IORDANESCU IONELA ANUL I-SEM I-EXPERT CONTABIL-CECCAR
Aplicatii – Stagiu An I – semestrul I – 2013
Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social
1.Constituirea capitalului social
In structura capitalurilor proprii intra si capitalul social constituit la infiintarea unei entitati,prin aportul in natura sau in numerar al proprietarilor sau asociatiilor. Datorita faptului ca este un capital investit, capitalul social reprezinta creante reziduale, in sensul ca la lichidarea unei societati se achita mai intai drepturile creditorilor apoi ceea ce ramane este inapoiat asociatilor. Capitalul propriu este o sursa permanenta de finantare a activelor intreprinderii. Studiu de caz:
Conform certificatului de inmatriculare, se constituie societatea comerciala SC LIDER SRL cu un capital social de 5.000 lei, divizat in 20 de parti sociale, cu valoarea nominala nominala de 250 lei. Capitalul social este subscris de 2 ascociati “A” si “B” atstfel: -
-
Asociatul Asociatul “A” – detine detine 15 parti sociale in valoare de 3750 lei, din care 8 parti sociale, echivaland 2.000 lei, cu aport in natura respectiv constructii, iar 7 parti sociale de 1750 lei cu aport in disponibilitati banesti depuse in numerar, in termenul subscris in contract. Asociatul “B” – detine detine 5 parti sociale de 1250 lei cu aport in numerar
a) Subscrierea capitalului social, pe baza actului constitutiv: 456 “ Decontari cu asociatii privind capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” o o
5000 lei
Asociat “A” 3750 lei Asociat “B” 1250 lei
b) Depunerea aportului in natura, conform “Procesului verbal de predarepredare- pre preluar uare”: 1
212 “Constructii”
= 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”
2000 lei
Asociat “A” 2000 lei c) Concomitent cu depunerea aportului in natura inregistramrealizarea capitalului varsat:
o
1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat”
2000 lei
d) Depunerea aportului in numerar, conform chitantelor, in luna urmatoarea; 5311 Casa in lei” o o
e)
= 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”
3000 lei
Asociat “A” 1750 lei Asociat “B” 1250 lei
Concomitent se inregistreaza realizarea capitalului social varsat: 1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat”
3000 lei
2. Majorarea capitalului social:
Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul social al acesteia se modifica. Cresterea capitalului social poat poatee ave aveaa loc loc pe mai mul multe cai cai,, cum cum ar fi: adu aduccere erea de de noi noi apo aporrturi uri in in ban banii/natu naturra sa sau pr prin oper operat atii ii int interne erne de trecere a altor elemente din capitaluri proprii la capital, cum sunt: rezervele din reevaluare, rezervele, primele legate de capital si altele, precum si prin transformarea unor angajamente in actiuni. Scopul majorarii capitalului social poate avea drept scop consolidarea situatiilor financiare sau atragerea de noi resurse pentru finantarea investitiilor necesara continuarii activitatii Studiu de caz:
M ajorare ajorar ea prin pri n emisiu emisiunea nea de noi parti social ociale e:
Administratorii societatii SC Lider Srl hatarasc majorarea capitalului social prin emisiunea unui pachet de 600 parti sociale cu o valoare nominala nominala de 10 lei, care se vor achita in numerar. a)
Subscrierea partilor sociale: 600*10 lei= 6000 lei
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” b)
6000 lei
Efectuarea varsamintelor:
5311 “Casa in lei”
= 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 2
6000 lei
212 “Constructii”
= 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”
2000 lei
Asociat “A” 2000 lei c) Concomitent cu depunerea aportului in natura inregistramrealizarea capitalului varsat:
o
1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat”
2000 lei
d) Depunerea aportului in numerar, conform chitantelor, in luna urmatoarea; 5311 Casa in lei” o o
e)
= 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”
3000 lei
Asociat “A” 1750 lei Asociat “B” 1250 lei
Concomitent se inregistreaza realizarea capitalului social varsat: 1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat”
3000 lei
2. Majorarea capitalului social:
Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul social al acesteia se modifica. Cresterea capitalului social poat poatee ave aveaa loc loc pe mai mul multe cai cai,, cum cum ar fi: adu aduccere erea de de noi noi apo aporrturi uri in in ban banii/natu naturra sa sau pr prin oper operat atii ii int interne erne de trecere a altor elemente din capitaluri proprii la capital, cum sunt: rezervele din reevaluare, rezervele, primele legate de capital si altele, precum si prin transformarea unor angajamente in actiuni. Scopul majorarii capitalului social poate avea drept scop consolidarea situatiilor financiare sau atragerea de noi resurse pentru finantarea investitiilor necesara continuarii activitatii Studiu de caz:
M ajorare ajorar ea prin pri n emisiu emisiunea nea de noi parti social ociale e:
Administratorii societatii SC Lider Srl hatarasc majorarea capitalului social prin emisiunea unui pachet de 600 parti sociale cu o valoare nominala nominala de 10 lei, care se vor achita in numerar. a)
Subscrierea partilor sociale: 600*10 lei= 6000 lei
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” b)
6000 lei
Efectuarea varsamintelor:
5311 “Casa in lei”
= 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 2
6000 lei
c)
Trecerea capitalului subscris nevarsat:
1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat”
6000 lei
M ajorare ajorar ea prin pri n emisiun emisiune ea de noi actiu actiuni ni::
In cazul majorarii capitalului social prin emisiunea de noi actiuni la societatile pe actiuni apar primele de emisiune. Studiu de caz:
Societatea Beta Sa decide majorarea capitalului social cu 12.000 lei, in urmatoarele conditii: - Valoarea nominal a unei actiuni = 10 lei - Pret de emisiune = 12 lei - Num Numarul arul acti actiuunil nilor emise ise = 100 0000 a) Subscrierea noului pachet de actiuni: 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”
=
% 1011 “Capital subscris nevarsat” 1041 “Prime de emisiune”
b)
=
1011 “Capital subscris nevarsat”
= 1012 “Capital subscris varsat”
2.000 lei
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”
12.000 lei 10.000 lei
Incorporarea primelor de emisiune in rezerve:
1041”Prime de emisiune”
10.000 lei
Incasarea prin banca a noului pachet de actiuni si totodata si transferarea capitalului subscris nevarsat in capital varsat:
5121 “Conturi la banci in lei”
c)
12.000 lei
= 1068 “Alte rezerve”
2.000 lei
M ajorarea ajorarea cap capitalul italului ui social ocial prin pri n incorpo i ncorporarea rarea profi profitulu tului: i:
Asociatul hotaraste incorporarea profitului reportat in suma de 38.500 lei. 117 “Rezultatul reportat”
= 1012 “Capital subscris varsat”
3
38.500 lei
Studiu de caz privind diminuarea capitalului social
Micsorarea capitalului social are loc atunci cand se constata ca acesta este prea mare in raport cu activitatea intreprinderii, precum si in cazuri extreme cand nu exista alte surse pentru a acoperii pierderile obtinute. Reducerea capitalului se face cu acordul asociatilor si cu respectarea statutului. El se poate realize prin urmatoarele procedee: rambursarea catre actionari a unor parti din aporturile aduse, reducerea nr de actiuni prin schimbarea celor vechi cu unele noi , rascumpararea unei parti din actiuni si anularea lor, reducerea valorii nominale a actiunilor existente, etc
Dimin Di minuar uare ea capitalul capitalului ui social prin acope acoperr ire ir ea unei pier pier deri deri
Studiu de caz:
Se hataraste diminuarea capitalului social cu suma de 5000 lei in vederea acoperirii unei piederilor reportate in valoare de 3700 lei si a celor din exercitiul financiar current in valoare de 1300 lei: 1012”Capital social subscris varsat” = 117 “Rezultatul reportat”
Dimin Di minuar uare ea capitalul capitalului ui social prin pri n re r etrage tr ager ea unui unu i asoc asociat iat
Studiu de caz:
Un asociat se retrage din companie restituidu-i-se astfel contravaloarea aportuli la capitalul social in suma de 3000 lei. a)
Suma achitata asociatului care se retrage:
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” b)
3000 lei
Inregistrarea diminuarii capitalului social:
1012 “Capital subscris varsat”
= 5121 “Conturi la banci in lei”
=
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 3000 lei
Dimin Di minuar uare ea capitalul capitalului ui social social prin pri n re r educerea ducerea valor valoriiii nominal n ominale e a actiuni actiunilor lor: :
Studiu de caz:
Sc ABC SA are capital social de 4000 de actiuni in valoare nominal de 10lei/actiune 10lei/actiune si decide reducerea capitalului social cu 10.000 lei, care se restituie actionarilor prin viramente bancare: Daca se decide reducerea valorii nominale a actiunilor, acestea se vor recalcula potrivit tabelului de mai jos:
4
Explicatii
Inainte de reducere
Dupa reducere
Capital social Num Numaarul de actiu ctiuni ni Valoarea nominala
40.000 4.00 4.0000 10
30.000 4.00 4.0000 7.5
Deci fiecarui actionar i se vor distribui 2.5 lei (10 lei - 7.5 lei) pentru fiecare actiune detinuta si i se vor preschimba actiunile vechi cu valoarea nominal de 10 lei in actiuni noi cu valoarea nominal de 75 lei. Inregistrarile contabile vor fi urmatoarele: a) 1012 “Capital subscris varsat” b) 456 “Decontari cu asociatii
= 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” = 5121 “Conturi la banci in lei”
10.000 lei 10.000 lei
priv priviind capi apital talul” ul” Daca se decide reducerea numarului numarului de actiuni, se vor anula 1.000 de actiuni cu valoare valoare nominal de 10 lei, deci fiecarui actionari i se vor distribui 10 lei pentru fiecare actiune detinuta si anulata (inregistrarile contabile sunt aceleasi).
Studiu de caz privind evaluarea capitalului social
Evaluarea partilor sociale sau a actiunilor capitalului unei societati conduce insasi la evaluarea societatii. Valoarea actiunilor/partilor sociale este apreciata prin referinta la: piata prin care se negociaza aceste actiuni; ;imaginea societatii in fata tertilor; modul in care societatea isi stapaneste tehnologia; tehnologia; calitatea personalului. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori: 1.Valoarea nominal
La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 2000 lei, care este divizat in 20 de parti sociale. Valoarea nominal a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale 2000/20=10 lei 2. Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare/cumparare a titlurilor, care se stabileste prin
negociere la bursa de valori. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori: - marimea dividendelor asteptate de catre actionari - stabilitatea financiara a intreprinderii - rata rata dobanzii Situatia generala a pietei de capital 5
Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul ce trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale (PE). El poate fie gal sau mai mare decat valoarea nominal. 3. Valoare financiara este suma care plasata la o anumita rata pe parcursul unui an, genereaza un venit egal
cu dividendul actiunii. Studiu de caz:
Pentru o actiune s-a primit un dividend de 1000 lei, iar rata medie a dobanzii este de 40%. VF=Valoare dividend/Rata dobanzii=1000/0.4=2500 lei Suma de 2500 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 40% pentru a obtine un avantaj egal cu marimea dividendului de 1000 lei. 4. Valoarea de randament (VR)
VR=(dividendul pe actiune+cota parte din profit pe actiune incorporate in reserve):rata medie a dobanzii. Dividendul pe actiune este de 1000 lei, partea din profit incorporate in reserve este de 100 lei/actiune, iar rata dobanzii este de 40% pe an. Valoarea de randament este VR = (Dividend pe actiune + Profit pe actiune) / Rata dobanzii = (1000+100) :40/100 = 2750 lei 5.Valoarea contabila(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca raport intre activul net contabil si numarul
de titluri VC=ANC/NA Activul net contabil=Activul real-Datori Activ
Suma
Capitaluri proprii+Datorii
Suma
Imobilizarile corporale
2500
2500
Stocuri Creante Disponibilitati
400 200 1500
Total
4600
Capital social (1000 actiuni) Rezerve Profit Furnizori Credite bancare Total
Valoarea nominala = 2500:1000=2.5lei Activul net contabil = 4600-600 = 4000 lei Valoarea contabila = 4000/1000 = 4lei
6
500 1000 300 300 4600
Studiu de caz privind amortizarea capitalului social Amortizarea capitalului social cere din partea intreprinderii sa ramburseze actionarilor sai, integral sau partial, valoarea nominal a actiunilor acestora, pe parcursul vietii societatii. Ea intervine in cazuri rare si in special in situatia intreprinderilor concesionare care la expirarea concesiunii trebuie sa remita gratuity societatii coedante bunurile afectate.
Capitalul subscris varsat al entitatii ALFA este de 5000 lei. Se decide majorarea capitalului cu 600 lei, prin afectarea unei parti din rezervele disponibile. a)
Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru partea amortizata:
1012 “Capital subscris varsat” b)
600 lei
=
1012.2 “Capital amortizat”
600 lei
Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:
1012 “Capital subscris varsat” d)
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”
Afectarea rezervelor la amortizare:
1068 “Alte rezerve” c)
=
=
1012.1 “Capital neamortizat”
3500 lei
Rambursarea efectiva a actiunilor:
456 “Decontari cu asociatii
= 5121 “Conturi la banci in lei”
600 lei
privind capitalul”
Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital
Rezervele se constituie in scopul conservarii capitalului in anii in care intreprinderea isi incheie activitatea cu pierdere, precum si in scopul majorarii capitalului. Legislatia in vigoare prevede constituirea urmatoarelor categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve pentru actiuni proprii, rezerve statutare si alte rezerve. Studiu de caz:
Rezerve legale constituite la sfarsitul anului din profitul brut
SC LIDER SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase din evident contabila de la sfarsitul exercitiului financiar: -
Capital social: 30.000 lei Venituri obtinute: 1.700.000 lei Cheltuieli efectuate: 1.200.000 lei
7
Calculam: Profitul brut: 500.000 lei Rezervele legale repartizate din profitul brut: 5%*500.000 lei = 25.000 lei
a)
-
b)
Repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut:
129 “Repartizarea profitul” = 1061 “ Rezerve legale”
25.000 lei
Rezerve pentru actiuni proprii
Unul din asociati hotareste rascumpararea a 600 parti sociale. Dobandirea acestora se face cu plata in numerar, la pretul de 2.5 lei/parte sociale. Sursa de procurare a partilor sociale este profitul distribuibil asociatilor. In exercitiul urmator, partile sociale se revand in numerar la pretul de 3lei/parte sociala. a) Rascupararea in numerar a
partilor sociale: 600 *2.5 lei = 1500 lei
502 “Actiuni proprii” = 5311 “Casa in lei”
1500 lei
b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului current, in suma egala cu
valoarea partilor sociale rascumparate: 129
„‟Repartizarea profitului” = 1062 “ Rezerve pentru actiuni proprii”
1500 lei
c) Vanzarea in numerar a partilor sociale: 5311 “ Casa in lei”
=
%
1800 lei
502 “Actiuni proprii”
1500 lei
7642 “ Castiguri din investitii pe termen scurt cedate” 300 lei d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul reportat: 1062 “ Rezerve pentru actiuni proprii”
a)
117 “Rezultatul reportat”
1500 lei
Rezerve statutare – se constituie anual din profitul net obtinut conform prevederilor din statutul societatii.
Se constituie din profitul net al exercitiului curent rezerve statutare in suma de 300 lei: 129
b)
=
„‟Repartizarea profitului” = 1063 “Rezerve statutare”
Se constituie din profitul reportat rezerve statutare in suma de 300 lei: = 1063 “Rezerve statutare” 117 “Rezultatul reportat‟‟
8
300 lei
300 lei
c)
Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent in suma de 2000 lei 1063 “Rezerve statutare”
a)
= 121 “Profit si pierdere”
Alte rezerve – se constituioe in mod facultative din profitul net obtinut, la hotararea AGA si se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor, cresterea capitalului
Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve in suma de 200lei 129 “Repartizarea profituli” = 1068 “Alte rezerve”
b)
200 lei
Se constituie din profitul reportat alte rezerve in suma de 300 lei 117 “Rezultatul reportat”
c)
2000 lei
= 1068 “Alte rezerve”
300 lei
Se majoreaza capitalul social prin incorporarea altor rezerve in suma de 600 lei 1068 “Alte rezerve”
= 1012 “Capital subscris varsat”
600 lei
Rezervele din reevaluare
In exercitiul financiar 2011 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 10.000 lei, tinandu-se seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate este de 1000 lei.
In exercitiul financiar 2012, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 7.000 lei, amortizarea cumulata intre cele doua reevaluari fiind de 1000 lei. a)
Inregistrari contabile in exercitiul 2011:
Valoarea contabila neta = valoarea contabila – amortizarea calculate = 8.000-1000 = 7.000 lei Rezerva din reevaluare = valoarea justa – valoarea contabila neta = 10.000 – 7.000 = 3.000 lei 2131 “Echipamente tehnologice” = 105 “Rezerve din reevaluare”
3000 lei
Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) = 8.000*(10.000/7.000) = 11.428.57 lei Amortizarea actualizata = amortizarea calculata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) =1000*(10.000/7.000) = 1428.57 lei 9
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 1428.57 – 1000 = 428.57lei 2131 “Echipamente tehnologice” = 2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport a)
428.57 lei
Inregistrari conatbile in exercitiul 2012:
Valoarea contabila neta = valoarea contabila – amortizarea calculata = 10.000 – (1000+428.57+1000) = 7571.43 lei Rezerva din reevaluare = valoarea justa – valoarea contabila neta =7.000 lei – 7571.43 lei = -571.43 lei Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neta neactualizata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) = 10.000* (7.000/571.43) = 9245.28 lei Amortizarea actualizata = amortizarea calculate*(valoarea justa/valoarea contabila neta) = 2428.57*(7000/7571.43) = 2245.28 lei Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculate = 2245.28 – 2428.57 = - 183.29 lei Rezulta astfel o diminuare a rezervei din reevaluare, intrucat valoarea justa stabilita prin reevaluare este mai mica decat valoarea contabila neta cu 571.43 lei. Acest minus din reevaluare va fi acoperit din plusul din reevaluare inregistrat in 2011 %
=
2131 “Echipamentetehnologice”
757.72 lei
105 “Rezerve din reevaluare”
571.43 lei
2813”Amortizarea instalatiilor, mijloace
183.29 lei
de transport” Primele de capital
Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea nominal si valoarea de emisiune a actiunilor noi, emise cu ocazia aducerii de noi aporturi la societate, precum si in toate cazurile de modificare a capitalului social prin operatiuni interne.
Primele de emisiune
Studiu de caz:
Se emit 1600 parti sociale cu valoarea de emisiune de 1.8 lei si valoarea nominal de 1.2 lei, care se incaseaza in numerar. Ulterior, primele de emisiune se incorporeaza in capitalul social. a)
Emisiunea partilor sociale: 10
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” =
%
2880 lei
1011 “Capital subscris nevarsat” 1041 “Prime de emisiune” b)
Incasarea in numerar a partilor sociale: 5311 “Casa in lei”
= 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” c) Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat: 1011”Capital subscris nevarsat” d)
=
2880 lei
1012”Capital subscris varsat”
1920 lei
1012”Capital subscris varsat”
960 lei
Incorporarea primei in capitalul social: 1041 “Prime de emisiune”
1920 lei 960 lei
=
Primele de fuziune
In urma fuziunii, o societate comerciala absorbanta preia activul societatii absorbite reprezentat de masini si utilaje evaluate la suma de 6000 lei si disponibilitati banesti in conturile bancare de 3000 lei. Se decide ca in schimbul activului preluat sa se emita 7.000 de parti sociale cu valoarea nominal de 1 leu. Prima de fuziune se integreaza ulterior in capitalul social. - valoarea contabila a activelor preluate: 9000 lei - valoarea nominal a partilor sociale: 7.000 lei - prime de fuziune: 9000-7000=2000 lei a) Subscrierea capitalului: 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul
=
%
9000 lei
1011 “Capital subscris nevarsat” 7000 lei 1042 “Prime de fuziune” 2000 lei b)
Preluarea activelor aduse prin fuziune: %
c)
=
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul9000 lei
2131 “Echipamentetehnologice”
6000 lei
5121 “Conturi curente la banci”
3000 lei
Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat: 1011 “Capital subscris nevarsat”
=
1012 “Capital subscris varsat
11
7000 lei
d)
Integrarea primelor in capitalul social: 1042 “Prime de fuziune”
=
1012 “Capital subscris varsat
3000 lei
Studiu de caz privind rezultatul exercitiului In decursul anului 2012 o societate a inregistrat urmatoarele cheltuieli si venituri:
6022 603 604 611 612 613 622 623 624 625 627 628 635 641 645 658 6811 665 707 704 765 766
691
Cheltuieli privind combustibilul Cheltuieli cu obiectele de inventar Cheltuieli cu materialele nestocate Cheltuieli cu intretinerea si reparatii Cheltuieli cu redevente si chirii Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu comisioane si onorarii Cheltuieli privind protocolul Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane Cheltuieli cu deplasari si detasari Cheltuieli cu servicii bancare Alte cheltuieli cu servicii la terti Cheltuieli cu alte impozite si taxe Cheltuieli cu salarii personal Cheltuieli sociale Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele
4300 8300 5450 600 6000 10000 1300 2500 1400 2400 400 6300 2800 8600 3000 800 33000
Total cheltuieli exploatare
97150
Cheltuieli cu diferentele de curs
300
Total cheltuieli financiare
300
Venituri din vanzarea marfurilor Venituri din prestari servicii
350000 300000
Total venituri din exploatare
650000
Venituri din diferentele de curs Venituri din dobanzi
290 70
Total venituri financiare Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Prifit brut
Cheltuiala cu impozitul pe profit
360 552850 60 552910 88465.6
Rezultatul exercitiului
464444.4
12
Dupa inchiderea tuturor conturilor de venituri si cheltuieli, rezultatul exercitiului (cont 121 Profit si pierdere) la 31.12.2012 s-a finalizat cu profit contabil de 464444.4 lei
Studiu de caz privind rezultatul reportat a)
Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in suma de 5000 lei: 129”Repartizarea profitului”
b)
900 lei
=
457 „‟Dividende de plata”
2000 lei
=
121 “Profit si pierdere”
800 lei
=
1063 “Rezerve statutare”
450 lei
Se incorporeaza in capital social o parte din profitul reportat in suma de 6000 lei: 117”Rezultatul reportat”
117 ”Rezultatul reportat”
Se repartizeaza profitul reportat la rezerve statutare in suma de 450 lei: 117”Rezultatul reportat”
f)
=
Se reporteaza pierderea contabila realizata in exercitiul precedent de 800 lei: 117”Rezultatul reportat”
e)
5000 lei
In exercitiul urmator, distribuirile sunt reflectate de dividende pentru asociati, in suma de 2000, altfel: 117”Rezultatul reportat”
d)
117”Rezultatul reportat”
Se acopera din rezerve legale o pierdere contabila precedent in suma 900 lei: 1061”Rezerve legale”
c)
=
=
1012”Capital social subscris varsat”
6000 lei
Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii
Castiguri sau pierderilelegate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii Studiu de caz:
O entitate detine un capital social in suma de 500.000 lei, reprezentand 200.000 actiuni, cu o valoare nominala de 2.5 lei/actiune. Legat de instrumentele de capital propriu (actiuni proprii), de-a lungul timpului entitatea desfasoara mai multe operatii, astfel: 13
1.
In anul N, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 2.00 lei/actiune. Tot in acest an urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate. a) Rascumpararea actiunilor proprii: 109”Actiuni proprii” b)
=
5121 “Conturi la banci in lei”
4000 lei
Anularea actiunilor rascumparate, la valoarea nominala a acestora: 1012”Capital subscris varsat”
=
%
109 “Actiuni proprii” 141”Castiguri legate de vanzarea
5000 lei 4000 lei 1000 lei
sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii c) Transferarea la rezerve a castigurilor obtinute din anularea actiunilor proprii: 141” Castiguri legate de vanzarea
=
1068 “Alte rezerve”
1000 lei
sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
In anul N+1, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 3lei/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate. a) Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (2.000 actiuni x 3lei/actiune = 6.000lei) 2.
109”Actiuni proprii” b)
=
5121 “Conturi la banci in lei”
6000 lei
Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni x 2.5 lei/actiune = 5.000 lei) si inregistrarea pierderii rezultate din anulare: %
=
109 “Actiuni proprii”
6000 lei
1012 “Capital subscris varsat”
5000 lei
149 “Pierderi legate de emitere,
1000 lei
rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
14
c)
Acoperirea din rezerve a pierderilor inregistrate: 1068 “Alte rezerve”
=
149 „‟Pierderi legate de emitere,
1000 lei
rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 3.
In anul N+2, entitatea inregistreaza pierderi legate de emiterea instrumentelor de capital propriu, precum si din cedarea acestora.
S-au efectuat cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capital propriu in suma de 5.000 lei. Aceste cheltuieli nu au indeplinit conditiile de recunoastere la imobilizari necorporale in contul 201”Cheltuieli de constituire‟‟, motiv pentru care se vor inregistra in contul 149 ‟Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.
149 „‟Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea,
= 5121 “Conturi la banci in lei”
5000 lei
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii S-au rascumparat 2.000 actiuni cu o valoare de rascumparare de 3lei/actiune, in care 1.000 actiuni au fost cedate cu titlu gratuity, iar restul de 1.000 de actiuni au fost vandute cu o valoare de vanzare de 2.9 lei/actiune. a) Rascumpararea celor 2.000 de actiuni la o valoare de rascumparare de 3lei/actiune:
109 “Actiuni proprii” b)
=
5121 “Conturi la banci in lei”
6000 lei
Cesiunea celor 2.000 de actiuni rascumparate se inregistreaza astfel: Cesiunea cu titlu gratuit a 1.000 de actiuni la valoarea de rascumparare (1.000 actiuni x 3lei/actiune = 3000 lei) 149 „‟Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, = 109 “Actiuni proprii”
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 15
3000 lei
Cesiunea cu titlu oneros a 1.000 de actiuni la valoarea de cesiune (1.000 actiuni x 2.9 lei/actiune = 2900 lei) si inregistrarea pierderii din cesiune in valoare de 200 lei (diferenta intre pretul de cesiune si valoarea de rascumparare, (2.9 lei-3lei)x1.000 actiuni =100 lei se inregistreaza dupa cum urmeaza: Vanzarea de actiuni la pretul de cesiune:
=
%
109 “Actiuni proprii”
461 “Debitori diversi”
3000 lei 2900 lei
149”Pierderi legate de emiterea,
100 lei
rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii Incasarea contravalorii actiunilor vandute:
5121”Conturi curente la banci”
=
461 “Debitori diversi”
2900 lei
Diminuarea rezervelor cu pierderile inregistrate in contul 149 “Pierderi legate de emiterea, rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii in anul N+2 (5.000+3.000+100) = 8.100 lei:
1068 “Alte rezerve”
=
149 ”Pierderi legate de emiterea,
8100 lei
rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
Cazurile în care este necesară constituirea provizioanelor sunt numeroase. Cele mai frecvente exemple sunt legate de litigiile în curs, de amenzile si penalitatile probabile ca urmare a controalelor fiscale aflate in desfasurare, despagubirile, daunele si alte datorii incerte. Se constituie provizioane si pentru produsele vandute cu perioada de garantie, pentru costurile generate de structurarea intreprinderilor, pentru cele implicate de remedierea unor probleme de poluare a mediului, etc.
16
Prin armonizarea sistemului contabil românesc la referentialul contabil european si international, profesionistii contabili au la îndemâna norma contabila internationala IAS 37 Provizioane, datorii contingente si active contingente” care asigura aplicarea criteriilor de recunoastere si evaluare a provizioanelor, datoriilor si activelor contingente precum si prezentarea unor informatii legate de acestea în cadrul notelor explicative. Provizioanele pentr u li tigii
trebuiesc constituite la nivelul sumelor aflate in litigii. Ele nu sunt deductibile fiscal dar ajuta la determinarea corecta a profitului net si a dividendului pe actiune
Studiu de caz:
O societate se afla in litigiu cu un client pentru suma de 3.000 lei, reprezentand produse finite livrate si neincasate . In exercitiul financiar urmator, litigiul este castigat , fiind incasata suma de 2.500 lei. Evidentierea distincta a clientului in litigiu: 4118 “Clienti incerti in litigiu”
=
4111“Clienti‟
=
1511“Provizioane pentru litigii” 3.000 lei
3.000 lei
Constituirea provizionului : 6812 “Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele” Stingerea creantelor fata de client , conform Hotararii judecatoresti si a ordinului de plata: 5121”Conturi la banci in lei”
=
4118”Clienti incerti in litigiu”
2.500 lei
654”Pierderi din creante
=
4118 “Clienti incerti in litigiu”
500 lei
si debitori diversi Anularea provizionului pentru litigiu: 1511”Provizioane pentru litigii”
=
7812”Venituri din provizioane” 3.000 lei
Provizioane pentr u garanti i acordate cli enti lor
17
Studiu de caz:
O societate livreaza in cursul exercitiului financiar produse finite in valoare de 4.000 lei plus tva pentru care acorda garantii pe o perioada de un an. Cota medie de cheltuieli cu remedierile produselor in perioada de garantie realizata in exercitiul financiar precedent este de 3%. Constituirea provizionului : 4.000 *3% = 120 lei 6811”Cheltuieli de exploatare
=
privind provizioanele”
1512”Provizioane pentru
120lei
garantii acordate clientilor”
Anularea provizionului la expirarea perioadei de garantie: 1512”Provizioane pentru garantii”=
7812”Venituri din provizioane”
120lei
acordate clientilor
Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni
Firma Sc Alfa Srl emite 2000 obligatiuni. Valoarea nominala a unei oligatiuni este de 200 lei. Valoarea nominala totala a celor 2000 de obligatiuni emise este de 400.000 lei. Valoarea de emisiune pentru o obligatiune este de 95 lei, iar valoarea de rambursare este de 110 lei. Termenul imprumutului este de 4 ani, cu o rata a dobanzii de 15% pe an. Cunoscand urmatoarele date, se inregistreaza in contabilitate operatiunile specific emisiunii de obligatiuni:
Valoarea de incasat de la obligatari este de 190.000 lei (95*2000) Valoarea de rambursare este de 220. 000 lei (110*2000) Prima de rambursare este de 30.000 ((110 – 95) *2000) Dobanda anuala este de 60.000 lei (15%*400.000) Amortizarea anuala a primei de emisiune este de 7500 lei (30.000/4ani)
a)
Inregistrarea subscrierii imprumutului din emisiuni de obligatiuni la valoarea de rambursare:
%
=
161 “Imprumuturi din emisiuni de
461 “Debitori diversi
obligatiuni
169”Prime privind rambursarea obligatiunilor” b)
220.000 lei 190.000 lei 30.000 lei
Incasarea sumelor de la persoanele care au subscris: 5121 “Conturi la banci in lei”
=
461”Debitori diversi” 18
190.000 lei
c)
Inregistrarea dobanzii anuale de 60.000lei 666”Cheltuielile privind dobanzile”
= 1681 “Dobanzi aferente imprumuturilor
60.000 lei
din emisiuni de obligatiuni d)
Achitarea dobanzii la termenul scadent conform contractului: 1681”Dobanzi aferente imprumuturilor
=
5121 “Conturi la banci in lei”
60.000 lei
din emisiuni de obligatiuni e)
Inregistrarea pentru primul an a amortizarii primelor privind rambursarea obligatiunilor, in valoare de 7500 lei
6868”Cheltuieli financiare privind
=
169”Prime privind rambursarea 7500 lei
amortizarea primelor de rambursare a
obligatiunilor
obligatiunilor
Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung
O societate comerciala contracteaza si primeste in contul de disponibil un credit pe 5ani, in suma de 40.000lei care se ramburseaza in transe egale. Dobanda anuala de 25% se calculeaza si se achita lunar. a)
Incasarea creditului in contul de disponibil:
5121”Conturi b)
la banci in lei” = 1621”Credite bancare pe termen lung”
Calcularea, inregistrarea si achitarea dobanzii in prima luna (40.000*25%:12luni)
666”Cheltuieli privind dobanzile” c)
=
5121”Conturi
833.33 lei
= 5121 “Conturi la banci in lei”
666.66 lei
Calcularea, inregistrarea si achitarea dobanzii in luna a doua (39166.67lei*25%/12) 666”Cheltuieli cu dobanzile”
e)
la banci in lei”
Rambursarea primei rate lunare a creditului (40.000 : 60luni) 1621”Credite bancare pe termen lung‟
d)
40.000 lei
=
5121 “Conturi la banci in lei”
Rambursarea ratei a doua a creditului: 19
815.97 lei
1621”Credite bancare pe termen lung‟
= 5121 “Conturi la banci in lei”
666.66 lei
Aceeasi inregistrare contabila se face lunar la fiecare achitare a ratei si a dobanzii, pana la finalizarea celor 5ani.
Studiu de caz privind contractele de leasing financiar
O entitate incheie in data de 21.05.2010 un contract de leasing pe o perioada de trei ani pentru achizitia unui autoturism, in valoare de 170.000lei. Clauzele contractuale sunt urmatoarele: -
Avans 11.000lei Scadente trimestriale pe data de 25 a ultimei luni din trimestru Durata contractului: 3ani Rata dobanzii 20% Se platesc transe egale in suma de 17.000lei fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 30431 lei, valoare la care se transfera dreptul de proprietate si care nu contine dobanda; Fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (rata de principal = cota parte din valoarea activului) conform graficului prezentat mai jos Valoarea reziduala 30431 lei este insotita de transferul dreptului de proprietate Durata de utilizare economica a activului este de 5 ani
GRAFIC DE RABURSARE CALCULAT DE LOCATOR
Sold initial 1
Dobanda 2=1*20%*3/12
170000 159000 149950 140448 130470 119994 108994 97444 85316 72582 59211 45172 30431
8500 7950 7498 7022 6524 6000 5450 4872 4266 3629 2961 2259
Total
66929
Rata 3 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 17000 30431 234431
20
Principal 4=3-2 11000 9050 9503 9978 10477 11000 11550 12128 12734 13371 14039 14741 30431 170000
Sold final 5=1- 4 159000 149950 140448 130470 119994 108994 97444 85316 72582 59211 45172 30431 0
Studiu de caz privind contractele de leasing operational
Entitatea Sc Alfa Srl inchiriaza in regim de leasing o cladire pentru a putea desfasura activitatea de productie in urmatoarele conditii: - durata contractului de leasing 3 ani - platile se efectueaza trimestrial si sunt in suma de 20.000 lei fiecare Se mai cunosc: -
valoarea cladirii: 1.600.000 lei durata de utilizare economica: 20 de ani
Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata de leasing: a)
Primirea facturii reprezentand rata trimestriala: 612”Cheltuieli cu redeventele,locatiile
=
401”Furnizori”
20.000 lei
=
5121”conturi la banci in lei”
20.000 lei
de gestiune si chiriile b)
Plata facturii catrea societatea de leasing: 401”Furnizori”
Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare
Societatea Sc Crisdent Srl isi desfasoara activitatea in domeniul medical si are ca obiect de activitate cercetareadezvoltarea, realizata prin: -
Laborator propriu de cercetare Colaborare si cu alte centre de cercetare pentru realizare aparatura ultraperformanta
Ea demareaza un proiect de cercetare prin laboratorul propriu astfel: -
01.01.2012 - 31.03.2012 activitati desfasurate pentru obtinerea de noi cunostinte 200.000lei 01.04.2012 – 01.07.2012 evaluarea si selectia finala a aplicatiilor din cercetare 8000 lei 01.08.2012 – 30.09.2012 cercetare pentru alternative materiale si sisteme servicii 150.000lei 12.10.2012 – 30.12.2012 design, constructie, testarea productiei 400.000 lei 01.01.2013 – 31.01.2013 constructia si testarea unei alternative 250.000 lei 21
Flux informational:
-
Separarea activitatilor desfasurate in faza de cercetare si dezvoltare si totalizarea cheltuielilor:
Total cheltuieli faza de cercetare: 358.000 lei Total cheltuieli faza de dezvoltare: 650.000lei
Conform IAS 38 “Un activ necorporal provenit din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau din faza de cercetare) trebuie recunoscuta ca o cheltuiala atunci cand este efectuata “. -
In concluzie inregistrarile cheltuielilor din perioada 01.01.2012 - 30.09.2012 activitati desfasurate in faza de cercetare vor fi: 614”Cheltuieli cu studiile de cercetare”
-
=
5121”Conturi la banci in lei”
358.000 lei
Inregistrarile cheltuielilor din perioada 12.10.2012 – 30.12.2012 design, constructie, testarea productiei , activitati desfasurate in faza de dezvoltare vor fi: Conform standardului analizat, “Un active necorporal provenit din faza de dezvoltare (sau din faza de dezvoltare a unui proiect intern) trebuie recunoscut ca active daca indeplineste anumite conditii…”
-
Inregistrarea productie in curs la sfarsitul anului 2012 (design, constructie, testarea productiei 400.000 lei): 233 “Imobilizari necorporale in curs”
=
721” Venituri din productia
400.000 lei
de imobilizari in curs -
Inregistrarea productie la inceputul anului 2013 : 233 “Imobilizari necorporale in curs”
-
=
721” Venituri din productia
=
233”Imobilizari necorporale in curs” 650.000 lei
250.000 lei
Inregistrarea incheierii productie la 31.01.2013: 203”Cheltuieli de dezvolatare”
Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi asimilate
O firma achizitioaneaza un program informatic de calcul al salariilor in suma de 30.000 lei, care urmeaza a fi utilizat. Durata de utilizare economica este de 3 ani. 22
Odata cu achizitia programului unitatea achizitioneaza si licenta in valoare de 38.000 lei si totodata dreptul de a multiplica si de a vinde tertilor acest program, pe o perioada de doi ani. Deoarece se poate efectua o separare clara intre cele doua componente, in contabilitate ele vor fi urmarite separate: %
404”Furnizori de imobilizari”
=
68.000 lei
205”Concesiuni, brevete,licente,marci comerciale”
38.000 lei
208”Alte imobilizari necorporale”
30.000 lei
In aceste conditii, amortizarea programului informatics utilizat pentru necesitati proprii se va efectua pe perioada de utilizare, respective trei ani, iar costul licentei va fi amortizat pe o perioada de doi ani, asfel: a)
Amortizare lunara program de contabilitate (30.000/36luni=833.33lei)
6811”Cheltuieli de exploatare privind
= 2805”Amortizarea concesiunilor, brevetelor 833.33 lei
amortizarea imobilizarilor‟‟ b)
si activelor similar”
Amortizare lunara licenta (38.000/24luni=1583.33lei) 6811”Cheltuieli de exploatare
= 2808”Amortizarea altor imobilizari
privind amortizarea imobilizarilor‟‟
1583.33 lei
necorporale‟‟
Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor
Din punct de vedere economic amortizarea reprezinta procesul de repartizare a valorii de intrare a imobilizarii (valoarea contabila) asupra intregii sale durate de utilizare. In aceasta acceptie, amortziarea este o cheltuiala a exercitiului ce corespunde consumatiei unei parti din valoarea imobilizarilor. Din punct de vedere economic, amortizarea este considerate, in anumite conditii, existent unui rezultat financiar pozitiv, ca o componenta a capacitatii de autofinantare ce permite finantarea reinoirii imobilizarilor. Studiu caz:
Sc Pan Vitan Srl a achizitionat un utilaj de productie in anul 2009 in valoare de 200.000lei. Durata sa de viata este de 10 ani. Firma a ales ca metoda de calcul si inregistareamortizarea lineara. Anual prin folosirea acestei metode de calcul ea va aloca pe cheltuieli o suma de 200.000 lei/10 ani = 20.000 lei Asadar inregistrarea lunara in contabilitate va fi (20.000 lei/12 luni = 1666.67 lei)
23
6811”Cheltuieli de exploatare
=
2813”Amortizarea instalatiilor,
ptr amortizareaimobilizarilor”
1666.67 lei
mijloacelor de transport, animalelor
Amortizarea in functie de unitatile produse
Unitatea are ca obiect al unui contract cu o firma colaboratoare livrarea a 70.000 bucati de paine in 3 ani. Pentru a atinge acest obiectiv firma Sc Pan Vitan Srl a adaptat un utilaj, iar costul de productie al utilajului insumeaza 700.000 lei. Conform contractului incheiat cu clientul, scadentarul livrarilor a fost intocmit astfel: o o o
in primul an : in al doilea an: in al treilea an:
23 500 buc 29 500 buc 17 000 buc
Total: 70.000 buc
Utilajul este scos din functiune la sfarsirul perioadei de derulare a contractului. Daca se aplica metoda de amortizare linear sau degresiva pe 3 ani, metodele nu ar conduce la un ritm real de depreciere deci, ca urmare este preferabil ca amortizarea sa se bazeze pe cantitatile produse, adica:
Amortizarea pe bucata 700.000/70.000 = 10 lei Amortizarea in primul an 23 500 buc*10 lei/buc = 235.000 lei Amortizarea in al doilea an 29 500 buc*10lei/buc = 295.000 lei Amortizarea in al treilea an 17.000 buc * 10lei/buc = 170.000lei Total: 700.000 lei
Aplicarea metodelor lineare si degresive pentru acelasu utilaj:
Valoarea activului: 700.000 lei Durata normala de viata: 10 ani
Aplicand metoda lineara, rezulta o amortizare de 70.000lei/an (700 000/10) Aplicarea metodei degresive: C=2.5 ptr o durata a bunului >6ani Anul
Norma de amortizare degresiva sau lineara
Valoarea amortizabila la inceputul anului
Amortizarea anuala
Valoarea amortizabila la sfarsitul anului
1 2 3 4 5
25% 25% 25% 25% Amortizare lineara
700 000 525 000 393 750 295 313 221 485
175 000 131 250 98 437 73 828 36 914
525 000 393 750 295 313 221 485 184 571
24
6 7 8 9 10
Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara
184 571 147 657 110 743 73 829 36 915
36 914 36 914 36 914 36 914 36 915
147 657 110 743 73 829 36 915 0
Aplicarea metodei accelerate:
Conform art 24 alin (9) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal "In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza: a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix; b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia". Anul
Norma de amortizare degresiva sau lineara
Valoarea amortizabila la inceputul anului
Amortizarea anuala
Valoarea amortizabila la sfarsitul anului
1
50%
700 000
350 000
350 000
2 3 4 5 6 7 8 9 10
Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara Amortizare lineara
350 000 311 111 272 222 233 333 194 444 155 555 116 666 77 777 38 888
38 889 38 889 38 889 38 889 38 889 38 889 38 889 38 889 38 888
311 111 272 222 233 333 194 444 155 555 116 666 77 777 38 888 0
Prin mecanismul său de aplicare, amortizarea accelerată nu rezultă într -o reducere a fiscalităţii. Este în schimb o importantă pârghie de amânare a acesteia, cu impact benefic asupra fluxurilor de trezorerie. Pe de altă parte, comparativ cu amortizarea liniară, amortizarea accelerată creează pe termen scurt un excedent de cheltuieli, care lezează interesul asociaţilor, categorie orientată spre obţinerea de profituri (dividende). În acest context, nu puţine sunt cazurile în care decizia de afaceri evită utilizarea amortizării accelerate, în detrimentul fiscalităţii.
Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor
La inceputul exercitiului 2010, intreprinderea ALFA a achizitionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 24%. Se estimeaza o durata de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. La sfarsitul exercitiului 2010 exista indicii ca echipamentul si-a pierdut din valoare. Valoarea justa a echipamentului la data bilantului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de 25
trezorerie ce se asteapta a fi obtinute din utilizarea echipamentului pe durata ramasa de utilizare este prezentata mai jos (rata de actualizare este de 15%): Ani
2011
2012
2013
2014
Flux net 55.000 Factor de actualizare
175.000
150.000
80.000
(rata de 15%) Flux net actualizat
0,756 132.300
0,658 98.700
0,572 45.760
0,870 47.850
Valoarea de utilitate
324.610
La sfarsitul exercitiului 2011, valoarea justa minus costurile de cesiune este estimata la 320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei.
Inregistrarile efectuate in contabilitate:
a) Achizitia echipamentului: 404
%
=
620.000
“Furnizori de imobilizari” 2131 500.000
“Echipamente tehnologice” 4426 120.000
TVA deductibila” b) Inregistrarea amortizarii echipamentului 2010: 2813
6811
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” c)
=
“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”
100.000
La sfarsitul exercitiului 2010 se efectueaza testul de depreciere: Valoarea contabila neta = 500.000 – 100.000 = 400.000 lei Valoarea recuperabila = max (valoarea justa minus costul de cesiune; valoarea de utilitate) Valoarea justa minus costul de cesiune = 300.000 – 20.000 = 280.000 lei; Valoarea de utilitate = 324.610 lei; Valoarea recuperabila = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei; 26
Deprecierea de valoare = Valoarea contabila neta – Valoarea recuperabila = 400.000 – 324.610 = 75.390 lei Aceasta depreciere se inregistreaza prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere: 6813
Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor”
2913
=
“Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport..”
75.390
Valoarea bilantiera a echipamentului = Cost – amortizare – ajustarea pentru depreciere = 500.000 – 100.000 – 75.390 = 324.610 lei. Inregistrarea amortizarii echipamentului 2011: Amortizarea = 324.610 / 4 = 81.153 lei 2813
6811
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” d)
=
“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”
81.153
La sfarsitul exercitiului 2011 se efectueaza testul de depreciere: Valoarea contabila neta = 324.610 – 81.153 = 243.457 lei Valoarea justa minus costurile de cesiune = 320.000 lei; Valoarea de utilitate = 290.000 lei; Valoarea recuperabila = max (290.000; 320.000) = 320.000; Apreciere de valoare = 320.000 – 243.457 = 76.543 lei Aceasta apreciere de valoare se va inregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfarsitul exercitiului 2011: 2913
“Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport..”
7813
=
“Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor”
56.543
Din motive de prudenta, plusul de valoare de 20.000 = 320.000 – 300.000 nu se contabilizeaza. Altfel spus, dupa reluarea deprecierii, valoarea contabila a activului nu trebuie dusa la o valoare superioara celei pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi depreciat in trecut. Daca deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabila neta ar fi fost de 500.000 – 100.000 x 2 = 300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua intregul provizion de 75.390 lei ci 56.543 lei cat este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o daca deprecierea nu ar fi existat.
27
Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale
Cost de achizitie pentru imobilizarile necorporale
La data de 1 ian 2010, o societate comerciala achizitioneaza un program informatic in valoare de 200.000 lei, taxe vamale 5 500 lei, tva platit in vama 48 000lei, rabat primit de la furizor 2 000 lei. In vederea achizitiei societatea a suportat urmatoarele costuri: -
Cost instalare 45 000 lei Costuri de administratie 6 000 lei Cheltuieli cu reclama 21 000 lei Onorariile informaticienilor care instaleaza programul 15 000 lei Odata cu programul informatic, societatea a achizitionat si licenta corespunzatoare, respective dreptul de a vinde programul timp de doi ani, la valoarea de 10 000 lei
a)
Pret de cumparare:
200 000 lei
+taxe vamale
5 500 lei
-rabat primit
-2 000 lei
+costuri insatalare
49 000 lei
+onorarii informaticieni
15 000lei
= Costul programului informatic
267 500 lei
Inregistrarea achizitiei programului informatic si a licentei aferente: 208”Alte imobilizari corporale”
205 “Concesiuni, brevete, licente” b)
=
%
267 500 lei
404”Furnizori imobilizari”
262 000 lei
446”Alte impozite si taxe”
5 500 lei
=
404”Furnizori imobilizari”
10 000 lei
=
5121”Conturi la banci in lei”
53 500 lei
Plata taxelor in vama: % 446”Alte impozite si taxe”
5 500 lei
28
4426”Tva deductibila”
48 000 lei
Costul de productie pentru imobilizarile necorporale
O intreprindere realizeaza un program informatics software pentru care a mobilizat mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile ocazionate sunt impartite in faza de cercetare si dezvoltare astfel: -
Cheltuieli din faza de cercetare (studierea si analiza unor programe informatice similar, intocmirea modelului logic care va sta la baza urmatorului program, intocmirea modelului conceptual al datelor) in suma totala de 10 000 lei Cheltuieli din faza de dezvoltare (programarea si analiza efectiva software). Testarea programului in suma totala de 25 000lei Cheltuieli aerente cursurilor pentru preagatirea personalului in vederea utilizarii programului 1 500lei a)
Inregistrarea cheltuielilor din faza de cercetare:
614”Cheltuieli cu studiile de cercetare”
b)
=
5121”Conturi la banci in lei”
10 000 lei
Faza de dezvoltare – se recunoaste imobilizarea necorporala in curs:
233” Imobilizari necorporale in curs”
=
721”Venituri din productia
25 000 lei
de imobilizari necorporale” c)
Receptia imobilizarii necorporale:
208”Alte imobilizari necorporale”
=
233” Imobilizari necorporale
25 000 lei
in curs” d)
Inregistrarea chetuielilor aferente cursurilor de pregatire:
628”Alte cheltuieli cu serviciile
=
5121”Conturi la banci in lei‟
1 500 lei
efectuate de terti”
Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale
Scoaterea din functiune a unei imobilizari necorporale
O firma decide scoaterea din uz a unui program informatic cu o valoarea contabila de 10.000 lei. a) programul informatic este complet amortizat: 29
2805 208
Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare”
= “Alte imobilizari necorporale”
10.000 lei
programul informatic este amortizat in proportie de 70% si se vinde unui tert la pretul de 8.000 b)
-
inregistrarea transferului de proprietate:
461”Debitori diversi”
c)
=
% 7583”Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital” 4427“TVA colectata”
9.920 lei 8.000 lei 1.920 lei
inregistrarea scoaterii din evidenta a licentei: %
205”Concesiuni, brevete
=
2805Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licente”
10.000 lei 7000 lei
licentelor, marcilor comerciale,drepturilor si activelor similar” 6583” Cheltuieli privind activele cedate si
3000 lei
alte operatii de capital”
Cesiunea unei imobilizari necorporale integral amortizate
Sc Beta Srl vinde unui client o licenta. Stim urmatoarele: Valoarea activului = 26.000lei Amortizarea cumulata = 13.000 lei Pretul de vanzare = 16.000 lei plus tva 24% Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt: a)
Transferul de proprietate: 30
461 “Debitori diversi”
b)
=
% 19840 lei 7583”Venituri din vanzarea 16000 lei activelor si alte operatiuni de capital” 4427‟Tva colectata” 3840 lei
Scoaterea din evidenta a imobilizarii necorporale: %
=
205”Concesiuni, brevete
26000 lei
licente”
13000 lei
2805Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similar” 6583” Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”
13000 lei
Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imobilizarilor corporale
Intrari de imobilizari prin achizitie
Factura de achizitie pentru un utilaj se prezinta astfel: Valoarea la pret de cumparare
16.000 lei
+Cheltuieli de transport facturate de furnizor
2000 lei
+Tva deductibil
4320 lei
TOTAL FACTURA
22320 lei
-
Avans acordat Tva aferent avansului
6000 lei 1440 lei
Valoarea neta de plata
14880lei
a)
Inregistrarea avansului acordat pe baza facturii: %
=
404”Furnizori de imobilizari‟
232’‟Avansuri acordate
7440 lei 6000 lei
pentru imobilizari corporale” 4426”Tva deductibila”
1440 lei 31
b)
Receptia utilajului: %
=
404”Furnizori de imobilizari‟
2131 “Echipamente tehnologice”
18000 lei
4426 “Tva deductibil”
c)
22320 lei
4320 lei
Achitarea datoriei catre furnizor cu retinerea avansului acordat: 404”Furnizori de imobilizari‟
=
% 232’‟Avansuri acordate pentru imobilizari corporale” 4426”Tva deductibila” 5121”Conturi la banci in lei”
Intrari de imobilizari prin productie proprie
O societate construieste in regie proprie o cladire, in urmatoarele conditii
Cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara:
+Materii prime
200.000lei
+Salarii
120.000lei
+Amortizari
140.000lei
+Dobanzi la credite pentru finantarea
50.000lei
investitiei TOTAL
510.000lei
Costul de productie calculate in contabilitatea de gestiune:
Cheltuieli cu materiile prime
200.000lei
+Salarii directe
100.000lei
Total costuri directe
300.000lei
+Cheltuieli indirect repartizate
130.000lei
+Dobanzi capitalizate
50.000lei
32
22320 lei 6000 lei 1440 lei 14880 lei
Total cost de productie
480.000lei
+Cheltuieli generale de administratie
30.000lei
Total cost cu investitia
510.000lei
Reflectarea operatiunilor in contabilitatea financiara se prezinta astfel:
a)
Constatarea cheltuielilor: 601 Cheltuieli cu materii prime = 641 Cheltuieli cu salarii personal = 6811 Cheltuieli de exploatare privind= amortizarile 212 Constructii =
301 Materii prime 421 Personal-salarii datorate 281Amortizari privind imobilizarile corporale 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung b) Receptia si punerea in functiune a cladirii, la cost de productie: = 212 Constructii 722 Venituri din productia de imobilizari corporale
200.000 120.000 140.000 50.000
480.000
Intrari de imobilizari prin aport in natura
O societate emite 8000 de actiuni, valoarea nominala 3 lei. Asociatul unic face aport sub forma unui mijloc de transport a carui valoare justa este de 60.000 lei. Valoarea primelor de aport = 60.000-8000*3=36.000 lei a)
Subscrierea celor 8000 actiuni*3lei = 24.000 lei
456”Decontari cu asociatii privind capitalul‟ b)
=
1011”Capital social nevarsat”
24.000 lei
Inregistrarea aportului in natura:
2133”Mijloace transport‟‟
=
%
60.000 lei
456”Decontari cu asociatii privind 24.000 lei
1011”Capital social nevarsat”
=
1043”Prime de aport”
36.000 lei
1012”Capital subscris varsat”
24.000 lei
Intrari de imobilizari corporale cu titlu gratuity prin donaii, plusuri de valoare la inventar
O societate primeste sub forma de donatie un calculator a carui valoare este de 3500lei. 33
a)
Inregistrarea donatiei in contabilitate:
214”Mobilier,aparatura,birotica”
=
4753”Donatii pentru investitii”
3500 lei
La sfarsitul exercitiului 2012, cu ocazia inventarierii, s-a descoperit ca un utilaj in valoare de 5000 lei nu era inregistrat in contabilitate. a) Inregistrarea imobilizarii corporale ca plus la inventar: 2131”Instalatii tehnologice”
=
4754”Plusuri la inventar de natura 5000 lei
imobilizarilor”
Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarilor corporale Iesirea imobilizarilor corp orale prin casare
Scader ea din evidenta a i mobil izaril or corpor ale se
efectueaza diferit in functie de valoarea recuperata integral sau partial pe calea amortizarii si se inregistreaza in baza procesului verbal de scoatere din functiune. Studiu caz: 1. O
societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. La sfarsitul duratei utile de viata economica utilajul este casat. In exemplul dat, valoarea contabila a imobilizarilor corporale a fost recuperata integral. Scoaterea din functiune se realizeaza astfel: 2813
Amortizareainstalatiilor,mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
2131
=
250.000lei
Echipamentetehnologice
2. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. Societatea
hotaraste casarea utilajului, pentru care s-a inregistrat o amortizare cumulata de 200.000 lei. In acest exemplu, valoarea contabila a fost recuperata partial, recunoasterea in contabilitate a scoaterii din functiune a utilajului este urmatoarea: = 2813 2131 200.000lei Amortizareainstalatiilor,mijloacelor Echipamentetehnologice de transport, animalelor si plantatiilor
34
6583
=
2131
Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
50.000 lei
Echipamente tehnologice
Cheltuielile ocazionate de procesul de scoatere din functiune sunt inregistrate dupa natura elementelor de cheltuieli prin folosirea conturilor din clasa 6 Cheltuieli. Bonurile de consum, statele de plata a salariilor, situatia de calcul a C.A.S. sunt documente pe baza carora se inregistreaza aceste cheltuieli. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. La 31.12. N societatea hotaraste casarea utilajului. In procesul de casare s-au efectuat o serie de cheltuieli, respectiv: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei, cheltuieli cu salariile 10.000 lei, contributia la asigurarile sociale 1.860 lei. 3.
602
=
302
Cheltuieli cu materialele consumabile 641
Materiale consumabile =
421
Cheltuieli cu salariile personalului 645
2.000 lei
10.000 lei
Personal- salarii datorate =
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
431
1.860 lei
Asigurarile sociale
Se poate admite si solutia ca toate sa fie colectate intr-un singur cont de cheltuieli, respectiv 6588 Alte cheltuieli de exploatare: 6588
=
%
13.860 lei
302
2.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare Materiale consumabile 421
10.000 lei
Personal - salarii datorate 431
1.860 lei
Asigurari sociale Valorile materiale obtinute din scoaterea din functiune a imobilizarilor corporale
constiuie venituri pentru societate si se inregistreaza pe baza bonurilor de intrare. 4. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei valoare de intrar . La 31.12 N
societatea hotaraste casarea utilajului . In procesul de casare s-au recuperat materiale consumabile in valoare de 5.000 lei si materiale de natura obiectelor de inventar in valoare de 4.000 lei. Acestea se inregistreaza astfel: 35
%
=
7588
9.000 lei
Alte venituri din exploatare 302
5.000 lei
Materiale consumabile 303
4.000 lei
Materiale de natura obiectelor de inventar
Iesirea imobilizarilor corp orale prin vanzare
Deoarece vânzarea de active corporale nu este recunoscută ca o activitate curentă, de zi cu zi, creanţele companiei faţă de cumpărătorul utilajului nu vor fi înregistrate în contul 4111 “Clienţi”, pentru a nu afecta rulajul acestui cont, ci vor fi înregistrate în contul 461 “Debitori diverşi”. De asemenea, pentru a nu afecta cifra de afaceri a companiei, care este formată din totalitatea activităţilor curente, veniturile şi cheltuielile ocazionate de cedarea unui mijloc fix vor fi înregistrate în contul 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”, respectiv în contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”, care vor reflecta alte activităţi extraordinare. Studiu caz:
Se doreşte vânzarea unui utilaj ce are o valoare contabilă de 18.000 de lei, la preţul de vânzare de 12.000 de lei plus TVA. Amortizarea cumulată aferentă este de 8.000 de lei. Încasarea se face prin contul bancar.
a)
înregistrarea vânzării propriu-zise a utilajului:
461”Debitori diversi”
=
%
7583”Venituri din vanzarea activelor” 4427”Tva Colectata”
14.280 lei 12.000 lei 2.280 lei
b) descarcarea gestiunii: %
=
2131”Echipamente tehnologice”
2813”Amortizarea instalatiilor”
18.000 lei
8.000 lei
6583”Cheltuieli cu activele cedate”
10.000 lei
36
c) incasarea creantei: 5121”Conturi la banci in lei”
=
461”Debitori diversi”
14.280 lei
Studiu caz:
În cazul în care, aferent respectivului utilaj compania ar fi înregistrat în cursul perioadei sale de funcţionare, ajustări pentru depreciere, tratamentul contabil ar fi fost următorul. Fie valoarea contabilă = 18.000 lei, amortizarea cumulată = 3.000 lei, ajustarea pentru depreciere = 4.000 lei şi preţul de vânzare = 12.000 lei + TVA. Conform articolului 61, aliniatul (3), din ordinul 3055/2009: 61. – (1) La data ieșirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacț ionare pe o piaț ă reglementată). (2) Activele constatate minus în gestiune se scot din eviden ț ă la data constatării lipsei acestora. (3) La scoaterea din evidenț ă a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora. Inregistarile contabile efectuate: Atunci vânzarea şi descărcarea din gestiune a unui activ pentru care s-au înregistrat ajustări pentru depreciere, se înregistrează astfel: a)
înregistrarea vânzării propriu-zise a utilajului:
461”Debitori diversi”
=
%
7583”Venituri din vanzarea activelor” 4427”Tva Colectata” b)
12.000 lei 2.280 lei
descărcarea gestiunii:
%
=
2131”Echipamente tehnologice”
2813”Amortizarea instalatiilor”
18.000 lei
3.000 lei
6583”Cheltuieli cu activele cedate” c)
14.280 lei
15.000 lei
anularea ajustării pentru depreciere, care a rămas fără obiect: 37
2913”Ajustari pentru deprecierea
=
imobilizarilor corporale” d)
7813”Venituri din
4.000 lei
ajustari pentru deprecieri”
incasarea creantei:
5121”Conturi la banci in lei”
=
461”Debitori diversi”
14.280 lei
Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor corporale
Evaluarea la cost de achizitie
Societatea ABC Srl achizitioneaza o linie de productie de pe piata interna, cheltuielile legate de achizitie fiind: - pretul de cumparare 75.250 lei - costuri de montaj 35.420 lei - cheltuieli de transport pana la locul de montare 4.500 lei - onorariile inginerilor care monteaza linia 9.000 lei - cheltuieli cu demontarea, montarea si restaurarea amplasamentului 18.000 lei Costul de achizitie se va compune din = 75.250+35.420+4500+9000+18.000=142.170 lei a) Reflectarea in contabilitate
2131”Echipamente tehnologice”
a achizitiei instalatiei:
=
% 404”Furnizori imobilizari” 1513”Provizioane ptr dezafectarea
imobilizarilor corporale 38
142.170lei 124.170lei 18.000lei
Evalu area la cost de productie
Unitatea Sc Beta Srl, producatoare de produse de panificatie va executa in regie proprie o hala pentru depozitarea produselor, pentru care va avea urmatoarele cheltuieli: -
Costul de achizitie al materialelor de constructii
400.000 lei
-
Costul manoperei pentru muncitorii productivi
70.000 lei
-
Diverse servicii prestate de terti
20.000 lei
-
Cota de cheltuieli legate de construirea activului respectiv ( 7% din
34.300 lei
cheltuielile directe) I ntr egistrari le efectuate in contabil itate sun t:
a)
Inregistrarea consumului de material: 602”Cheltuieli cu materialele =
302”Materiale consumabile”
400.000lei
421”Personal salarii datorate”
70.000lei
=
20.000lei
consumabile” b)
Inregistrarea manoperei: 641”Cheltuieli cu salariile
=
personalului” c)
Servicii executate de terti: 628”Cheltuieli cu servicii efectuate
401”Furnizori”
de terti d)
Inregistrarea cheltuielilor repartizate pentru obiectivul construit in regie proprie: 231”Imobilizari corporale in curs”
=
722”Venituri din productia 524.300 lei
de imobilizari corporale” e)
Receptia imobilizarii corporale: 212”Constructii”
=
231”Imobilizari corporale
524.300 lei
in curs”
Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare
39
Subventi i pentr u in vestiti i:
O societate primeste o suma nerambursabila de 150.000lei pentru achizitionarea unui utilaj. Unitatea cumpara utilajul la pretul de 150.000lei. Durata de viata estimata a utilajului este de 10 ani, iar amortizarea se calculeaza prin metoda liniara: In contabilitate se vor efectaua urmatoarele inregistrari: a)
Recunoasterea dreptului de a incasa subventia de 120.000lei 445”Subventii”
b)
150.000 lei
=
445”Subventii”
150.000 lei
Achizitionarea utilajului de la furnizor: 2131”Echipamente
d)
475”Subventii pentru investitii”
Incasarea subventiei: 5121”Conturi la banci in lei”
c)
=
tehnologice”=
150.000 lei
Achitarea furnizorului de imobilizari: 404”Furnizori de imobilizari”=
e)
404”Furnizori de imobilizari”
5121”Conturi la banci in lei”
150.000 lei
Inregistrarea amortizarii lunare de 1250lei: 6811”Cheltuieli de exploatare=
2813”Amortizarea instalatiilor”
1250 lei
privind amortizarea imobilizarilor f)
Recunoasterea venitului aferent subventiei (venitul din subventie este la nivelul cheltuielii cu amortizarea deoarece investitia a fost subventionata integral): 475”Subventii pentru investitii”=
7584”Venituri din subventii ptr
1000 lei
investitii” In ceea ce priveste recunoaster ea subventi il or i n contu l de pr ofi t si pi er dere , aceasta se face pa masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea, casarea sau cedarea activelor care fac obiectul subventiei. Practic vorbim in acest caz de un venit amanat, fapt ce determina si caracterul fiscal special al acestor subventii, afectand impozitul pe profit doar pe masura recunoasterii venitului in contul de profit si pierdere. Subventi i de exploatar e:
O entitate primeste sub forma de investitii suma de 12000lei, din care 2500 se incaseaza la data acordarii, iar 9500lei se incaseaza in aceeasi perioada. Suma de 8000 lei 40
este aferenta cifrei de afaceri (2000lei pentru perioada curenta, restul pentru perioadele urmatoare), iar 4000 lei este pentru plata personalului si este aferenta perioadei in curs). 12.000 lei
%
10.000lei
445”Subventii”
2000lei
=
7411”Venituri din subventii 12.000
de expl af cifrei de afaceri” 2000
5121”Conturi la banci in lei” 7414 Venituri din subventii
4000
de expl ptr plata pers. 472”Venituri in avans”
6000
Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans
Aplicarea principiului independentei exercitiului financiar impune o delimitare clara a cheltuielilor si veniturilor care trebuie incorporate in rezultatul exercitiului financiar curent de cheltuieli si venituri realizate in perioada curenta, dar care sunt aferente exercitiilor financiare urmatoare. Veni tur i i nr egistrate in avans
O societate comerciala incaseaza prin banca in luna noiembrie 2012 contravaloarea serviciilor facturate in avans pe perioada ian-aprilie 2013 in suma de 58.000lei plus tva. a)
Emiterea facturilor: 4111”Clienti”
b)
=
%
71920 lei
472”Venituri in avans”
58000 lei
4427”Tva colectata”
13920 lei
4111”Clienti”
71920 lei
Incasarea facturilor: 5121”Conturi la banci in lei”
=
Anul urmator se va descarca pe venituri lunar suma de 58000/12=4833.33lei 704”Venituri din servicii prestate”
=
472”Venituri in avans”
41
4833.33 lei
Cheltui eli in registr ate in avans:
Plecând de la faptul că profesionistul contabil asigură calitatea înregistrărilor contabile, acesta nu trebuie să se evidenţieze în contabilitate elemente care să pună în discuţie sau să pună la îndoială coerenţa sau credibilitatea structurilor prezentate în cadrul situaţiilor financiare anuale (conturilor anuale). Studiu caz:
În anul 2011, o societate comercială plăteşte chiria pentru anul în curs în valoare de 27000 lei, şi în avans chiria pentru anul 2012 în valoare de 36 000 lei.
Plata chiriei pentru anul 2012 = 612 “Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”
5121
27000lei
“Conturi la bănci în lei”
Plata chiriei în avans: =
471
5121
“Cheltuieli în avans”
“Conturi la bănci în lei”
Înregistrarea cheltuielilor în avans - în anul 2013 612 471 = Cheltuieli cu redevenţele, “Cheltuieli în avans” ocaţiile de gestiune şi chiriile
36 000 lei
36 000 lei
Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare
Imobilizarile financiare denumite si investitii financiare sau de portofoliu cuprind valorile financiare investite de intreprindere in capitalul altor societati comerciale sub forma titlurilor de participare detinute la societatile din cadrul grupului, creantelor asupra societatilor din cadrul grupului, titlurilor sub forma de interese de participare, creantelor din interese de participare, titlurilor detinute ca imobilizari si altor creante.
42
Studii de caz: 1.Se
achizitioneaza titluri imobilizate in valoare de 55.000lei, eliberate in proportie de 60% si
achitate prin banca pentru 10.000lei 261”Actiuni detinute la
=
entitatile afiliate”
%
55.000 lei
5121”Conturi curente la banci”
10.000 lei
404”Furnizori de imobilizari”
33.000 lei
269”Varsaminte
de
efectuar
ptr
imobilizari
12.000lei
financiare Varsamintele efectuate pentru emitent pe masura valorii eliberate: 269”Varsaminte de efectuar ptr imobilizari
=
5121”Conturi curente la banci 10.000 lei
financiare O societate vinde titluri imobilizate la un pret de vanzare de 70.000lei si plateste un comision de 1000 lei. Titlurile au fost achizitionate la suma de 60.000lei 2.
a)
Scadearea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare:
6641”Cheltuieli privind imobilizarile
=
261”Actiuni detinute
financiare cedate” b)
60.000 lei
la entitati afiliate”
Reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor:
461”Debitori diversi”
=
7641”Venituri din imobilizari 70.000 lei
financiare cedate” c)
Incasarea titlurilor cedate si inregistrarea comisionului: %
=
461”Debitori diversi”
5121”Conturi la banci in lei”
70.000 lei 69.000 lei
622”Cheltuieli privind comisioanele”
1.000 lei 43
3.
O enitatate ALFA SA participa la capitalul social al entitatii TETA SA, nou infiintata, cu un utilaj a carui valoare de aport determinata de un expert evaluator este de 340.000lei.Aceasta participatie ii asigura un procent de control de 40%. Caracteristicile utilajului sunt:
-
Valoarea contabila 360.000 lei Durata de utilizare economica:6ani Amortizarea anului N:60.000lei a)
Inregistrarea titlurilor de participare in limita valorii neamortizate a utilajului: %
=
2131”Echipamente tehnologice”
2813”Amortizarea instalatiilor
360.000 lei 60.000 lei
mijloacelor de transport” 263”Interese de participare” b)
300.000 lei
Inregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excedente valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale (340.000 – 300.000 lei) 263”Interese de participare”
=
1068 “Alte rezerve”
40.000 lei
Entitatea cedeaza jumatate din titlurile obtinute in urma participarii la capitalul social cu o valoare de 320.000 lei.
Tranzactiile de inregistrare sunt urmatoarele: a)
Vanzarea titlurilor:
461”Debitori diversi”
=
7641”Venituri din imobilizari 320.000 lei
financiare cedate” b)
Descarcarea gestiunii:
6641”Cheltuieli privind imobilizarile
=
263”Interese de participare” 170.000 lei
=
7641”Venituri din imobilizari 20.000lei
financiare cedate” c)
Virarea rezervei la venituri:
1068 “Alte rezerve”
44
4.
Enitatea ALFA SA acorda entitatii BETA SA un imprumut de 70.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobanda de 10%, care trebuie achitata la sfarsitul fiecarui an. Dobanda in primul an se incaseaza cu intarziere, adica in cursul anului urmator:
a)
Acordarea imprumutului in anul I: 2675”Imprumuturi acordate
=
5121”Conturi la banci in lei” 70.000 lei
pe termen lung” b)
Inregistrarea dobanzii curente in primul an, la 31.12 anul I (70.000lei*10%=7.000lei) 2676”Dobanda aferenta
=
763”Venituri din creante
imprumuturilor acordate
7.000 lei
imobilizate”
pe termen lung” c)
Incasarea dobanzii restante in cursul anului II 5121”Conturi la banci in lei”
=
2676”Dobanda aferenta
7.000 lei
imprumuturilor acordate pe termen lung” d)
Inregistarea dobanzii cuvenite in al doilea an , al 31.12 an II: 5121”Conturi la banci in lei”
=
763”Venituri din creante
7.000 lei
imobilizate” e)
Rambursarea imprumutului la sfarsitul celor 2 ani: 5121”Conturi la banci in lei”
=
2675”Imprumuturi acordate 70.000 lei
pe termen lung”
Studiu de caz privind contabiliatea materiilor prime, materialelor consumabile
Continutul conturilor de stocuri (materii prime, material consumabile) se evindetiaza diferit in functie de metoda inventarului folosit (permanent sau intermitent, astfel:
45
a. in cazul folosirii metodei i nventar ul ui per manent , conturile de stocuri si comenzi in curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale pe masura ce se realizeaza aceste operatiuni; b. in cazul folosirii metodei in ventaru lui in termi tent , la incheierea exercitiului, in debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfasitul perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exercitiului, in credit, stocurile de la inceputul perioadei in categoria cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune in cazul materialelor si marfurilor si ca venituri, in cazul produselor si productiei in curs de fabricatie. A. In cazul utilizarii inventarului permanent 1. O entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de
200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel: 600 kg la1 ron/kg plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli de transport in valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg, evaluat dupa metoda LIFO. -
achizitionare de materii prime conform facturii:
% 301”Materii prime” 4426”Tva deductibil”
=
401”Furnizori”
714 lei 600 lei 114 lei
5311”Casa in lei”
71 lei 60 lei 11 lei
- cheltuieli de transport achitate in numerar: % 301”Materii prime” 4426 ”Tva deductibil”
=
- achitare cu ordin de plata a materiilor prime : 401”Furnizori”
=
5121”Conturi la banci in lei”
714 lei
- consum de materii prime conform bonului de consum: 601“Cheltuieli cu materii prime”
=
301”Materii prime”
740 lei
Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10 lei/ kg Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 = 740 lei 2.O entitate care tine evidenta stocurilor la prêt standard prezinta la inceputul lunii noiembrie
urmatoarea situatie privind materiile prime : - stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard); - diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron; 46
- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii; - consum de materiale : 600 kg - achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg: %
=
401”Furnizori”
=
5311”Casa in lei”
1.249 lei 1.000 lei 50 ( (2,10- 2 )*500=50) 199 (1050 *0,19 = 199)
301”Materii prime” 308”Diferente de pret” 4426“Tva deductibil”
- achitarea in numerar a facturii : 401”Furnizori”
1.249 lei
- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron) 601“Cheltuieli cu materii prime”
301 ”Materii prime”
=
1.200 lei
Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05
- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200* 0,5 = 60 ron 601“Cheltuieli cu materii prime”
308”Diferente de pret”
=
60 lei
Atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard avem:
- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8 ron/kg. Inregistrarile contabile in acest caz vor fi: - achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8 ron/kg. %
=
401”Furnizori”
1.071 lei 1.000 lei 100 lei 171 lei
=
5311”Casa in lei”
1.071 lei
301”Materii prime” 308”Diferente de pret” 4426“Tva deductibil”
- achitarea in numerar a facturii : 401”Furnizori”
- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron) 601“Cheltuieli cu materii prime”
301”Materii prime”
=
1.200 lei
Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571 47
- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200 * -0,0571 601“Cheltuieli cu materii prime”
308”Diferente de pret”
=
68,52 lei
B. In cazul utilizarii inventarului intermitent 1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta
stocurilor la cost de achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include in cheltuieli este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron plus TVA cu plata in numerar. La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100 ron. - includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la premisa ca se vor consuma in cursul perioadei : 6022”Cheltuieli privind combusibilul”
3022”Combustibilii”
=
200 lei
- achizitionarea de combustibil cu plata in numerar : %
5311”Casa in lei”
=
6022”Cheltuieli privind combusibilul” 4426”Tva deductibil”
595 lei 500 lei 95 lei
- inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere: 6022”Cheltuieli privind combusibilul”
3022”Combustibilii”
=
100 lei
2.Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90
ron/l,400 l, care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime : 600 l, la pret de facturare de 1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de transport:60 ron plus TVA care se achita in numerar. La inventariere s-a constatat un stoc de materii prime de 200 l, care se evalueaza conform metodei costului mediu ponderat. - includerea in cheltuieli a soldului initial :0,90 ron/l * 400 l = 360 ron 601“Cheltuieli cu materii prime”
301”Materii prime”
=
360 lei
- receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie: %
542”Avansuri de trezorerie”
=
601 “Cheltuieli cu materii prime” 4426 “Tva deductibil”
48
714 lei 600 lei 114 lei
-
cheltuieli de transport achitate in numerar : %
5311”Casa in lei”
=
601“Cheltuieli cu materii prime” 4426“Tva deductibil
71 lei 60 lei 11 lei
Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/l Costul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l
- inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere : 200 * 1,02 ron/l=204 ron 601“Cheltuieli cu materii prime”
301”Materii prime”
=
204 lei
Contabil itatea materi alelor consumabil e
1.
Societatea Beta Sa achizitioneaza combustibil in valoare de 1800 lei, tva 24%, destinat unui vehicul pentru care nu este permisa deducerea decat in proportie de 50%, deoarece nu este utilizat pentru desfasurarea de activitati exceptate.
a) In cazul in care combustibilul este stocat: A1) Achizitia de combustibil: %
=
401”Furnizori‟
3022”Combustibili”
2232lei 1800lei
4426”Tva deductibila”
432lei
A2) Includerea a 50% din Tva in costul de achizitie al combustibilului: 3022”Combustibil” b)
=
4426”Tva deductibil”
216lei
401”Furnizori”
2232 lei
In cazul in care combustibilul nu este stocat:
B1) Achizitia de combustibil: %
=
6022”Cheltuieli privind combustibilul”
1800 lei
4426”Tva deductibila”
432 lei
B2) Includerea a 50% din Tva in costul de achizitie al combustibilului: 49
6022”Cheltuieli privind combustibilul”
=
4426”Tva deductibil”
216 lei
Studiu de caz privind contabiliatea obiectelor de inventar
Sc Lider Srl achizitioneaza dulapuri pentru arhivarea documentelor in valoare de 3000 lei, tva 24%. Se dau in folosinta dulapurile: a)
Achizitia de materiale de natura obiectelor de inventar: %
=
401”Furnizori”
303”Materiale de natura
3.720 lei 3.000 lei
obiectelor de inventar ” 4426 “Tva deductibila” b)
7.20 lei
Darea in folosinta a obiectelor de inventar:
603”Cheltuieli cu obiecte de inventar”
=
303”Materiale de natura
3720 lei
obiectelor de inventar
Studiu de caz privind contabiliatea stocurilor aflate la terti
O firma (neplatitoare de TVA) intrucat nu dispunde de spatiu suficient de depozitare, in data de 01.10.2012 trimite la terti pentru depozitare temporara produse finite in valoare de 5.000 lei. Chiria facturata de tert in data de 31.10.2012 este de 200, plus TVA 24% si se achita pe loc in numerar. in 01.01.2013 produsele sunt aduse inapoi in unitate. a)
Trimitere produse finite la terti 354”Produse finite”
b)
=
345”Produse aflate la terti”
5000 lei
=
401”Furnizori”
248 lei
Cheltuieli cu chiria: %
612” “Cheltuieli cu redeventele,
200 lei
locatiile de gestiune si chiriile 4426”Tva deductibil” c)
Achitarea datorie: 401”Furnizori”
48 lei
=
5311”Casa in lei” 50
248 lei
d)
Returnarea produselor finite la terti: 345”Produse aflate la terti”
=
354”Produse finite”
5000 lei
Studiu de caz privind contabiliatea produselor finite A) Inregistrarea in contabilitate a produselor finite , in cazul utilizarii costurilor de productie efective
Aceasta varianta este utilizata mai rar , deoarece presupune cunoasterea costurilor de productie efective a produselor , in timpul lunii , in momentul obtinerii lor . Studiu de caz :
Sc Beta Srl este o entitate producatoare de pantofi de dama.Ea obtine produse finite din productia proprie avand un cost de productie de 1.400.000 lei. a)
Inregistrarea intrarii produse lor finite in gestiune se face astfel :
345 „‟Produse finite “
=
711 “ Venituri din productia
1.400.000 lei
stocata “ b) Vanzarea de produse finite , in cursul lunii la pret de vanzare 1.200.000 , T.V.A. 24% costul
de productie efectiv al produselor vandute este de 1.000.000 lei . 411 “ Clienti “
=
% 701 “ Venituri din vanzari de produse finite “
1.488.000 lei 1.200.000 lei
4427 “ T.V.A. colectat “
288.000 lei
c) Concomitent se face descarcarea gestiunii pentru produsele finite vandute :
411 “ Venituri din
=
345 “ Produse finite “
1.000.000 lei
productia stocata d) Se consatata la inventariere 345 “ Produse finite “
=
plusuri de produse finite in valoare de 1.700.000 lei
711 “ Venituri din productia stocata “
1.700.000 lei
e) Se constata la inventariere minusuri de produse finite in valoare de 500.000 lei 711“ Venituri din productia „‟
= 345 “ Produse finite “
stocata
51
500.000 lei
f) Produsele finite se vand in magazinele .Ele se vor transfera la marfuri si vor fi vandute ca atare Inregistrarea se face astfel : 371 “Marfuri“
= 345 “Produse finite“
1.700.000 lei
B) I nregistrarea in contabil itate a produselor fi nite , in cazul util izarii preturi lor prestabil it e(standar d )
De regula , costurile de productie efective se determina la sfarsitul lunii deci pentru produsele finite obtinute in cursul lunii nu se cunoaste costul de productie efectiv in momentul obtinerii lor in procesul de productie . Ca urmare este necesara inregistrarea lor la costuri prestabilite (standard ) . La sfarsitul lunii se vor calcula diferentele dintre stocurile de productie efective si preturile prestabilite(standard), care se vor inregistra in conturile de diferente . Studiu de caz :
La inceputul lunii , soldul contului 345 “Produse finite “ este de 80.000 lei , iar soldul contului 348“Diferente de pret la produse“ este de 10.000 lei, diferenta favorabila , deci in minus . a) In cursul lunii se obtin produse finite ( 1.000 bucati ),pret prestabilit ( standard ) 800 lei / buc. , care se vor inregistra astfel : 345 “
Produse finite “
=
711 “
Venituri din productia
800.000 lei
stocata “ b) Se vand , in cursul lunii , 600 bucati la pret de vanzare 900 lei / buc T.V.A. 24% . Se va inregistra astfel : 701 “
Clienti “
=
% “ Venituri din vanzarea produselor finite “ 701
4427 c) Concomitent
‟Tva colectat “
669.600 lei 540.000 lei
129.600 lei
se inregistreaza si scaderea din gestiune a produselor vandute , pretul prestabilit fiind de 80 lei / buc. :
52
“ Venituri din productia = stocata “ 711
345 “ Produse finite “
480.000 lei
d) La sfarsitul lunii se calculeaza costul de productie efectiv al produselor finite obtinute
in
cursul lunii , care este de 720 lei / buc. si se inregistreaza diferentele de pret , astfel : 348“Diferente de pret
=
produse
711 “ Venituri din
80.000 lei
la
productia stocata‟‟
Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il reprezinta forma circulatiei: - cu ridicata (en-gross) - cu amanuntul (en-detail) In cazul circulatiei marfurilor en-gross , vanzarea se face pe baza de documente. Incasarea urmeaza a se realiza ulterior, prin virament, si astfel este necesara interventia unui cont anume, 411 Clienti”. Acest cont evidentiaza creantele din momentul vanzarii marfurilor pana in momentul incasarii lor. In cazul circulatiei en-detail , vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar. Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor:
„inventarul permanent” sau „inventarul intermitent”.
Studiu de caz: )Con tabi litatea operati ilor pr ivin d mar f ur il e cumpar ate, evaluate la la cost de A achizitie
1.
M etoda i nventaru lui permanent
Firma SC DAB AUTO SERV SRL cumpara pe credit comercial marfuri in valoare de 20 lei, iar cheltuielile de transport inscrise in facture de 1 leu, TVA deductibul 24%.
53
%
401”Furnizori”
=
26.04 lei
371 “Marfuri”
21 lei
4426”Tva deductibil” 2.
5.04 lei
Se achizitioneaza de la un furnizor marfuri (piese Renault) in valoare de 100 lei, TVA 24% cu plata numerar din casierie:
a) Inregistrarea achizitiei marfii: %
401”Furnizori”
=
124 lei
371 “Marfuri”
100 lei
4426”Tva deductibil”
24 lei
b) Plata prin casierie: 5311”Casa in lei” 3.
=
401”Furnizori”
124 lei
Se vinde unui client marfa in valoare de 200 lei, tva 24% en-gros in baza contractului:
c) Inregistararea vanzarii: %
=
411”Clienti”
707”Venituri din vanzarea
248 lei
marfurilor”
200 lei
4427”Tva colectata”
48 lei
d) Se descarca gestiunea cu marfa vanduta: 607” Cheltuieli cu marfurile” =
1.
371”Marfuri”
100 lei
I nventaru l intermi tent
Unitatea se aprovizioneaza cu marfa in valoare de 115 lei, tva 24% de la furnizor: In cazul in care se foloseste metoda inventarului intermitent
inregistrarile sunt
urmatoarele: a)
Inregistrarea achizitiei marfii: %
401”Furnizori”
=
607” Cheltuieli cu marfurile”
142.6 lei 115 lei
54
4426”Tva deductibil” 2.
27.6 lei
La sfarsitul perioadei, pe baza listelor de inventariere intocmite, stocurile finale sunt in valoare de 31 lei si sunt reflectate prin urmatoarea formula contabila: 371”Marfuri”
=
607”Cheltuieli cu marfurile”
31 lei
Calcul Valoarii marfurilor iesite = 115-31=84 lei
1.Stocuri cumparate far a factura
Societatea comerciala, in anul 2012 primeste marfa fara factura in valoare de 120 lei, Tva 24%.. In anul 2013 se primeste factura din care rezulta ca pretul de achitare este de 140 lei. 1.Inregistrarea receptiei marfurilor prime sosite fara factura in anul 2012: =
148.8 lei
%
408
371
Furnizori-facturi
Marfuri
nesosite
120 lei
4428
28.8 lei
Tva neexigibil 2.La
primirea facturii se inregistreaza numai diferentele intre valoarea estimata si cea
inscrisa in factura: =
173.6 lei
% 408
401
Furnizori-facturi
Furnizori
148.8 lei
nesosite 371
20 lei
Marfuri 4426
55
TVA deductibila
4.8 lei
Si concomitent: 4426
=
4428
Tva deductibila
28.8 lei
Tva neexigibila
Marfuri la pret de vanzare cu amanuntul
Studiu de caz:
Societatea Beta Srl este a unui mic intreprinzator care cumpara si revinde marfa utilizeand pretul de vanzare cu amanuntul pentru evidentierea acestora.
In luna iulie achizitioneaza marfuri la un pret de achizitie de 1.000 lei plus TVA .
La revanzarea aceasta se adauga un adaos comercial de 25%. Ulterior, se vand marfuri in valoare de 868 lei , suma care include si TVA. Societatea este inregistrata ca platitor de TVA. 1. Achizitionarea marfurilor : %
=
401 Furnizori
371 Marfuri
1.000 lei
4426 Tva deductibila 2. Inregistrarea diferentelor de pret la
1.240 lei
240 lei
marfuri
Mai intai se calculeaza pretul de vanzare cu amanuntul astfel: Adaosul comercial = 25% * pretul de achizitie = 25% * 1.000 lei = 250 lei Tva neexigibila = (1.000 lei + 250 lei )*24 % = 300 lei Pretul de vanzare cu amanuntul = cost de achizitie + adaos comercial+tva neexigibila = 1.000
lei + 250 lei + 300 lei = 1.550 lei In momentul de fata, in contul 371, marfurile sunt inregistrate la costul de achizitie de 1.000 lei. Pentru a se ajunge la pretul de vanzare de 1.550 lei se fac urmatoarele inregistrari contabile :
56
371 Marfuri
=
%
550 lei
378 Diferente de pret la marfuri
250 lei
4428 Tva neexigibila
300 lei
3. Vanzarea marfurilor : 5311 Casa in lei
=
%
868 lei
707 Venituri din vanzarea marfurilor
700 lei
4427 TVA colectata
168 lei
Pret de vanzare = 868 lei => Tva = 868 lei* 24/124 = 168 lei = > baza = 868 lei -168 lei =700 lei 4. Descarcarea gestiunii
La descarcarea gestiunii trebuie sa tinem cont atat de contul 371 cat si de contul 378. Astfel, pretul de vanzare fara Tva = 700 lei, conform calculelor de mai sus, pret care se compune din cost de achizitie si adaos comercial. Adaosul comercial = 700 lei *25 /125 = 140 lei Baza = 700 lei – 140 lei = 560 lei %
=
371 Marfuri
868 lei
607 Cheltuieli privind marfurile
560 lei
378 Diferente de pret la marfuri
140 lei
4428 Tva neexigibila
168 lei
Conturile se prezinta astfel:
371 Marfuri
Debit: 1.000 lei Debit : 550 lei Credit : 868 lei 57
Sold final (debitor) : 682 lei
378 Diferente de pret aferente marfurilor
Credit :250 lei Debit: 140 lei Sold final(creditor) : 110 lei
4428 TVA neexigibila
Credit 300 lei Debit : 168 lei Sold final (creditor) = 132 lei Achi zit ia de maru ri cu discount comerci al
Reglementarile aplicabile sunt date de pct. 51 alin. (3) din O.M.F.P. nr. 3.955/2009 privind contabilitatea, armonizat cu directivele europene, ce stabileste:
"Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor." Prin urmare, valoarea bunurilor cumparate care se inregistreaza in contabilitate este valoarea din factura din care se scade reducerea comerciala. Studiu de caz:
Societatea Sc Alfa Srl a primit o factura de marfa in valoare de 100 lei fara TVA. Pe aceeasi factura, la pozitia a doua este facurat un discount de 15 lei. Vom stabili astfel care sunt inregistrarile contabile atat la achizitia marfii, dar si la vanzare, in cazul in care societatea vinde marfa primita mai departe, acordand clientului un asemenea discount. a)
Inregistrarea valoarii de intrare in patrimoniu 85 lei - TVA aferenta valorii de intrare in patrimoniu: 85 lei x 24% = 20,4 lei
Inregistrarea in evidenta contabila:
58
