CAIET APLICATII Analiza Economico f

Coeficient aplicat : 12,35 % la coloana a II-a

Student: Buiuc Viorel Anul III Specializarea CIG – seria a II-a

Caiet de lucari applicative la Analiza Economico-financiara

Student: Buiuc Viorel

CUPRINS

PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI ............................. 5 LUCRAREA APLICATIVĂ I ................................................ 11 Analiza activităţii de producţie şi comercializare .................. 11 LUCRAREA APLICATIVĂ II ............................................. 25 Analiza cheltuielilor întreprinderii ......................................... 25 LUCRAREA APLICATIVĂ III ............................................ 34 Analiza rentabilităţii ............................................................... 34 LUCRAREA APLICATIVĂ IV ............................................ 42 Analiza situaţiei financiar- patrimoniale a întreprinderii ........................................................................ 42 LUCRAREA APLICATIVĂ V ............................................. 52 Analiza gestiunii resurselor umane ........................................ 52 ANEXE .................................................................................. 61 Anexa nr.1 - Bilanţ ................................................................. 63 Anexa nr.2 - Contul de profit si pierdere ............................... 68 BIBLIOGRAFIE ..................................................................... 73

2



Prezentarea generală a firmei S.C. TRANSCOM S.R.L. este una dintre firmele relativ tinere din domeniul transportului comercial din oraşul Brăila. Ea fost înfiinţată în anul 1994 având sediul în oraşul Brăila, str. Torcători, nr. 2 B, judeţul Brăila şi este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila, cu numărul de înregistrare J29/2014/03.06.1994, cod unic de înregistrare 1323409. Societatea comercială Transcom este societate cu răspundere limitată (S.R.L.), fiind condusă şi administrată de către asociatul unic – D-l Mihai Ionescu – cu putere deplină asupra întregii activităţi economice, respectiv asupra măsurilor de ordin financiar, administrativ, resurse umane. Investiţia iniţială pentru deschiderea afacerii a fost de 250000 lei noi (în anul 1994), atunci având ca obiect de activitate doar transportul de mărfuri. Pe parcurs (1999-2007) aproximativ întregul profit a fost reinvestit, iar în prezent investiţia se ridică la 3.200.000 lei. Firma şi-a desfăşurat activitatea într-o locaţie închiriată din Bulevardul Galaţi, nr. 62. Întrucât societatea a prosperat continuu şi numărul angajaţilor a crescut, s-a constatat că este necesar mai mult spaţiu pentru un climat organizaţional optim unei activităţi eficiente. Aşadar s-a decis achiziţionarea unui spaţiu şi construirea unei clădiri pe acest teren. În prezent S.C. Transcom S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în Brăila într-un sediu nou. În prezent firma are service propriu la parter, unde este şi o sală de protocol, dar nu foarte mare. Construcţia noului sediu a început la sfârşitul anului 2006 şi s-a propus ca termen de finalizare septembrie 2010. După terminarea construcţiei se doreşte o capacitate de 20 încăperi, incluzând mărirea parcului auto şi service-ului propriu. Toate aceste elemente de imagine influenţează relevant şi imaginea concurenţei cu privire la societatea Transcom. Conştientizarea legăturilor dintre starea de ansamblu a organizaţiei şi imaginea ei în mediul de afaceri a determinat 3



preocupări tot mai sistematice pentru gestionarea imaginii societăţii TRANSCOM. Astfel, conducerea firmei, împreună cu departamentul de marketing şi publicitate, a formulat o strategie de construire a unei imagini pozitive prin proiectarea personalităţii, caracterului şi identităţii firmei în mentalitatea individuală şi colectivă. În prezent, S.C. Transcom este una din cele mai cunoscute firme particulare de transport comercial şi se implică cu succes în activitatea sindicală din acest domeniu.

Scopul şi obiectul de activitate Datorită conjuncturii economico-sociale municipiul Brăila s-a dezvoltat relativ repede după 1989, fiind un oraş industrial, dar au avut loc şi aici disponibilizări de personal în aproape toate întreprinderile din întreg judeţul Brăila. Pentru trecerea la economia de piaţă este necesară rentabilitatea şi calitatea, de aceea aceste întreprinderi (mai sus amintite) fiind nerentabile, multe dintre ele au fost închise. Şi cum sistemul de formare şi perfecţionare profesională a progresat foarte lent în România, personalul disponibilizat nu a reuşit să se integreze întro altă ramură de activitate, alta decât cea industrială, respectiv într-o altă meserie/profesie suficient de repede. Astfel, o parte din forţa de muncă disponibilizată s-a gândit la o idee de afaceri proprie care să-i aducă un profit mulţumitor, şi să-i asigure un nivel de trai decent. Treptat, au luat amploare şi firmele de transport comercial în vederea transporturilor de cereale din Insula Mare a Brăilei. Astfel, s-a încercat realizarea unei siguranţe a transportului comercial dar şi profitabilitatea acestor societăţi, întrucât forţa de muncă făcea parte din rândul celor disponibilizaţi, care s-au axat în continuare pe această activitate. La începutul anilor `90 existau opt societăţi comerciale de transport mărfuri în oraşul Brăila, deci concurenţa şi-a făcut prezenţa; dar multe dintre acestea nu şi-au dovedit eficienţa, autoeliminându-se după piaţă. "TRANSCOM" a fost printre primele firme înfiinţate în acest domeniu, activitatea acesteia 4



dezvoltându-se foarte mult şi într-un timp relativ scurt, întrucât piaţa în acest domeniu nu a fost bine organizată din punct de vedere al calităţii, eficienţei şi personalului competent. Pentru această activitate societatea a început cu un număr de 3 camioane (în prezent firma deţine un număr de 25 camioane) proprii, creându-şi un service propriu încă de la începutul activităţii, un departament de dispecerat, casierie şi departament financiarcontabil, ulterior înfiinţându-se departamentele: Resurse Umane şi cel de Marketing şi Publicitate. Politica firmei conţine anumite obiective, principalul obiectiv – cu privire la transportul de mărfuri – este de a deveni leader de piaţă în acest domeniu prin obţinerea unui standard superior de calitate în serviciile oferite clienţilor, dorinţa de a face din orice client un bun partener şi, prin îmbunătăţirea permanentă a parcului propriu de camioane, cel mai numeros în acest moment, comparativ cu cele ale concurenţei.

SITUAŢIA ECONOMICĂ Bugetul de venituri şi cheltuieli al S.C. TRANSCOM S.R.L. se elaborează în conformitate cu prevederile legale aflate în vigoare şi sunt aprobate prin hotărâre de către Guvernul României. Societatea îşi elaborează bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza unor fundamentări tehnico-economice a activităţii desfăşurate. Ca instrument de previziune, bugetul de venituri şi cheltuieli are un rol deosebit de important în activitatea companiei. Acesta se concretizează în: • determinarea optimă a nivelului veniturilor, al cheltuielilor şi al rezultatelor; • stabilirea modului de asigurare a resurselor proprii pentru finanţarea activităţii economice, pentru plata salariilor etc.; • asigurarea echilibrului financiar prin dimensionarea corespunzătoare a veniturilor şi cheltuielilor, a resurselor de care dispune societatea şi utilizarea lor 5



numai în funcţie de serviciile şi lucrările contractate, pe întregul an şi pe perioade mai scurte (luni, trimestru, semestru); • în faza de elaborare, dar mai ales în fazele de urmărire în execuţie, societatea asigură un echilibru între fluxurile băneşti, între necesităţile de resurse şi posibilitatea acoperirii lor; • asigură previziunea relaţiilor cu banca, furnizorii şi clienţii, cu bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi protecţiei sociale; • reflectă modul de formare, de administrare şi utilizare a mijloacelor financiare necesare funcţionării; • furnizează informaţii necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea patrimoniului firmei. În procesul de elaborare şi execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli se urmăresc, în mod obligatoriu, respectarea principiilor eficienţei maxime şi asigurarea echilibrului financiar. Prin bugetul de venituri şi cheltuieli se asigură elementele necesare previzionării financiare – profit şi pierdere – pentru activitatea de ansamblu a societăţii. Indicatorii cuprinşi în aceste prevederi se referă la veniturile ce urmează a fi realizate, la costurile aferente realizării acestor venituri şi la rezultatele financiare obţinute. Structura veniturilor Veniturile societăţii comerciale TRANSCOM S.R.L., defalcate pe categorii de activităţi, au următoarele surse de provenienţă:

-

încasări provenite din activitatea de bază, şi anume prestări servicii transport mărfuri

-

venituri provenite din contracte de publicitate, respectiv inscripţionarea camioanelor proprii (din cadrul TRANSCOM) cu numele unor firme; 6


-


venituri provenite din contracte de transport comercial, respectiv contractele încheiate între S.C. TRANSCOM S.R.L. şi diferite unităţi economice ce doresc închirierea pe intervale foarte scurte de timp (ore) unui anumit număr de maşini pentru diverse ocazii speciale.

Structura cheltuielilor La capitolul cheltuieli sunt cuprinse sumele necesare pentru acoperirea nevoilor de materii prime şi materiale, de energie, apă, combustibil, salarii, amortizări, operaţiuni de gestiune de capital. PIAŢA ŞI CONCURENŢA Pentru S.C. TRANSCOM S.R.L. competiţia este un mod de viaţă, fiind permanent in competiţie (atât cu firmele concurente în domeniu, cât cu ea însăşi) pentru a “câştiga” consumatorul de pe piaţa în care îşi desfăşoară activitatea. Mediul de afaceri este unul flexibil şi înalt competitiv, la fel ca şi activitatea economică în ansamblu, de aceea pentru a se menţine pe piaţă (si a deveni un potenţial lider) trebuie să-şi cunoască foarte bine concurenţa. Principalii concurenţi ai firmei sunt: S.C. Index S.R.L., S.C. Genen Galaxi S.R.L. şi S.C. Lodias S.R.L.; Principali clienţi şi furnizori ai societăţii sunt: • principalii clienţi: persoane fizice; • principalii furnizori ai firmei sunt: S.C. Diesel Impex S.R.L., S.C. Aliance Computers S.R.L. Bucureşti, Hydra – reprezentanţa JVC Bucureşti, Romchim Total 45 Bucureşti, S.C. Ars Advertising S.A. (şi în calitate de colaborator), S.C. Laet Exim S.R.L., S.C. Dacia – Grup Renault Automobile Piteşti S.A. Identificarea punctelor tari şi slabe ale concurenţei este un lucru foarte important pentru ca o firmă să se menţină pe piaţă, dar mai ales în rândul firmelor de top. Societatea TRANSCOM a 7



studiat, pentru fiecare activitate, politica de preţuri a concurenţei, materialele de promovare şi reclamă şi politica de management în domeniul resurselor umane. În opinia conducerii acestei societăţi (S.C. TRANSCOM S.R.L.), managementul unei afaceri cere mai mult decât dorinţa de a fi propriul tău şef. Necesită dedicaţie, perseverenţă, abilitatea de a lua decizii importante cu privire la resursele umane şi la capitalul financiar disponibil şi de a ieşi din situaţii de criză cu succes. Planul managerial (financiar, de marketing, de resurse umane) pune bazele succesului oricărei afaceri, constituindu-se astfel input-ul activităţii manageriale.

8



LUCRAREA APLICATIVĂ I ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE Consideraţii teoretice Activitatea de producţie şi comercializare, desfăşurată de o unitate economică, utilizează un sistem de indicatori valorici necesari în efectuarea analizei economico-financiare. Printre aceştia, cei mai semnificativi sunt: cifra de afaceri, producţia marfă fabricată, producţia exerciţiului, valoarea adăugată. Corelaţiile ce trebuie să existe între indicii indicatorilor valorici ca fiind situaţii normale sunt următoarele:

-

ICA ≥ IQf

-

IVA ≥ IQe

-

IQf ≥ IQe

Raportul static dintre indicatorii valorici caracterizează evoluţia elementelor ce-i diferenţiază. Acesta se determină pe baza mărimilor absolute ale indicatorilor valorici. Astfel: 1. raportul dintre cifra de afaceri şi producţia fabricată

CA Qf

exprimă modificarea intervenită în stocul de produse finite şi alte venituri, exclusiv cele financiare şi extraordinare; situaţia se consideră favorabilă când

CA ≥ 1. Qf

9



2. raportul dintre valoarea producţiei fabricate şi valoarea

Qf Qe

producţiei exerciţiului

caracterizează evoluţia

stocurilor şi a consumului intern. Situaţia se apreciază ca favorabilă pentru

Qf ≥ 1. Qe

3. raportul dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului

VA exprimă creşterea ponderii cheltuielilor privind Qe cumpărările sau achiziţionările. Situaţia se prezintă favorabilă când

VA ≥ 1. Qe

Raportul dinamic se realizează pe baza indicilor indicatorilor valorici (cu bază fixă) şi caracterizează evoluţia acestora faţă de o anumită bază de comparaţie (de regulă perioada precedentă). Principalele cazuri sunt:

Raportul dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele producţiei fabricate (

I CA ). Acesta reflectă relaţia I Qf

dintre ritmul livrărilor şi ritmul fabricaţiei, iar situaţia se consideră favorabilă când

I CA ≥ 1. I Qf

Raportul dintre indicele producţiei fabricate şi indicele

producţiei

exerciţiului

(

I Qf I Qe

)

reflectă

legătura dintre ritmul finalizării producţiei şi ritmul volumului total de activitate. Situaţia se consideră favorabilă când

I Qf I Qe

≥ 1.

10



Raportul dintre indicele valorii adăugate şi indicele

I VA ) reflectă creşterea sau I Qe

producţiei exerciţiului (

scăderea gradului de valorificare a consumurilor provenite de la terţi. Situaţia se consideră favorabilă când

I VA ≥ 1. I Qe

Îndeplinirea programului de producţie are în vedere următoarele modalităţi sau procedee: 1. indicii individuali de îndeplinire a programului; 2. coeficientul mediu de sortiment Ks ; 3. coeficientul de nomenclatură Kn ; 4. coeficientul mediu de structură Kst. Coeficientul mediu de sortiment se poate determina prin următoarele formule:

Ks =

Ks =

∑q ∑q

∑g

min

, 0

0

• iq

100 2

• p0

• p0

∑g +

,, 0

100

(∆q • p ) ∑ Ks = 1 ∑q • p 0

0

Pentru a delimita aceste aspecte, analiza este completată cu determinarea coeficientului de nomenclatură conform relaţiei: Kn = 1 -

n N

Caracterizarea intensităţii modificării structurii producţiei se realizează pe baza coeficientului mediu de structură, determinat prin relaţiile: ∆g , unde: Kst =100-

∑

11



Kst =

Qsp Qre

Studierea corelată a coeficienţilor de sortiment, de structură şi a indicelui volumului producţiei poate duce la următoarele corelaţii posibile:

a. Ks < 1, Kst< 1, Iq ≥ 100 b. Ks = 1, Kst< 1, Iq > 100 c. Ks = 1, Kst=1, Iq ≥ 100 d. Ks < 1, Kst= 1, Iq < 100 Pentru a caracteriza evoluţia structurii cifrei de afaceri se pot utiliza cu precădere următoarele procedee de analiză: a. coeficientul de concentrare (Gini - Struck):

n∑ g i − 1 2

G=

n −1

unde n ≥ 2, G ∈ [0,1)

,

b. indicele Herfindhal (H) permite măsurarea gradului de diversificare a activităţii pe diverse structuri utile analizei şi deciziei:

H = ∑ gi

2

c. ponderile componentelor cifrei de afaceri:

gi =

CAi • 100 CA

Analiza factorială a cifrei de afaceri are la bază următoarele modele: 1. CA = ∑q • p 2. CA = N s • 12

Qf CA • N Qf


3. CA = N s •


Mf Mf ' Qf CA • • • N Mf Mf ' Qf

4.CA = T • CAh 5. CA = Ae • 6. CA = Ae •

CA Ae

Ac Mf Mf CA • • • Ae Ac Mf Mf

Valoarea adăugată se poate determina prin două metode: 1. metoda sintetică; 2. metoda de repartiţie(aditivă). 1. Metoda sintetică presupune determinarea valorii adăugate ca diferenţă între producţia exerciţiului şi consumurile intermediare, conform relaţiei: VA = Qe - C În cazul în care firma analizată desfăşoară şi activităţi de comerţ, formula este următoarea: VA = (Qe + M ) -C 2. Metoda aditivă are în vedere însumarea următoarelor elemente: salariile şi cheltuielile sociale; impozitele şi taxele; amortizările; dobânzile; dividendele; rezultatul net al exerciţiului. Dintre ratele valorii adăugate, cele mai frecvent utilizate în teoria şi practica economică sunt: a) Rata variaţiei valorii adăugate care se calculează conform formulei:

13


Rv =


VA1 − VA0 • 100 VA0

b) Rata valorii adăugate care se calculează conform formulei:

RVA =

VA • 100 CA

Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza pe baza modelelor:



a) VA = Qe1 −



b) VA = N s •

M at Qe

  = Qe • va ; 

Qe VA . • N s Qe

Scopul analizei Analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare are drept scop de a pune în evidenţă obiectivele stabilite în raport cu realizările perioadelor precedente, gradul de realizare a acestora, cauzele care pot determina anumite abateri, precum şi măsurile ce se impun pentru corectarea situaţiilor nefavorabile intervenite într-un interval de timp determinat. Surse informaţionale - prezentarea generala a firmei analizate - situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe) - alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul aplicaţiei. Metodologia de lucru 1. Pentru analiza principalilor indicatori valorici ai producţiei si comercializării se au in vedere corelaţiile fundamentale dintre aceştia. 2. Pentru analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri vor fi utilizate: 14


o o o o 3.

4.

5.


modificări absolute, indici, ritmuri; ponderi; coeficientul Gini-Struck; coeficientul Herfindhal.

Analiza factorială a cifrei de afaceri va folosi modelul de analiză indicat de coordonatorul de seminar. Pentru analiza dinamicii si structurii valorii adăugate se are in vedere dinamica elementelor care intra in structura ei; Analiza factorială a valorii adăugate se va folosi modelul de analiza indicat de coordonatorul de seminar.

Studiu de caz Se consideră următoarea situaţie conform tabelului de mai jos:

Tabel nr. 1 – mii lei Nr. crt.

Indic.

0

ANI

Indici (%)

n-2

n-1

n

3/2

4/2

4/3

1

2

3

4

5

6

7

1

Ca

32976

31325

22664

94,99

68,73

72,35

2

Qf

32976

31325

22664

94,99

68,73

72,35

3

Qe

33183

31560

22770

95.11

68,62

72,15

4

VA

17442

18762

13553

107,57

77,70

72,24

Se cere: a) analiza dinamicii activităţii de producţie şi comercializare pe baza indicatorilor valorici şi a indicilor indicatorilor valorici (tabelul 1); b) analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici (tabelele 2 şi 3). 15



Rezolvare: CA = Qv + Vmf + Vsb CA n-2 = 32976+ 0 + 0 = 32976 CA n-1 = 31325 + 0 + 0 = 31325 CA n = 22664 + 0 + 0 = 22664 Qf = Pf + Sv + Li + Clr Qf n-2 = 32976 Qf n-1 = 31325 Qf n = 22664

Qe = Qv + Qs + Qi Qe n-2 = 32976 + 0 + 207 = 33183 Qe n-1 = 31325 + 0 + 235 = 31560 Qe n = 22664 + 0 + 106 = 22770 VA = Qe – Ci

Ci = Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile, + alte cheltuieli consumabile + alte cheltuieli externe + cheltuieli privind prestatiile externe Ci n-2 = 6214 + 315 + 748 + 8464 = 15741 Ci n-1 = 5033 + 294 + 792 + 6679 = 12798 Ci n = 3750 + 815 + 619 + 4033 = 9217 VA n-2 = 33183 – 15741 = 17442 VA n-1 = 31560 – 12798 = 18762 VA n = 22770 – 9217 = 13553 16



35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 n-2

n-1

CA

Qe

n

VA

Analizand datele de mai sus , observam o scadere a CA egala cu scaderea preoductiei fabricate. Anul „n” : Observam ca si CA si productia fabricata a scazut fata de anul „n-2” cu 31,27% iar fata de anul „n-1” cu 27,65%. Aceasta situatie nu este benefica pentru firma deaorece inregistreaza o evolutie descendenta. Productia fabricata a devansat in dinamica Qe (68,73>68,62 ; 72,35>72,15) ceea ce inseamna o crestere relativ mica a serviciilor prestate referitoare la transport. Se constata o diminuare a CA pe cei 3 ani datorita crizei economice , generata de o criza acuta de lichiditati. Se recomanda micsorarea salariilor, reducerea costurilor cu transportul, atentia sporita asupra veniturilor si cheltuielilor.

17



Pe baza datelor din tabelul nr. 1 s-au obţinut următoarele relaţii:

Tabel nr. 2 Nr.crt. 1 2 3

Raportul

Specificaţie

CA Qf Qf Qe VA Qe

n-2

n-1

n

1

1

1

0,994

0,993

0,995

0,526

0,594

0,595

CA exprima modificarea survenita in activitatea de Qf

prestari servicii si alte venituri exclusiv ale firmei si cele extraordinare.

CA avand valoarea 1 reprezinta o situatie favorabila. Qf Qf Raportul in cazul de fata este nefavorabil avand valoarea Qe Raportul

<1. ceea ce arata ca veniturile din activitatea de transport au fost in scadere in cei 3 ani analizati. Raportul

VA exprima ponderea cresterii cu achizitiile , care au Qe

scazut de la 15741 la 9217 , raportul reprezentand o situatie nefavorabila.

18



Situaţia raportului dinamic dintre indicii indicatorilor valorici conform datelor din tabelul nr. 1 este următoarea:

Tabel nr. 3 Nr. crt.

Indicatori

1

n-2

n-1

n

100

94,99

68,73

100 100 100 1

94,99 95.11 107,57 1

68,73 68,62 77,70 1

1

0,999

1,002

1

1,131

1,132

CA 2 3 4 5

Qf Qe VA

6

I Qf

I CA I Qf I Qe

7

I VA I Qe

Concluzii: Din analiza tabelului nr.1 rezultă o scadere a cifrei de afaceri din anul „n-2” în anul „n” de la 32976 mii lei la 22664 mii lei adica cu 10312 mii lei.De asemenea, producţia de mărfuri a scazut în anul „n” faţă de „n-2” cu 10312 mii lei. Se observă o egalitate între cifra de afaceri şi producţia de mărfuri fabricate ceea ce înseamnă că se va menţine proporţionalitatea între dinamica stocurilor şi dinamica livrărilor. Producţia exerciţiului şi valoarea adăugată, ambele au scazut din anul „n-2” în anul „n” cu 10413 mii lei productia exercitiului şi respectiv valoarea adaugata cu 3889 mii lei. În ceea ce priveşte analiza indicatorilor valorici pe baza indicilor se observă că producţia exerciţiului a scazut primul an apoi in “n” a inceput sa creasca producţia fabricată , deci au crescut consumurile interne şi stocurile de producţie neterminată. 19



Iar apoi au inceput sa scada. De asemenea valoarea adăugată a avut un ritm de creştere apoi de scadere in anul “n” faţă de producţia exerciţiului probabil datorită unor consumuri de materiale mai mari in anul n-1 si mai scazute in anul n.

Se recomandă: - reducerea cheltuielilor pentru materialele consumabile.

20



Analiza cifrei de afaceri Se consideră următoarele date conform tabelelor de la fiecare subpunct din cerinţe: Se cere: a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în consideraţie rata inflaţiei; b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în consideraţie rata inflaţiei; c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere; d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi; e) analiza factorială a cifrei de afaceri. Informaţii suplimentare: - 70% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 20% în judeţul Brăila şi 10% în judeţul Tulcea în anul n-2, 60% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 10% în judeţul Brăila şi 30% în judeţul Tulcea în anul n-1, 55% din totalul cifrei de afaceri este obţinută în judeţul Galaţi, 35% în judeţul Brăila şi 10% în judeţul Tulcea în anul n; - 40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în anul n-2, 40% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii între 1 şi 5 ani şi 30% către clienţii noi în anul n-1, 50% din totalul cifrei de afaceri este obţinută din vânzările către clienţii tradiţionali, 30% către clienţii între 1 şi 5 ani şi 20% către clienţii noi în anul n;

21



Rezolvare a) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri fără a lua în consideraţie rata inflaţiei; Tabel nr. 4 - mii lei Nr. crt.

Indicatori

1 2

CA Ritm de creştere cu baza fixă Ritm de creştere cu baza în lanţ

3

n-2

n-1

n

32976 -

31325 94,99

22664 68,73

-

94,99

72,35

Ritm de creştere cu bază fixă: n-1 = (31325 / 32976) * 100 = 94,99 n = (264035 / 32976) * 100 = 68,3 Ritm de creştere cu baza în lanţ: n-1 = (31325 / 32976) * 100 = 94,99 n = (22664 / 31325) * 100 = 72,35 Concluzii: Analizand cifrele din tabel constatam ca valoarea CA a scazut constant de la an la an plecand de la valoarea de 32976 in anul „n-2” si ajungand la valoarea de 22664 mii lei in anul „n”. Rata de scadere pe cei 3 ani a fost de 31,27 %. Scaderea cea mai semnificativa a fost in anul „n” cand CA a scazut de la 31325 la 22664 mii lei, respectiv cu 26,26%. Se impune analiza în detaliu a structurii cifrei de afaceri, a pieţei de desfacere, a clienţilor, pentru a determina scăderile cifrei de afaceri.

22



b) analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri luând în consideraţie rata inflaţiei; Tabel nr. 5 Nr. Indicatori crt. 1 CA 2 Creşterea anuală a CA (%) 3 Creşterea anuală a preţurilor (%) 4 CA corectată 5 Creşterea reală a CA

n-2 32976 -

Anul n-1 31325 -5,01

R(%) n 22664 -27,65

4,8

6

6

32976 -

29550 -10,39

20168 -31,75

- 5,01 – 27,65 RCa%=

= - 16,33 2 1 – 0,0501

n-1 =

-1 * 100 = - 10,39 1+ 0,06

1 – 0.2765 n=

- 1 * 100 = -31,75 1+ 0,06

CA corectată (n-1) = (100% - 10,39%) = 89,61 % n-1 = 32976 * 89,61% = 29550 23

-16,33

-21,07



CA corectată (n) = (100% -31,75%) = 68,25 % n = 29550*68,25% = 20168 - 10,39 -31,75 RCA% =

=-21,07 2

Concluzii: Din datele colectate din tabelul 5 observăm că rata inflaţiei de 6% în anii „n-1” şi „n” a determinat o scădere mai mare a cifrei de faceri, respectiv de 10,39 % în anul „n1” faţă de 5,01 %. Aceeasi tendinta se resprecta si in anul “n” respective o scădere mai mare a cifrei de faceri, respectiv de 31,75 % în anul „n” faţă de 27,65 %. c) analiza cifrei de afaceri pe pieţe de desfacere; Tabel nr. 6 – mii lei Den. pieţe

n-2

n-1

n

CAn * 100 CAn −1

CAn * 100 CAn−2

CAn−1 * 100 CAn −2

66,32 253,21 24,11 72,35

54.00 120.29 68,71 68,73

81,42 47,51 284,93 94,99

Galaţi

23083 18795 12465 Brăila 6595 3133 7933 Tulcea 3298 9397 2266 TOTAL 32976 31325 22664 CA

Anul „n-2” : Galaţi: 70% * 32976 = 23083 Brăila: 20% * 32976= 6595 Tulcea: 10% * 32976 = 3298

24



Anul „n-1” : Galaţi: 60% * 31325 = 18795 Brăila: 10% * 31325 = 3133 Tulcea: 30% * 31325 = 9397 Anul „n” : Galaţi: 55% * 22664 = 12465 Brăila: 35% * 22664 = 7933 Tulcea: 10% * 22664 = 2266 ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE PIETE DE DESFACERE 25000 20000 15000 10000 5000 0 n-2

GALATI

n-1

BRAILA

n

TULCEA

Singura piata care a castigat este piata din Braila aceasta crescand din anul n-2 in anul n de la 6595 la 7933 mii lei. A avut insa si un an mai slab si anume anul n-1 cand valoarea CA a fost de 3133 mii lei. Piata din Galati este in scadere constanta de la valoarea de 23083 din anul n-2 la valoarea de 12465 din anul n.

25



Concluzii: Se impune o analiză amănunţită pe fiecare piaţă în parte pentru a afla cauzele care au condus la aceste aspecte pozitive precum şi continuarea promovarii a serviciilor pe piaţa din cele trei orase. d) analiza cifrei de afaceri pe clienţi; Tabel nr. 7 – mii lei Clienţi Trad. 1-5 noi Total

Ponderi

Anul n-2 n-1 n 13190 12530 11332 9893 9397.5 6799 9893 9397.5 4533 32976 31325 22664

Anul „n-2” : Trad: 40% * 32976 = 13190 1-5: 30% * 32976 = 9893 noi: 30% * 32976 = 9893 Anul „n-1” : Trad: 40% * 31325 = 12530 1-5: 30% * 31325 = 9397,50 noi: 30% * 31325 = 9397,50 Anul „n” : Trad: 50% * 22664 = 11332 1-5: 30% * 22664 = 6799 noi: 20% * 22664 = 4533

26

n-2 40 30 30 100

n-1 40 30 30 100

n 50 30 20 100



ANALIZA CIFREI DE AFACERI PE CLIENTI 25000 20000 15000 10000 5000 0 n-2

GALATI

n-1

n

BRAILA

TULCEA

Se observa ca cea mai mare parte a CA se obtine din prestarea de servicii catre clientii traditionali. Se recomandă: - menţinerea clienţilor tradiţionali prin facilităţi de plată. - aplicarea de politici de atragere a clientilor noi e) analiza factorială a cifrei de afaceri. Tabel nr. 8- mii lei Nr. crt. Indicatori 1 Nr. mediu de salariaţi 2 Producţia marfă fabricată 3 Cifra de afaceri 4 Productivitatea muncii 5 Grad de valorificare 6 Valoare medie activelor fixe din care productive

a

Simbol

n-2

n-1

n

Ns

35

48

33

Qf

32976

31325

22664

CA W

32976 942,17 1

31325 652,60 1

22664 686,79 1

Mf

45318

54147

31425

Mf’

33989

41693

22940

CA Qf

27


7

Ponderea activelor fixe productive (%)

8

Gradul de înzestrare tehnică a muncii

9

Randamentul activelor fixe productive

Mf ' Mf Mf Ns Qf Mf '


0,75

0,77

0,73

1294,80

1128,07

952,27

0,97

0,75

0,99

0 1 Notă: Mijloacele fixe direct productive reprezintă 75% din totalul mijloacelor fixe în anul n-2, 77% în anul n-1 şi 73% în anul n.

Mf Mf ' Qf CA • • • N Mf Mf ' Qf Qf CA CA = N s • • N Qf CA = N s •

CA W= Ns ∆CA = CA1 – CA0 = 22664 – 31325 = - 8661 mii lei 1) Influenţa nr. Mediu de salariaţi: Qf0 CA0 Qf0 CA0 ∆CA(Ns) = Ns1* * - Ns0 * * = Ns0 Qf0 Ns0 Qf0 Qf0 = (Ns1 – Ns0)*

CA0 *

Ns0

31325 = (33- 48)

Qf0

* 48

∆CA(Ns) = -9789,06 mii lei 28

31325 31325



2) Influenţa productivităţii muncii: Qf

∆CA

Qf1

CA0

= Ns1 Ns

Qf0 -

Ns1

- Ns1

Ns1

Qf1 = Ns1

*

Ns0

Qf0

Qf0

CA0 *

Ns0

CA0

= +1128,06 mii lei Ns

a) Influenţa gradului de înzestrare tehnică: Mf

∆CA Ns

Mf1 Mf'0 Qf0 CA0 = Ns1 * * * * Ns1 Mf0 Mf'0 Qf0

Mf0

Mf'0 Qf0 CA0 - Ns1 * * * * = Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0

= Ns1

Qf0

22664 31325 31325 = 33 Qf0 33 48 31325

Qf

∆CA

=

Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0 CA0 * * * = Ns1 Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0 29


31425 = 33

54147 -

33


41693 *

48

31325 *

54147

32976 *

41693

= 32976

= 33*(-175,79) *0,77*0,75

Mf = - 3355,8 mii lei

∆CA Ns

b) Influenţa ponderii mijloacelor fixe:

Mf’

∆CA Mf

Mf1 Mf'1 Mf'0 Qf0 CA0 = Ns1 * * * * Ns1 Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0

= 33 * 952.27* (0,73 – 0,77) * 0,75*1

Mf' = - 944,42 mii lei

∆CA Mf

c) Influenţa randamentului mijloacelor fixe: Qf'

∆CA Mf'

Mf1 Mf'1 Qf1 Qf0 = Ns1* * * -Ns1 Mf1 Mf'1 Mf'0 30

CA0 * Qf0



=33*952,27*0,73*(0,99 – 0,75) * 1 Qf' = + 5505,64 mii lei

∆CA Mf'

Verificare: Qf

∆CA

Mf

Mf'

= ∆CA Ns

+ ∆CA Ns

Qf' + ∆CA

Mf

Mf'

+1128,06 = - 3355,8 - 944,42 + 5428,28

3) Influenţa gradului de valorificare a mijloacelor fixe: CA

∆CA

Qf1 = Ns1

Qf

= Ns1*

* Ns1

Qf1 CA1

Qf1 - Ns1

Qf1

CA0 *

Ns1

= Qf0

CA0 -

Ns1 Qf1

CA1

= 33 *686,79 * 0 = 0 Qf0

31



Verificare: Qf

CA

∆CA = ∆CA(Ns) + ∆CA

+ ∆CA Ns

Qf

-8661 = -9789,06 + 1128,06

Concluzii: Din analiza factoriala a CA constatam ca o influenta negativa a avut-o scaderea numarului mediu de salariati si a ponderii mijloacelor fixe productive. O influenta pozitiva a avut-o productivitatea muncii si randamentul activelor fixe productive. In concluzie firma nu dispune in perioada aceasta de mijloace fixe in stare buna de functionare pentru a acoperi comenzile (are mijloace fixe in reparatie). De aceea a scazut si numarul de salariati, iar cei ramasi si mijloacele fixe existente au fost exploatate la maxim. Se recomandă: - evaluarea potenţialului tehnic al firmei şi adaptarea la ofertele în funcţie de posibilităţi. - Renuntarea la piata din Tulcea, fiind generatoare de cheltuieli mari si concentrarea pe piata din Galati si Braila.

32



ANALIZA VALORII ADĂUGATE Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos:

Tabel nr. 9 - mii lei Nr. crt. Indicatori

1 2 3 4 5 6 7 8

Chelt. cu salariile Taxe şi imp. af. salariilor Total chelt. pers. Amortizarea Alte chelt. de natura VA Rezultatul exploatării VA Qe

Anul

∆

Structura VA n-1

%

n-2

n-1

n

n-2

n

8064

6889

5255

46,23

36,72 38,77 - 2809

65,17

2486

2073

1886

14,25

11,05 13,92

- 600

75,86

10550

8962

7141

60,48

47,76 52,68 - 3409

67,69

6763

4715

4872

38,77

25,13 35,95 - 1891

72,04

54

26

141

0,30

0,13

261,11

75

5059

1399

0,43

26,96 10,32 +1324 1865,33

1,04

+ 87

17442 18762 13553 100 100 100 - 3889 77,70 33183 31560 22770 190,25 168,21 168,01 - 10413 68,62

Structura VA: Chel. cu salariile = (chel cu sal / VA) * 100 n – 2: Chel. cu salariile = (8064/17442)*100 = 46,23 n – 1:Chelt. cu salariile = (6889/18762)*100 = 36,72 n : Chelt. cu salariile = (5255/13553)*100 = 38,77 Taxe si imp af sal = (taxe si impo af sal / VA) * 100 n – 2 : Taxe si imp af sal = (2486/17442) *100 = 14,25 n – 1 : Taxe si imp af sal = (2073/18762)*100 = 11,05 n : Taxe si imp af sal = (1886/13553)*100 = 13,92 33



Amortizarea = (amortizarea / VA) * 100 n – 2 : Amortizarea = (6763/17442)*100 = 38,77 n – 1 : Amortizarea = (4715/18762)*100 = 25,13 n : Amortizarea = (4872/13553)*100 = 35,95 Qe = (Qe / VA) *100 n – 2 : Qe = (33183/17442)*100 = 190,25 n – 1 : Qe = (31560/18762)*100 = 168,21 n : Qe = (22770/13553)*100 = 168,01 Rez. Expl. = (rez. Expl. / VA) * 100 n – 2 : Rez. Expl = (75/17442)*100 = 0,43 n – 1 : Rez. Expl = (5059/18762)*100 = 26,96 n : Rez. Expl = (1399/13553)*100 = 10,32 Alte chelt. = VA – Total chelt. – Amortizare – Rez. Expl n – 2 : Alte chelt. = 17442 – 10550 – 6763 - 75 = 54 n –1 :Alte chelt. = 18762- 8962 – 4715 – 5059 = 26 n : Alte chelt. = 13553 – 7141 – 4872 – 1399 = 141 Variaţia modificării ∆: - se iau 2 ani reprezentativi: „n-2” şi „n” 1) ∆ (n-2) 8064

∆ (n) 5255 cu - 2809

% = (5255 / 8064) * 100 = 65,17

34

n – (n-1)

(n / n-1) * 100



Tabel nr. 10 - mii lei Nr. crt.

Indicatori

Simbol

n-2

n-1

n

Valoarea prod. Qe 33183 31560 22770 exerciţiului Chelt. cu 2 Mat 6529 4565 5327 materialele Nr. mediu de 3 35 48 33 Ns salariaţi Fond total de 4 T 95200 120560 80760 timp de muncă Nr. mediu 5 t 2720 2512 2447 ore/salariat Productivitate 6 0,35 0,26 0,28 Wh medie orară Valoarea medie adăugată la 1 leu 7 va 0,53 0,59 0,60 producţie pe produs Valoarea 17442 18762 13553 8 VA adăugată Se cere: a) Să se analizeze structura valorii adăugate comparativ pe cei trei ani (tabelul 9); b) Să se analizeze valoarea adăugată din punct de vedere factorial (tabelul 10); c) Concluzii şi propuneri. 1

Qe T VA W h = --------; t = ---------; va = --------T Qe Ns

35



Analiza factorială: Qe VA VA = Ns* * Ns Qe

∆VA = VA1 – VA0 = 13553 – 17442 = -3889 mii lei 1) Influenţa numărului mediu de salariaţi: VA0

Qe0

∆VA(Ns) = Ns1 *

Qe0

* Ns0

Qe0 = (Ns1- Ns0) *

-Ns0 * Qe0

VA0 *

Ns0

= Qe0

VA0 *

Ns0

Qe0

= (33-35)*948,09*0,53 = -1004,88 mii lei

2) Influenţa productivităţii muncii asupra numărului de salariaţi: Qe

∆VA

Qe1 = Ns1*

Ns

Qe0 -

Ns1

VA0 *

Ns0

Qe0

= 33* (690-948,09)*0,53 = -4513,99 mii lei

36



3) Influenţa ponderii consumului intern în producţia exerciţiului: VA

∆VA

Qe1 = Ns1*

Qe

VA1 *

Ns1

VA0 -

Qe1

Qe0

= 33* 690 * (0,6 – 0,53) = + 1593,90 mii lei

37



LUCRAREA APLICATIVĂ II ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII Consideraţii teoretice Problemele de bază ale analizei cheltuielilor sunt: - analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri totale; - analiza cheltuielilor de exploatare; - analiza nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri; - analiza diagnostic a cheltuielilor fixe; - analiza diagnostic a cheltuielilor variabile; - analiza cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli. Indicatorul care se utilizează pentru analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri este „rata de eficienţă a cheltuielilor totale” acesta calculându-se astfel: C=

∑ Ch ∑V

i

x 1000 =

i

∑g

• ci 100 i

Pentru dimensionarea şi urmărirea evoluţiei cheltuielilor de exploatare se foloseşte indicatorul „cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare”, care se calculează conform următoarelor formule: a) R ce =

∑ Ch ∑V ∑g =

expl i

• 1000

expl i

b) R ce

• ri1000 100

38

i



Utilizarea modelelor de mai sus permite atât analiza în dinamică precum şi din punct de vedere structural a acestora. Indicatorul „cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri” reprezintă componenta principală a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare şi se determină conform modelelor: a) Ch* =

∑g =

• ci 100

∑q •c ∑q • p i

i

i

i

• 1000 sau

b) Ch*

1000

i

Analiza cheltuielilor fixe nu este un scop în sine, ci vizează creşterea eficienţei acestora. Problemele principale ale analizei cheltuielilor fixe sunt următoarele: a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe; b. analiza factorială a cheltuielilor fixe; Cerinţele de bază pentru ca cheltuielile fixe să fie eficiente sunt: IVexpl > ICF respectiv ICA > ICF’ Analiza factorială a cheltuielilor fixe se face utilizând următoarele modele: a) Cf =

F F • 1000 sau b) Cf = • 1000 Vexp l CA

Analiza cheltuielilor variabile presupune abordarea următoarelor aspecte, acestea fiind considerate cele mai importante: a. analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile; b. analiza factorială a cheltuielilor variabile. Cerinţele de bază pentru ca aceste cheltuieli să fie eficiente sunt: IVexpl > ICV respectiv ICA > ICV’ Analiza factorială a cheltuielilor variabile are ca obiect următoarele: a) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare; 39



b) nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei CA; c) suma absolută a cheltuielilor variabile aferente producţiei. Modelele care se utilizează sunt următoarele: a) Cve1000 = b) Cv1000 =

C ve • 1000 Vexpl

Cv • 1000 = CA

∑g

i

• cvi

100

∑ q • cv • 1000 ∑q • p

Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul indicatorului sintetic „cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri” sau „cheltuieli cu materialele la 1000 lei venituri din exploatare”. Modelele de analiză sunt următoarele:

∑ q • cm • 1000 ∑q • p q • cm =∑ • 1000

Cm1000 = Cm1000

Vexpl

Indicatorii pe baza cărora se realizează analiza economicofinanciară a cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe sunt următorii: 1) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare:

Ca1000 =

A Vma • c • 1000 = • 1000 Vexpl. T • wh

2) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri:

Ca 1000 =

A Vma • c • 1000 = • 1000 CA q • p ∑

Analiza cheltuielilor cu salariile presupune analiza dinamicii, structurii şi a tendinţelor acestora. 40



Problemele cele mai semnificative abordate în analiza cheltuielilor salariale sunt: - caracterizarea situaţiei generale a cheltuielilor fondului de salarii; - analiza factorială a cheltuielilor cu salariile; - analiza corelaţiei dintre dinamica salariului mediu şi a productivităţii muncii. Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile se poate face pe baza următorilor indicatori: a) cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare; b) cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri; c) cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare adăugată; d) suma absolută a cheltuielilor cu salariile. Modelele de analiză factorială sunt următoarele:

a) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare:

Cs

1000

 Ns Cs  Cs  • 1000 = • 1000 =  •   Vexpl  Vexpl Ns 

b) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri:

Cs 1000 =

 Ns Cs  Cs • 1000 =  •  • 1000 CA  CA Ns 

c) pentru cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare adăugată:

Cs 1000 =

 Ns Cs  Cs • 1000 =  •  • 1000 VA VA N s  

d) pentru suma absolută a cheltuielilor cu salariile:

Cs 1000 = Ns •

41

T Cs • Ns T



Teoria şi practica economică recomandă pentru caracterizarea situaţiei corelaţiei dintre dinamica productivităţii şi a salariului mediu, coeficientul corelaţiei (Kr), exprimat prin relaţiile:

Kr =

Is − 100 sau Iw − 100 Is Kr = Iw

Corelaţia este respectată dacă Kr < 1. Eficienţa cheltuielilor cu dobânzile poate fi analizată pe baza următoarelor modele:

Sd • 1000 ; CA  Cr Sd  b) Cd1000 =  •  • 1000 ; CA Cr    AC Cr Sd  c) Cd1000 =  • •  • 1000 .  CA AC Cr  a) Cd 1000 =

Condiţia de bază a reducerii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri este ca indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile să fie inferior indicelui cifrei de afaceri (Isd < ICA). Scopul analizei Analiza cheltuielilor constituie un instrument important în panoplia tehnicilor de diagnosticare şi evaluare a performanţelor întreprinderii. Investigarea lor sistematică permite înţelegerea mecanismului de formare a rezultatelor întreprinderii în funcţie de volumul, structura şi tendinţele diferitelor categorii de consumuri. Surse informaţionale - prezentarea generală a firmei analizate; - situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe); - alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul aplicaţiei. 42



Metodologia de lucru 1. Pentru calculul indicatorilor privind cheltuielile la 1000 lei venituri se vor utiliza datele sintetizate in tabelul nr. 11, metoda de lucru fiind ponderea elementelor in structura cheltuielilor totale. 2. Analiza factorială a cifrei de afaceri se va folosi modelul de analiza indicat de coordonatorul de seminar.

Studiu de caz Se cunosc următoarele date conform tabelelor de mai jos: Tabel nr. 11 – mii lei Nr. Crt.

Specificaţie

n-2

n-1

n

1

Cheltuieli de exploatare

34336

26950

21689

2

Cheltuieli financiare

5223

370

282

3

Cheltuieli extraordinare

0

0

0

4

TOTAL CHELTUIELI

39559

27320

21971

5

Venituri din exploatare

34411

32009

23088

6

Venituri financiare

5492

859

360

7

Venituri extraordinare

0

0

0

8

TOTAL VENITURI

39903

32868

23448

997,8

841,9

939,4

951

430,7

783,3

0

0

0

991,4

831,2

937

9

Chelt. la 1000 lei venituri

10

a).ch. de exploatare

11

b).ch. financiare

12

c).ch. extraordinare

13

TOTAL

43



Se cere: a) Să se calculeze cheltuielile la 1000 lei venituri pe total şi pe tipuri de venituri şi cheltuieli şi să se interpreteze evoluţia lor; b) Să se analizeze modificarea ratei medii de eficienţă a cheltuielilor prin prisma factorilor care o influenţează pentru una din perioadele: (n-1,n), (n-2,n-1) sau (n-2, n).

Chelt. la 1000 lei venituri = Chelt(pe fiecare tip) * 1000 Venit(pe fiecare tip)

40000 35000 30000

CHELTUIELI

25000 20000 15000 10000 5000 0 n-2

n-1

n

VENITURI

Chn 21971 * 100 = * 100 = 80,42% Chn −1 27320 V 23448 I v = n * 100 = * 100 = 71,34% Vn −1 32868

I ch =

Ich > Iv Indicele de crestere al cheltuielilor este mai mare decat cel al veniturilor, firma analizata inregistrand o scadere a profitului de la an al an. 44



Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri Tabel nr. 12 – mii lei Nr.crt.

Simbol

n-2

n-1

n

32976

31325

22664

28030

26626

19264

X

41220

39156

X

33636

31951

850,01

849,99

849,98

INDICATORI

1

Cifra de afaceri

2

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Cifra de afaceri recalculată Cheltuieli aferente recalculate Cheltuieli la 1.000 lei CA

3 4

5

∑q• p ∑q •c ∑q • p ∑q • c 1

0

1

0

Date suplimentare: -

cheltuielile aferente cifrei de afaceri reprezintă 85% din cheltuielile totale; cifra de afaceri recalculată este cu 25% mai mare decât cea din anul anterior; cheltuielile aferente cifrei de afaceri recalculate sunt cu 20% mai mari decât cele din anul anterior;

Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.

Cheltuielile aferente CA: CA * 85% n – 2: 32976 * 85% = 28030 n – 1 : 31325 * 85% = 26626 n : 22664 * 85% = 19264

45



CA recalculată: CA * 25% + CA 32976 *25% + 32976 = 41220 31325 * 25% +31325 = 39156 Chelt af recalculate: CA recalculată * 20% + Ca recalculată 28030 *20% + 28030 = 33636 26626 *20% + 26626 = 31951 Cheltuieli la 1000 lei CA: (Chelt af CA / CA) *1000 n – 2 :(28030 / 32976) *1000 = 850.01 n – 1 :(26626/31325) * 1000 = 849,99 n : (19264/22664) * 1000 = 849,98 Σq*c

CI

* 1000 Σq*p

∆C = C1 – C0 = 849,98 – 850,01 = - 0,03 mii lei Cheltuielile la 1000 lei CA au scazut cu 0.03 mii lei Factorii care influenteaza sunt: - cantitatea de produse vandute (q) - costul mediu unitar (p) - pretul mediu de vanzare (c)

Σq1*c0 ∆C (q) =

Σq0*c0

Σq1*p0

* 1000 = Σq0*p0 46


31951 =


28030 -

39156

* 1000 32976

= (0,82 – 0.85)*1000 =-30 mii lei Se observa ca in acest caz cheltuielile la 1000 lei CA au scazut cu 30 mii lei datorita influentei cantitatii de produse vanduta. Σq1*c0 ∆C (p) =

Σq1*c0

-

* 1000 =

Σq1*p1

31951 =

Σq1*p0

31951 -

22664

* 1000 39156

= (1,41 – 0.82)*1000 = + 590 mii lei Pretul mediu de vanzare determina o crestere a cheltuielilor la 1000 lei CA cu 590 mii lei. Σq1*c1 ∆C (c) =

Σq1*c0

Σq1*p1

19264 =

Σq1*p1

31951 -

22664

* 1000 =

* 1000 22664

= (0,85 – 1,41)*1000 = - 560 mii lei 47



Se observa ca printr-o eficientizare a costului mediu unitar s-a reusit scaderea la 1000 lei CA cu 560 mii lei. Concluzii: Se impune analiza calitatii serviciilor si a gradului de satisfactie al clientilor pentru a determina impactul asupra acestora

Analiza cheltuielilor salariale Se cunosc următoarele date:

Tabel nr. 13 – mii lei Nr . crt . 0 1 2 3 4 5

6

7

Anul

Indici de creştere (%)

Indic.

Simb.

n-2

n-1

n

5/4

4/3

5/3

1 Venituri din expl Cifra de af. Valoarea adăugată Cheltuieli cu salariile Nr mediu de salariaţi (pers.) Timp total de muncă (ore) Chel. cu salariile la 1000 lei a) venituri din expl b) cifra de afaceri c) valoare adăugată

2

3

4

5

6

7

8

Vexpl.

34411

32009

23088

72,13

93,02

67,09

CA

32976

31325

22664

72,35

94,99

68,73

VA

17442

18762

13553

72,24

107,57

77,70

Cs

8064

6889

5255

76,28

85,43

65,17

Ns

35

48

33

68,75

137,14

94,28

T

95200

120560

80760

66,99

126,64

84,83

234,34

215,22

227,61 105,76

91,84

97,13

244,54

219,92

231,87 105,43

89,93

94,82

462,33

367,18

387,74 105,60

79,42

83,87

48



Se cere să se analizeze: 1. corelaţiile dintre indicii de creştere ai cheltuielilor cu salariile, cifrei de afaceri, veniturilor din exploatare şi valorii adăugate; 2. din punct de vedere factorial suma absolută a cheltuielilor cu salariile; 3. din punct de vedere factorial cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri sau valoare adăugată.

Concluzii şi propuneri finale.

1. Corelaţiile dintre indicii de creştere a cheltuielilor cu salariile (Cs), cifrei de afaceri (CA), veniturilor din exploatare (Vexpl), şi valorii adăugate (VA). Vexpl şi VA Ne raportăm la anul „n” şi anul „n-2” IVexpl > ICS → IVexpl > ICS (67,09 > 65,17) ICA > ICS → ICA > ICS (68,73 > 65,17) IVA > ICS → IVA > ICS (77,70 > 65,17) Din relaţiile de mai sus rezultă o situaţie favorabilă deoarece cei 3 indici (IVexpl, ICA, IVA)au fost mai mari decât Ics. 2. Analiza din punct de vedere factorial a sumei absolute a cheltuielilor cu salariile: T Cs = Ns

Cs *

Ns

T

∆Cs = Cs1 – Cs0 = 5255 – 8064 = - 2809 mii lei

49



a) Influenţa numărului mediu de salariaţi: T0

Cs0

∆Cs(Ns) = (Ns1 – Ns0)* * Ns0 T0

95200

8064

∆Cs(Ns) = (33 - 35) *

* 35

95200

∆Cs(Ns) = - 435,20 mii lei

b) Influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate de un salariat într-un an: T ∆Cs

T1 = Ns1

T0 -

*

Ns

Ns1

T

80760

∆Cs

= 33* Ns

Cs0

Ns0

T0 95200

33

* 35

T ∆Cs

8064

= - 720 mii lei Ns

50

95200



c) Influenţa modificării salariului mediu orar:

Cs

T1

Cs1

T

Ns1

T1

Cs

80760

∆Cs

Cs0 T0

= Ns1

∆Cs

5255

= 33

8064 -

T

33

80760

95200

Cs ∆Cs

= 33* 2447,27 * (0,065- 0,085) T

= -1615,20 mii lei 3. Din punct de vedere factorial Cheltuielilor cu salariile la 1000 lei a Veniturilor din exploatare, Cifrei de afaceri si valorii adăugate: a)Cs la 1000 lei Vexpl.: Cs * 1000 Vexpl Cs Cs¹ººº =

Ns * 1000 =

Vexpl

Cs *

Vexpl

* 1000 Ns

∆Cs = Cs1 - Cs0 = 227,61 – 234,34 = - 6,73 mii lei 51



a') Influenţa venitului mediu din exploatare pe salariaţi: Ns ∆Cs

Ns1 =

Ns0 -

*

Vexpl

Vexpl1

Vexpl0

Ns

33

35

∆Cs

= Vexpl

23088

Cs0 *1000 Ns0

8064 *

34411

*1000 35

Ns ∆Cs

= [(0,0014 – 0,0010)*230,4]*1000 Vexpl

= + 92,16 mii lei b') Influenţa cheltuielilor medii cu salariile pe salariaţi:

Cs ∆Cs

Ns1

Cs1

Cs0

Vexpl1

Ns1

Ns0

33

5255

= Ns

Cs ∆Cs

= Ns

8064 -

23088

33

*1000

*1000 35

Cs ∆Cs

= [0.0014*(159,24-230,40)]*1000 Ns 52



= - 99,62 mii lei. Concluzii: Se propune o analiză atentă a pieţii de desfacere, a clienţilor, a calităţii, a serviciilor prestate.

53



LUCRAREA APLICATIVĂ III ANALIZA RENTABILITĂŢII Consideraţii teoretice Problemele de bază ale analizei rentabilităţii sunt: Analiza structurală a rezultatului exerciţiului; Analiza tabloului soldurilor intermediare de gestiune; Analiza factorială a rezultatului exploatării; Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri; Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor; Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic. Schematic, soldurile intermediare de gestiune se prezintă astfel: Tabel nr. 14 VENITURI 1 Vânzări de mărfuri

CHELTUIELI SIG 2 3 = 1-2 Costul de cumpărarea mărfurilor vândute MARJA COMERCIALĂ (MC)

Producţia vândută +Producţia imobilizată +Producţia stocată

PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (Pex)

TOTAL Producţia exerciţiului +Marja comercială

Consumuri provenind de la terţi

VALOAREA ADĂUGATĂ (VA)

TOTAL Valoarea adăugată +Subvenţii

Impozite, taxe, vărsăminte +Cheltuieli cu personalul

TOTAL TOTAL

54

EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATĂRII (EBE)


VENITURI 1


CHELTUIELI 2 Amortizări şi provizioane aferente exploatării +Alte cheltuieli aferente exploatării

EBE +Venituri din provizioane aferente exploatării +Alte venituri din exploatare TOTAL

TOTAL

Rezultatul exploatării +Venituri financiare

Cheltuieli financiare

SIG 3 = 1-2

REZULTATUL EXPLOATĂRII (Rexpl.)

REZULTATUL CURENT (RC)

TOTAL Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

Rezultatul curent +Rezultatul extraordinar

Participarea salariaţilor la rezultat+Impozit pe profit

TOTAL

TOTAL

REZULTATUL EXTRAORDINAR (Rextr.) REZULTATUL EXERCIŢIULUI (RE)

Analiza factorială a rezultatului se poate realiza cu ajutorul unuia din următoarele modele: 1. R exp l. = 2. R expl.

n

∑q i =1

n

i

• p i − ∑ q i •c i i =1

−−−  ChE  = VE1 −  = VE • pre VE  

3. Rexpl. = N s •

Mf Q V P • • • N Mf Q V

Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri se recomandă a se utiliza următoarele modele factoriale: a. Pr = qi • pi − qi • c i ;

∑

55

∑



−−  ∑ qi • c i    b. Pr = ∑ qi • pi 1 − = CA • pr  ∑q • p  i i   Mf CA Pr c. Pr = T • . • • T Mf CA

În elaborarea diagnosticului firmei, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparaţii în spaţiu, precum şi faţă de anumite norme sau standarde elaborate şi acceptate de organisme de specialitate. Ratele de rentabilitate ce le mai des utilizate sunt: a) Rata rentabilităţii economice a activului; b) Rata rentabilităţii financiare; c) Rata rentabilităţii resurselor consumate (costurilor); d) Rata rentabilităţii comerciale. Rata rentabilităţii economice se poate calcula cu ajutorul următoarelor formule:

EBE • 100 At R exp l • 100 b) Re = A exp l a) Re =

c) Re =

R exp l At

• 100

Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice a activului se poate realiza cu ajutorul unuia din următoarele modele:

Vt P • • 100 At Vt CA R exp l b. Re = • • 100 At CA a.

Re =

56


Re =

c.


P Vt 1 1 + Vt Vt Ai Ac

Rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii evidenţiază, în mărime relativă, corelaţia dintre capitalul propriu şi profitul net şi se determină conform relaţiei:

Rf =

Pn • 100 Kp

Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii se poate realiza utilizând unul din următoarele modele:

Rf =

Vt At Pn • • • 100 ; At Kp Vt

b. Rf =

Vt Pb Pn • • • 100 . Kp Vt Pb

a.

Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent se calculează conform formulei:

Rf =

Pb • 100 Kpr

Analiza factorială a rentabilităţii financiare a capitalului permanent se poate realiza cu ajutorul următorului model:

Rfp =

CA Pb • • 100 Kpr CA

Rata rentabilităţii resurselor consumate sau rentabilitatea costurilor se calculează conform formulelor:

Rrc =

Pr = ∑ qi • ci

∑ q • p − ∑ q •c ∑q • c i

i

i

i

sau 57

i

i

• 100


Rrc =

R expl ChE


• 100

Rata rentabilităţii comerciale se determină prin raportarea efectului activităţii firmei (EBE, Rexpl., RE) la cifra de afaceri totală, astfel:

Rc =

EBE • 100 sau CA

Rc =

Rexpl CA

Rc =

• 100 sau

RE • 100 CA

Punctul critic reprezintă acel prag al rentabilităţii în care veniturile sunt egale cu cheltuielile. La nivelul produsului, pragul rentabilităţii se stabileşte cu ajutorul următoarei relaţii:

K=

cf p − cv

La nivelul cifrei de afaceri totale pragul rentabilităţii se stabileşte astfel:

K=

Cf sau (1 − cv) • Q max

CA ' =

Cf . 1 − cv

Scopul analizei Analiza rentabilităţii reprezintă una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare. 58



Surse informaţionale - prezentarea generala a firmei analizate; - situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe); - alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul aplicaţiei. Metodologia de lucru 1. Pentru analiza dinamicii şi structurii rezultatelor se vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute, ponderi. 2. Analiza factorială se va face folosind modelul de analiza indicat de coordonatorul de seminar.

Studiu de caz Se cunosc următoarele date: Tabel nr. 15 – mii lei Nr.

Indicatori

n-2

n-1

n

venituri totale, din care:

39903

32868

23448

1.1.

- venituri din exploatare

34411

32009

23088

1.2.

- venituri financiare

5492

859

360

1.3.

- venituri extraordinare

0

0

0

Chelt.totale, din care:

39559

27320

21971

2.1.

- cheltuieli de exploatare

34336

26950

21689

2.2.

- cheltuieli financiare

5223

370

282

2.3

- cheltuieli extraordinare

0

0

3

Rezultatul exploatării

75

5059

1399

4

Rezultatul financiar

269

489

78

5

Rezultatul extraordinar

0

0

0

6

Rezultatul exerciţiului

344

5548

1477

crt. 1.

2

59

0



Se cere: 1. să se analizeze din punct de vedere structural rezultatul exerciţiului; 2. să se întocmească tabloul soldurilor intermediare de gestiune, să se calculeze indicii de creştere şi să se comenteze evoluţia indicatorilor.

1. Din tabelul nr. 15 se constată următoarele: - rezultatul exerciţiului a crescut de la 344 mii lei în anul „n-2” la 1477 mii lei în anul „n” - rezultatul financiar a înregistrat o scadere şi anume de la 269 mii lei în anul „n-2” la 78 mii lei în anul „n”; - rezultatul exploatării ca şi rezultatul exerciţiului a înregistrat o creştere de la 75 mii lei în anul „n-2” la 1399 mii lei în anul „n”. 2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune ( SIG ) Nr.

Indicatori

Anul

±

%

crt. 1 2

3 4

Marja Comercială Producţia exerciţiului ( Qex) Valuarea Adăugată (VA) Excedentul Brut Al Exploatării (EBE)

n-2

n-1

n

-

-

-

-

-

33183

31560

22770

- 8790

72,15

17442

18762

13553

- 5209

72,23

6494

9518

6211

- 3307

65,26

60


5


Rezultatul exploatării ( Rexpl) Rezultatul Financiar (Rfin)

75

5059

1399

269

489

78

7

Rezultatul Curent (RC)

344

5548

1477

8

Rezultatul Extraordinar (Rextr)

0

0

0

9

Rezultatul Brut (RB)

344

5548

1477

10

Rezultatul Exerciţiului (RE)

-142

4029

867

6

- 3660

27,65

- 411

15,95

- 4071

26,62

0

0

- 4071

26,62

- 3162

21,52

±∆ = n – (n-1) % = (n / n-1)*100

Analiza factorială a rezultatului exploatării Tabel nr. 16 - mii lei Nr. Indicatori crt. 1 Venituri din exploatare 2 Cheltuieli de exploatare 3 Numărul mediu de salariaţi 4 5 6 7 8

Rezultatul exploatării (1-2) Timpul total de muncă Numărul mediu de ore pe salariat Productivitatea medie orară

Simbol

n-2

n-1

n

VE ChE

34411 34336 35

32009 26950 48

23088 21689 33

t

75 95200 2720

5059 120560 2512

1399 80760 2447

wh

0,35

0,26

0,28

N s (sal.) Rexpl. T (ore)

Profitul mediu din exploatare la 1 leu venituri din exploatare

0,0022 pre

61

0,1580 0,0606



Se cere să se analizeze din punct de vedere factorial rezultatul exploatării.

t = T / Ns,

wh = Qe / T,

pre = Rexpl / Vexpl

Chexpl Rexpl = Vexpl *1 -

= Vexpl * pre Vexpl

Vexpl = Ns * t * wh ∆Rexpl = Rexpl1 - Rexp0 = 1399 – 75 = +1324 mii lei a) Influenţa modificării Veniturilor din exploatare (Vexpl) ∆Rexpl (Vexpl ) = (Vexpl1 – Vexpl0) * pre0 ∆Rexpl (Vexpl ) = (23088 – 34411)*0,0022 ∆Rexpl (Vexpl ) = - 24,91 mii lei

a¹)Influenţa modificării fondului total de timp de muncă: ∆Rexpl(T) = (T1 – T0) * wh0 * pre0 ∆Rexpl(T) = (80760 - 95200) *0,35*0,0022 ∆Rexpl(T) = -11,12 mii lei

1) Influenţa modificării numărului mediu de salariaţi: ∆Rexpl(Ns) = (Ns1 – Ns0) * t0 * wh0 * pre0 ∆Rexpl(Ns) = (33 - 35) * 2720 * 0,35*0,0022 ∆Rexpl(Ns) = - 4,19 lei

2) Influenţa modificării timpului mediu pe salariat: ∆Rexpl(t) = Ns1 * (t1 – t0) * wh0 * pre0 62



∆Rexpl(t) = 33 * (2447 - 2720) * 0,35*0,0022 ∆Rexpl(t) = - 6,94 mii lei

a²) Influenţa producţiei medii orare: ∆Rexpl(wh) = Ns1 * t1 * (wh1 – wh0) * pre0 ∆Rexpl(wh) = 33 * 2447 * (0,28 – 0,35)*0,0022 ∆Rexpl(wh) = - 12,44 mii lei

b) Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare: ∆Rexpl(pre) = Vexpl1 * (pre1 – pre0) ∆Rexpl(pre) = 23088*(0,0606– 0, 0022) ∆Rexpl(pre) = + 1348,34 mii lei

Concluzii: Se recomanda schimbarea politicii privind resursele umane (salariile si adaptarea situatiei economice a firmei la conditiile de criza – somaj tehnic, renuntarea la cheltuieli inutile)

63



Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor Se cunosc următoarele date: Tabel nr. 17 – mii lei Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori

Simbol

n-2

n-1

n

Active imobilizate Active circulante VENITURI TOTALE Profit brut

Ai Ac Vt Pb

51713 13954 39903 344

61562 19868 32868 5548

38937 12608 23448 1477

5

Viteza de rotaţie a activului

0,608

0,404

0,455

6

Rata rentabilităţii veniturilor(%)

Vt At Pb Vt

0,862

16,88

6,30

7 8

Profit net Capital propriu

Pn Kp

-142 63849

4029 71891

867 45203

Se cere: • să se analizeze din punct de vedere factorial rentabilitatea economică a activului; • să se analizeze din punct de vedere factorial rentabilitatea financiară a capitalului propriu. 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 n-2

n-1

n

Viteza de rotaţie a activului

64



a) Analiza factorială a rentabilităţii economice a activului: VT Re =

Pr *

* 100

AT VT Kp = total active – datorii curente At = Ai + Ac Profit net = profit brut –pierdere – impoz. prof. – alte.chelt ∆Re = Re1 – Re0 = 2,86 – 6,81 = - 3,95% VT1 Pb1 23448 1477 Re1 = * * 100 = * * 100 AT1 VT1 51545 23448

Re1 = 0,4549 * 0,063 * 100 = 2,86% VT0 Re0 =

Pb0 *

AT0

32868

5548

* 100 = VT0

* 81430

* 100 32868

Re0 = 0,4036 * 0,1688 * 100 = 6,81% 1) Influenţa vitezei de rotaţie a activului: VT ∆Re

VT1 =

AT

VT0 -

AT1

Pb0 *

AT0

65

* 100 VT0


VT ∆Re

= AT


23448 32868 51545 81430

5548 *

* 100 32868

VT ∆Re

= (0,4549 – 0,4036) * 0,1688 * 100 =+0,86% AT

2) Influenţa rentabilităţii veniturilor: Pb ∆Re

VT1 =

VT

Pb1 *

AT1

Pb0 -

VT1

* 100 = VT0

Pb ∆Re

= 0,4549 * (0,063 – 0,1688) * 100 = - 4,81% VT

Concluzii: Din analiza factoriala se obtine ca rata rentabilitatii economice a activului care este independenta de gradul de indatorare, politica fiscala de impozitul pe profit a scazut in anul „n” fata de anul „n-1” cu 3.95, acest fapt datorandu-se influentei negative a rentabilitatii veniturilor care a diminuat aceasta rata cu 4.81%. Viteza de rotatie a activului a influentat pozitiv o crestere cu 0.86%. In aceste conditii se impune o analiza a rentabilitatii veniturilor prin depistarea elementelor care au condus la diminuarea venitului precum si a rotatiei activelor. 66



Concluzie: Activele imobilizate lucreaza sub parametrii de functionabilitate. b) Analiza factorială a rentabilităţii financiară a capitalului propriu: VT AT Pn Rf = * * * 100 AT Kp VT ∆Rf = Rf1 – Rf0 = 1,91 - 5,60 = - 3,69%

VT1 Rf1 =

AT1 *

Pn1 *

* 100

AT1

Kp1

VT1

23448

51545

867

Rf1 =

* 51545

* 45203

* 100 23448

Rf1 = 0,4549 * 1,1403 * 0,037 * 100 = + 1,91% VT0 Rf0 =

AT0 *

Pn0 *

* 100

AT0

Kp0

VT0

32868

81430

4029

Rf0 =

* 81430

* 71891

* 100 32868

Rf0 = 5,60%

67



1) Influenţa vitezei de rotaţie a activului: VT ∆Rf

VT1 =

AT

= AT

AT0

AT1

VT ∆Rf

VT0 * AT0

Pn0 *

Kp0

23448 32868 51545 81430

VT0

81430 *

* 100

4029

* * 100 71891 32868

VT ∆Rf

= (0,4549 – 0,4036) * 1,1327 * 0,1226 * 100 AT

= 0,71%

2) Influenţa vitezei de rotaţie a capitalului propriu: AT ∆Rf

VT1 =

AT1 *

AT0 -

*

AT1

AT

23448 51545 81430 4029 * * * 100 51545 45203 71891 32868

= Kp

68

Kp0

* 100

Kp

∆Rf

Kp1

Pn0 VT0



AT = 0,4549 *(1,1403 – 1,1327)*0,1226*100

∆Rf Kp

= - 0,042% 3)Influenţa vitezei de rotaţie a profitului net: Pn ∆Rf

VT0 =

VT

Pn ∆Rf

VT

AT0 *

AT0

Pn1 *

Kp0

Pn0 -

VT1

* 100 VT0

32868

81430 867 4029 = * * * 100 81430 71891 23448 32868

Pn ∆Rf

= 0,4036 * 1,1327 * (0,037 + 0,1226) * 100 VT

= - 3,91%

Concluzii: Rezulta ca rentabilitatea financiara a capitalului propriu s-a diminuat cu 3,69% datorita influentei negative a rentabilitatii nete de venit totale care a scazut cu 3,91%. Pentru cresterea rentabilitatii financiare a capitalului propriu se va cauta sa se accelereze viteza de rotatie a Kp si sporirea rentabilitatii nete a veniturilor totale. 69



Concluzie: Scaderea considerabila a volumului de activitate pe fondul crizei economice a condus la scaderea rentabilitatii firmei ceea ce pe termen lung daca nu se iau masuri poate avea efecte dezastruoase.

70



LUCRAREA APLICATIVĂ IV ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARPATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII Consideraţii teoretice Principalele obiective ale analizei financiar-patrimoniale sunt sintetizate astfel: - stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare contabilă a averii acţionarilor; - detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului financiar, care ar putea constitui o ameninţare pentru continuitatea exploatării; - stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii, care interesează, în principal, instituţiile financiare şi de credit; - determinarea stării financiare; - caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale etc. Bilanţul funcţional stă la baza echilibrului financiar şi a “solidităţii structurale” a întreprinderii. Schematic, bilanţul funcţional va arăta astfel: ACTIV I. Active ciclice (stabile) II. Active ciclice aferente exploatării - stocuri - creanţe aferente III. Active ciclice în afara exploatării: - creanţe în afara exploatării IV. Trezoreria de activ: - disponibilităţi

PASIV I. Surse aciclice (stabile) - capitaluri proprii - amortizare - provizioane de orice natură - datorii financiare > 1 an II. Surse ciclice de exploatare (datorii faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat, etc.) III. Surse ciclice în afara exploatării (furnizori de imobilizări, dividende de plată, etc.) IV. Trezoreria de pasiv: - credite pe termen scurt

71



Denumit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, bilanţul financiar reflectă solvabilitatea întreprinderii pe termen scurt (lichiditate) şi pe termen lung şi în acelaşi timp riscul de neplată sau faliment al acesteia. În urma corecţiilor efectuate, bilanţul patrimonial va avea următoarea formă: ACTIV I. Active imobilizate, din care: - necorporale - corporale - financiare II. Active circulante, din care: - stocuri - creanţe - disponibilităţi

PASIV I. Capitaluri proprii II. Datorii pe termen mediu şi lung III. Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment patrimonial se calculează pe baza bilanţului patrimonial, conform relaţiei: Fond de rulment patrimonial = Capital permanent – Active imobilizate sau Fond de rulment patrimonial = Activ circulant – Datorii pe termen scurt Nevoia de fond de rulment sau necesarul de fond de rulment se calculează conform relaţiilor: NFR = (Ne + Nae) – (Re + Rae) sau EFR = (Re + Rae) – (Ne + Nae) Determinarea nevoii de fond de rulment din exploatare se face conform relaţiei: NFRe = (S + Ce + ACe) – (F + ADe) Nevoia de fond de rulment în afara exploatării se determină ca diferenţă între nevoile brute în afara exploatării şi resursele ei aferente exploatării conform relaţiei: 72



NFRae = (Cae + CIAae) – (Dae + VIAae) Trezoreria netă (TN) rezultă prin deducerea din nevoile de trezorerie a resurselor aferente, conform relaţiei: TN = Nevoi de trezorerie – Resurse de trezorerie Altă reprezentare a trezoreriei (T) ar fi diferenţa dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment, conform relaţiei: T = FR - NFR În funcţie de modul de acoperire a nevoilor de finanţare, trezoreria netă (TN) îmbracă următoarele aspecte: • Trezorerie nulă, când FR = NFR, • Trezorerie pozitivă, când FR > NFR, • Trezorerie negativă, când FR < NFR. Solvabilitatea este capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile de plată la scadenţă. Având la bază informaţiile furnizate de bilanţul lichiditate-exigibilitate pot fi evidenţiaţi ca indicatori care servesc în reflectarea stabilităţii pe termen lung şi structurii financiare a întreprinderii, următorii: 1) Solvabilitatea generală (Sg): Sg =

TA TD

2) Solvabilitatea patrimonială(Sp):

Sp =

Cap pr Cap pr + Tcr

3) Activul net contabil (ANC): ANC = TA – TD 4) Activul net contabil corectat (ANCC) În determinarea acestui indicator se porneşte de la reevaluarea activelor patrimoniale precum şi a datoriilor, făcându-se apoi diferenţa între ele. Aşadar, are ca punct de pornire activul net 73



contabil, urmând a se efectua anumite corecţii, numai în legătură cu actualizarea preţurilor şi a raportului de schimb. 5) Ponderea activului net contabil corectat în totalul pasivului:

ANCC : TP 6) Situaţie netă reprezintă activul neangajat în datorii şi se determină astfel: Situaţia netă = Activ total – Datorii totale Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. Măsurarea lichidităţii are în vedere următorii indicatori: 1) Lichiditate generală (Lg): Lg =

AC TD c

2) Lichiditate relativă (Lr:

LS =

AC − S TD c

3) Lichiditate imediată (Lr): Disponibilitati si plasamente LS = TDc Din categoria de indicatori ai structurii activului fac parte: 1.

Raportul dintre activele imobilizate şi totalul activelor:

AI (%) TA 2.

Raportul dintre activele circulante şi totalul activului:

AC (%) TA Din categoria indicatorilor structurii pasivului fac parte: 74



1. Independenţa financiară, denumită şi “solvabilitatea patrimonială”: If =

Cp TP

(%)

2. Contribuţia creditelor la formarea resurselor totale (Cc) denumită şi “rata globală de îndatorare”: CC =

Cr (%) TP

3. Contribuţia acţionarilor la formarea resurselor totale: Ca =

Cs (%) Cp

4. Rata de îndatorare: Rd =

D f + D ga Cp

(%)

Ca indicatori parţiali se pot exemplifica: a) Contribuţia creditelor în totalul datoriilor:

Cr (%) TD b) Contribuţia creditelor pe termen scurt în totalul datoriilor:

C ts TD

(%)

c) Gradul de îndatorare la termen:

Dt l Cp

(%)

Indicatorii echilibrului economico-financiar sunt reprezentaţi de: gradul de acoperire a capitalurilor investite, gradul de acoperire internă a capitalului investit (marja autofinanţării), finanţarea curentă a nevoii de fond de rulment şi finanţarea nevoii de fond de rulment de exploatare prin fond de rulment. 75



1. Gradul de acoperire a capitalurilor investite se determină conform relaţiei: Aci=

RS (%) Ci

2. Gradul de acoperire internă a capitalurilor investite (marja autofinanţării) se determină conform relaţiei: Aici =

CAF (%) Ci

3. Finanţarea curentă a nevoii de fond de rulment, se determină conform relaţiei:

C ts

FCNFR =

NFR

(%)

4. Finanţarea nevoii de fond de rulment de exploatare prin fond de rulment se determină astfel: FFRNFRe=

FR (%) NFRe

Grupajul de indicatori care reflectă viteza de rotaţie a activelor şi pasivelor este reprezentat de următoarele relaţii de calcul: 1) Rotaţia nevoii de fond de rulment de exploatare:

R NFRe =

NFRe × 360 (zile) CATVA

2) Rotaţia stocurilor: •

rotaţia stocurilor de mărfuri:

Rmf = •

SM mf C mf

× 360 (zile)

rotaţia stocului de materii prime şi materiale,:

76


Rm = •

SM m × 360 (zile) Cm

rotaţia stocului de produse în curs de execuţie şi semifabricate:

RS = •


SM s × 360 (zile) Cs

rotaţia stocului de produse finite:

R pf =

SM pf C pf

× 360 (zile)

3) Rotaţia creanţelor clienţi:

Rce =

C em + ES ns − C es × 360 (zile) CATVA

4) Rotaţia datoriilor:

Rf =

Fm − Fd × 360 (zile) C bTVA + S eTVA

SeTVA

= servicii externe primite în cursul anului (cu TVA)

5) Rotaţia capitalurilor proprii:

Rf =

Cap propriu CA

× 360 (zile)

6) Rotaţia datoriilor comerciale:

Rf =

Furnizori × 360 (zile) Consum terti

Scopul analizei: Principalele obiective ale analizei financiar-patrimoniale sunt sintetizate astfel: - stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare contabilă a averii acţionarilor; 77



- detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului financiar, care ar putea constitui o ameninţare pentru continuitatea exploatării; - stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii, care interesează, în principal, instituţiile financiare şi de credit; - determinarea stării financiare; - caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale etc. Surse informaţionale - prezentarea generala a firmei analizate; - situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe); - alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul aplicaţiei. Metodologia de lucru 1. Pentru analiza dinamicii şi structurii indicatorilor se vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute, ponderi. 2. Analiza factorială se va face folosind modelul de analiza indicat de coordonatorul de seminar.

78



Studiu de caz Analiza creanţelor şi obligaţiilor firmei Tabelul nr. 19 Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatorii Cifra de afaceri Creanţe Obligaţii Raportul de creanţe/ obligaţii

n-2 Mii lei 32976 11627 1825

Anul n-1 Mii lei 31325 12052 9552

n Mii lei 22664 8831 6349

637

126

139

Se cere să se interpreteze datele din tabelul de mai sus.

C Icp =

* 100 Oblig

Icp = Indicele capacităţii de plată Icp > 100 → situaţie favorabilă

Concluzii: 35000 30000 25000 20000

CIFRA DE AFACERI

15000 10000

OBLIGATII

CREANTE

5000 0 n-2

n-1

n

79



Analiza lichidităţii şi solvabilităţii Tabel nr. 20 Indicatori

n-2

n-1

n

Rata lichidităţii generale Rata lichidităţii curente Rata lichidităţii imediate Rata solvabilităţii patrimoniale Rata solvabilităţii generale

7,65 6,91 0,54 0,12

2,08 1,93 0,22 0,12

1,99 1,75 0,36 0,17

Valori conform normelor 2 1,8-2 0,8-1 >0,5

34,99

7,51

4,57

>1

Se cere să se calculeze şi să se interpreteze rezultatele. Ac Rata lichidităţii generale =

; Dat<1an

n-2: 13954 / 1825 = 7,65 n-1: 19868 / 9552 = 2,08 n : 12608 / 6349 = 1,99 Ac - Stocuri Rata lichidităţii curente =

;

Dat<1an n-2: (13954 - 1337) / 1825 = 6,91 n-1: (19868 - 1474) / 9552 = 1,93 n : (12608 - 1484) / 6349 = 1,75 Casa + Contul la bănci Rata lichidităţii imediate =

; Dat<1an

n-2: 990 / 1825 = 0,54 n-1: 2077 / 9552 = 0,22 n : 2293 / 6349 = 0,36 80



Kp Rata solvabilităţii patrimoniale =

; Total Capitaluri

n-2: 7880 / 63849 = 0,12 n-1: 8853 / 71891= 0,12 n : 7880 / 45203= 0,17 AT Rata solvabilităţii generale =

; Dat T

n-2: 63849 / 1825 = 34,99 n-1: 71783 / 9552 = 7,51 n : 45203 / 9889 = 4,57

Ac = Active circulante Dat<1an = Datorii mai mici de un an Kp = Capitalul propriu AT = Active Totale Dat T = Datorii Totale

81



LUCRAREA APLICATIVĂ V ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE Consideraţii teoretice Analiza gestiunii resurselor umane, presupune tratarea următoarelor probleme: Analiza dimensiunii şi structurii resurselor umane; Analiza comportamentului personalului; Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman; Astfel, analiza dimensiunii şi a structurii potenţialului uman se realizează prin diagnosticul privind: a) structura organizatorică a firmei; b) dinamica efectivului de personal; c) structura efectivului de personal. Dinamica efectivului de personal pe total, se stabileşte conform următoarelor formule: ∆N = N1 − N 0 sau

N1 • 100 sau N0 N − N0 IN = 1 • 100 . N0 IN =

În ceea ce priveşte analiza structurii resurselor umane, acestea se pot grupa pe următoarele categorii: -

după vechimea în întreprindere; după vechimea în activitate; pe clase de vârstă; după sex;

Analiza calităţii resurselor umane se realizează pe baza următorilor indicatori: 1. Gradul de calificare medie a muncitorilor; 82



2. Situaţia pregătirii personalului pe nivele de studii; 3. Concordanţa dintre complexitatea lucrărilor şi calificarea personalului. Analiza asigurării întreprinderii cu personal calificat se face pe baza indicatorului coeficientul mediu al calificării (Km): n

∑ (K • n ) i

Km =

i

i =1

n

∑n

i

i =1

Coeficientul calificării medii serveşte pentru efectuarea de……… Pentru caracterizarea situaţiei la un moment dat a gradului de calificare a personalului se are în vedere structura personalului pe forme de pregătire şi anume: - absolvenţi ai şcolilor profesionale; - ucenici; - absolvenţi ai liceelor de specialitate; - absolvenţi cu studii superioare; - absolvenţi ai cursurilor postuniversitare, etc. Gradul de complexitate al lucrărilor executate ( Kt ): n

∑ (k • v ) i

Kt =

i

i =1

n

∑v

i

i =1

Din compararea celor doi indici medii (al calificării şi respectiv, cel al complexităţii lucrărilor executate), se constată modul de utilizare a resurselor umane, după cum urmează: - K m = K t , reflectă existenţa unei concordanţe depline între cei doi coeficienţi; - K m > K t , denotă că muncitorii cu un grad de calificare superioară execută lucrări de complexitate inferioară, ceea ce 83



reflectă folosirea incompletă a forţei de muncă, cu consecinţe negative asupra costurilor şi profitului întreprinderii; - K m < K t , reflectă faptul că lucrări de categorie superioară sunt efectuate de muncitori cu calificare inferioară, ceea ce afectează calitatea produselor obţinute, influenţând indirect asupra valorii produselor, profitului etc. Concordanţa dintre categoria medie de calificare a muncitorilor şi categoria medie tarifară a lucrărilor se poate stabili şi cu ajutorul coeficientului mediu de concordanţă ( Kc ): n

∑ (kc • v ) i

Kc =

i

i =1

n

∑v

i

i =1

Indicatorii folosiţi pentru caracterizarea circulaţiei şi fluctuaţiei forţei de muncă sunt următorii: - coeficientul intrărilor (Ci): I Ci = Ns - coeficientul ieşirilor (Ce):

Ce =

E Ns

- coeficientul mişcării totale (Ct):

Ct =

I+E Ns

- coeficientul fluctuaţiei (Cf):

Cf =

En Ns

- coeficientul stabilităţii a forţei de muncă (Cs):

Cs =

84

Nv Ns



Pentru caracterizarea modului de utilizare a timpului de muncă se folosesc următoarele relaţii: a) coeficientul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (Cmax):

C max =

T1 • 100 Tmax

b) structura timpului de muncă maxim disponibil, pe cauze; c) structura timpului de muncă nelucrat, pe cauze:

T = Ns • Nz • Nh Ca indicatori valorici ai productivităţii muncii în analiză se pot folosi: - productivitatea medie anuală a muncii:

Wa =

CA Ns

- productivitatea medie zilnică ( W z ): CA Wz = T - productivitatea medie orară ( W h ): CA Wh = T De asemenea, caracterizarea generală a productivităţii muncii se mai face şi în urma analizei corelaţiilor dintre indicii de creştere ai acesteia, şi anume: Wa a) I sW a = I op ; Wa b) I sW a › I op ; Wa c) I sW a ‹I op ; Wa Wz d) I op ›I op ;

e) IQe›I W a

.

Modelul de analiză factorială a productivităţii medii anuale a muncii este următorul: 85



W a = N h • W z = N z • (N h • W h ) = N z • N h • ( g i • whi ) ,sau Modelul de analiză factorială a productivităţii medii zilnice a muncii este:

W z = N h • W h = N h • (g i • w hi ) Modelul de analiză factorială a productivităţii medii orare a muncii este:

W z = N h • w h = N h • (g i • w h i ) Profitul aferent cifrei de afaceri pe salariat este un indicator semnificativ pentru aprecierea eficienţei utilizării forţei de muncă. În scopul analizei acestuia şi a relevării contribuţiei diferitelor categorii de factori asupra modificării sale se au în vedere mai multe modele multiplicative, astfel: P CA P 1. sau W a • pr ; = • N s N s CA P T CA P sau t • cah • pr ; 2. = • • N s N s T CA P Mf Mfa CA P 3. sau α • β • γ • pr = • • • N s N s Mf Mfa CA Scopul analizei

Problematica analizei gestiunii resurselor de muncă se circumscrie la asigurarea cantitativă cu forţă de muncă şi eficienţa utilizării acesteia.

86



Surse informaţionale - prezentarea generala a firmei analizate; - situaţiile financiare anuale (prezentate in anexe); - alte informaţii suplimentare furnizate in cadrul aplicaţiei. Metodologia de lucru 1. Pentru analiza dinamicii şi structurii indicatorilor se vor utiliza indici, ritmuri, modificări absolute, ponderi. 2. Analiza factorială se va face folosind modelul de analiza indicat de coordonatorul de seminar.

Studii de caz 1. Se cunosc următoarele date conform tabelului de mai jos:

Tabel nr. 21 Nr. crt.

Categorii de personal

n-2

n-1

n

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

1

Muncitori direct productivi

30

86

38

79

28

85

2

Muncitori indirect productivi

4

11

4

8

2

6

3

Personal administrativ

1

3

6

13

3

9

4

TOTAL

35

100

48

100

33

100

5

Cifra de af. (mii lei)

-

-

-

Se cere să se analizeze efectivul de salariaţi pe categorii, precum şi corelaţia dintre indicele numărului mediu de personal şi indicele productivităţii muncii. 87


Productivitatea anuală (Wa) CA Wa = Ns 32976 Wa n-2 =

= 942 35 31325

Wa n-1 =

= 653 48 22664

Wa n =

= 687 33

Corelaţie: n-1 / n-2 Nsn-1 INs =

48 =

= 1,37

Nsn-2

35

Wa n-1

653

IWa =

= Wa n-2

INs > IWa

= 0,69 942

situaţie nefavorabilă

88




Corelaţie: n / n-1 Nsn INs =

33 =

= 0,69

Nsn-1

48

Wan

687

IWa =

= Wan-1

INs < IWa

= 1,05 653 situaţie favorabilă

2. Situaţia pe grupe de vârstă a personalului din întreprindere este următoarea:

Tabel nr. 22 Nr. Crt.

Grupe de vârstă

1

n-2

n-1

n

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Între 1825 ani

2

6

5

10

3

9

2

între 2635 ani

3

8

6

13

6

18

3

între 3645 ani

4

11

5

10

5

15

4

Între 4655 ani

15

43

18

38

10

31

5

între 55 60 ani

9

26

10

21

7

21

6

Peste 60 ani

2

6

4

8

2

6

TOTAL

35

100

48

100

33

100

Să se calculeze structura personalului pe categorii de vârstă pe cei trei ani şi să se interpreteze rezultatele. 89



3. Situaţia pe grupe de vechime neîntreruptă în muncă în cadrul societăţii analizate a personalului este următoarea:


Vechime în muncă

n-2

n-1

n

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

1

Până la 1 an

1

3

2

4

0

0

2

1-5 ani

3

9

6

13

3

9

3

6-10 ani

5

14

5

10

6

18

4

11-15 ani

15

43

18

38

11

33

5

16-20 ani

7

20

12

25

12

37

6

Peste 20 ani

4

11

5

10

1

3

35

100

48

100

33

100

TOTAL

Să se calculeze structura personalului pe categorii de vechime pe cei trei ani şi să se interpreteze rezultatele. 4. Situaţia mişcării personalului pe cei trei ani analizaţi este următoarea:


Specificaţii

n-2

n-1

n

Total intrări

10

22

3

Total ieşiri, din care: - boală, pensionare - demisie, transfer - plecări fără justificare - desfacerea contractului de muncă

1 1

4 1

18 3 5 5

3

5

Să se interpreteze rezultatele. 90


a) Coeficientul intrărilor (Ci): I Ci = Ns In-2 Cin-2 =

10 =

= 0,286

Nsn-2

35

In-1

22

Cin-1 =

= Nsn-1

48 3

In Cin =

= 0,458

=

= 0,090

Ns 33 b) Coeficientul ieşirilor (Ce): E Ce = Ns En-2 Cen-2 =

1 =

= 0,028

Nsn-2

35

En-1

4

Cen-1 =

= Nsn-1

48

En Cen =

= 0,083

18 =

Nsn

= 0,545 33 91




c) Coeficientul mişcării totale (Ci+e) I+E Ci+e = Ns I+En-2 Ci+en-2 =

11 =

= 0,314

Nsn-2

35

I+En-1

26

Ci+en-1 =

= Nsn-1

48

I+En Ci+en =

= 0,542

21 =

Nsn

= 0,636 33

d) Coeficientul fluctuaţiilor (C): En Cn =

11 =

Nsn

= 0,142 35

0.7 0.6 Ci - coeficientul intrarilor

0.5

Ce - coeficientul iesirilor

0.4

Ci+e - coef. miscarii totale

0.3 0.2 0.1 0 n-2

n-1

n

92



Analiza productivităţii muncii Se cunosc următoarele date conform tabelului de mai jos: Tabel nr. 25 Nr. crt.

Indicatori

Simbol

UM

n-2

n-1

n

%

1

Cifra de afaceri

CA

lei

32976

31325

22664

68,73

2

Numărul mediu de personal

Ns

Pers.

35

48

33

94,29

3

Numărul mediu de zile lucrate

Nz

zile

230

225

223

96,96

4

Durata medie a zilei de lucru

Dz

ore

7,8

7,2

7,6

97,44

Se cere: 1. Să se calculeze ritmul de creştere; 2. Să se determine productivitatea anuală a muncii, productivitatea zilnică şi orară, să se centralizeze rezultatele într-un tabel şi să se interpreteze; 3. Să se analizeze influenţa variaţiei timpului de muncă asupra productivităţii anuale a muncii; 4. Să se analizeze corelaţia dintre indicii productivităţii muncii.

2) Productivitatea anuală (Wa): CA Wa = Ns

93


CAn-2


32976

Wan-2 =

=

= 942,17 lei/sal

Ns n-2

35

CAn-1

31325

Wan-1 =

=

= 652,60 lei/sal

Ns n-1

48

CAn

22664

Wan =

= Nsn

= 686,79 lei/sal 33

Productivitatea zilnică (Wz): CA Wz = Nz * Ns CAn-2

32976

Wzn-2 =

= Nzn-2 * Nsn-2

230 * 35

Wzn-2 = 4,10 lei / sal CAn-1

31325

Wzn-1 =

= Nzn-1*Nsn-1

225 * 48

Wzn-1= 2,90 lei/sal

94



CAn

22664

Wzn =

= Nzn * Nsn

223 * 33

Wzn = 3,08 lei/sal Productivitatea orară (Wh): CA Wh = Dz * Nz * Ns

CAn-2 Whn-2

= Dzn-2 * Nzn-2 * Nsn-2

= 32976 = 0,53 7,8*230*35

CAn-1 Whn-1

= Dzn-1 * Nzn-1 * Nsn-1

= 31325 = 0,40 7,2*225*48

CAn Whn = Dzn * Nzn * Nsn

= 22664 = 0,41 7,6*223*33

3) Analiza influenţei variaţiei timpului de muncă asupra productivităţii anuale a muncii: ∆Wa = Nz * Dz * Wh ∆Wa = Wa1 – Wa0 = 686,79 – 942,17 = -255,38

95



a) Influenţa numărului mediu de zile (Nz) asupra productivităţii anuale a muncii (Wa): ∆Wa (Nz) = (Nz1 – Nz0) * Dz0 * Wh0 ∆Wa (Nz) = (223 – 230) * 7,8 * 0,53 ∆Wa (Nz) = - 28,94 lei/sal

b) Influenţa duratei medie a zilei de lucru (Dz) asupra productivităţii anuale a muncii (Wa): ∆Wa (Dz) = Nz1 * (Dz1 - Dz0) * Wh1 ∆Wa (Dz) = 223 * (7,6-7,8) * 0,41 ∆Wa (Dz) = - 18,29 lei/sal

c) Influenţa productivităţii orare (Wh) asupra productivităţii anuale a muncii (Wa): ∆Wa (Wh) = Nz1 * Dz1 * (Wh1 - Wh0) ∆Wa (Wh) = 223 * 7,6 * (0,41-0,53) ∆Wa (Wh) = -203,38 lei/sal

Wan 4) IWa = Wan-2

* 100 = 686,79 *100 = 72,89 % 942,17

Wzn IWz = Wzn-2

* 100 = 3,08 *100 = 75,12 % 4,10

96



Whn IWh = Whn-2

* 100 = 0,41 *100 = 77,36 % 0,53

Recomandări: Se recomandă în continuare corelarea indicilor productivi în sensul înscrierii pe un parcurs ascendent a productivităţii anuale a muncii, care să scoată din criză economică şi financiară firma. 1000 800 600 400 200 0 n-2

n-1

n

Wa - productivitate anuala

0.6

5

0.5

4

0.4

3

0.3 2

0.2

1

0.1 0

0 n-2

n-1

n

n-2

Wh - productivitate orara

n-1

n

Wz - productivitate zilnica

97


ANEXE

98




Anexa nr.1

BILANŢ - mii lei ACTIV

Rd.

A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 2. Cheltuieli de dezvoltare (203-2803-2903) 3. Concesiuni ,brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale (ct.2051+2052+208-2805-28082905-2908) 4. Fondul com (ct.2071-2807-2907-2075) 5. Avansuri şi imobilizări corporale în curs (ct.233+234-2933) TOTAL: (rd.01 la 05) II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 1. Terenuri şi construcţii (ct.211+212-28112812-2911-2912) 2. Instal tehnice şi maşini (ct. 213-2813-2913) 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct.2142814-2914) 4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs (ct.231+232-2931) TOTAL: (rd.07 la 10) III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului (261-2961) 2. Creanţe asupra soc din cadrul grupului (ct.2671+2672-2965) 3. Titluri sub forma de interese de participare (ct.263-2963) 4. Creanţe din interese de participare (ct.2675+2676-2967) 5. Titluri deţinute ca imobilizări (ct.262+264+265-2962-2964) 6. Alte creanţe (ct.2673+2674+2678+26792966-2969) 7. Acţiuni proprii (ct.2677-2968) TOTAL: (rd.12 la 18) ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.06+11+19)

99

n-2

n-1

N

01 02 03

0 0 8

0 0 3

0 0 4

04 05

0 0

0 0

0 0

06

8

3

4

07

37697

44469

20054

08 09

7109 95

8382 143

10042 66

10

417

1153

1263

11

45318

54147

31425

12

0

0

0

13

0

0

0

14

6359

7412

6609

15

0

0

0

16

0

0

31

17

28

0

867

18 19 20

0 6387 51713

0 7412 61562

0 7508 38937


ACTIV


Rd.

B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime şi materiale consumabile (ct.301+3021+3022+3023+3024+3025+3026 +3028+303±308+351+358+381±388-3913921-3922-3951-3958-398) 2. Producţia în curs de execuţie (ct.331+332+341356+358-395) 3. Produse finite şi mărfuri (ct. 345+346±3485±3486+3545+3546+356+357+ 361±368+371± 378 - 3945-3946-3953-39543956-3957-396-397-4428) 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct.4091) TOTAL: (rd.21 la 24) II. CREANŢE 1. Creanţe comerciale (ct.4092+4111+4118+413+418-491) 2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului (ct.4511 +4518-495) 3. Sume de încasat din interese de participare (ct.4531+4538-495) 4.Alte creanţe (ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+44 28+ 444 + 445 +446+447+4482+4582+461+473-496+5187) 5. Creanţe privind cap subscris şi nev (ct.4564953) TOTAL: (rd.26 la 30) III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Acţ. deţinute la entit afiliate (ct. 501-591) 3. Alte investiţii financiare pe termen scurt (505 + 506 + 5081 + 5088 – 595 - 596598+5113+5114) TOTAL: (rd.32 la 33) IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct.5112+5121+5124+5125 +5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+ 5412+542) ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.25+31+34+35)

100

n-2

n-1

N

21

1337

1474

1484

22

0

0

0

23

0

0

0

24

0

0

0

25

1337

1474

1484

26

5230

5893

4729

27

0

0

0

28

0

0

0

29

6397

6159

4102

30

0

0

0

31

11627

12052

8831

32 33

0 0

0 4265

0 0

34 35

0 990

4265 2077

0 2293

36

13954

19868

12608


ACTIV


Rd.

n-2

n-1

37 7 C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 15 D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 38 0 0 (ct.1614 + 1615 +1617 +1618+ 1681-169) 2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 39 0 0 1621+1622+1624+1625 + 1627+1682 + 5191+5192+5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 40 48 14 (ct.419) 4. Datorii comerciale (ct.401+404+408) 41 388 8372 5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 42 0 0 6. Sume datorate societăţilor din cadrul 43 0 0 grupului (ct.1661+1685+2691+ 4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de partic 44 0 0 (ct.1662+1686+2692+ 4521+4528) 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte 45 1389 1166 datorii pentru asig sociale (ct.1623 + 1626 + 167 + 1687 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431+ 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 + 4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 5193 + 5194+5195+5196+5197) TOTAL: (rd.38 la 45) 46 1825 9552 47 E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, 12136 10331 RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd.36+37-46-63) 48 F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 63849 71783 CURENTE (rd.20+47)

N 7 0 0

12 5727 0 0 0 610

6349 6266

45203

PASIV Rd. n-2 n-1 N G DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de 49 0 0 0 obligaţiuni (ct.1614 + 1615 + 1617 + 1618 + 1681-169) 2. Sume datorate instituţiilor de credit 50 0 0 0 (ct.1621+1622 + 1624 + 1625 + 1627+ 1682+5191+5192+5198) 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 51 0 0 0 (ct.419) 4. Datorii comerciale ( ct.401+404+408) 52 0 3540 0 5. Efecte de comerţ de plătit (ct.403+405) 53 0 0 0

101


PASIV 6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului (ct.1661+1685+2691 +4511+4518) 7. Sume datorate privind interesele de participare ( ct.1662 + 1686 + 2692 + 4521 + 4528) 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale (ct.1623+1626+167+1687+421+423+424 +426+427+4281 + 431+437+4381+441+4423+4428+444+4 46+447+4481+4551+4558+456+457+45 81+462+473+509+5186+5193+5194+51 95+5196+5197) TOTAL: (rd.49 la 56)


Rd. 54

n-2

n-1 0

0

55

0

0

0

56

0

0

0

57

0

0

3540

0

0

0 0

0 0

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru. pensii şi alte 58 0 obligaţii similare (ct151) 2. Alte provizioane (ct.151) 59 0 TOTAL PROVIZIOANE: (rd.58+59) 60 0 I. VENITURI ÎN AVANS (rd.62+63) - Subvenţii pentru investiţii (ct.131) - Venituri înregistrate în avans (ct.472) J. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL (rd.65 la 67), din care: - capital subscris nevărsat (ct.1011) - capital subscris vărsat (ct.1012) - patrimonial regiei (ct.1015) II. PRIME DE CAPITAL (ct.1041+1042+1043+1044) III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C (ct.105) Sold D (ct.105) IV. REZERVE (ct.106) (rd.72 la 75) 1. Rezerve legale (ct.1061) 2. Rezerve pentru acţiuni proprii (ct.1062) 3. Rezerve statutare sau contractuale (ct.1063) 4. Alte rezerve (ct.1068±107)

102

N

0

61 62 63

0 0 0

0 0 0

0 0 0

64 65 66 67 68

7880 0 7880 0 383

8853 0 8853 0 430

7880 0 7880 0 383

69 70 71 72 73 74

41461 0 13787 942 0 0

46581 0 11732 1058 0 0

26260 0 9390 700 0 0

75

12845

10674

8690


PASIV V. REZULTATUL REPORTAT Sold C (ct.117) Sold D (ct.117) VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI Sold C (ct.121) Sold D (ct.121) Repartizarea profitului (ct.129) TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd.64+68+69-70+71+76-77+78-79-80) Patrimoniul public (ct.1016) TOTAL CAPITALURI (rd.81+82)


Rd.

103

n-2

n-1

N

76 77

480 0

4295 0

1290 0

78 79 80 81

0 142 0 63849

4029 0 4029 71891

867 0 867 45203

82 83

0 63849

0 71891

0 45203



ANEXA NR.2 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE - mii lei DENUMIREA INDICATORILOR 1. Cifra de af netă (rd.02 la 04) Producţia vândută (ct.701+702+703+704+705+7 06+708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 2. Variaţia stocurilor (ct.711) Sold C Sold D 3. Producţia imobilizată (ct.721+722) 4. Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) VEN DIN EXPL – TOTAL (rd.01+06-07+08+09) 5.a) Chelt cu materiile prime şi materialele consumabile (ct.601+ 602-7412) Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) b) Alte chelt din afară (cu energia şi apa) (ct.605-7413) c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 6. Cheltuieli cu personalul (rd.16+17) a) Salarii (ct.621+641-7414) b) Cheltuieli cu asig şi protecţia socială (ct.645-7415) 7.a) Amortiz şi proviz ptr deprecierea imobiliz corporale şi necorp (rd. 19 - 20)

Rd.

Exerciţiul financiar n-2 n-1 n

01

32976

31325

22664

02

32976

31325

22664

03

0

0

0

04

0

0

0

05 06 07

0 0 0

0 0 0

0 0 0

08

207

235

106

09

1228

449

318

10

34411

32009

23088

11

6214

5033

3750

12

315

294

815

13

748

792

619

14

0

0

0

15

10550

8962

7141

16

8064

6889

5255

17

2486

2073

1886

18

6763

4715

4872

104


DENUMIREA INDICATORILOR a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) a.2) Venituri (ct.7813+7815) b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd.22-23) b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) b.2) Venituri (ct.754+7814) 8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.25 la 27) 8.1 Chelt privind prest externe (ct.611+612+613+614+621+6 22+623+624+625+626+627+ 628-7416) 8.2 Chelt cu alte impozite,taxe şi vărsăm asim (ct.635) 8.3 Chelt cu despăg,donaţii şi active cedate (ct.658) Ajustări privind proviz pentru riscuri şi cheltuieli (rd.29-30) - Cheltuieli (ct.6812) - Venituri (ct.7812) CHEL DIN EXPL – TOTAL (rd.11 la 15 +18+21 +24) REZ DIN EXPLOATARE – Profit (rd.10 – 31) – Pierdere (rd.31 – 10) 9. Ven. din interese de partic (ct.7613+7614+7615+7616) - din care, în cadrul grupului 10. Venituri din alte invest fina. şi creanţe care fac parte din activele imobiliz (ct.7611+7612) - din care, în cadrul grupului 11. Venituri din dobânzi (ct.766) - din care, în cadrul grupului Alte venituri financiare (ct.762+763+764+765+767+7 68+788+7617) VEN. FINANCIARE –

Rd.



19

6763

4715

4872

20

0

0

0

21

-56

-88

148

22 23

93 149

0 88

0 148

24

9802

7242

4344

25

8464

6679

4033

26

398

282

201

27

940

281

110

28

0

0

0

29 30

0 0

0 0

0 0

31

34336

26950

21689

32

75

5059

1399

33

0

0

0

34

0

0

0

35

0

0

0

36

0

0

4

37

0

0

0

38

246

92

142

39

0

0

0

40

5246

767

214

41

5492

859

360

105


DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL (rd.34+36 +38+40) 12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd.43-44) - Cheltuieli (ct.686) - Venituri (ct.786) 13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666-7418) - din care, în cadrul grupului Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) CHELT FINANCIARE – TOTAL (rd.42+45+47)) REZ. FINANCIAR – Profit (rd.41 – 48) – Pierdere (rd.48 – 41) 14. REZ CURENT – Profit (rd.10+41-31-48) – Pierdere (rd.31+48-10-41) 15.Venituri extraord(ct.771) 16. Chelt extraord (ct.671) 17. REZULTATUL EXTR. – Profit (rd.53-54) – Pierdere (rd.54-53) VENITURI TOTALE (rd.10+41+53) CHELTUIELI TOTALE (rd.31+48+54) REZULTATUL BRUT – Profit (rd.57-58) – Pierdere (rd.58-57) 18. IMPOZIT PE PROFIT (rd.62+63-64) - Cheltuieli cu impozitul pe profit curent (ct.6911) - Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat (ct.6912)

Rd.



42

0

0

0

43 44

0 0

0 0

0 0

45

0

0

7

46

0

0

0

47

5223

370

275

48

5223

370

282

49

269

489

78

50

0

0

0

51

344

5548

1477

52 53 54

0 0 0

0 0 0

0 0 0

55

0

0

0

56

0

0

0

57

39903

32868

23448

58

39559

27320

21971

59

344

5548

1477

60

0

0

0

61

486

1519

610

62

469

1491

653

63

17

28

0

- Venituri din impozitul pe profit amânat (ct.791)

64

0

0

42

19. Alte chelt cu impoz care

65

0

0

0

106


DENUMIREA INDICATORILOR nu apar în elem de mai sus (698) 20. REZ NET AL EXERC FINANCIAR Profit (rd.59-60-61-65) Pierdere (rd.60+61+65-59) 21. Rez pe acţiune – de bază – diluat

Rd.



66

0

4029

867

67 68 69

142 0 0

0 0 0

0 0 0

107



BIBLIOGRAFIE 9

Chebac N.

10 Cojocaru C.

15 Gheorghiu Al. (coordonator) 16 Gheorghiu Al.

19 Gheorghiu Al.

21 Horneţ C. G.

22 Horneţ C. G. 23 Iosif Gh. N.

24 Işfănescu A., Robu V., Hristea A., Vasilescu C. 25 Işfănescu A. (coordonator) 32 Mihai I. (coordonator)

Informaţiile contabilităţii în procesul de analiză şi decizie, Ed. Alma, Galaţi, 2002 Analiza economico-financiară a exploataţiilor agricole şi silvice, Ed. Economică, Bucureşti 2000 Analiza activităţii economice a întreprinderilor, EDP, 1982 Ghid practic de analiză economicofinanciară, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 1999, capitolele 18 şi 26 Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Ed. Economică, Bucureşti, 2004 Analiza economico-financiară, Ed. Didactică şi Pedagogică, RA, Bucureşti, 2004 Diagnosticul şi strategia firmei, E.D.P., Bucureşti, 2005 Analiza economico-financiară a firmei în domeniul agroalimentar, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2000 Analiză economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti, 2002 Ghid practic de analiză economico financiară, Ed. Tribuna Economică, 1999 Analiza economico financiară, Ediţia a II-a revizuită, Ed. Mirton, Timişoara, 1999 108


34 Niculescu M. 35 Niculescu M. 36 Niculescu M. 39 Radu F.

Robu V., Georgescu N. 41 Sirbu C.


Strategii de creştere, Ed. Economică, Bucureşti 1999 Diagnostic global strategic, Ed. Economică, Bucureşti 1997 Diagnostic economic, vol. 1+2, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, 2005 Analiza diagnosticului economicofinanciar al firmei, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2001 Analiza economico-financiară, Ed. ASE, Bucureşti, 2001 Analiza economico-financiara, EDP, Bucureşti, 2008

109

CAIET APLICATII Analiza Economico f

Recommend Documents