Caiet Seminar

PSIHOLOGIE EDUCATIONALA EDU CATIONALA -

SEMINAR - LECT.DR.IOLANDA BELDIANU

Portofoliu seminar PSIHOLOGIE EDUCA EDUCATIONALA TIONALA Piese de portofoliu: 1 AUTOCUNOASTE!EA " „CINE SUNT EU?” a instru#ta$ : scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si se continua cu o caracteristica personala care va defineste % #erinta: ide identi ntific ficati ati cat catego egorii riile le de car caract acteri eristi stici: ci: fiz fizice ice,, psi psihic hice, e, soc sociale iale,, fil filoso osofia fia de viat viata a si specif spe cificat icatii nu nuaru arull cel celor or poz poziti itive ve !ne !negat gative. ive. "de "denti ntific ficati ati o car caract acteri eristi stica ca pe car care e dor doriti iti sa o schi#ati, raspunzand la trei inrte#ari: daca T$E%U"E, daca &$ET", daca 'UTET" sa faceti schi#area & P!OTOCOL P!OTOCOLUL UL DE O'S O'SE!( E!(A ATIE " (legeti un prieten sau o persoana apropiata ca „su#iect” al o#servatiei dv. )ara sa interveniti in conte*t, o#servati persoana respectiva intr+o situatie in care i s+a trasat o sarcina de lucru e*. sa efectueze un desen, sa ela#oreze un progra, sa faca ordine la locul de unca!ca unc a!caera era etc.-. 'e #aza acestui episod, copletati copletati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea anifestata de su#iect in e*ecutarea sarcinii, atat in ceea ce priveste cooportaentul non+ ver#al ver #al,, cat cel ver ver#al #al ins insoti otite te de se senif nifica icatia tia rel releva evanta nta re reco coand andare are:: fol folosit ositii ta# ta#elu elull ana analize lizei i coportaentale - si 2- din ane*a ) CON(O!'I!EA " Ela#orati Ela#orati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa+l puteti aplica intr+o situatie in care parintele unui elev, va solicita a/utorul, intrucat #anuieste ca #aiatul sau este consuator de droguri sau orice alta pro#lea a adolescentei-, pro#lea care il ingri/oreaza, dar pentru care nu este capa#il sa gaseasca singur o solutie. ialogul tre#uie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. suspectat. )orulati 1 +0 intre#ari relevante, relevante, astfe astfell incat sa deter deterinat inatii cola# cola#orarea orarea elevului si aflarea cat ai ultor inforatii cu privire la situatia concreta. * ANA+NE,A " respe respectand ctand odelul 2 al )isei de ana ananeze neze psihologica, psihologica, copl copletati+ etati+o o pentr pentru u un su#iec su#iect t ales din antura/ul dv incercand sa fiti cat ai precis in consenarea inforatiilor colectate din diverse surse. - TE+PE!A+ENTUL + Ghid de teperaent %elov %elov-  dupa ce aplicati testul, pe un su#iect, ela#orati o profilul teperaental al su#iectului testat, cu accent pe teperaentului doinant si cel secundar unde este cazul. STUDIU DE CA, + prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca 3elev pro#lea” in clasa!scoala de care apartine si prezentati prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea rezolvarea cazului ipoteze, ipoteze, o#iective, rezult rezultate ate preconizate, concluzii! recoandari recoandari / 0ISA PSIHOPEDAGOGICA " 4opletati !isa psihopedagogica ane*ata- pentru o cunostinta aflata in sisteul de invataanta ginazial sau licealPun#ta$ul de portofoliu repreinta * pun#te din nota finala 2e3amen 4portofoliu5 si este #ompus din: - / piese 3 67- p 8 )7- 2 fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu 0,5 puncte55 puncte - 67- p#t pt preenta si a#ti9ism 2minim 16 din 1* saptamani5 Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din prima saptamana de saptamana de dupa vacanta de iarna. Toate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc) pe coperta (sau pe prima pagina) scriindu-se citet : EDUCATIONALA  PO!TO0OLIU " PSIHOLOGIE EDUCATIONALA  NU+ELE  P!ENU+ELE STUDENTULUI 0ACULTATEA ATEA  ANUL ANU L  G!UPA  0ACULT  Titlul dida#ti# " Numele  prenumele titularului de #urs sisau a seminaristului

aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

1



+ETODE DE CUNOASTE!E A ELE(ILO! Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de invata invatare re sa permit permita a progno prognosti sticul cul si proiec proiectar tarea ea celor celor mai potriv potrivite ite strate stratergi rgiii didact didactice ice in raport raport cu fiecar fiecare e individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt: - cum poat poate e sa doban dobandea deasca sca cuno cunosti stinte nte vali valide de in legat legatura ura cu cu fiecar fiecare e elev - de ce ce metod metod,, cunos cunostin tinte, te, calita calitatiti are are nevo nevoie ie pentr pentru u aceas aceasta ta - ce utilitat utilitate e sa dea datelo datelorr obtinute obtinute pentru pentru ca ele sa sa contribu contribuie ie la decizii decizii education educationale ale *rioritatile *rioritatile de cunoastere a elevilor1

Depistarea ni9elului a#tual al #lasei si al fie#arui ele9 in ele9 in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de cunoastere atins de elevi 

Identifi#area difi#ultatilor de in9atare parti#ulariate la fie#are ele9, ele9 , prin depistarea tipurilor de sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare ! "diagrama instruirii# 

Ese#urile Ese#urile s#olare simple si multiple multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara. 

Inte;rarea #opiilor #u defi#iente in in9atamantul in9atamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice  Inte;rarea diferentiate (obiective, stil, metode, strategii) Copilul #u #arente mari de mediu7 la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate realiza din cauza nonimplicarii familiei. $coala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale. 

marceaza pe durate durate variabile variabile component componenta a afectiva afectiva (divortul (divortul parintilor, parintilor, familii familii  Starile de #ria care marceaza monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. %and familia lipseste ca partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru copilul aflat in dificultate Stimulare area a ne9oilo ne9oilorr de #reste #restere re si autore autoreali aliar aree este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in  Stimul activitati instructive care sa faciliteze progresul personal& informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese) Orientarea si ;
DI0ICULTATI SU'IECTI(E  %liseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate&  folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste&  raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta)&  eludarea aspectelor de personalitate (an'ietate, emotivitate, nivel de e'pectante, aspiratii, sentiment de sine, universul familiei, lumea interna)



DI0ICULTATI O'IECTI(E  Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv  $coala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative  Necesitatea de a completa tabloul cu i nformatii e'trascolare  obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

2



+ETODE DE CUNOASTE!E A ELE(ILO! Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de invata invatare re sa permit permita a progno prognosti sticul cul si proiec proiectar tarea ea celor celor mai potriv potrivite ite strate stratergi rgiii didact didactice ice in raport raport cu fiecar fiecare e individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt: - cum poat poate e sa doban dobandea deasca sca cuno cunosti stinte nte vali valide de in legat legatura ura cu cu fiecar fiecare e elev - de ce ce metod metod,, cunos cunostin tinte, te, calita calitatiti are are nevo nevoie ie pentr pentru u aceas aceasta ta - ce utilitat utilitate e sa dea datelo datelorr obtinute obtinute pentru pentru ca ele sa sa contribu contribuie ie la decizii decizii education educationale ale *rioritatile *rioritatile de cunoastere a elevilor1

Depistarea ni9elului a#tual al #lasei si al fie#arui ele9 in ele9 in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de cunoastere atins de elevi 

Identifi#area difi#ultatilor de in9atare parti#ulariate la fie#are ele9, ele9 , prin depistarea tipurilor de sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare ! "diagrama instruirii# 

Ese#urile Ese#urile s#olare simple si multiple multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara. 

Inte;rarea #opiilor #u defi#iente in in9atamantul in9atamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice  Inte;rarea diferentiate (obiective, stil, metode, strategii) Copilul #u #arente mari de mediu7 la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate realiza din cauza nonimplicarii familiei. $coala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale. 

marceaza pe durate durate variabile variabile component componenta a afectiva afectiva (divortul (divortul parintilor, parintilor, familii familii  Starile de #ria care marceaza monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. %and familia lipseste ca partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru copilul aflat in dificultate Stimulare area a ne9oilo ne9oilorr de #reste #restere re si autore autoreali aliar aree este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in  Stimul activitati instructive care sa faciliteze progresul personal& informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese) Orientarea si ;
DI0ICULTATI SU'IECTI(E  %liseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate&  folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste&  raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta)&  eludarea aspectelor de personalitate (an'ietate, emotivitate, nivel de e'pectante, aspiratii, sentiment de sine, universul familiei, lumea interna)



DI0ICULTATI O'IECTI(E  Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv  $coala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative  Necesitatea de a completa tabloul cu i nformatii e'trascolare  obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

2



Tea seinar (*IESE %E *'2T'+'$IU N2" . ) : &utocunoasterea „CINE SUNT EU?”  scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si continua cu o

caracteristica personala care va defineste. identificati categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viata si specificati nuarul celor pozitive !negative. "dentificati o caracteristica pe care doriti sa o schi#ati, raspunzand la trei inrte#ari: daca T$E%U"E, daca &$ET", daca 'UTET" sa faceti schi#area . EU SUNT ...... .......... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ....... ... 2. EU SUNT ...... .......... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ....... ... 5. EU SUNT ...... .......... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ....... ... 6. EU SUNT ...... .......... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ....... ... 1. EU SUNT ...... .......... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ....... ... 7. EU SUNT ...... .......... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ....... ... 8. EU SUNT ...... .......... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ....... ... 9. EU SUNT ...... .......... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ....... ... . EU SUNT ...... .......... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ....... ... 0. EU SUNT ........... ..................... .................... .................... .......... . EU SUNT ........... ..................... .................... .................... .......... 2. EU SUNT ........... ..................... .................... .................... .......... 5. EU SUNT ........... ..................... .................... .................... .......... 6. EU SUNT ........... ..................... .................... .................... .......... 1. EU SUNT ........... ..................... .................... .................... .......... 7. EU SUNT ........... ..................... .................... .................... .......... 8. EU SUNT ........... ..................... .................... .................... .......... 9. EU SUNT ........... ..................... .................... .................... .......... . EU SUNT ........... ..................... .................... .................... .......... 20. EU SUNT ........... ..................... .................... .................... ..........

Prelu#rarea #ara#teristi#i fii#e poiti9e ne;ati9e

#ara#teristi#i psi
#ara#teristi#i so#iale poiti9e ne;ati9e


SCHI+'A!EA

3



I +ETODE CALITATI(E DE CUNOASTE!E 1 +ETODA O'SE!(ATIEI eto etoda da de cerc cercet etar are e care care cons consta ta in urma urmari rire rea a inte intent ntio iona nata ta si inre inregi gist stra rare rea a sist sistem emat atic ica a a manifestarilor elevului in conte'tul situational in care ele apar. ;#serv ;#servati atia a consta consta in surpri surprinde nderea rea,, urari urarirea rea si e*ain e*ainare area a odifi odificar carilo ilorr copo coporta rtaen ental tale, e, consid considera erate te ca indica indicator torii ai staril starilor or psihic psihice, e, in condit conditiiii noral norale e de desfas desfasura urare re a activi activitat tatii ii su#iectului< este o perceptie planificata, organizata, care conduce la sta#ilirea legaturilor intre fapte si dezvaluie senificatia acestora. Conditiile bunei observatii :

elaborarea unui plan riguros de observatie observatia e'acta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate o o ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat o alegerea unui numar optim de observatii, in conditii variate o stabilirea unor miloace de verificare a observatiei ( repere de control) consemnarea e'acta*imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos o o eliminarea surselor de eroare si distorsiune %aracteristici individuale observabile in scoala ( indicatori ): ):  $imptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime, greutate, conformatie etc.)  $imptomatica labila (facies, mimica, gestica, comportamentul e'presiv)  %onduita motorie (motricitatea fina:desen, scris, modela, dans etc.)  %onduita verbala (intonatie, fluenta, ritm, particularitati ale comunicarii)  %onduita mnezica , inteligenta  Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial =iitele o#s.: - prezenta prezenta observatorul observatorului ui modifica modifica modul de reactie reactie al subiectului subiectului - tendinta tendinta subiectilor subiectilor de a simula stari psiice psiice neconforme neconforme cu realitatea realitatea - din din carac caracte teru rull sele select ctiv iv decu decurg rge e risc riscul ul de a obse observ rva a doar doar ceea ceea ce este este in conc concor orda dant nta a cu ipozezele noastre ("iopia ("iopia ipotezei #) #) o

Pasii in o%ser9atie: +. stabil stabilire irea a e'act e'acta a a obie obiecti ctivul vului ui . docu docume ment ntar area ea prea preala labi bila la . alcatuirea alcatuirea documentulu documentuluii (protoc (protocolul olul de observatie) observatie) 

bservatia bservatia trebuie trebuie precedata de ela#or ela#orare area a unui unui ghid de observatie, care va cuprinde toti indicatorii comportamentului studiat. Prelucrarea datelor poate evidentia evidentia punctele punctele tari si tari si punctele punctele sla#e ale sla#e ale elevului, tendintele sale  Prelucrarea de manifestare, aspecte supra carora trebuie lucrat, abilitati care pot fi valorificate sau pot  /n functie de scop, informatiile obtinute pot face o#iectul analizei ipreuna cu su#iectul sau fi coro#orate cu coro#orate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze, teste, cestionare)  ezultatul poate fi consemnat in !isa psiho3pedagogica a elevului , alaturi de datele factuale si de evolutie scolara Tea de seinar (*IES& %E *'2T'+'$IU N2" ,)1

(legeti un prieten sau o persoana apropiata ca „su#iect” al o#servatiei dv. )ara sa interveniti in conte*t, o#servati persoana respectiva intr+o situatie in care i s+a trasat o sarcina de lucru e*. sa efectueze un desen, sa ela#oreze un progra, sa faca ordine la locul de unca!caera etc.-. 'e #aza acestui episod, copletati protocolul de o#servatie care sa surprinda aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

4

PSIHOLOGIE EDUCATIONALA -


atitudinea anifestata de su#iect in e*ecutarea sarcinii, atat in ceea ce priveste cooportaentul non+ver#al, cat cel ver#al insotite de senificatia relevanta recoandare: folositi ta#elul analizei coportaentale - si 2- din ane*a 1ata 2222222. 3ocul222222222$ubiectul22222222222222 4ctivitatea observata 22222222222222222222....................................... Numele observatorului 22222222222222222222. acultatea 2222222.......$ectia*grupa 22222an de studii2..

P!OTOCOL DE O'SE!(ATIE 1

Atitudinea ;enerala fata de sar#ina de lu#ru -

*

)

&

1

$iguranta de sine 6cilibru emotional 4roganta , agresivitate %ooperare %alm, stapanire de sine $upramotivat ela'at &

6zitant, nesigur 7iperemotivitate $upunere, docilitate Necooperare /nstabil, agitat $ubmotivat %rispat

Capa#itatea de adaptare la situatii noi -

*

)

&

1

4daptare rapida Progres rapid )

4daptare greoaie Progres lent

+aniera de raportare la pro%e -

*

)

&

1

/ntelegere rapida a indicatiilor /nvatare rapida $trategie mintala anticipativa igurozitate in e'ecutie rezistenta la oboseala ezistenta la monotonie *

1eficit de intelegere /nvatare lenta 7aotic, incercare si eroare $uperficialitate fatigabilitate Plictiseala

E9olutia randamentului : a) progresiv, autodepasire,ambitie , competitivitate : b) stationar, consecventa, rigiditate :.......... ridicata (capacitate de mobilizare) .......... scazuta (deficit de mobilizare) c) fluctuant, instabil d) regresiv (energie nervoasa insuficienta, lipsa de motivatie, superficialitate, oboseala )

- !itmul de lu#ru : a) alert (la inceput) ! constant (la sfarsit) b) constant, mediu aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

5


c)

.


lent (la inceput) ! constant (la sfarsit )

Atitudinea fata de eroare 2auto#ontrol7 autodepasire5 a) mobilizare pentruevitarea erorilor b) constientizarea erorii si redresare rapida c)

persistenta in eroare (deficit de concentrare, reactie in lant)

d) deruta de eroare (miscari aotice, dezordonate, agresivitate verbala sau gestica) e) erori in lant f)

blocae ca urmare a erorii

g) frecventa mai mare a erorilor : - la inceput , - la miloc, - la final Se 9a aso#ia #u ritmul de lu#ru indi#and stru#tura temperamentala /

Capa#itatea de#iionala a) promtitudine b) latenta c)

ezitari (frecvente sau rare )

d) blocae (frecvente sau rare)

=

Aspe#te temperamentale -

*

)

&

1

6nergie eactii sigure si prompte Prudenta si autocenzura (ma'imizarea riscului) Nervozitate, agitatie, instabilitate 6'presivitate , e'teriorizare >

3ipsa de energie eactii ezitante /mprudenta, atractie catre risc (minimalizarea riscului) %alm, concentrare, constanta /ne'presivitate, nee'teriorizare

Aspe#te ;enerale : $eriozitate Perseverenta abdare %onstiinciozitate

*

)

&

1 Neseriozitate 1elasare, tendinta spre abandon Nerabdare $uperficialitate

16 E9aluarea ;lo%ala a su%ie#tului 2utiliati ta%elul analiei #omportamentului din ane3a distri%uita la seminar 5:


6



& +ETODA CON(O!'I!II 4onvor#irea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul!elevii investigati- cu scopul de a o#tine inforatii in legatura cu atitudinea, opiniile, credintele, otivatiile prin care se precizeaza sisteul sau de valori, convingeri, filozofia de viata.

Conditii de apli#are : - aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul "fa8a in fa8a# - pozitiile profesor ! subiect pot fi intersanabile - conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie - implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv - necesita un nivel sporit al e'presivitatii verbale, fluenta verbala, vocabular Surse de distorsiune: - tendinta de a face o buna impresie, respectul fata de autoritate, nesinceritatea - statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca profesorul nu asigura o atmosfera rela'ata, elevul poate manifesta mecanisme de aparare: negare, respingere, rezistenta etc.) avanta/ : acces la subiectivitatea elevului ("fa8a nevazuta#) dezavanta/ : faptele fundamentale pot ramane nedepistate*insuficient clarificate Tipuri de convorbire :

-

-

# Li%era ! apropiata de psiologia simtului comun, se poate centra pe o tema, dar cursul discutiei si rolurile se pot scimba, face greu sortabila*cuantificabila informatia& e importanta capacitatea prof. de a intra in ritmul elevului # Semidiri$ata ! precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa, ciar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata& criteriile urmarite pot fi gandite independent sau intercorelat& presupune un inceput de standardizare # Diri$ata - este stricta, cu grad redus de libertate, toti partenerii trebuie sa raspunda la aceleasi intrebari, formulate la fel si in aceeasi ordine& este structurata, tematica, permite o buna masurare si ordonare a informatiilor # Situationala ! presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant, evidentiaza motivatii, opinii, contributii prin care faptul social poate fi reconstituit& riguros, obiectiv, operationabil& se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia descrisa # Li%era de ;rup ! scoate la suprafata caracteristici atitudinale, comportamentale, de gnadire, creativitate, dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini comune (valorificare superioara prin %rainstormin; )

4lte tipuri de convorbire: - psioterapeutice: psianalitica, nondirectiva, clinica - anceta pe baza de interviu ! relevanta in evidentierea realizarilor, operator de interviu poate fi un coleg sau profesorul Tea de seina (*IES& %E *'2T'+'$IU N2" 4) : Ela#orati un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sa+l puteti aplica intr+o situatie in care parintele unui elev, va solicita

a/utorul, intru+cat #anuieste ca #aiatul sau este consuator de droguri sau orice alta pro#lea a adolescentei-, pro#lea care il ingri/oreaza, dar pentru care nu este capa#il sa gaseasca singur o solutie. ialogul tre#uie sa se desfasoare intre dv. in calitate de diriginte si elevul suspectat. )orulati 1+0 intre#ari relevante, astfel incat sa deterinati cola#orarea elevului si aflarea cat ai ultor inforatii cu privire la situatia concreta. aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

7



>?" E "NTE$&"U odel-

4onsider ca ar tre#ui sa adopt tipul de convor#ire li#era, astfel ii va fi ai usor sa aflu daca elevul consua intradevar droguri< prin urare ii voi perite tanarului sa+i puna intre#ari la care voi incerca sa raspund cu sinceritate atata tip cat acesta nu incalca valorile unei discutii norale voi fi cat se poate de fle*i#ila-. =ista cu potentiale intre#ari pe care le voi adresa tanarului: .4at de des ergi la petreceri@ 2.'arintii iti dau voie sa iesi cu prietenii de fiecare data cand iti doresti acest lucru@ 5."n ce cantitate ti se dau #ani de #uzunar@ 6."n ce scopuri ii folosesti!ai #ani stransi la pusculita@ 1.(nul trecut a fost ai #un decat anul acesta@ 7.Esti fuator@ (i incercat vreodata sa te lasi de fuat@ 4u ai reactionat@ 8.(i anuite curiozitati pe care nu ai reusit sa le descoperi@ 4are sunt acestea@ 9.4u te siti in prea/a colegilor de clasa@ Ti se pare ca faci parte dintr+un colectiv potrivit tie@ . escrie+i odul in care va A distrati B cand te intalnesti cu prietenii @ 0. 4e stare iti da consuul de ........noinalizezi drogul pe care il foloseste- @ . 4u crezi sau crezi.....- ca ai putea o#tine aceeasi stare fara sa utilizezi drogurile @ 2. 4are crezi ca e opinia parintilor despre ceea ce faci @ (i vorbit despre asta cu ei 9 6tc.

Nota : Se lucreaza dupa etoda „acvariul” dandu+se astfel posi#ilitatea tuturor participantilor sa e*erseze rolul de „consilier” si de „consiliat” si sa e*perienteze ultiple odalitati de diri/are a dialogului!convor#irii intre cei doi participanti in functie de reactia caracteristica fiecaruia.. aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

8



) +ETODA 'IOG!A0ICA SI ANA+NE,A )1 A N A + N E , A -

Termen preluat din medicina,

-

/nvestigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea e'plica evolutia si situatia actuala: o olile mai importante din copilarie o 1atele dezvoltarii generale (fizica si psiica) o 6venimentele maore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare

-

este un interviu diri/at asupra trecutului celuilalt in legatura cu: o fie o stare de fapt (insucces scolar, tulburari de conduita etc.) o fie o afectiune (tulburari instrumentale, traumatisme etc.)

'IOG!A0IA -

utilizata in literatura, metoda biografica este decriptiva si evenimentiala isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de inforatii relevante despre cele ai iportante eveniente de viata, care au avut senificatie pentru persoana forata, sau in curs de forare

incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre acestea dupa o crema cat mai apropiata de determinarea cauzala o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor * informatiilor se asociaza cu analiza cursului vietii, interviul, analiza produselor activitatii o o permite insertia in:  planul motivational, al intereselor, convingerilor, aspiratiilor,  a modului de organizare a timpului,  vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul) cand evolutia formarii 6u-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii ! biografia se transforma in auto%io;rafie (urnal intim) o

-

in edu#atie, biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor e'emplare si are relevanta dubla: o pune in evidenta si popularizeaza realizarile de e*ceptie ale fostilor elevi ai scolii o reliefeaza realizarile actuale ale elevilor , care s-au remarcat (cercuri de creatie, olimpiade, concursuri etc.)

Tea de seinar (*IES& %E *'2T'+'$IU N2" 5 5:

upa ce analizati continutul standar al unei fise de ananeza: . respectand odelul , al +isei de anane6e psihologica, copletati+o pentru un su#iect ales din antura/ul dv incercand sa fiti cat ai precis in consenarea inforatiile colectate din diverse surse. sau

2. concepeti o lista de intrebari care sa va a/ute sa o#tineti de la un elev toate inforatiile continute in fisa de anaeza aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

9



0 I S A DE A N A + N E , A 2model 15 +. date o%ie#ti9e 2de identifi#are):  numele si prenumele  data si locul nasterii  domeniul de activitate (ocupatia) & date pri9itoare la mediul familial o parintii : numele, data nasterii * varsta , ocupatia fratii: numele, data nasterii * varsta , ocupatia o o conditii de locuit, resurse financiare, climatul familial ) date pri9ind sanatatea : ! antecenente eredo-colaterale ! boli, interventii cirurgicale ! accidente, traumatisme * situatia familiala 2da#a e3te #aul5 o starea civila varsta si profesia sotului(sotiei) o o copiii : varsta, se' - date referitoare la perioada s#olaritatii  evolutia scolara  performante (materii preferate)  preocupari e'trascolare . inte;rarea in mediul so#ial o integrarea in familie, integrarea in mediul pofesional o o integrarea in mediul social o integrarea sportivaC :  la ce clu#uri a activat, ce sporturi a practicat,   relatia cu antrenorii  relatia cu sportivii din echipa / aspiratii  profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa  familiale : cum isi creioneaza viitorul, sau daca este multumit de situatia actuala  social: in ce domenii vrea sa se implice, sau sadiul actual al implicarii  sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul = referitoir la timpul li%er: preocupari, obb;-uri > date o%tinute din o%ser9atie dire#ta in timpul derularii inter9iului (comportament, tinuta, limba, atitudini, dominante ale personalitatii)



? doar pentru studentii de la E0S aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

10



0i@ de anamne psi
Numele mem%rilor familiei Tata

(arsta parintilor la nastere

Data na@terii

Pre;tirea @#olar

Profesia

(enituri

O%ser9aii

+ama 0rai

b. 4tmosfera >n familie (rela8iile de familie cu persoane ce dispun de functii importante& regim
b. c.

Date pri9ind a#ti9itatile de $oa#a: ?rupul de oaca (varsta -5 ani) ! e'istenta si structura grupului (detalii despre calitatile relationale si comunicationale): ............................................................................................................................... Preferinta pentru anumite meserii in timpul ocului: ........................................................................... Pozitia subiectului fata de lider (fata de autoritate): ............................................................................

) Date asupra @#olaritii 2perioada adoles#entei 1."1= ani5 B afirmarea Eului7 stru#turarea liniei si a idealului de 9iata a. $itua8ia
Spe#ialiarea

+edia anual

+ai %une

+ai sla%e

!epetene7 #ori;ene

a I"a aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

11



a "a a I"a a II"a b. $uccese deosebite la concursuri:222222222222222222222222222222 c. anifest=ri >n timpul lec8iei (aten8ie, receptivitate, participare la discu8ii,frecven8a n preg=tirea n8elegere, dominare etc.):....................................................................... c. participare la activitatea familiei (autoservire, autorare etc.):.......................................................... ' Conduita n @#oal: a. ela8iile elev ! profesori (disciplinat, politicos, docil, rezervat, impertinent etc.):......................................... b. 4titudinea pozitiva* negativa fata de acea perioada: ................................................................................... c. elatia cu persoanele importante (primul invatator, primul diriginte): ......................................................... d. ela8iile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezerv=, tendin8= de dominare sau de supunere, egoism, apreciere, influen8a lui >n cadrul colectivului etc.):......................................................................... e. /nterese manifestate pentru anumite meserii: ................................................................................. C Conduita ntre prieteni 2natura prietenilor7 rolul n ;rup7 influene asupra ele9ului et#5: 222222222222222222222222222222222222222222222222A - Cara#teristi#ile personalitii a. Procese intelectuale (nivel de dezvoltare intelectual=, memorie, g@ndire, imagina8ie, limba etc.): b. Tr=s=turi de afectivitate (sentimente legate de personalitate, reac8ii fa8= de succes ncis, retras) ! e'traversiune (descis, sociabil): - descis ! disponibilitatea de a-si relata obiectiv si sincer trecutul............................................................................................................................. c. 4titudine fa8= de societate
12


b.


?radul de maturizare psiic= (intelectual=, afectiv=, temperamental=):.............................................

Into#mit de :  ST!UCTU!A FI DINA+ICA PE!SONALITII Personalitatea este un sistem supraordonat cu func8ie integrativ-adaptativ= a omului, care presupune e'isten8a structurilor biologice n cadrul evolu8iei social-istorice a omului, al interac8iunii acestuia cu situa8iile sociale. $tructura n: 

impresiona%ilitate ! ad@ncimea ndeosebi cele senzoriale n >ntrega fiin8= a subiectului, unele persoane sunt mai ad@nc impresionabile iar altele doar superficial, pu8in impresionabile, cu variantele posibile >ntre cele dou= e'treme&



impulsi9itate ! care se refer= la caracterul brusc al r=spunsurilor, la desc=rc=ri sacadate >n desf=nregistr@nd perioade de laten8= m=rite, desf=


ritmul rea#iilor @i al tririlor interioare ne >nf=8incetinite, o anumit= regularitate&



tempoul B frecven8a fenomenelor >ntr-o anumit= unitate de timp& sub acest aspect, e'ist= indivizi cu modific=ri abundente, cu frecven8= mare >n unitatea de timp


indi#ele e3presi9itii psin descifrarea temperamentului apare >n intona8ia vorbirii, >n debitul n min e'presiile emo8ionale n scris, >n actele voluntare comple'e etc.

Bncerc=ri de e'plicare a temperamentului nt@lnesc n organismul uman. Predominan8a uneia sau alteia >n acest amestec a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic, limfatic (flegmatic), coleric n eviden8= trei >nsunsun activitatea nervoas= superioar=: " fora sau ener;ia, dependent= de substan8e func8ionale constitutive neuronului& " mo%ilitatea, e'primat= >n viteza cu care se consum= n reparti8ia egal= sau inegal= a for8ei >ntre cele dou= procese nervoase de baz= ! e'cita8ia n caz de neecilibru neput@nd s= intervin= dec@t predominarea for8ei e'citative aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

13



%oncret, la fiecare individ cele trei >nsuntre e'tremele: puternic ! slab, ecilibrat ! neecilibrat, mobil ! inert - CGun; introduce n delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de personalitate. 6ste vorba de orientarea predominant spre lume e3tern sau intern7 ceea ce a generat cele trei tipuri: intro9ertit7 am%i9ert7 e3tra9ertit " HEJsen#K7 ad=ug@nd acestor caracteristici gradul de ne9rotism 2insta%ilitate @i sta%ilitate57 integreaz= >ntr.o structur= unitar= cele patru tipologii, eviden8iind corela8iile dintre ele. 4stfel, el demonstreaz= c=, de regul=, flegmaticii nalt nivel de nevrotism sau instabilitate , iar sangvinicii prezint= un nivel sc=zut de nevrotism, deci sunt stabili.


14



P O ! T ! E T E T E + P E !A + E N TA LE COLE!ICUL " tip de 4N$ - puterni#7 nee#n toate manifest=rile sale, cu oscila8ii >ntre cele dou= e'treme ! fie n=valnic, nest=p@nit, fie deprimat sau cuprins de team= i caracterizeaz=  o vorbire e'ploziv=, g@ndirea lor se poate concentra mai greu, min educa8ie&  starea de e'altare care >l caracterizeaz= pe coleric este >ntre8inut= mult ncrederea deosebit= pe care o are >n sine, de valoriziraea pozitiv= cu tendin8= spre supraevaluare& >nclina8ia spre e'agerare >ntr-un sens sau altul pericliteaz= ecilibrul emo8ional, reac8iile ("e'ploziile#) sale  afective fiind puternice n manifest=ri, se las= un general este sociabil n prietenie n dunva8= un a se concentra n sarcini monotone&   la coleric predomin= fantezia n dependen8= de semnifica8iile activit=8ii sale, de idealul de via8=, se poate afirma ca om al marilor ini8iative, capabil de mari anga=ri >n ac8iuni de lung= durat=& activitatea voluntar= domin= cu caractere variate, unii prezent@nd o energie neobosit= l face curaos l face ca >nt@i s= reac8ioneze ncadreaz= >n acest tip: %asanova, eaumarcais, 1anton, 3. eetoven, iar la noi N.3upu, T.4rgezi, /.3.%aragiale, 3. ebreanu etc. Dominanta peda;o;i# trebuie s= fie orientat= pe formarea capacit=8ii de autocontrol, pe formarea unor interese cognitive stabile, care s=-l orienteze, s=-i canalizeze
SANG(INICUL " tip de 4N$ - puterni#7 e#nd acest= condi8ie lipse
15








   

      

 


>n copil=rie a fost ceea ce se ciam= un "copil bun#, ecilibrat, adaptabil, care nu a dat prea mult= b=taie de cap p=rin8ilor& este volubil, iperactiv, cu mentalitate >n genere concret analitic= n unele variante cu dezvoltare optim= a activit=8ii fantastice n condi8iile vioiciunii, rapidit=8ii min grup, >i place s= lucreze cu al8ii, coopereaz= eficient& dincolo de vioiciunea ncordare cinuitoare i place s= "circule#, s= se minsuncredere >n for8ele sale de a duce la bun sf@rn toate ngreueaz= uneori fi'area scopurilor, consolidare intereselor n ac8iuni ncadreaz= >n acest tip: r. abelais, r. acon, Eoltaire, ?oete, alzac, iar la noi /. Teodoreanu, ?. 6nescu, N. ?rigorescu, ?. %o
Dominanta peda;o;i# >n rela8iile cu sangvinicul trebuie s= fie orientat= pe fi'area scopurilor, pe formarea unor interese cognitive stabile n mod deosebit pe persisten8a >n rela8ii. 0LEG+ATICUL " tip de 4N$ - puterni#7 e#n via8= un muncitor lininainte de toate un om lent >n tot ceea ce face n perseveren8= voluntar=, meticulozitate nt@i g@ndensun general nu manifest= ini8iativ= >n rela8iile interpersonale& den tot ceea ce face, de la modul de angaare >n sarcin= la maniera >n care  abordeaz= o rela8ie interpersonal=& nu stabile
16











stabilitatea n >nv=8are dar este prudent n activit=8ile psio-motorii& de regul= sunt introverti8i, >ncin sine, pu8in comunicativi (din ei se delimiteaz= taciturnii) ncadreaz= >n acest tip: 6rasmus din oterdam, /.Fant, G.3ocHe, 4. rance, iar la noi . $adoveanu etc.

Dominanta peda;o;i# >n rela8iile cu flegmaticii trebuie s= fie orientat= spre dezvoltarea sociabilit=8ii n fazele de adaptare la sarcini noi, s= >ncuraeze perseveren8a n r=spunsurile orale pentru c= ei au un ritm mai lent al reactivit=8ii generale.

+ELANCOLICUL " tip de 4N$ - sla%&  "temperamentul melancolic reprezint= tipul de sistem nervos evident inibabil& se vede c= pentru melancolic fiecare fenomen din via8= devine un agent inibitor, din moment ce el nu crede >n nimic, nu sper= nimic, peste tot vede nclinarea spre depresiunea >n condi8ii de solicitare crescut=&  are mari dificult=8i >n adaptarea social=, aceasta ncrederi >n for8ele proprii& este timid n rela8iile cu ceilal8i, cu at@t mai mult >n prezen8a unor persoane pe care nu le  cunoanclinat spre interiorizare&  neecilibrat emo8ional, reac8ioneaz= la situa8iile neprev=zute prin retragere, descuraare, panic=&  este ipoinstinctiv dar ipersensibil, scizoid, romantic, sugestibil, scimb=tor, nestatornic, cu frecvente crize de depresiune&  inteligen8a poate fi bine ncordare n scimb este capabil de ac8iuni analitice de  mare fine8e nva8= mai greu, cu multe gren permanen8= nevoie de >ncuraare din partea celor apropia8i&  e'emple de mari personalit=8i ce se >ncadreaz= >n acest tip: r. %opin, G.G.ousseau, N. ?ogol,  P./.%eaiHovsHi, 4ristotel, ?alileo ?alilei, iar la noi . 6minescu, 4l. Elau8=, 3.laga etc. Dominanta peda;o;i# trebuie orientat= pe dezvoltarea >ncrederii >n for8ele proprii, a stimei de sine ncura=rile ncordat=.

Tea seinar (*IES& %E *'2T'+'$IU N2" 7) :

. „CINE SUNT EU?”  scrieti 20 de propozitii care incep cu „EU SUNT....”si continua cu o caracteristica personala care va defineste. "n paralel cu 2. Ghid de teperaent %elov-  dupa ce aplicati testul, pe un su#iect, ela#orati o profilul teperaental al su#iectului testat, cu accent pe teperaentului doinant si cel secundar unde este cazulaterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

17



Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (an):_________ Data e!amnar:_________________ Ctt "e#are enunt $ s n%tat n &re'tu u #asuta #u 'un#t  ras'unsu &* &u'a #um urmea+a :

N. +. . . C. 5. J. K. L. M. +0. ++. +. +. +C. +5. +J. +K. +L. +M. 0. +. . . C. 5. J. K. L. M. 0. +. . . C. 5. J. K. L.

16$%/664 %PT46NTI3I/ ara astampar, agitat Eesel, optimist %alm, cu sange rece Timid /mpulsiv, irascibil 6nergic si intreprinzator %onsecvent si serios in ceea ce face $e pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii Nerabdator Nu duce un lucru la bun sfarsit Prudent si ecilibrat 1ificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii 4spru si sincer in relatiile cu oamenii /nclinat sa se supraaprecieze $tie sa astepte (rabdator) Neincrezator in propriile forte 7otarat si plin de initiativa %apabil sa sesizeze noul Tacut $uporta usor singuratatea /ncapatanat Nestatornic in interese si inclinatii Eorbeste calm, cu opriri, fara mimica 1eprimat si dezorientat dupa esec /ngenios in discutii $uporta usor neplacerile si esecurile $uporta ironiile la adresa sa 4re tendinta de a se incide in sine 3ucreaza in salturi $e adapteaza usor la diferite impreurari Nu-si celtuieste inutil fortele boseste repede /nclinat spre risc anifesta receptivitate fata de nou especta cu strictete un anumit regim de viata Eorbeste incet si rar, pana la soapta Neranciunos, nesuparacios $e calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate

%

$

F

M

                                     


18


M. C0. C+. C. C. CC. C5. CJ. CK. CL. CM. 50. 5+. 5. 5. 5C. 55. 5J. 5K. 5L. 5M. J0. J+. J. J. JC. J5. JJ. JK. JL. JM. K0. K+. K. K. KC. K5. KJ. KK. KL. KM. L0.


/si reprima usor pornirile $e adapteaza greu la caracterul interlocutorului Eorbeste repede, cu intonatie si cu pasiune $e deprinde usor cu o munca noua 6ste putin sensibil la laude si mustrari oarte impresionabil /nclinat spre actiuni azarde (riscante) $uporta greu monotonia, activitatile migaloase %onstant in relatii si interese 6'agerat de receptiv la laude si doeni $candalagiu si agresiv %omunicativ si serios $e incadreaza lent intr-o activitate noua 6'igent fata de el si fata de cei din ur Neintelegator fata de lipsuri abdator si muncitor 6gal in raporturile cu cei din ur Predispus la neincredere si suspiciuni 4re o mimica agresiva Eorbeste cu glas tare, repede, cu intonatie, gesticuleaza Punctual si ordonat oarte sensibil %apabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide /si pastreaza calmul in situatii limita $e adapteaza greu la o situatie noua oarte vulnerabil Nazuieste spre nou Totdeauna este plin de viata 6ste inert, greoi, indiferent /ncis si necomunicativ, nu-si impartaseste gandurile ace miscari violente, bruste 4doarme si se trezeste usor $tie sa se stapaneasca Nu prea activ si cam fricos Perseverent in realizarea scopului propus $e pricepe cand trebuie sa ia o otarare /si controleaza pornirile 1ocil, ascultator /si scimba brusc dispozitia Trateaza lucrurile cu superficialitate 1uce pana la capat o treaba inceputa Tinde sa starneasca compasiunea celor din ur TT43 NT6 $T4N141

                                         

%otare : Se face totalul pe fiecare coloana in parte. totalul cel ai are indica teperaentul doinant c+ coleric , s+ sangvinic , f+flegatic, + elancolic

$cita de portret a temperamentului dominant care a rezultat ca urmare a aplicarii testului aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

19



....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................

//. 6T16 %4NT/T4T/E6 16 %IN4$T66 - +ETODA TESTELO! Testul ! cel mai elaborat instrument folosit de psiodiagnostician, este o proba standardizata din punct de vedere al: - sarcinii identice propuse spre rezolvare, - al instructaului, - al conditiilor de aplicare - al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute  este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor  utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor  elaborarea unui test presupune: constructie, (re)etalonare, studii de validare  standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare, validitate, fidelitate (vanta/e: se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt informatiile sunt consistente, precise, cuantificabile si obiective informatiile se refera la caracteristicile psiologice ale persoanei investigate faciliteaza trasarea unui profil psiologic si elaborarea unui prognostic evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon Tipuri de teste:  de inteli;enta si de de9oltare mintala ! masoara potentialul cognitiv general  de aptitudini si #apa#itati  de personalitate (obiective, tenici proiective, de e'presie) ! surprind dimensiunea de profunzime a personalitatii  de #unostinte (dociologice- evaluaza nivelul atins in acizitia de cunostinte si deprinderi specifice unui obiect de studiu ! asigura feed-bacH obiectiv asupra eficientei activitatii didactice aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

20



Profesorul poate apela la psiolog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii: cu dificultai scolare: esec, demisie (abandon), delicventa cu tulburari somatoforme (dureri de cap, oboseala cronica etc.) cu tulburari de personalitate (an'ietate, dizarmonie, tulburari de conduita, probleme de comunicare sau de integrare scolara si sociala) oenii de copetenta ale psihologului!consilierului scolar : orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati) scoli autatoare pentru copii cu andicapuri senzoriale*motrice alegeea celui mai potrivit nivel de educatie depasirea unor probleme de invatare, adaptare, integrare eactii antitest: invazie in subiectivitate, intimitatea oamenilor eticetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala sporeste riscul de "profetie autoimplinita# faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa, se', cultura, clasa sociala rientarea actuala: ! rafinarea puterii lor diagnostice, ! fi'area de standarde etice corespunzatoare, ! evaluarea potentialului de invatare (psiometrie formativa)

. +ETODA CHESTIONA!ULUI C
ezavanta/e: aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

21



poate genera reactii de prestigiu:  tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)  efecte de alo (imagine difuza asupra propriei personalitati)  negativism (nu raspunde la toate intrebarile)  originalitate (incearca sa giceasca scopul si sa iasa in evidenta) daca cestionarul este rau alcatuit: sugereaza raspunsuri, stimuleaza raspunsuri dezirabil, intrebarile se induc reciproc Pentru realizarea unui cestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. 6'. stilul de conducere evaluat prin indi#atori:  orientarea (spre sarcina, spre individ, neprecizat)  luarea de decizii(unilateral, in consens, la intamplare)  ritm de lucru (sustinut, suprasolicitare, ritmic, la voia intamplarii)  calitatea relatiilor interpersonale (tensionate, pozitive, indiferenta) -

Seinar: + prezentarea unor odele de: teste de atentie, eorie, inteligenta nonver#ala, intelegere ver#ala, intuitie tehnica etc.  chestionar de autoevaluare, de stres, de opinie etc.  teste de personalitate, de teperaent etc. 

A E3er#itiI de seminar: Autoe9luarea stresului CHESTIONA! DE E(ALUA!E A ST!ESULUI N. %T. +. . . C. 5. J. K. L. M. +0. ++. +. +. +C. +5. +J. +K. +L. +M. 0. +.

1 niciodat=

& rareori

Cote ) uneori

* de obicei

- totdeauna

+Minile mi sunt re#i @i umede Simt o tensiune 2apsare5 n $urul #apului mi sint ;Mtul nepenit @i m doare #Mnd mi@# #apul Simt o durere n partea de $os a spinrii Simt # nu am sufi#ient aer +u@#
22


. . C. 5. J. K. L. M. 0.


= simt tulburat(=) c@nd sunt >ntre oameni str=ini. 4m dificult=8i s= spun altora ce doresc. = simt enat c@nd sunt l=udat de al8ii. = simt >nstr=inat de famifia mea. Prietenii mei par a avea mai mult succes dec@t mine. Nu n leg=tur= cu modul >n care ceilal8i >mi percep (interpreteaz=) reac8iile. 4m dificult=8i >n e'primarea diferen8elor de opinie fa8= de al8ii. $unt ner=bd=tor cu ceilal8i oameni.

1in >nsumarea notelor la >nreb=rile + ! +0 rezult= Nota  D indicatorii fiziologici ai stressului. 1in >nsumarea notelor la >ntreb=rile ++ ! 0 rezult= Nota P D indicatorii psioemo8ionali a i stressului. 1in >nsumarea notelor la >ntreb=rile + ! 0 rezult= Nota $ D indicatorii comportamentului social. Etalon I +0 ! + D normal, ecilibrat& II + !  D stress minor& III  ! K D stress moderat& I( L ! CK D stress accentuat& ( CL ! 50 D stress maor. ' E3er#itiu de seminar : 0ereastra OHA!I $ubiect: Percep8ia interpersonal= >n situa8ia de grup: imagine de sine n C sferturi


Profesorul deseneaz= pe tabl= scema erestrei Goari, e'plic= semnifica8ia fiec=rei arii (descis=, oarb=, ascuns=, necunoscut=) n testul %ine sunt eu cu portretele f=cute de colegi. 1up= completarea ferestrei, fiecare membru al grupului poate cere l=muriri colegilor >n privin8a ariei oarbe (%e anume din >nf=8isu
0ereastra OHA!I 2interpretare5 $copul general al acestui e'erci8iu este de a spori obiectivitatea percep8iei de sine n formarea impresiei. Bn percep8ia interpersonal=, fiecare actor al procesului este centrat pe receptarea * e'punerea unor caracteristici nsunsu
23


CEILALI FTIU

CEILALI NU FTIU


ceilal8i& atunci c@nd ea are o suprafa8= redus= (num=r mic de >nsun mod e'plicit), fie c= percepem situa8ia ca nesigur=, amenin8=toare n rela8ionare). =rirea suprafe8ei se poate realiza prin dezv=luire (oferirea de informa8ii despre noi >n
evidente pentru ceilal8i. 6'isten8a acestora este e'plicabil= prin faptul c= avem tendin8a de a ignora acele informa8ii care ne amenin8= imaginea de sine, ceea ce afecteaz= obiectivitatea percep8iei pe care o avem despre noi >nnsun aceast= arie indic= necunoa
Aria as#uns iecare dintre noi are aspecte ale personalit=8ii pe care nu le dezv=luie cu u
Aria ne#unos#ut e'ist= >nsun situa8ii limit=.

/ +ETODA SOCIO+ET!ICA 1in punct de vedere situational, omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii:  A actioneaza asupra lui '  ' are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si*sau C $uportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala ! afilierea si socializarea - care se manifesta in trei forme:  tre#uinta de incluziune ! nevoia de contact, de comunicare, de a fi ingriit, de a atrage atentia (asociata cu teama de a nu fi respins)  tre#uinta de control ! de a isi e'ercita autoritatea si de a fi proteat tre#uinta de afectiune ! regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate  /nterinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau microscopic (grup mic)

So#iometria studiaza matricea sociometrica, care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii vietii sociale. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie, antipatie, indiferenta) +etoda so#iometri#a desemneaza un ansamblu de tenici e'perimentale si matematice, destinate sa masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup. Testul so#iometri# este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor interpersonale si structura psiologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor, a centrelor de infuenta, a liderilor, a gradului de coeziune etc.) Tenica aplicarii testului - se cere subiectilor sa e'prime preferinta sau respingerea fata de ceilalti membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comuna aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

24



%onditii de aplicare : +. crearea unui cliat favora#il (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a constientizarii pozitiei sale reale in grup, tteama de a-si e'prima preferinta sau respingerea si teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el . subiectii trebuie sa se simta direct implicati in e'periment, otivatia pentru participare si adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti . autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale, sa reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun) C. nuarul criteriilor poate creste in functie de comple'itatea lor, de marimea colectivitatilor si de varsta subiectilor 5. nuarul de alegeri poate fi:  nelimitat ! mai veridic si mai spontan, dar mai greu de evaluat si interpretat  limitat ! iniba spontaneitatea J. coponenta afectiva si cea cognitiva ! testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor interpersonale

e8" intrebari :

. nueste doi colegi pe care+i consideri cei ai potriviti pentru a conduce grupul 2. nueste doi colegi pe care+i consideri cei ai nepotriviti pentru a conduce grupul . cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica@ 2. cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica@ . alege trei colegi cu care ti+ai dori sa pleci in e*cursie 2. alege trei colegi cu care nu ti+ai dori sa pleci in e*cursie

-

fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la plus(O) la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (e'. +,, colegi) - notarea se face astfel : O (cea mai mare atractie) O+ (atractie mai redusa) -+ (respingere mai redusa) - (cea mai mare respingere) - se poate lucra si cu culori

$ubiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare $I/6%T//  

A

C

C

O

& #

'

O

D -

-+ -+

-

E

0

-+

O+

O+

-

O

O+


25


%

-

E

-+

+

-

O+ O

-

O -

O

Total +() alegeri Total respingeri (5) -


-+

-+ O+

O+

(C) ()

-

C(J)

()

+(+) +(+)

C(K)

+(+)

()

pe orizontala (randuri- se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la ceilalti membrii ai grupului pe verticala (coloaneK se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect

e'.  2-  o alegere!respingere cu intensitatea 2 adica puncta/ul cuulat al alegerilor sau respingerilor-

%alcule (prelucarea datelor) a. INDICELE DE STATUT P!E0E!ENTIAL

ALEGE!I " !ESPINGE!I

ISP 8

NB1

/$P ! poate fi : pozitiv, negativ, nul b. INDICELE DE COE,IUNE

ale;eri re#ipro#e 3 &

I# 8 N2NB15 Inde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului) + ! este indicele ideal, cu cat se indeparteaza de + scade gradul de coeziune 4E4NT4G6. - permite evidentierea: lanturilor, perecilor, triungiurilor - indica rapid : liderii, e'clusii, izolatii - prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului 164E4NT4G6: - surprinde structura grupului la un moment dat aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

26


-


are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii informale

SOCIOG!A+A - figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor e'istente intre membrii grupului 

Preferinte unilaterale ( 4 il prefera pe )



Preferinte reciproce ( 4 il prefera pe  si invers)



espingeri unilaterale



espingeri reciproce

Tea de seinar 1

)orati un grup din 7 persoane si sta#iliti o actiune couna, in cadrul careia tre#uie sa va e*priati optiunile in ceea ce priveste cola#orarea doua alegeri, doua respingeri- dupa odelul anterior. Ela#orati socioatricea si sociograa pentru grupul constituit si calculati indicel e de coeziune

= +ODALITATI DE O!IENTA!E SCOLA!A SI P!O0ESIONALA a. prin #ontinutul materiilor din programa de invatamant, tanarul vine in contact cu omenii de activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere, preferinte etc.& disciplinele scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor, aptitudinilor si capacitatilor individului b. in orele de diri;entie sau in actiunile distincte de popularizare, se realizeaza o informare cat mai comple'a despre lumea profesiilor: domenii de activitate, forme de calificare in reteaua scolara si alte forme post-scolare, perspectivele carierei c. 9iite de do#umentare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact direct, intuitiv, cu continutul concret sl profesiilor, despre aspecte specifice unor munci d. pra#ti#a in produ#tie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si un prile pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie, aspirartiile si motivatiile cu realitatea concreta a propriilor performante e. psi
IN(ENTA!UL DE P!E0E!INTE (OCATIONALE 2HOLLAND5 ?rupeaza profesiile *mediile de munca dupa J dimensiuni: -

! - realiste (stiinte e'acte)


27



-

I - intelectuale A - artistice S - sociale E " antreprenoriale C - conventionale

fiecare profesiune avand +- dimensiuni preponderenta e*. vanzatorul este situat in categoria ES4  antreprenorial, social, conventional7olland considera ca alegerea profesiei este o e'presie a personalitatii: " fiecare persoana tinde sa+si aleaga o ocupatie!profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele sale” , o profesie in care: sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile,  sa-si e'prime atitudinile si valorile,   sa oace roluri agreabile sa le ocoleasca pe cele dezagreabile,  sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala.  Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii

C9ESTI'N&2 %E INTE2ESE 0'C&TI'N&$E (9'$$&N%)

/n cestionarul care urmeaza sunt date mai multe activitati. Ea trebui sa treci in dreptul fiecaruia dintre acestea, in casuta cu punct, o cifra care semnifica daca activitatea respectiva iti pl ace, iti displace sau iti este indiferenta,astfel: & pun#te B imi pla#e sa fa# asta 1 pun#t " imi este indiferent& 6 pun#te B imi displa#e N. +. . . C. 5. J. K. L. M. +0. ++. +. +. +C. +5. +J. +K. +L. +M. 0. +. . . C. 5.

16$%/664 %PT46NTI3I/ $a repari ceasuri si biuterii $a fii numarator de bani (casier la banca) $a intervievezi persoane in legatura cu problemele comunitatii $a faci e'periente stiintifice $a conduci un department administrative $a canti pe o scena $a repari motoare de automobile $a inregistrezi dQtele financiare ale unei companii $a auti persoanele andicapate fizic sa se pregateasca pentru o meserie $a folosesti microscopul pentu a studia celulele si bacteriile $a cumperi marfa pentru un magazin mare $a fii artist $a faci mobilier $a lucrezi cu masini de calculate si de copiat intr-un birou $a fii lucrator social $a citesti carti si reviste stiintifice $a fii un manager de vanzari $a scrii istorii scurte $a lucrezi pe o macara $a faci rezervari pentru zboruri de avioane, oteluri, intr-un birou de voia $a fii professor sau invatator $a faci munca de cercetare intr-un laborator fizic $a intervievezi muncitorii care au nemultumiri la locul de munca $a faci desene animate $a fii dulger aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

+





C

5

J

:

? : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : 28


J. K. L. M. 0. +. . . C. 5. J. K. L. M. C0. C+. C. C. CC. C5. CJ. CK. CL. CM. 50. 5+. 5. 5. 5C. 55. 5J. 5K. 5L. 5M. J0. J+. J. J. JC. J5. JJ. JK. JL. JM. K0. K+. K. K. KC. K5. KJ. KK. KL. KM. L0. L+ L L LC L5


$a fii e'pert contabil care stabileste ta'ele si returnarea acestora $a studiezi sociologia, adica modul cum traiesc oamenii impreuna $a faci studii stiintifice despre soare, luna, planete, stele $a faci bani prin comert sau prin bursa de valori $a predai cursuri de muzica in scoli $a asamblezi componentele unui ecipament stereo $a e'aminezi bugetul unei companii $a dai sfaturi oamenilor sariaci privind legislatia $a studiezi cauzele bolilor de inima sa conduci un mare restaurant $a scrii un roman $a fii electrician $a tii evident marfurilor, recizitelor $a ai gria de oamenii bolnavi $a utilizezi matematica pentru a rezolva problemele tenice si stiintifice $a te ocupi de polRtica administrativa $a organizezi*regizezi piese de teatru $a conduci un tractor cu remorca $a lucrezi cu cifre intr-un birou de afaceri $a auti persoanele care au iesit din incisoare sa-si gaseasca un loc de munca $a fii medic cirurg $a fii vicepresedinte la banca $a fii muzician de azz $a refaci, repari, refinisezi mobile $a studiezi o companie si sa elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare $a-i inveti si sa-i califici pentu o meserie pe adulti $a fii biolog maritim $a fii uristconsultul unei companii $a citesti articole despre muzica si arta $a utilizezi si sa repari ecipamente de radio $a supravegezi personalul administrativ al unui birou $a auti oamenii la alegerea unei cariere $a e'aminezi efectul aerului poluat asupra mediului 4s ocupi o pozitie de lider $a faci designul reclamelor pentu reviste sau televiziune $a instalezi sau sa repari un telefon $a urmezi un curs de matematica pentru afaceri $a supraveezi persoane care au incalcat legea $a inventariezi un nou tip de ecipament tenic $a fii agent imobiliar $a asculti mari muzicieni $a lucrezi in constructii $a controlezi declaratiile bancilor pentru a descoperi greseli $a auti la cresterea fondului de caritate (binefaceri) $a faci cercetari stiintifice asupra utilizarii energiei solare pentru incalzirea caselor $a lucrezi pentu a convinge guvernul sa voteze o lege $a scrii o piesa de teatru $a montezi dispozitive electrice $a folosesti calculatorul pentru a pastra dQtele contabile $a planifici activitatea altora $a lucrezi la realizarea unei inimi artificial $a promovezi dezvoltarea unei piete de aprovizioanare a populatiei $a compui sau sa faci aranamente muzicale $a construiesti etaere pentru carti $a urmezi un curs pentru contabilitate $a dai primul autor $a fii asistent medical de laborator $a faci o afacere , sa faci comert $a diriezi o orcestra simfonica $ construiesti case ca atreprenor de cladiri aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

: : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : 29


LJ LK LL LM M0 M+ M M MC M5 MJ MK ML MM +00 +0+ +0 +0 +0C +05 +0J +0K +0L +0M ++0 +++ ++ ++ ++C ++5 ++J ++K ++L ++M +0


$a utilizezi tastatura unui calculator pentru a introduce informatii $a lucrezi in calitate de consilier familial $a urmezi un curs de biologie la scoala sau la universitate $a fi legiuitorul care sa medieze disputele dintre sindicate si patroni $a scrii reportae pentru reviste $a confectionezi animale din lemn $a fii functionarul care pastreaza datele privitoare la castigul lucratorilor $a auti copii cu tulburari mentale $a cercetezi , sa cauti un remediu contra cancerului $a fii udecator $a pictezi animale sau peisae $a lucrezi ca paznic $a operezi intr-un registru de incasari $a inveti si sa auti oamenii din tarile in curs de dezvoltare $a conduci studii stiintifice privind controlul bolilor plantelor $a recrutezi si sa angaezi oamenii pentru o companie mare $a scrii scenariu de televiziune $a conduci un autobuz $a fii receptioner al unui otel $a studiezi psiologia $a fii medic care auta la prevenirea bolilor sa calatoresti prin tara pentru a vinde produsele companiei $a faci scenografia pentru piese de teatru sa repair lucrurile din urul casei sa fii functionar administrativ sa coordonezi sis a conduci programul sportive pe un teren de sport sa faci studii stiintifice despre natura sa organizezi si sa coordonezi afaceri sa aranezi muzica de fond pentru un film sa repari mecanisme sa operezi cu cifre pe un ecipament cu procesare (computer) sa conduci discutiile de grup pentru copiii delicventi sa auti cercetatorii stiintifici in laboratoarele lor e'perimentale sa fii manager de productie sa faci recenzia unei carti ca un critic literar TOTAL

: : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : :

Tipuri de personalitate in !unctie de interesele pro!esionale TIPUL DE PE!SONALITATE

INTE!ESE

DO+ENII OCUPATIONALE

2E&$IST (otor)

orta fizica, coordonare motrica, miscare, agresivitate, concret

Topograf, mecanic, activitati fizice in aer liber, mestesuguri manule

INTE$ECTU&$ (lingvistic)

/ntelegere, e'plicare, studiu, rezolvarea de probleme

1omenii stiintifice (cimist, fizician, biolog, informatica)

&2TISTIC (estetic creativ)

4ctivitati nestructurate care solicita creativitate si e'presie personala (indirecta)

uzica, limbi straine, arte plastice, literatura, publicitate, decoratiuni interioare, fotografie, televiziune

elationare cu ceilalti, a e'plica altora (a preda), a auta, a comunica

Profesor, psiolog, terapeut, asistent social, purtator de cuvant, reporter

Eanzare * cumparare, negociere, organizarea activitatii altora, initiativa,

Eanzator, agent de vanzari, manager, mic intreprinzator, lider

S'CI&$

INT2E*2IN;&T'2


30



coordonare si conducere 6'ecutie, ordonare, finalizare, conservare, loialitate

C'N+'2
%ontabil, secretara, functionar, administrator, bibliotecar, arivist

III STUDIUL DE CA, efinitia etodei $tudiul de caz este centrat pe un fenomen contemporan, care poate fi investigat pe viu cu miloace concrete. 1esigur, nu lipseste din analiza de caz un fragment de istoric a fenomenului, reconstituit pe baza de documente, materiale de ariva si relatari personale, dar acestea constituie doar un traseu limitat al evenimentului*individului. $tudiul de caz este una dintre metodele de a realiza o cercetare in domeniul stiintelor sociale. 4lte metode de cercetare in domeniul stiintelor sociale: e'perimentul, cestionarul, istoricul si analiza informatiilor obtinute.$tudiul de caz este o analiza amanuntita a unei persoane sau a unui grup, in mod special ca model al unui fenomen medical, pisologic sau social. 1in punct de vedere managerial, studiul de caz este o analiza detaliata si intensiva a unei entitati sau a unei structuri componenta a unei entitati, realizata in vederea determinarii factorilor care stau la baza succesului sau a insuccesului sau. In studiu de caz demonstreaza, modul in care problema a fost identificata, care dintre solutii a fost aleasa si evidentiaza rezultatul final, pentru un domeniu anume. %a forma si continut, un studiu de caz se imparte in  mari sectiuni, denumite in functie subiect si de domeniul de activitate: Provocare * problema * ipoteza & 4bordare * solutie * implementare& eneficiu * rezultat * finalizare STUDIU DE CA, 1.

date despre su%ie#t 2indi9id5 (nume*initiale, varsta *data nastere, clasa*an de studii, provenienta: localitate, scoala etc)

2.

preentarea su%ie#tului (descriere pe scurt a individului si a persoanelor semnificative din antura*familie, prezentare pe scurt dar fara sa eludam detaliile relevante )

3.

#arentele

edu#ati9e

ale

su%ie#tului (referire la aspectele negative observate*sesizate ale

comportamentului in mediu social, scolar, familial& se scot in evidenta spectele asupra carora vrem *trebuie sa actionam*actioneze) 4.

ipotee si o%ie#ti9e (de la ce plecam ca supozitie, si ce urmarim sa obtinem. %are este situatia actuala , cum dorim sa fie situatia in final9S)

5.

plan de lu#ru 2plan de inter9entie5(ce, cum, cine, cand, unde 9S )

6.

ipotee alternati9e (in caz ca planul a sau aspecte ale lui dau gres sau nu pot fi aplicate , care vor fi variantele autatoare ! planul b ) e*. "i propun ca profesor al elevului , sa vor#esc cu parintii lui despre pro#lea ivita . dar parintii nu raspund solicitarii ele de dialog , refuza , evita Lce fac in aceasta situatie @M ce alta varianta de lucru pot a#orda @-

/ reultate o%tinute 2dupa inter9entie5 aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

31



= #on#luii > re#omandari 2pt su%ie#t7 pentru familie7 s#oala5

E3emplifi#are :

SU'IECTUL: P(7 K ani, clasa / P!E,ENTA!EA CA,ULUI : - Inadaptarea @#olar elevul >nregistreaz= rezultate slabe la >nv=8=tur=, ating@nd cu greu standardele minimale de performan8=& lipsa de respect fa8= de mama, dezinteres fa8= de activitatea n /talia el r=m@n@nd >n gria mamei, aceasta av@nd grave probleme cu alcoolul, acesta a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evolu8ia sa nceput s= se manifeste tulbur=ri de comportament nv=8=tur=. DESCOPE!I!EA CAU,ELO! GENE!ATOA!E: E. este tot timpul deprimat, nu are prieteni
- nu vorben clas= dec@t atunci c@nd i se adreseaz= >n mod direct o >ntrebare& - r=spunde ezitant, cu o voce nesigur=, abia auzit=, se >nron oci >nv=8=toarea c@nd i se cere s= r=spund= oral >n fa8a colegilor& - c@nd trebuie s= lucreze individual >n clas= nu-ncepe foarte rar o conversa8ie& - r=m@ne singur >n timpul recrea8iilor, ceilal8i >l ocolesc, pentru c= are de multe ori, un comportament violent& - E. spune c=, acas= nimeni nu-l brusceaz=, dac= este lini
E. pare la prima vedere un b=iat linil las= >n pace. %@nd trebuie s= r=spund cu voce tare >n clas=, mi-e team= c= vor r@de ceilal8i copii de mine dac= voi grei zice ceva, imediat, >n pauz=, sare la b=taie, devine violent. %ialog cu aa1

- E. este un alt copil acas=& - mama ne spune c= >i este greu de c@nd a plecat tat=l in /talia, c= lui E >i este dor de tat=l lui, c= b=iatul >i simte lipsa. 1e la plecarea tat=lui are din ce >n ce mai multe probleme cu ceilal8i nainte de a pleca& - are un comportament ostil i atrage aten8ia c= nu vorbe
32



- mama nu-l pedepsentoarce, totul va intra >n normal.

ANALI,A DATELO! FI STA'ILI!EA IPOTE,ELO! /nadaptarea lui E. la d= de ine?” Problemele copilului >n leg=tur= cu terminarea activit=8ilor la n lumin= problema de motricitate fin= ncuraat s= le rezolve >n timp util, el constata c= va reun ciuda problemelor sale motorii. %u toate acestea e'ist= o contradic8ie >ntre comportamentul b=iatului de acas= (>ncis >n sine i permit s= st=p@neasc= ambele situa8ii. C!EA!EA UNUI P!OG!A+ DE SCHI+'A!E: 0i3area o%ie#ti9elor 'biective pe teren lung

. 2. 5.

&. va frecventa regulat toate orele. =a Hcoal va lua parte la discuFiile structurate Hi nestructurate cu toFi colegii. (ctivitFile scrise vor fi terinate In tip util.

'biective pe teren scurt

. &a fi iplicat In a+Hi spune prerea la toate discuFiile din clas alturi de colegii si. . / se vor da sarcini precise, fiind implicat >n diverse ac8iuni, pentru a fi resposbilizat.
%onceperea n practic= a unor metode coerente de lucru cu el.  str@ns= leg=tur= cu familia, astfel >nc@t prezen8a sa la n fa8a colegilor s=i, printr-un sistem de spriin ncuraare din partea >nv=8=toarei. ai pu8in= e'igen8= din partea >nv=8=toarei >n materie de teme scrise. / se va da ocazia s=-ncrederea >n sine mbun=t=8easc= aptitudinile >n situa8iile >n care interac8ioneaz= cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa >n competi8ii, cocursuri. $e va cere autorul condilierului scolar, data fiind natura cronica a problemelor lui E. APLICA!EA P!OG!A+ULUI DE SCHI+'A!E: Bn timpul unei >nt@lniri la care au participat mama >nv=8=toarea, directorul ncerce s= ating= obiectivele pe termen scurt. 2esponsabilit=@i

/ se cere lui E. s= r=spund= zilnic de creta l va auta >n fiecare zi s= g=seasc= r=spunsul unei >ntreb=ri care va fi pus=

>n ziua urm=toare. 4cest fapt are ca scop m=rirea particip=rii lui >n clas=, micn fa8a colegilor. olul ucat de >nv=8=toare va sc=dea >n func8ie de progresul >nregistrat de elev, astfel >nc=t s=-i permit= s= participe sau s= r=spund= spontan la discu8iile din clas=. aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

33



Participarea lui E. la discu8iile din clas= nu va lasa loc unei intensific=ri speciale. =iatul va fi conn fa8a colegilor sunt de fapt o recompens= 34eilalFi vor vedea c nu sunt aHa de ru.”

Tee scrise1

$e va reduce num=rul noti8elor pe care trebuie s= le ia >n clas=. $e va face o evaluare oral= a materiei, dup= fiecare unitate de >nv=8are, inaintea unei evalu=ri sumative.

&ptitudini sociale

Bn timpul activit=8ilor de grup, E. va avea ca sarcin= s= dirieze sau s= coordoneze planul de ac8iune dup= o consultare cu >nv=8=toarea care trebuie s= spun= ce s= spun= n rolul respectiv. Bedinte de consiliere

V V

 dat= pe s=pt=m@n= vor avea loc n cabinetul
E(ALUA!EA P!OG!A+ULUI DE SCHI+'A!E 3a interval de dou= s=pt=m@ni, apoi la o lun= de la prima >nt@lnire au avut loc n rela8iile spontane n continuare pe aceast= tem=. Num=rul m=rit de activit=8i scrise pare s= fi m=rit pu8in c@te pu8in siguran8a b=itului. $pre e'emplu,dup= perioada de dou= s=pt=m@ni a obiectivului pe termen scurt, elevul a >nceput s= participe >n clas= din ce >n ce mai mult, fiind din ce >n ce mai activ. 4tunci c@nd a >nceput s= participe spontan, el a >ncercat s= afle p@n= unde putea merge (>nt@rzia, d=dea r=spunsuri nepotrivite, vorbea ne>ntrebat, vorbea >n timpul orei cu al8i colegi, deran@nd ora nainte). 1ialogul lui E. cu consilierul nv=8=toare au ar=tat c= acest comportament reflect= siguran8a crescut= a copilului ncrederea sa >n rela8iile cu ceilal8i. !E,OL(A!EA P!O'LE+EI Bnv=8=toarea a ot=r@t ca acest comportament s= fie considerat pozitiv n clas=. andamentul lui E. la >nv=8=tur= a crescut, dar s-a impus n continuare autorul doamnei >nv=8=toare, prin program de lucru suplimentar printr-o n afara orelor de clas=. ama continu= s= >nt@mpine dificult=8i >n impunerea unor limite acas=, den fa8a colegilor, dorin8a lui de a epata prin comportamentul agresiv at@t verbal c@t n care copilul are mare >ncredere. omentan, el se simte abandonat de tata. Bn continuare nv=8=toare vor aplica tenici e'perimentale pentru a ameliora starea de team=

34



Tea de seinar (*IES& %E *'2T'+'$IU N2"  5:

STUDIU DE CA, + prezentati un studiu de caz real al unui elev definit ca 3elev pro#lea” in clasa!scoala de care apartine si prezentati un plan de lucru pentru rezolvarea cazului ipoteze, o#iective, rezultate preconizate, concluzii! recoandari

I( 0ISA PSIHO"PEDAGOGIC SI (ALOA!EA EI IN P!OCESUL INST!UCTI("EDUCATI( $e atribuie denumirea de fis= acelui instrument de lucru care serveste organiz=rii si prezent=rii informatiilor referitoare la o persoan=, privit= >n totalitatea sa, sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia. Printr-o bun= organizare a informatiei, fisa prezint= un avanta deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp >ndeplineste un rol de directionare a activit=tii de cunoastere a persoanei. 4l=turi de notiunea de fis= se foloseste si notiunea de diagnostic pedagogic, care se poate defini ca fiind forme de organizare a activit=tii de cunoastere a elevului, destinat= necesit=tilor actiunii pedagogice, adic= obiectivelor de formare a personalit=tii copilu lui, sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizic=, dezvoltarea psiic=, fond informational, integrarea social=. isa destinat= studiului individualit=tii elevului privit= in interdependenta factorilor >n care se integreaz= poate fi definit= ca un document cu valente practice care permite desf=surarea unei actiuni programate, >n scopul des=v>rsirii personalit=tii elevului prin intermediul procesului de inv=t=m>nt. 6ficienta nu trebuie c=utat= >n valoarea analizei psiologice sau pedagogice efectuate, ci >n rolul e i de factor dinamizant al procesului de >nv=t=m>nt. - Cara#teristi#ile fisei psiteva principii, dintre care mention=m: considerarea unitar= a personalit=tii copilului, cercetarea variabileleor de personalitate >n interdependenta lor, distingerea caracterisiticilor dominante de personalitate, de mediu si de educatie, abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in e'plicare aprocesului de formare a elevului. 4ceste principii, precum si metodele de studiere a tr=s=turilor de personalitate ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psio-pedagogice: -#ara#teristi#a de fis de #on#luii7 deoarece contine rezultatele preluc=rii informatiei, realizeaz= cunoasterea prin trierea si ordonarea datelor, e'prim= generalul si caracterisiticul din fapte& -#ara#terul sinteti#, priveste copilul multilateral: fiziologic, psiologic, pedagogic si social, -e9identia elementul #ara#teristi#: scoate >n relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun, ceea ce este permanent de ceea ce este accidental, e'plic= persoana prin dominantele sale psiologice, pedagogice, sociologice. -permite o preentare dinami#, contine date din analiza procesului de adaptare, integrare, familie, scoal=, societate, urm=reste copilul in procesul de formare, sesiz>nd modul de cristalizare a anumitor tr=s=turi, e'plic= structura psiologic= prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului, prin factorii care intervin ( de s=n=tate, de mediu, de scolaritate). -are un #ara#ter dire#tional: permite o actiune programat= >nn formarea copilului, contine indicatii asupra directiilor de interventie prin procesul instructiv, educativ c>t si datele referitoare la orientarea scolar= si profesional=& -are un #ara#ter e3pli#ati9 este rezultatul actiunii de >ntelegere a copilului, contine motivatii pentru anumite situatii sau conduite& -are un #ara#ter de #ontinuitate: oglindeste permanent situatia copilului, urm=reste elevul in toate etapele de >nv=t=m>nt, se definitiveaz= pe parcurs.-are un caracter de accesibilitate, poate fi completat= si utilizat= de orice cadru didactic& aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

35



-preint usurint n par#ur;ere: contine numai informatii utile, evidentiaz= elementele caracterisitice, prezint= o anumit= sistematizare a datelor. -#onstituie un do#ument se#ret, comunicarea datelor se face cu gria de a nu crea elevilor conditii de stres. nto#mirea fisei de #ara#teriare psinv=t=m>nt IIIDate asupra mediului familial +. amilia (tabel sintetic) . %aracterisiticile vietii de familie . ?radul de integrare a elevului in familie C. 4tentie acordat= form=rii copilului 5. /nfluente e'trafamiliale J. 4ctiuni de colaborare a scolii cu familia I( Date asupra s#olarittii +.$ituatia scolar= (tabel sintetic) . ?radul de integrare a elevului >n scoal= . 3ocul si rolul >n organizatia de tineret C. $uccese deosebite >n competitii 5. 4ctivitate >n cercurile de elevi J. Preocup=ri >n afara scolii K. actorii e'plicativi ai reusitei sau nereusitei scolare L. ecomand=ri pentru ameliorarea nivelului de preg=tire si educatie ( Date asupra stru#turii psin care este necesar s= se intervin= (I Apre#ieri sinteti#e +. iogram= (prin aprecieri >n raport cu totalitea elevilor) . Profil psiopedagogic (II Date referitoare la orientarea s#olar si profesional +.4spiratiile elevului . 1orintele p=rintilor . 4precierea profesorului diriginte C. 4ctiuni formative directionale aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

36



Tema seminar (*IES& %E *'2T'+'$IU N2" D 5: %ompletati fisa psi
Li#eul  S#oala Lo#alitatea udetul 0 I S A P S I H O PE D AG O G I C A I

DATE PE!SONALE

1 Numele si prenumele ele9ului22222222222222222222222222222 & Nas#ut in anul22222..luna2222222.ziua222localitatea22222222222.. ) Domi#iliul 2222222.str222222222222222..nr2222222222222. * este in aceasta scoala din anul 222222(clasa22222..) - s-a transferat de la scoala 222222222localitatea222222222..in anul22222 din motivele 222222222222222222222222222222222222.. . a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza : clasa

/n anul

3a scoala

edia generala

bs.date, situatii deosebite

la absolvire

(gazda, camin, naveta)

/ apre#ierea ;enerala asupra ele9ului din partea scolii de la care s-a transferat sau a dirigintelui clasei anterioare (daca nu este transferat) 2222222222222222222222222222222222222222222222 2222222222222222222222222222222222222222

II DATE DESP!E SITUATIA 0A+ILIALA =

Parintii

numele

varsta

profesia

3ocul de munca

Tatal +ama > Tipul de familieQ amilie obisnuita

W

Parinti vitregi:

mama vitrega W

tata vitreg W

4lte situatii:

familie monoparentala W

ambii parinti vitregi W

parinti divortati W


37


mama decedata W copil infiat W


tatal decedat W

ambii parinti decedati W

16 Situatia fratilor Numar de frati mai mari ………………………..numar de frati mai mici……………………

$ora*frate

4nul nasterii

Pregatirea scolara

bservatii (resurse materiale, influente

11 alti mem%rii ai familiei care locuiesc cu copilul (daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului) 222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222.. 1& atmosfera si #limatul edu#ati9 din familie a. relatii dintre parinti 2222222222222222222222222222222222222222222. b. relatia dintre parinti si copil. 2222222222222222222222222222222222222222222. c. atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului 22222222222222222222222222222.2222222222.............. 1) #onditiile de 9iata si de mun#a ale ele9ului (camera personala, biblioteca, program sistematic organizat, studiul particular al limbilor straine, conditii igienico-sanitare) 222222222222222222222222222222222222222222222222 222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222.. 1* influente e3trafamiliale (prieteni, antura) 222222222222222222222222222222222222222222222222 222222222222222222222222222222222222222222 III !E,ULTATELE ACTI(ITATII ELE(ULUI 1- $ituatia scolara clasa

1.

edia anuala

edia la purtare

clasificare

1iscipline preferate

1iscipline cu rezultate slabe

concursuri si cercuri scolare si etrascolare

clasa

%oncurs*cerc

rezultate

4lte activitati

1/ A#ti9itati preferate in timpul li%er si influenta lor asupra elevului aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

38


3ectura (domeniul) W atematica W 4rte plastice W


izica-cimie W

$port W %olectii (ce fel9) W

3ucrul la calculator W

Tenica W uzica (ce fel9) W

4ltele W 222222222222222222222222222222222222. 1= 0a#torii e3pli#ati9e ai reusitei sau nereusitei s#olare (capacitate, interes, conditii de studio, starea de sanatate, rezistenta la efort) 222222222222222222222222222222222222222222222222 222222222222222222222222222222222222222222222222 I( CA!ACTE!I,A!EA ELE(ULUI 1> NI(EL DE INTELIGENTA oarte bun W bun W mediocru W

slab W

&6 SPI!IT DE O'SE!(ATIE oarte bun W bun W mediocru W

slab W

&1 ATENTIE oarte buna W mediocra W

slaba W

&& !IT+UL ACTI(ITATII apid W destul de mobil W

incetinit W

lent W

&) INC!EDE!E IN 0O!TELE P!OP!II /ncrezator W destul de increzator W mai putin increzator W

lipsit de incredere W

&* INDEPENDENTA independent W manifesta uneori independenta W mai mult sablonar W dependent W &- ECHILI'!UL E+OTIONAL calm W controlat W emotive W

agitat W

&. 0I!E comunicativ W foarte sociabil W putin sociabil W &/ TE+PE!A+ENT coleric W sangvinic W

flegmatic W

melancolic W

&= LI+'A vocabular bogat W e'primare frumoasa W e'primare usoara*corecta W cocabular si redare greoaie W vocabular redus, e'primare incomplete W &> alte trasaturi poiti9e ..................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................. )6 alte trasaturi ne;ati9e ..................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................. )1 interese profesionale si aptitudini spe#iale aterial adaptat pentru seinar de lect"univ" dr" #E$%I&NU I'$&N%&  dupa cursul *sihologia Educationala  +*SE ,-.. / editura UNIT#0

39

Caiet Seminar

Recommend Documents