol ramuri (de exemplu : transporturile si telecomunicatiile) in care indicatorul capital=lucrator este la fel de ridicat ca in ramurile industriale cele mai capitalizate, si la alt pol, activitati care pot fi catalogate ca intensive in forta de munca. Concentrarea economica (exprimata de exemplu prin numaraul de salariati pe unitate) este, ca si ecipamentele tenice de o mare diversitate in sectorul serviciilor. %ctivitatile tertiare , in medie mai putin concentrate decat activitatile industriale , regrupeaza in acelasi timp, ramuri cu o concentrare puternica ( bancile si asigurarile de exemplu) si ramuri cu o concentrare extrem de redusa. 'ste de inteles, ca aceasta va influenta asupra sistemelor de management si gestiune a resurselor umane in intreprinderile respective. In materie de forme de organizare, sectorul tertiar manifesta o eterogenitate mult
mai puternica decat industria, regasindu-se reprezentate toate tipurile de
organizare: pe functii, produs, zone geografice, clienti sau utilizatori, procedeee sau tipuri de ecipamente. ectorul tertiar este caracterizat, de asemenea, printr-o varietate de motivatii economice si institutionale. %ceasta dimensiune a eterogenitatii este importanta, pentru ca anga
cazul intreprinderilor individuale sau familiale, scopuri benevole foarte diverse in cazul organizatiilor non-profit, etc. ;ata de "odelul industrial al pietei muncii, cel tertiar are mai multe caracteristici originale, unele fiind veci, clasice si altele mai noi. Prima dintre aceste specificatii clasice este ponderea mai mare in cadrul sectorului tertiar a anga
cercetare-dezvoltare, informatica, marAeting b) alariati generalisti- angaC#'>#9 modelului, reprezentat de anga
11
'1+ "ana(eri (enerali si operationali a+ specialisti3 te6nicieni3 in(ineri si pro%esionisti de nivel NUC7U
inalt '2+an(a&ati cu ti"p total3 relativ polivalenti %+Su'contractari e+ lucratori Principala !ona
$ana de lucru
pentru servicii
te"porari cu
de tensiuni
(estionata
per"anente sau
diverse niveluri de
c+salariati
oca!ionale
cali%icare
ti"p partial d+contracte
cu
de
"aniera %le5i'ila
cu
durata li"itata $ana de lucru Sursa dupa 9. 4adre: Cunoasterea acestor particularitati ale modelelor de gestiune a fortei de munca
este importanta deoarece aplicarea lor poate conduce la cresterea productivitatii muncii, a reducerii soma
Bi'lio(ra%ie 1. Capanu3 I. n(6elac6e3 C.3- ;Indicatori "acroecono"ici3 continut3 "etodolo(ie de calcul si anali!a econo"ica<- d. cono"ica 2001- Bucuresti3 p(./ 2. Ioncica3 $aria- ;cono"ia serviciilor- 'ordari teoretice si i"plicatii practice< #. . /. .
.
d.Uranus – Bucuresti 200 $i6aescu3 Constanta –; Populatie si *cupare. Trecut. Pre!ent. =iitor.<-d. cono"ica – Bucuresti 2001 $iron >.)coord+- ; cono"ia Uniunii uropene<- d. 7ucea%arul -Bucuresti 200 Ra'oaca 46. –; Piata "uncii si de!voltarea dura'ila<- d. Tri'una cono"icaBucuresti 200# Centrul de >e!voltare a a%acerilor in turis"3 co"ert si servicii- ;Repere ale a%acerilor in turis"3 co"ert si servicii<- d.>i"itrie Cante"ir3 Tar(u-$ures 200/ p(.1-1, Balanta ortei de "unca3 editiile 1,,,-200
12
