Rolul asistentei in ingrijirea bolnavilor cu boala ParkinsonFull description
Full description
parkinson, medicina, tratamentFull description
Parintele Porfirie Kavsokalivitul
medicina alopata
ppt
Necroza avasculară a epifizei femurale proximale
Cel mai frecvent este idiopatică Se asociază cu: ◦
◦
◦
Statură uşor redusă Creştere dizarmonică Întârziere în dezvoltarea scheletului
Necroza secundară a epifizei femurale proximale apare în: ◦
◦
◦
◦
◦
Epifizioliză Posttraumatic Luxaţia de dezvoltare a şoldului Curele prelungite cu glucocorticoizi Anemia falciformă
Este o boală rară – prevalenţă de 4/100.000 copii Apare în intervalul de vârstă 4 – 10 ani (în medie la 7 ani) Mai frecventă la băieţi – raport M:F = 4:1 Afectarea bilaterală apare succesiv, nu simultan
Epifiza proximală femurală are o irigaţie arterială particulară, sensibilă la factorii perturbatori În perioada fetală şi în cea de creştere, sursele de vascularizaţie ale capului femural se schimbă de mai multe ori (Truetta, Ogden)
◦
◦
◦
Perioada fetală: în principal artera ligamentului rotund Postnatal creşte importanţa ramurilor din cele două artere circumflexe femurale În primii 6 ani de viaţă se pierd anastomozele care penetrează cartilajul de creştere
La 6 ani, capul femural este irigat doar de ramuri cu traiect subsinovial ale arterei circumflexe femurale mediale
Întreruperea aportului sangvin duce la necroza ţesutului osos din epifiză Cartilajul articular rămâne viabil Epifiza este lent revascularizată Osul necrozat este resorbit şi înlocuit cu os nou Poate să aibă loc fragmentarea epifizei
Capul femural se poate reface complet Forma şi starea capului femural la sfârşitul procesului de vindecare depinde de mai mulţi factori: ◦
◦
◦
◦
Vârsta copilului Congruenţa articulaţiei Prezenţa infecţiei Metodele de tratament utilizate şi complianţa pacientului
Cel mai timpuriu semn este mersul şchiopătat intermitent ◦
Durerea ◦
◦
Boala Legg-Calvé-Perthes este cea mai frecventă cauză a mersului şchiopătat la copiii între 4 şi 10 ani
Iniţial la efort, apoi persistentă Localizată pe faţa anterioară a şoldului sau iradiată în genunchi
Limitarea mobilităţii Hipotrofia cvadricepsului, uneori contractură în adducţie Mers Trendelemburg
Sinovita tranzitorie ◦
◦
Vârsta medie: 3 ani (faţă de 7 ani) Durata medie a simptomelor: 6 zile (faţă de 6 săptămâni)
Infecţie locală (osteomielită, artrită, abces de psoas) Artrită reumatoidă juvenilă Hemartroză în cadrul hemofiliei Epifizioliză Neoplasm
Radiografia simplă ◦
◦
◦
Incidenţele faţă şi profil de femur proximal Iniţial radiografiile pot fi normale (1 – 2 săptămâni) Semne timpurii: o o o o
◦
Epifiză mai mică (întârziere a creşterii în lungime a colului) Uşoară lărgire a spaţiului articular Scleroza epifizei Absenţa lezării osului subcondral
Semne tardive: o o o o
Chisturi ale colului femural Subluxaţie Coxa plana Coxa magna
Foarte utilă în diagnosticul precoce Iniţial evidenţiază o zonă hipocaptantă în epifiză, care devine treptat hipercaptantă
RMN ◦
◦
Oferă imagini de rezoluţie înaltă a structurii şi formei capului femural Utilizarea substanţei de contrast IV permite delimitarea zonei ischemice
Clasificarea CATTERALL
Grupul I: Necroză a unei porţiuni anterioare a capului, fără formare de sechestru, fără prăbuşire Grupul II: Necroză a părţii anterioare a epifizei, cu sechestru bine delimitat Grupul III: Necroza cvasitotală a epifizei Grupul IV: Necroza totală a epifizei
Clasificarea HERRING
Se bazează pe starea coloanei laterale a epifizei Grupul A: Fără afectarea coloanei laterale Grupul B: Prăbuşire sub 50% Grupul C: Prăbuşire peste 50 %
Obiective: ◦
◦
◦
Refacerea şi menţinerea mobilităţii şoldului Prevenirea prăbuşirii epifizei femurale proximale Obţinerea unui cap femural congruent cu acetabulul după vindecare
Imobilizarea şoldului afectat în abducţie şi rotaţie internă Se pot folosi aparate gipsate cu bară de abducţie sau orteze În această poziţie, cea mai mare parte din epifiză este acoperită de către acetabul Astfel, cotilul modelează osul nou care înlocuieşte epifiza necrozată într-o formă sferică Necesită îngrijire şi supraveghere atentă
Obiectiv: creşterea gradului de contenţie al capului femural în cotil prin intervenţii asupra femurului proximal sau al cotilului Unii autori afirmă că are rezultate mai bune decât tratamentul ortopedic Operaţiile folosite sunt laborioase şi au un risc destul de mare de complicaţii Majoritatea osteotomiilor sunt contraindicate în cazul aplatizării capului femural
Constă într-o osteotomie trohanteriană de varizare şi derotare Indicaţii: ◦
◦
◦
◦
Vârstă: 8 – 10 ani Eşecul contenţiei capului prin tratament ortopedic Egalitatea membrelor pelvine Anteversie femurală semnificativă
Complicaţii ◦
◦
◦
Scurtarea suplimentară a membrului Întârzierea în consolidare Scăderea eficienţei abductorilor şoldului şi mers Trendelenburg
Prognosticul general este bun Prognosticul pe termen scurt este legat de gradul de deformare al capului femural la sfârşitul perioadei de vindecare ◦
Factori de risc: debutul la o vârstă mai mare, necroza extinsă, închiderea prematură a fizei, reducerea mobilităţii, contenţia deficitară a capului
Prognosticul pe termen lung este legat de riscul instalării artrozei la adult ◦
Factori de risc: Vârsta la debut > 10 ani, defectele metafizare, deformarea reziduală
Poate fi estimat folosind clasificarea Herring: ◦
◦
◦
Grupa A: de regulă favorabil Grupa B: favorabil la pacienţii cu debut al bolii sub 9 ani Grupa C: în general nefavorabil
Subluxaţia laterală în abducţie ◦
◦
Limitarea abducţiei ◦
◦
Tratament: augmentarea tavanului acetabular
Hipertrofia relativă a marelui trohanter ◦ ◦
Provocată de o protuberanţă de la nivelul părţii laterale a capului femural Tratament: cheilectomie (excizia protuberanţei)
Coxa magna fără acoperire acetabulară ◦
Cauzată de un şanţ de la nivelul capului femural care se angrenează în abducţie cu sprânceana acetabulară Tratament: osteotomie în valg şi extensie
Poate da sindroame de impingement Tratament: replantarea marelui trohanter, epifiziodeză definitivă
Coxartroza secundară beneficiază de endoprotezare.
