Dezvoltarea limbajului si dezvoltarea cognitiva
Limbajul este un mijloc de creaţie, de afirmare afirmare de sine, de adaptare şi de facilitare a relaţiilor relaţiilor sociale. sociale. Limbajul este strâns legat de evoluţia personalităţii umane, umane, pe care o exprimă din punct de verede al stilului, stilului, al nivelului de cultură şi al sociabilităţii. Evoluţia personalităţii fiecărui individ depinde de bazele de la care porneşte această dezvoltare. Bazele acestuia sunt depuse n perioada de vârstă preşcolară, vârstă ce este considerată o perioadă liniştită, situată ntre puternica dezvoltare şi creşterea creşterea din din primii ani de viaţă şi tulburenţa tulburenţa vârstei şcolare. !e aceea, este o vârstă potrivită pentru formarea formarea principalelor caracteristici psi"ice umane #memoria, gândirea, gândirea, limbajul şi viaţa afectivă$. Limbajul i coferă copilului preşcolar preşcolar autonomie şi posibilitatea de a se mişca cu uşurinţă n mediul nconjurător. nconjurător. !obândind ncă de la vârsta preşcolară capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a%şi exprima n mod inteligibil gândurile, ideile, impresiile, copilul şi formează o bază pentru activitatea şcolară şi pentru viaţa socială de mai târziu. !ezvoltarea limbajului se află n relaţie de inter%dependenţă alături de celelalte caracteristici psi"ice ale individului, astfel influenţând n mare măsura, formarea personalităţii personalităţii acestuia. &n perioada preșcolară se observă cele mai mari progrese la nivelul a trei aspecte ale limbajului, şi anume semantica, sintaxa şi pragmatica, copilul copilul devenind treptat treptat un partener partener de conversa conversaț ie.'n ie.'n prim progres
constă n ac"iziț ionarea ionarea accelerată de cuvinte #semantică$. La ( ani copiii folosesc n jur de )**%+*** de cuvinte, ajungând ca la ani să aibă un vocabular expresiv #producerea cuvintelor$ de -** de cuvinte și un vocabular receptiv #nț elegerea elegerea cuvintelor$ de -*.*** de cuvinte #/apalia, **0$. !acă raportăm statistic această perioadă la numărul de cuvinte nvă ț ate, ate, am obț ine ine o rată de ac"iziț ionare ionare de cuvinte pe zi. &nț eelegerea legerea sensului cuvintelor nvăţate se observă prin folosirea corectă a acestora. 1otuşi, ntre (% ani copiii ncă nu folosesc ntotdeauna correct anumite cuvinte, folosind uneori impropriu prepozițiile #de ex., la ( ani confundă n%ntre, la 2 ani deasupra%dedesubt, la ani nainte%după$, adverbele de timp #de ex., preșcolarii folosesc adverbul 3ieri4 n referirea referirea la orice perioadă din trecut$ și substantivele de înrudire #de ex.,vom sesiza asocieri de genul mătușa Liviu unc"iul 5aria$ /entru dezvoltarea limbajului nsă nu este suficientă doar nvăț area area cuvintelor. /entru a transmite eficient un mesaj copilul trebuie să cunoască regulile de combinare a cuvintelor n propoziț ii ii cu sens #sintaxă$. 6opiii de %( ani ncep să combine diferite păr ț ie n propoziț ii ii scurte și simple sub formă declarativă. &ntre 2%7 ani ți de propoziț ie țile pot să folosească 2 sau 7 cuvinte pentru a forma propoziț ii ii și reușesc să combine păr ț i le de vorbire sub forma Gradinita cu p.p. “Codruta” Galati/ Grupa “Winnie”
1
negativă #89u mi%e foame:8$. /rocesul vorbirii are o baza sociala, pentru ca vizeaza, in primul rand, intelegerea interumana. /roblema functiilor este de prima importanta la definirea esentei limbii. ;unctiunea principala si specifica limbii, destinatia ei in societate este aceea de a servi ca mijloc de comunicare. Legata de comunicare este si functia dominatica< limba serveste ca instrument al gandirii, al exprimarii, obiectivizarii, exteriorizarii ideilor. = alta functie a limbii este cea expresiva. >orbitul comunica nu numai o idee, un gand, ci si anumite informatii cu privire la propria persoana< recurgand pentru aceasta indeosebi la intonatie, apoi la procedeele morfologice, sintaxei si lexicului. ?n anii petrecuti de copil la gradinita, sub influenta procesului de invatamant la care participa copilul, are loc o asimilare rapida a diferitelor aspecte ale limbii< dezvoltandu%se astfel noi functii si forme a limbajului. @ici copilul vorbeste mai mult cu alti copii despre ceea ce a vazut, a auzit, a facut, a gandit. ?n acest fel trece treptat de la limbajul situativ la limbajul contextual #de comunicare, care are un rol preponderent fata de primul$, iar pe masura ce copilul exploreaza lumea inconjuratoare, el depaseste tot mai mult limitele experientei desprinzandu%se de influenta momentului prezent. !ezvoltarea vorbirii
si invatarea corecta a limbajului constituie o preocupare permanenta din partea
educatoarelor.?n gradinita, parcurgand cele trei grupe, copiii dobandesc un bagaj de cunostinte, iar vorbirea devine mai bogata, mai clara, mai corecta, asigurand dezvoltarea intensa a gandirii. @stfel, intreaga exprienta instructiv%educativa din gradinita atesta posibilitatea si utilitatea cultivarii limbajului oral, in stransa legatura cu dezvoltarea vorbirii, efectuandu%se exercitii de pronuntie si de exprimare. @ccentul principal in aceasta privinta este pus pe activitatile de comunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderilor de exprimare ordonata a gandurilor, de insusirea treptata a structurii gramaticale a limbii. /entru a favoriza educarea conduitei verbale a prescolarilor este necesar ca activitatea educativa sa fie facuta in asa fel incat acestia sa fie stimulati sa participe in mod activ la activitati, atat verbal cat si mental. Luand in consideratie complexitatea actului pedagogic de cultivare a limbii si limbajului prin procesul de invatamant, este necesar sa exemplificam, cu obiectivele la care ne%am orientat, activitatea de imbogatire a vocabularului si de formare a unei conduite verbale a copiilor prescolari. @ceste obiective suntA •
perceperea si pronuntarea clara a tuturor sunetelor si a grupurilor de sunete ale limbii romane, integrate in cuvinte<
•
sporirea zestrei lexicale si activizarea noilor ac"izitii< Gradinita cu p.p. “Codruta” Galati/ Grupa “Winnie”
2
•
plasticizarea exprimarii prin selectii sinonimice, grupari antonimice si diferentieri omonimice<
•
folosirea cuvintelor si expresiilor invatate, in mod creator, in imbinari si combinatii personale<
•
cultivarea deprinderii de folosire corecta a limbii romane. 6onsideram ca este necesar sa facem precizarea ca dezvoltarea limbajului si asimilarea limbii materne nu
trebuie privita ca o sarcina ce revine numai limbii romane, ci si activitatilor incluse in acest obiect de studiu. @tat latura lexicala, cat si latura semantica si cea gramaticala se realizeaza prin intermediul tuturor activitatilor si factorilor adiacenti procesului instructiv%educativ./ornind de la acest considerent, trebuie sa subliniem ca limba vorbita in situatii obisnuite de viata trebuie sa fie conform regulilor limbii culte. ?n afara acestei cerinte fundamentale, exista, in planul de invatamant, activitati care sprijina in mod direct dezvoltarea limbajului si imbogatirea vocabularului. =biectivele stabilite pentru fiecare activitate indica metoda de baza, caile si modalitatile care pot fi folosite.Evident aceste delimitari, nu trebuie luate la modul absolut. !e regula, in cadrul aceleiasi activitati, unele metode alterneaza din considerente bine cunoscute. @stfel, se stie, ca observarea unor obiecte sau lectura dupa imagini sunt corelate cu convorbirea. 'na din activitatile prin care se imbogateste si se activizeaza vocabularul este observarea. 6u ajutorul ei prescolarul isi formeaza unele reprezentari despre obiectele si fenomenele lumii obiective, cu insusirea lor cu relatiile in care se afla< verbalizeaza rezultatele observarii, se exprima in termeni adecvati continutului cognitiv, isi fixeaza in vocabular o terminologie specifica. @ctivitatile de memorizare au ca obiective dominante atat dezvoltarea capacitatii de memorare a unor continuturi informationale cat si a unor structuri lexicale si gramaticale specifice.6onvorbirile sunt activitati care vizeaza formarea capacitatii de participare la dialogul limitat de doua persoane, apoi multiplicat, iar jocurile didactice au ca obiectiv evaluarea progresului copiilor in ac"izitiile lexicale. @ctivitatile care urmaresc, cu precadere, formarea capacitatilor de audiere, reproducerea unui continut de idei, dupa o expunere libera sau dupa o lectura, sunt povestirile. Educatoarei ii revine rolul de a sugera copiilor, in raport cu varsta lor, acele activitati care sa capteze interesul acestora, sa le trezeasca nevoia de a se exprima prin cel mai precis mod de expresie, limbajul verbal. 6opiii sunt avizi de cuvinte, sonoritatile ii amuza, insa ei cantaresc rolul acestora. /roblema limbajului la varsta prescolara a facut obiectul a numeroase studii si cercetari care au reliefat importanta lui in procesul comunicarii copilului cu persoanele din jur, in activitatea de cunoastere, in dezvoltarea proceselor psi"ice, precum si in dezvoltarea vorbirii reproductive in procesul comunicarii cu cei din jur, in asa fel incat copilul sa%si exprime cu usurinta dorintele, impresiile, gandurile, sa redea in mod inteligibil, cursiv si logic o poveste, un basm cunoscut, o intamplare sau un fapt trait, auzit la altii sau imaginat de el.
Gradinita cu p.p. “Codruta” Galati/ Grupa “Winnie”
3
?n cadrul activitatilor de educatie a limbajului, in cei (%2 ani de gradinita, are loc o dezvoltare si perfectionare a limbajului sub aspect fonetic, lexical si gramatical./erfectionarea limbajului copiilor de varsta prescolara reprezinta o importanta deosebita, atat pentru integraea copiilor in scoala, cat si pentru dezvoltarea intregii personalitati. ;olosind limba ca mijloc de educatieA intelectuala, morala, estetica, educatoarea le dezvolta vorbirea necesara in procesul de comunicare si de cunoastere a vietii inconjuratoare si in acelasi timp le perfectioneaza exprimarea, corecteaza pronuntia, imbogateste vocabularul si ajuta pe copii sa%si insuseasca in mod practic structura gramaticala a limbii romane.
Gradinita cu p.p. “Codruta” Galati/ Grupa “Winnie”
