Centru de Studii , Scoala Post Liceala “Vasile Alecsandri – IASI” Focsani
PROIECT Examenul de absolvire a scolii postliceale Calificarea profesională: asistent medicina generala
Profesor indrumator: Absolvent: Mocanu Georgiana
- 2010 -
Tema:
Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson
2
MOTTO:“
Organismul uman este un
sistem cibernetic.”-(Norbet Wiener)
3
CUPRINSUL LUCRARII
CAPITOLUL I
ISTORIC SI DEFINITIE
CAPITOLUL II
1.2.1- ETIOPATOGENIE
1.2.2- TABLOU CLINIC
1.2.3- NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
1.2.4- STRUCTURA NEURONULUI
1.2.5- METODE DE INVESTIGARE
CAPITOLUL III SIMPTOMATOLOGIE
CAPITOLUL IV TRATAMENT
CAPITOLUL V
FIŞE TEHNICE
1.5.1- CAZURI 4
1.5.2- CONCLUZII DESPRINSE DIN CAZURILE REZOLVATE
CAPITOLUL VI
ANEXE
1.6.1- EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE
1.6.2- INJECŢIA INTRAVENOASĂ
1.6.3- RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE
1.6.4- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE CALE ORALA
BIBLIOGRAFIE
5
CAPITOLUL I ISTORIC
JAMES PARKINSON a descries boala Parkinson in 1817 sub denumirea de “Paralizie agitata” boala ce-i poartă numele si care este mai frecventă la bărbati, după vârsta de 40-50 de ani, având o evolutie lentă, progresivă. Definitie: Este o afecţiune extrapiramidală de cauză necunoscută, caracterizată prin tremurături rigiditate bradikinezie (mişcări lente), faţa îşi pierde mobilitatea şi expresivitatea devine rigidă, mersul are mişcări încete şi paşi mici (mers stepat). Nu de multe ori in stagiile de neurologie am observat dependenţa acestor pacienţi de cei din jur, în special in stadiile avansate ale bolii, ceea ce face o dramă socială a existenţei acestor bolnavi care sunt abadonaţi in suferinţă, atât de familie cât şi de prieteni. Bolnavii de Parkinson nu trebuie considerati o povară ci trebuie ajutaţi şi înteleşi deoarece handicapul lor este involuntar, tremurătura si hipertonia reprezentand simptomatologia de temut a acestei afecţiuni. Nu de multe ori conflictele acestor bolnavi cu cei din familie se leagă chiar de aceste simptome care determină pacientul de a-si pierde fineţea miscărilor si de a deveni “mari neîndemanatici”. INCIDENTA Boala Parkinson debutează dupa varsta de 40 ani şi are o incidentă maximă in jurul vârstei de 60 de ani.
6
După multi autori maladia Parkinson detine unul dintre primele locuri între bolile care produc invaliditate permanentă.
CAPITOLUL II Etiopatogenie Sindromul parkinsonian poate fi cauzat de: -intoxicaţii cu oxid de carbon, mangan, sulfuri de carbon; -afectiuni vasculare cerebrale: ateroscleroza cerebrală; -traumatism cranian; Tumorile cerebrale; -nu se consideră a avea caracter ereditar, dar există o predispozitie familială. Mecanismul patologic este reprezentat de procesele degenerative ale nucleelor si căilor extrapiramidale. Anatomia patologică Leziunile de la nivelul lui locus niger sunt constante şi caracteristice. Degenerescenţa este vizibilă adesea macroscopic. Examenul histologic arată dispariţia unui mare număr de neuroni pigmentaţi cu atrofia neuronilor rămaşi. Pigmentul melanic eliberat se găseşte răspândit în ţesutul învecinat, fie extracelular, fie fagocitat de celulele gliale.
7
TABLOU CLINIC Sindroame parkinsoniene de altă etiologie
1. Sindroame parkinsoniene post-encefalice Tabloul parkinsonismului postencefalic prezintă câteva particularităţi. Apariţia sa la o vârsta tânară nu este rară, debutul situându-se în general în jurul vârstei de 40 ani.
2. Sindroame parkinsoniene vasculare Etiologia vasculară a unui sindrom parkinsonian este discutabilă. La bolnavii ateromatosi şi hipertensivi, simptomatologia parkinsoniană este frecvent atipică şi asimetrică, putându-se asocia cu semne neobişnuite, cum ar fi un semn al lui Babinski sau un sindrom pseudo-bulbar.
3. Sindroame parkinsoniene tumorale Etiologia tumorală este rară. Meningeoamele parasagitale, tumorile frontale, septale şi de ventricol III pot produce un asemenea sindrom.
8
4. Sindroame parkinsoniene traumatice Etiologia traumatică a unui sindrom parkinsonian va fi admisă cu prudenţă. În majoritatea cazurilor, traumatismul joacă doar un rol revelator.
5. Sindroame parkinsoniene toxice Sindromul parkinsonian ce poate surveni în urma unei intoxicaţii cu oxid de carbon îmbracă un aspect hipertonico - hiperkinetic. Examenul histopatologic evidenţiază leziuni necronice bilaterale ale palidului.
NOTIUNI DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Sistemul nervos, împreună cu cel endocrin, reglează majoritatea funcţiilor din organism. Sistemul nervos este alcătuit din tesut nervos, având la baza, funcţia reflexă,
asigura legătura
organismului cu mediul ,realizând unitatea organism-mediu, Iar pe de alta parte coordoneaza 9
activitatea tuturor organelor şi aparatelor corpului, asigurând unitatea funcţională a organismului. 1. Creier 2. S.N.C. (creier + măduva spinării) 3. Măduva spinarii
Sistemul nervos este diferenţiat în organe receptoare, care culeg stimuli din mediul intern si extern: -exteroceptorii ; în care intră şi organele de simţ, ce culeg stimuli: 1. Tactili; 2. Termici;
3. Dureroşi; 4. Vizuali; 5. Auditivi, olfactivi, gustative,
6. din mediul extern
- proprioceptorii, culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor, legat de starea de tensiune a muşchilor, de poziţia segmentelor corpului etc. -interoceptorii, care culeg informaţii de la nivelul organelor interne. Acesti stimuli sunt transmişi prin: fibre sensitive si prin căile de conducere ale sensibilităţii (tactile,termice etc.), până la centrii superiori de integrare şi în ultima instanta la scoarţa cerebrală. Aceasta îi supune la analiză si sinteză şi elaborează comenzi pe care le transmite organelor efectoare (muşchi,organe interne,glande etc.)
10
Pe considerente morfologice si funcţionale, sistemul nervos poate fi împărţit în: •
sistemul nervos central sau cerebrospinal (SNC), cuprinzând encefalul si măduva spinării;
•
sistemul nervos periferic(SNP) –conţine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul cărora se pot găsi şi ganglioni (corpii neuronali). Sub raport histologic, sistemul nervos este alcătuit in principal din neuroni.
Structura neuronului
11
Neuronul este unitatea anatomo-funcţională a sistemului nervos fiind format din: corpul celular si prelungirile sale. Acestea sunt: •
Axonul, prelungire de obicei unică şi lungă prin care influnxul nervos pleacă de la celula;
•
Dendritele, prelungiri scurte, prin care influxul vine la celulă.
- Fibra nervoasă este continuarea axonului şi este constituită dintr-un fascicul de neurofibrile, numit cilindrax, învelit sau nu de o teacă de mielină. - Prin intermediul fibrelor nervoase se realizează legătura dintre doi neuroni, legătura care se numeste sinapsă. - Energia care circulă de–a lungul fibrei nervoase se numeste influx nervos. - După sensul impusului nervos se deosebesc: 1. neuron afferent care conduce impulsul de la periferie către centru (calea
senzitivă); 2. neuron eferent, care conduce impusul de la centru spre periferie (calea
motoare). Corpii neuronali formează substanta cenusie a sistemului nervos, iar prelungirile acestora substanta albă. Encefalul este format din:
două emisfere cerebrale; formaţiunile de la baza creierului; trunchiul cerebral; cerebelul.
Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos, învelite în cele trei foite meningiene. Fiecare dintre ele cuprinde câte patru lobi: - frontal; 12
- parietal; - temporal; - occipital; Coordonând functionarea sistemului nervos, scoarţa cerebrală controlează întreaga activitate a organismului. Ea deţine în primul rând funcţia de reprezentare si selectionare, de elaborare a ideilor, gândirea (rationamentul), denumită de Pavlov activitate nervoasă superioară. Spre deosebire de reflexele necondiţionate, care sunt înnăscute, reflexele condiţionate sunt dobândite, apar pe parcursul existentei individului, determinate de diferite condiţii ale mediului extern. La nivelul scoartei se realizează integritatea superioară, cu alte cuvinte adaptarea organismului la schimbările mediului extern, înregistrate cu precizie precum şi legătura dintre diferitele părti ale organismului.
13
Metode de investigare -Notiuni de semiologie Examenul unui bolnav cu o afectiune neurologică cuprinde interogatoriul, examenul fizic şi examene paraclinice. *Interogatoriu trebuie să cerceteze sistematic simptomele funcţionale de care se plânge bolnavul: •
tulburări de mers;
•
tulburări
de sfinctere de limbaj şi psihice:
afectivitate; atentie; rationament.
*Examenul fizic este examenul neurologic propiu-zis, se face de obicei într-o anumită ordine: 14
•
Examenul sensibilităţii este legat de colaborarea bolnavului. Se incepe cercetând tulburările subiective putând să existe: senzatii de înţepături; furnicături; dureri spontane. Examenul sensibilitătii se completează cu cercetarea simţului stereognostic care constă în recunoaşterea unui obiect prin atingere cu ochii închişi.
•
Examenul mobilităţii voluntare urmăreşte depistarea deficitului motor prin studiul mişcărilor spontane si al forţei musculare segmentare. Se realizează prin colaborare cu pacientul si i se cere să execute mişcări de flexie; extensie; abductie; rotatie, observâdu-se daca acesta le execută cu usurinta sau nu.
•
Examenul tonusului muscular se realizează spunându-i bolnavului să-si relaxeze complet membrul examinat, în timp ce examinatorul mobilizează pasiv fiecare membru cercetând rezistenţa musculara si amplitudinile miscării.
•
Examenul contracţiilor si al miscarilor involuntare cum ar fi clipitul, pendularea membrelor în mers sunt diminuate sau abolite în sindromul Parkinson.
•
Examenul stationării si al mersului implică nu numai coordonarea mişcărilor dar şi echilibrarea acestora. Se examinează observând bolnavul in ortostatism; pe varful picioarelor sau pe calcaie; precum si caracterul mersului.
•
Examenul echilibrului se face în ortostatism cerând bolnavului să îşi lipească picioarele.
•
Examenul reflexelor comportă cercetarea: -reflexelor cutanate; -de postura; -patologice -osteotendinoase. 15
•
Examenul troficităţii permite de asemenea informaţii importante. Atrofiile musculare sunt in general de origine periferică.
•
Examenul limbajului constă în punerea în evidenţă a tulburărilor de vorbire. Tulburările de vorbire pot interesa întelegerea limbajului: -afazie (imposibilitatea exprimării şi înţelegerii
cuvintelor); -disartrie (articularea cuvintelor); -disfazia (bâlbâiala); -dislalia (imposibilitatea de a pronunţa anumite sunete); Coordonarea miscărilor este facultatea de a pune în actiune cât mai mulţi muşchi pentru a efectua o mişcare si este tot o metodă de investigare. Ea se realizează prin mecanisme complexe la care participa: cerebelul; aparatul vestibular; trunchiul cerebral şi scoarţa cerebrală.
CAPITOLUL III
Simptomatologie
16
Debutul bolii este insidios. Simptomele bolii apar când nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20%. Primele semne sunt adesea puţin evocatoare: •
dureri nesistematizate
•
oboseală rapidă
•
reducerea activităţii
Nu rareori aceste manifestări iniţiale conduc la un diagnostic eronat (reumatism, stare depresivă). Adesea, apariţia tremurăturii este aceea care atrage atenţia bolnavului şi anturajului său conducând la diagnostic. Chiar înaintea apariţiei acestui semn, care poate fi tardiv sau chiar să lipsească, există
un
ansamblu
de
semne
ce
permit
recunoaşterea
sindromului
parkinsonian. Hipochinezia, caracterizată prin sărăcia şi lentoarea mişcărilor, este un semn fundamental şi precoce al tabloului clinic. 17
Simptomele se manifestă numai pe o jumătate a corpului extinzându-se apoi si la cealaltă jumătate. Bolnavul observă o greutate în efectuarea miscarilor, o întepenire a membrelor mişcările devin mai încete, mai puţin îndemânatice. Parkinsonianul este un bolnav puţin mobil, a cărui expresie gestuală este remarcabil redusă. La nivelul extremităţii cefalice, raritatea clipitului fixitatea privirii şi sărăcia mimicii conferă faciesului un aspect de mască rigidă, inexpresivă, impasibilă, pe care nu se reflectă emoţiile. În această boală există o tulburare importantă a iniţiativei motorii, bolnavul pare că îşi economiseşte mişcările care sunt rare, lente, uneori doar schiţate. Timpul necesar îmbrăcării, alimentaţiei durează foarte mult.
Tremurătura parkinsoniană este o tremuratură de repaus care dispare in timpul mişcărilor voluntare şi în somn. Aceasta este foarte evidentă la nivelul extremităţilor membrelor. 18
Tremurătura mâinilor seamănă cu mişcarea de numărare a banilor. La nivelul picioarelor, tremurătura imită mişcarea de pedalare. Tremuraturile cuprind si muschii mimicii, ai limbii, ai masticaţiei – sincron, iar odată cu trecerea anilor devin mai ample, sunt exagerate la emoţii sau oboseală si dispar în timpul somnului. Rigiditatea musculara – este un alt semn caracteristic acestei afecţiuni, este datorată unei hipertonii cu caracter particular, al musculaturii si poate fi pusă în evidenţă în timpul mişcărilor pasive (flexia sau extensia antebratului pe brat), avem impresia ca îndoim –dezdoim un baston de ceara sau plumb. Alteori miscarile de flexie – extensie se fac sacadat, dând impresia că mişcăm o roată dinţata, semnul “roţii dinţate”. Ca si tremuraturile, rigiditatea musculaturii cuprinde treptat musculatura mimicii, limbii, masticatiei – bolnavul are fata imobilă, rigidă, înghetată, seamană cu o mască tristă sau indiferentă. Vorbirea devine monotonă, lentă, dizartritică, din ce în ce mai greu de inteles, astfel încât în stadiile avansate ale bolii, bolnavul este complet mut. În ortostatism, corpul bolnavului are o atitudine tipică, cu trunchiul aplecat inainte. Tonusul postural este notabil modificat la parkinsonieni în sensul unei atitudini generale în flexie. Această tendinţă la flexie apare precoce la nivelul cotului. Bolnavul este înţepenit, fixat în această atitudine anormală pe care o păstrează în toate activităţile, mai ales în mers care se face fără supleţe, cu paşi mici, ce uneori se accelerează până la fugă şi nu se poate opri decât atunci când se loveşte de o rezistenţă. Tremurătura, fără a fi constantă, se observă într-o bună parte din cazuri. Este o tremurătură de repaus ce apare la un anumit grad de relaxare musculară, dispărând în timpul mişcărilor voluntare şi adeseori la menţinerea unei atitudini. Este exagerată de emoţii, oboseală şi dispare în somn. 19
Bradikinezia sau seipokinezia un alt semn caracteristic: miscarile sunt lente, mersul devine din ce in ce mai dificil, mai lent, cu pasi mici taraiti, fara balansul membrelor superioare. În cele din urma, bolnavul nu mai poate merge. Forme clinice Dacă diferitele simptome ale sindromului parkinsonian - tremurătura, hipochinezia, rigiditatea - sunt reunite în mod obişnuit, este posibil însă şi disocierea lor, dând loc la forme în care predomină fie tremurătura, fie sindromul hiperton - hipochinetic; acestea din urmă sunt cele mai grave sub raport funcţional. Evolutie Boala are o evolutie lent – progesivă care se poate desfăşura pe durata a 10-20 de ani si chiar peste. Prognostic Din punct de vedere al supravietuirii prognasticul este bun. Din păcate însă, tulburarile extrapiramidale descrise progresează, astfel încât dupa trecera anilor, bolnavul nu mai poate depune nici un fel de activitate devenind un invalid permanent. Rigiditatea se accentuează şi în final bolnavul zace la pat, imobil ca “o statuie” nu se mai poate misca, nu se mai poate hrani, nu poate vorbi. În aceasta stare survine moartea prin infectii respiratorii, urinare sau ale pielii (ecarele de decubit).
20
CAPITOLUL
IV
TRATAMENTUL
Nu exista nici un tratament care sa oprească distrugerea celulelor nervoase ce duce la aparitia acestei afectiuni.
Tratamentul medicamentos: •
s-a bazat pâna în ultimii ani pe antiparkinsonienele de sinteză, care au înlocuit
aproape
total
alcaloizii
de
solanacee
(atropina,
hioscina,
scopolamina). Anticolinergicele de tip: ROMPARKIN, AKINETON, METIXEN la care se adauga L-DOPA (NAXON, MADOPAR, SINEMET) având în vedere că în cursul acestei boli, dopamine (metabolit intermediar al catecolaminelor de la nivelul celebral) scade în nuclei de la baza creierului. Alte medicamente ce se pot administra sunt VIREGIT sau SELEGIN.
Tratamentul chirurgical : • constă în producerea printr-o intervenţie stereotoxică a unei leziuni, fie în partea internă a palidului, fie în nucleul latero-ventral al talamusului. Rezultatul constă în suprimarea tremurăturii şi diminuarea rigidităţii, hipokinezia, nefiind influenţată uneori chiar agravată.
21
Interventia neuro-chirurgicală asupra talamusului duce la ameliorarea rigiditatii si/sau a tremuraturii în special când acestea sunt unilateral (hemiparkinson).
Dieta
echilibrată
este
foarte
importantă
în
cadrul
tratamentului. În perioadele terminale, bolnavul imobilizat la pat trebuie să primească aceleasi ingrijiri ca si bolnavii comatosi.
Tratamentul fizic : •
are o importantă considerabilă. Se va căuta ca bolnavii să-şi conserve cît mai mult timp posibil, toate activităţile profesionale şi extraprofesionale, şi pentru aceasta o psihoterapie de susţinere este adesea utilă.
Tulburătorilor de mers, hipokineziei şi tendinţei de distonie în flexie, trebuie să li se opună metode de reeducare activă şi gimnastică funcţională. Aplicate chiar într-un stadiu foarte avansat al bolii, aceste metode au dat rezultate remarcabile, permiţând bolnavului o anumită autonomie.
22
CAPITOLUL V Prezentarea cazurilor
CAZ I PREZENTAREA PACIENTULUI H.I Date identificare :
Nume -H Prenume - I Varsta
-69 ani
Nationalitate - romana Profesie - inginer mecanic, actualmente pensionar
Data internării : 6 .12. 2010 -SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI Data externării: 18.12.2010 Diagnostic internare: BOALA PARKINSON Motivele internării: hipertonie musculara cu alterarea gravă a mişcării posturii, tulburări echilibru, oboseală marcată, dizartrie, depresie, inapetenţă, constipaţie cronică, risc crescut de accidente, nu poate vorbi, nu se
poate
hrăni. Antecedente personale: nesemnificative Antecedente heredo-colaterale: – fără importantă 23
Situatie familială şi socială: pacientul este căsatorit, a lucrat ca inginer mecanic la o mare uzină, este pensionar, locuieste cu soţia, fostă profesoară, pensionară. Conditii de viata: bune, locuieste cu sotia la bloc, nu fumează, nu consuma alcool, duce o viata echilibrata si in bună armonie. Istoricul bolii: Este diagnosticat cu boala Parkinson de aproximativ 15-20 ani, dispensarizat la cabinetul de neurologie din ambulatoriul de specialitate, unde lunar vine pentru a primi tratamentul medicamentos si i se face evaluarea stării de sănătate. Face tratament continuu, conform prescriptiei, dar simptomele se agravează progresiv: rigiditatea se accentuează tot mai mult, tremuraturile devin violente (scutura patul), pacientul este imobil, nu se poate hrăni, spăla, nu se poate întoarce în pat, întepeneste în ortostatism, nu se poate odihni, manifestă comunicare deficitară (verbal si in scris), incapacitate totală de autoîngrijire si accentuarea stării depresive. Simptome subiective: fata este rigidă, imobilă, încremenită, îngheţată, vorbire neinteligibilă, tremuratură de repaus accentuate, capul si trunchiul sunt aplecate înainte, merge sustinut bilateral, cu pasi mici rigizi, târâiţi, se blochează în mers şi se dezechilibrează. Tegumentele sunt palide, unsuroase (hipersecretie sebacee), prezintă o salivaţie excesivă ca urmare a tulburarilor de deglutiţie, este depresiv. Simptome obiective: TA = 150/90mmHg; puls=80-90p/min; temp.=36,5°C resp.= 15-25r/min; gr.sangv.= AB IV, fără alergii. T= 170 cm ; 24
G=74 kg
Explorări paraclinice: VSH= 16mm/h
(VN=2- 10mm/h)
Hb=11,2 g
(VN=13- 15g)
L= 6500 mmc
(VN=3500- 8000 mmc)
Glicemie= 1g/100 ml
(VN=0,8- 1,1G/100 ml)
Trigliceride=800mg%
(VN= 250- 500mg%)
Uree= 50 mg%
(VN= 20- 40 mg%)
Colesterol= 400 mg%
(VN=150- 280 mg%)
TGO= 30 UI/L
(VN= 15-20 UI/L)
TGP= 26 UI/L
(VN=10- 40 UI/L)
25
NURSING - Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componente biologice, psihologice, sociale, culturale si spirituale ale individului. Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este defapt ţelul profesiei de asistentă medicală.
26
O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esentială fiintei umane pentru a-şi asigura starea de bine, în apararea fizică si mentală.
Articol I.
Ca să-si mentină un echilibru fiziologic si psihologic,
pacientul trebuie să atingă un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale. Independenţa în satisfacerea nevoilor reprezintă atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor (un bun echilibru fiziologic si psihologic) prin acţiuni pe care le îndeplineste individul însusi, fără ajutorul unei alte persoane. Independenţa este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, îndeplinite de persoana însăşi. Dependenţa în satisfacţia nevoilor reprezintă în capacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor astfel încât să fie independent.
Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Probleme de dependenta in satisfacerea nevoiei de a respira: Alterarea vocii Manifestări de dependenţă: 27
Disfonie/ Afonie/ Senzatia de sufocare/Dispnee Manifestări de dependenţă: Ortopnee/ Bradipnee/ Tahipnee/ Tuse/ Hemoptizie/ Mucozităţi Amplitudine modificata/ Hipoventilatie/ Dispnee de tip Cheyene Stockes, Kusmaul/ Zgomote respiratorii/ Cianoza/Obstructia cailor respiratorii Manifestări de dependenţă: Respiratie dificila pe nas/Prezenta unor secretii abundente/ Epistaxis/ Deformări ale nasului/ Stranutul/ Aspiratia pe nas sau sforaitul/ Cornaj/ Tirajul Probleme de dependenta in satisfacerea nevoi de a avea o circulatie buna se manifesta prin circulatie inadecvata, care are sursa de dificultate de ordin fizic (alterarea muschiului cardiac, alterarea peretilor arteriali, alterarea debitului cardiac sau supraincarcarea inimi sau obstructiile arteriale), psihologic (anxietate, stres, situatii de criza, alimentatia, sedentarismul, etc.). Manifestari
de
dependenta:Tegumente
cianotice)/Tahicardie/Bradicardie/Aritmii aritmic,
dicrot/Hipertensiunea
cardiace,
modificate puls
arteriala/Hipotensiunea
(reci,
filiform,
palide,
asimetric,
arteriala/Hipoxia
si
hipoxemia
2. Nevoia de a te alimenta si hidrata
Apar doua probleme de dependentă în cadrul nesatisfaceri acestei nevoi: •
Alimentaţie si hidratare inadecvată prin deficit
Manifestări de dependenţă: Anorexie alimentară/ Disfagie/ Conditia cavitătii bucale (ulceraţii, glosite , carii, gingivite, etc.). / 28
Dificultăti în digestie si malabsorbtie/ Greaţa, vărsături, aerofagie/ Pirozis/ Recurgitare/ Eructare/ Hidratare insuficienţă – cantitati mici/ Dezechilibru fizic (slăbiciune, tegumente si mucoase uscate)/ Gustul şi valoarea alimentelor (obiceiuri greşite) •
Alimentatie inadecvată prin surplus Manifestari de dependenta: Indice ponderal peste 10-15 %/ Greturi, varsaturi/ Bulimie/ Polifagie/
Dificultate de a se alimenta si hidrata/ Dificultate de a urma dieta/. Greturi sau varsaturi/Refuz de a se alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina
Probleme de dependenţă : 1. Eliminare urinara inadecvată: 2. Manifestări de dependenţă : Cantitativa : poliurie/oligurie/anurie 3. Manifestări de dependenţă : Calitativa :Polakiuria/Nicturia/Disuria 4. Alte manifestări: Hematuria/ Albuminuria/ Glicozuria / Hiperstenuria/
Hipostenuria/ Izostenuria/ Urina tulbure/ Retenţia de urina (ischiuria)/ Glob vezical/ Ischiuria paradoxala/ Polakiuria/ - Incontinenţă urinară si de materii fecale. Probleme de dependentă :
Enurezis
Incontinenţă urinară şi materii fecale
- Diareea Manifestări de dependenţă: 29
frecvenţa, consistenţa, cantitate, culoare, miros, aspect,
crampe, colica, durere locală, semne de deshidratare
- Constipaţia Manifestări de dependenţă : -
frecvenţa, orar cantitate, consistenţă, formă, culoare,
-
crampe,
meteorism,
flatulenţă,
tenesme,
fecalom,
anorexie, cefalee, iritabilitate. - Vărsăturile Se urmăreşte: frecvenţa, orarul, cantitatea, conţinutul, culoarea, mirosul, forţa de proiectie si simptomele ce o însotesc (dureri, cefalee, greaţă, transpiraţii) Pot fi: Ocazionale/ Frecvente/ Incoercibile - Menstra - Diaforeza (transpiratii abundente) Se manifesta în funcţie de orar, cantitate, miros, dupa localizare poate fi:
Generalizată
Localizată
- Expectoratia Manifestari de dependenta, în functie de:
Culoare
Miros
Consistenta
Forma sputei, Aspect, Cantitate 30
4 .Nevoia de a se misca şi a avea o postura bună
Probleme de dependenţă :
Imobilitate
Manifestări de dependenţă : Absenţa sau diminuarea miscărilor/ Atonie, musculară, atrofie, hipertrofie musculara/ Escare de decubit/ Contractura musculara/ Râs sardonic (in tetanie)/ Anchiloza/ Crampe/ Diminuarea interesului pentru miscare.
Hiperactivitate :
Manifestari de dependenţă : Vorbire caracteristică/ Reactie la toti stimuli/ Spasme, ticuri, manie, euforie/ Miscări caracteristice.
Necoordonarea miscarilor
Tulburări prin lipsa sau diminuarea miscărilor normale (ataxie, convulsii, tremuraturi, tulburari de mers, etc.)
Postura inadecvată
Manifestari de dependenta : Oboseala musculara/ deformări ale coloanei vertebrale/ deformări ale soldului/ poziţii inadecvate date de boală/ dificultate în schimbarea poziţiei/ torticolis/ bătături
Circulaţie inadecvată
5. Nevoia de a dormi si a se odihni 31
Probleme de dependenţă :
Insomnia
Vorbim de somn perturbat: - initial/- insomnie terminala Tipuri de insomnie :
- Insomnie dormiţională ; - Insomnie predormiţională ; - Insomnie postdormiţională ;
Manifestări de dependenţă : - Aţipiri în timpul zilei/ Coşmaruri/ Somnambulism/ Apatie/ Pavor nocturn/ Nelinişte/ Confuzia/ Iritabilitate/ - Sentiment de tristeţe, depresie/ Concentrare scăzută, oboseală
Hipersomnia
Manifestări de dependenţă :
- somn modificat ; - somnolenţă ; - letargie ; - narcolopsie ; - oboseală ;
Disconfort
Manifestari de dependenţă : - iritabilitate ;
- stare de disconfort ;
-diaforeza ; - dureri musculare ; 32
Dificultate sau incapacitate de a dormi
6. Nevoia de a se îmbrăca, de a se dezbraca
Manifestări: Dificultate sau incapacitatea de a se îmbraca si a se dezbrăca - Dezinteres fată de tinuta- stare de apatie ; - Dezinteres sau refuz faţă de a se îmbraca/ dezbraca ; - Alegere neadecvată de îmbrăcăminte/Dezbracare continua ;
7. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele Probleme de dependenţă : Carenţă de igienă la nivelul: - părului/ unghiilor/ nas/ cavitate bucală/ piele/ deprinderi igienice •
Alterarea tegumentelor si a fanerelor
- eritem ,acne , hemoroizi , excoriaţii
, furunculul ,ulcere varicoase
,
cruste ,inpetigo ,alopecia ,vezicule ,vitiligo ,pustule, ulceraţii ,papule ,escare , fisuri ,edeme ,descuamaţii ,varice •
Dezinteres faţă de igienă
•
Dezinteres de a urma prescriptiile de igienă
•
Alterarea mucoaselor 33
8. Nevoia de a mentine temperatura corpului la limite normale
Probleme de dependenţă :
Hipertermia
Manifestari de dependenţă : frisoane/ subfebrilitate/ sindrom febril/ Piele rosie, umedă, caldă Tipuri de curbe febrile : Febra intermitentă ; Febra continuă ;Febra remitentă ; Febra recurentă; Febra ondulată
Hipotermia
Manifestari de dependenta : -hipotensiune arterială/ cianoză /eritem/ edeme/oboseală/tulburări de vorbire/somnolenţă/ degerături/
9.Nevoia de a evita pericolele
Probleme de dependenta:
Vulnerabilitate în faţa pericolelor
Manifestari de dependenţă : o
Risc de accidente, răniri, căderi ;
o
Risc de infecţii ;
o
Risc de imbolnăvire, fatigabilitate, surmenaj ;
o
Comportament agresiv sau depresiv ;
34
11.Nevoia de a comunica
Probleme de dependenta: Comunicare ineficienţă la nivel senzorial si motor Manifestari de dependenţă : •
Tulburări
senzoriale
(cecitate,
anosmie,
hipoestezie,hiperestezie,
surditate) •
Tulburări motorii (pareze, paralizi, )
•
Tulburări de limbaj (afazie, dizartrie,bâlbâială, dislalia, mutism)
•
Reacţii afective - insuficienţă sau exces senzorial (neliniste, inactivitate, anxietate, halucinatii, izolare)
Comunicare ineficientă la nivel intelectual Manifestari de dependenţă : o
Dificultate de a-şi aminti evenimente (amnezie)
o
Dificultate de a face o judecata, vorbire incoerentă
o Comportament neadecvat o Confuzie, obnubilare
Comunicare ineficienta la nivel afectiv -(agresivitate,
devalorizare,
apatie,
egocentrism,
fobie,
agorafobie,
claustrofobie, nozofobie, euforie, delir, idei de suicid, halucinatii, etc.) - Confuzie/Singurătate/Atingerea integritatii funcţiei si rolului sexual -Izolare socială/Perturbarea comunicării familiale 11.Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia 35
Probleme de dependenţă: Culpabilitate Manifestări de dependenţă: - Sentiment de vinovăţie/Depresie; -Anxietate/Tegumente reci si umede, respiraţie accelerate; -Frustrare; Manifestări de dependenţă: Sentiment de pierdere, de inutilitate/ Supunerea la un regim/ Incapacitate de a exercita practica religioasa/ Tulburări de gândire/ Ignoranta fata de sensul propriei sale existente/ Dificultate de a actiona dupa credintele si valorile sale/ Dificultate de a participa la activitati religioase; Neliniste fata de semnificatia propriei existente
12.Nevoia de a fi ocupat si util
Probleme de dependenta:
Devalorizarea
Manifestări de dependenţă : Sentiment de inferioritate, descurajarea, incapacitate de a trece unele dificultăţi, somnolenţa, agresivitate, diminuarea motivatiei
Neputinţa
Manifestari de dependenta : Conflict personal, eşec professional 36
Dificultate in luarea deciziilor Retragere, resumarea Fatigabilitate Agasare, lipsa de ambitie, oboseala Dificultate de a se realiza Dificultate de a-si asuma roluri sociale
13.Nevoia de a te recrea
Probleme de dependenta: -
Neplăcerea de a efectua activităţi recreative ; Dificultatea de a îndeplini activitaţi recreative ; Refuz de a îndeplini activitati recreative ;
Manifestari de dependenţă : o Inactivitate o Plictiseala o Tristete
14.Nevoia de a invaţa cum să-ti păstrezi sănătatea Probleme de dependenţă: - Ignoranţa 37
- Dificultate de a invaţa - Cunoştiinţe insuficiente
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE BOLNAVULUI H.I Nr curent
Nevoia fundamentala
Manifestari
de Sursa de dificultate
dependenta 1
Nevoia de a respira si Sialoree
Hipersalivatie
de a avea o buna circulatie 2
Nevoia de a bea si de Alimentatie
si Tremuraturi
ale
a manca
hidratare prin deficit
membrelor superioare
3
Nevoia de a elimina
Incotinenta urinara
Relaxare sfincteriana
4
Nevoia de a se misca Restrictie in miscare
Rigiditate musculara
si de a avea o buna postura
5
Nevoia de a dormi si Insomnie
In
decubit
dorsal
a se odihni
capul ramane ridicat de pe perna/”perna psihica”
6
Nevoia imbraca dezbraca
de
a
se Dificultate de a se Diminuarea mobilitatii
si
a
se imbraca dezbraca
necoordonarea miscarilor
active
voluntare
38
7
Nevoia de a mentine Racirea
Vasoconstrictie
temperatura corpului extremitatilor
periferica
in limite normale 8
Nevoia
de
a
fi Dificultate
curat;ingrijit . 9
Nevoia
de
in Imposilitatea
autoingrijire a
evita Risc
pericolele
de
unei
bune igiene corporale
accidente Tremuraturi
casnice
;necoordonarea miscarilor
10
Nevoia de a comunica Comunicare ineficienta
Anxietate la
nivel
afectiv 11
Nevoia de a actiona Frustare conform
Neacceptarea bolii
propiilor
convingeri si valori,de a practica religia
12
Nevoia
de
a
fi Diminuarea
Depresie
preocupat in vederea motivitatii;interesurealizarii
13
Nevoia recreea
lui
de
a
se Dificultate de a se Vorbire angaja
intr
o monotona;dizartrie
activitate recreativa 14
Nevoia de a invata Cunostinte cum sa –ti pastrezi insuficiente sanatatea
Lipsa de interes despre
boala
39
Plan de ingrijire
Obiective pentru pacient
•
să se străduiască să-şi amelioreze mobilitatea fizică
•
să-şi controleze parţial coordonarea mişcărilor
•
să ştie să preîntâmpine accentuarea posturii inadecvate
•
să-şi câştige şi să-şi păstreze, pe cât posibil, autonomia în
autoîngrijire •
să exprime sentimente pozitive
•
să-şi păstreze capacitatea de vorbire
•
să nu rănească
•
să nu prezinte depresie, să-şi exprime interesul pentru activităţi
zilnice
Intervenţiile asistentei Planifică : •
program zilnic de exerciţii fizice, care cresc forţa musculară,
atenuează rigitatea musculară şi menţin funcţionalitatea articulaţiilor •
mersul, înotul, grădinăritul, bicicleta ergonomică
•
exerciţii de extensie şi flexie a membrelor; de rotaţie a trunchiului,
asociate cu mişcarea braţelor (exerciţii active şi pasive) •
exerciţii de relaxare generală, asociate cu exerciţii de respiraţie
•
exerciţii posturale.
Asistenta sfătuieşte pacientul: 40
• să meargă ţinându-se drept, asigurându-şi o bază de susţinere mai mare (mersul cu picioarele îndepărtate la 25 cm) • să facă exerciţii de mers în ritm de muzică • să forţeze balansarea membrelor superioare şi să-şi ridice picioarele în timpul mersului • să facă paşi mari, să calce mai întâi cu călcâiul pe sol şi apoi cu degetele • să-şi ţină mâinile la spate, când se plimbă (îl ajută să-şi menţină poziţia verticală a coloanei şi previne căderea rigidă a braţelor lateral). • în perioadele de odihnă, să se culce pe un pat tare, fără pernă, sau în
poziţie
de
decubit
ventral
(aceste
poziţii
pot
ajuta
la
preîntâmpinarea aplecării coloanei în faţă)
• când este aşezat în fotoliu, să-şi sprijine braţele pe fotoliu, putânduşi, astfel, controla tremurul mâinilor şi al braţelor. Pentru câştigarea şi păstrarea autonomiei în autoîngrijire : •
să folosească îmbrăcăminte fără nasturi, încălţăminte fără şireturi,
lingură mai adâncă pentru supă, carne tăiată mărunt, cana cu cioc. Pentru a evita căderile • în locuinţă se recomandă parchet nelustruit, fără carpete, linoleum antiderapant, W.C.-uri mai înalte, balustrade de sprijin • înainte de a se ridica din pat, să stea aşezat câteva momente pe marginea patului . Pentru a-şi păstra capacitatea de a vorbi, să facă exerciţii de vorbire. Pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective, se planifică: • program de activităţi zilnice (să lucreze cât mai mult posibil) • obiective realiste • discuţii cu membrii familiei pentru a găsi metodele care să-i asigure pacientului o viaţă normală şi sprijin psihologic.
41
Plan de îngrijire –pacient H.I. Diagnostic
Obiective
Interventii
Evaluare
Tulburari ale
Realizarea unei
Recomand si ajut
Obiectiv realizat
circulatiei datorita
bune mobilitatii
pacientul sa
nursing
rigiditatii
mearga cu cadrul
musculare
de sustinere largita pentru a preveni eventualele traumatisme ii explic cum sa si coordoneze miscarile la trecerea peste obstacole
Alimentatie
Pacientul sa fie
Ajut pacientul sa
ineficienta prin
alimentat si
se hraneasca sau
deficit datorita
echilibrat hidro-
in imposibilitate il
imposibilitatii
electrolitic
hranesc cu
alimentelor pe
alimente usor
cale bucala
digerabile cu un
Obiectiv realizat
grad crescut de vitamine Institui perfuzii cu glucoza si solutii electrolitice (la indicatia medicului)
Comunicare
Pacietul trebuie
Asigur un mediu
Obiectiv realizat 42
ineficienta
sa fie linistit sa
linistit placut ii
datorita anxietatii
colaboreze
explic pacientului ca trebuie sa colaboreze si sa comunice cu cadrele medicale si cu cei din jurul
Pacientul comunica si colaboreaza cu echipa medical si cu cei din jur
sau Administrez medicamente sedative anxiolitice la indicatia medicului si respect concentratia si doza recomandata
Evaluare la sfârsit: -pacientul respecta tratamentul , nu acuza efecte secundare -mobilitate si postura ameliorate -manifesta confort fizic si psihic -pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii -este echilibrat hidro-electrolitic -are tonus psihic echilibrat -nu a facut complicatii 43
-comunicare eficienta la nivel afectiv -a invatat cum sa respecte tratamentul medicamentos si recuperator
CAZ II Prezentarea pacientului C.V
Date de identificare:
Nume: C Prenume: V Vârsta: 73 ani Sex: masculin Naţionalitate: română Domiciliu: Focsani Profesie: lucrător commercial
Data internării: 15.03.2010 – SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI Data externării: 26.03.2010
Diagnostic de internare: BOALA PARKINSON Motivele internării: rigiditate musculara cu alterarea mişcării posturii, oboseală marcată, inapetenţă, scădere marcată în greutate, deteriorare psihicâ, incapacitate de autoîngrijire, tremurătura de repaus. Antecedente
personale:
meningoecenfalită
la
varsta
de
22
ani
(anamnestic) Antecedente heredo-colaterale : nesemnificative 44
Situaţie familială si socială: casatorit, ambii pensionari, locuiesc la casă, toate utilităţile, sunt ajutaţi de cele doua fiice.
Conditii de viata: fumator pana la 10 tigarete pe zi, bine îngrijit de familie
Istoricul bolii: suferă de aceasta maladie de aproximativ 15 ani. Face tratament permanent cu antiparkinsoniene, anticolinergice, miorelaxante şi tranchilizante. În ultimii ani a neglijat miscarea, exercitiile de postură, activităţile recreative, motiv pentru care boala a evoluat. Pacientul este aproape “blocat”, prezinta depresie, anorexie, scădere în greutate, dificultăţi majore de autoîngrijire. Internarea prezentă este datorată de accentuarea simptomatologiei, evaluarea starii de sanatate si ajustarea schemei de tratament. Simptome subiective: pacient cu privire fixă, faţă rigidă, imobilă, încremenită, vorbire lentă, monotonă, nearticulată, mers dificil, spastic, cu paşi mici, târâiti, fara acompaniamentul membrelor superioare, trunchiul si capul cu uşoară aplecare înainte (fuge dupa centrul de greutate), tremurătura intensă la nivelul membrelor superioare şi inferioare, depresie, idei pesimiste. Simptome obiective: - TA= 160/90 mmHg; - puls= 68p/min; - temp= 36,2 ° C; - resp.= 18r/min; - gr.sang.= 0 I; nu prezintă alergii. Explorări paraclinice: - L= 3800/mmc
(VN= 3500 – 8000/mmc) 45
- Hb = 11 gr %
(VN = 13 – 15 gr %)
- Ht = 38 gr%
(VN = 32 – 40 gr%)
- Colesterol = 600 mg
(VN = 150 – 280 mg)
- Glicemie = 120 mg/l
(VN = 0.8 – 1,1g / 000)
- Uree = 40 mg%
(VN = 20 -40 mg)
- TGO = 26 UI/l
(VN = 15 -20 UI/L)
- TGP = 62 UI/L
(VN = 10 -40 UI/L)
Plan de ingrijire –pacient C.V. 24.03.2010
Diagnostic
Obiective
Interventii
Evaluare
Tulburari ale
Realizarea unei
Recomand si ajut
Obiectiv realizatt
circulatiei datorita
bune mobilitatii
pacientul sa
nursing
rigiditatii
meraga cu cadrul
musculare
de sustinere largita pentru a preveni eventualele traumatisme ii explic cum sa si coordoneze miscarile la trecerea peste obstacole recomand un program de miscari si exercitii 46
postural, combinand miscari pasive, active in vederea prevenirii contracturilor si deformarilor articulare si pastrarii unui grad minim de independenta in miscare si postura Alimentatie
Pacientul sa fie
Ajut pacientul sa Obiectiv realizat
ineficienta prin
alimentat si
se hraneasca sau
deficit datorita
echilibrat hidro-
in imposibilitate il
imposibilitatii
electrolitic
hranesc
cu
alimentelor pe
alimente
usor
cale bucala
digerabile cu un grad crescut de vitamine-ajut
sa-
si faca baia zilnica si ii ofer materiile necesare, lenjerie de
pat
si
corp
curate -ajut pacientul sasi picioarele,
spele sa-si
taie unghiile, sa se imbrace, sa-si igienizeze
47
cavitatea bucala -il
stimulez
sa
manifeste interes pentru fizic
aspectul sis
a-si
schimbe atitudinea fata de ingrijirile igienice
Institui perfuzii cu glucoza si solutii electrolitice (la indicatia medicului)
Comunicare
Pacietul trebuie
Asigur un mediu
ineficienta
sa fie linistit sa
linistit placut ii
datorita anxietatii
colaboreze
explic pacientului ca trebuie sa colaboreze sis a comunice cu cadrele medicale
Obiectiv realizat Pacientul comunica si colaboreaza cu echipa medical si cu cei din jur
si cu cei din jurul sau Administrez medicamente sedative anxiolitice VIREGYT 3 cp/zi; NAKOM
3
cp/zi; 48
ROMPARKIN
3
cp/zi;DIAZEPAM 10 mg -1 cp./zi la indicatia medicului si respect concentratia si doza recomandata Risc de autolezare Pacientul
sa
fie Asigur
protejat si insotit si la
siguranta Obiectiv realizat insotirea
examinarile pacientului
medicale
Evaluare la sfârşit: -mobilitatea şi postura ameliorate -pacientul se deplaseaza singur nesustinut -isi coordonează parţial coordonarea miscărilor -pacientul şi-a ameliorat starea afectivă -nu a suferit accidentări, răniri -nu a facut complicaţii -pacientul a acumulat cunostintele si deprinderile noi privind ingrijirile pentru pastrarea sanatatii
49
CAZ III PREZENTAREA PACIENTULUI D.V Date de identificare:
Nume: D Prenume : V Varsta: 61 ani Sex: masculin Nationalitate: română Domiciliu : Focsani Profesia: mecanic auto
Data internării: 22.01.2010 SECTIA NEUROLOGIE FOCSANI 50
Data externării: 31.01.2010 Diagnostic internare: BOALA PARKINSON Motivele internării: rigiditate musculara cu dificultate in deplasare si postura, vorbire lentă, mişcări lente, tremurătura la degetele mâinilor, moderată sub tratament. Antecedente personale : neogastric operat in 1985 Antecedente heredo - colaterale: nesemnificativ Situaţie familială şi socială: pensionat pe caz de boală. Locuieste cu sotia într-un apartament cu două camere. Sotia pensionară.
Conditii de viaţa: bune, nu fumează, nu consumă alcool. Are un regim de viata echilibrat.
Istoricul bolii: În urmă cu doi ani, constată instalarea unei oboseli musculare, nejustificative, încetinirea miscărilor si tulburări de coordonare a mişcărilor, o inţepenire a membrelor care devin mai puţin îndemânatice. Se prezintă la neurolog, care îl trimite în clinică pentru investigaţii şi conduită terapeutică. În ianuarie 2007 se internează în clinica de neurologie din Focşani, unde in urma investigaţiilor este diagnosticat cu boala Parkinson si se stabileşte un tratament cu REQUIP 3 mg/zi, MADOPAR de 250 mg x 3 /zi si ROMPARKIN 3 cp/zi. Internarea actuală este motivată de o evoluţie rapidă a simptomatologiei parkinsoniene sub tratament.
Simptome subiective: 51
- pacient iritat, nemultumit, cu fata rigida, fara miscari ale mimicii, vorbire lenta, miscari lente, greoaie, putin ample, fara balansul membrelor superioare, tremuratura de repaus, evidenta la nivelul extremitatilor membrelor, paliditate, astenie marcata.
- TA= 130/70 mmHg; - puls= 72p/min; - temp= 36,5°C; - resp= 20r/min; - gr.sang.= AB IV;nu prezinta alergii; - T= 180 cm; - G= 86 kg. Explorări paraclinice: Hb= 10gr %
(VN= 13- 15 gr % )
HT= 28 mg % Trombocite= 210 000/mmc
(VN= 15 000- 350 000/mmc)
VSH= 16 mm/h
(VN= 2- 10 mm/h)
Glicemie= 100 mg%
(VN= 80- 100 mg/%)
Colesterol= 500 mg%
(VN=150-250mg/%)
Uree= 40 UI/L
(VN= 20- 40 UI/L)
TGO= 20 UI/L
(VN= 12- 20 UI/L)
TGP= 18 UI/L
(VN= 14- 22 UI/L)
Rx.pulmonar: hiluri ingroşate (raceli repetate) 52
EKG: morfologie normală
Plan de îngrijire –pacient D. V 24.01.2010
Diagnostic
Obiective
Interventii
Evaluare
Tulburari ale
Realizarea unei
Recomand si ajut Obiectiv realizatt
circulatiei datorita
bune mobilitatii
pacientul
nursing
sa
rigiditatii
mearga cu cadrul
musculare
de
Igiena deficitara
O buna igiena
sustinere
largita
pentru
a
preveni eventualele traumatisme
ii
explic cum sa si coordoneze miscarile trecerea
la peste
obstacole efectuez masaj al membrelor toracelui
si asigur
confortul fizic si psihic sa mearga cu
mainile
spate
la
pentru
corectarea posturii, tinutei. -efectuarea toaletei:
covor
antiderapant, baie 53
si in cada, statul pe scaun la dus, la
chiuveta,
inaltarea scaunului
de
la
toaleta.
Alimentatie
Pacientul sa fie
Ajut pacientul sa
ineficienta prin
alimentat si
se hraneasca sau
deficit datorita
echilibrat hidro-
in imposibilitate il
imposibilitatii
electrolitic
hranesc cu
alimentelor pe
alimente usor
cale bucala
digerabile cu un
Obiectiv realizat
grad crescut de vitamine dieta bogata in fibre, celuloza, vitamine, minerale, proteine, saraca in lipide, glucoza. Servirea mesei la ore regulate, in liniste cu inghitituri mici, lente, hidratare corespunzatoare Institui perfuzii cu glucoza si solutii electrolitice (la indicatia 54
medicului)
Comunicare
Pacietul trebuie
Asigur un mediu
ineficienta
sa fie linistit sa
linistit placut ii
datorita anxietatii
colaboreze
explic pacientului ca trebuie sa colaboreze si sa comunice cu cadrele medicale
Obiectiv realizat Pacientul comunica si colaboreaza cu echipa medical si cu cei din jur
si cu cei din jurul sau-constientizez pacientul asupra importantei mentinerii curate a tegumentelor si fanerelor, pentru prevenirea imbolnavirilor, pentru respectarea de sine si pastrarea relatiilor interumane.
Administrez medicamente sedative Diazepam 1tb. anxiolitice la indicatia medicului si 55
respect concentratia si doza recomandata Risc de autolezare Pacientul
sa
fie Asigur
protejat
siguranta Obiectiv realizat
si
insotirea
pacientului
-la
examinarile medicale
Evaluare -mobilitate si postura ameliorate -pacientul se deplaseaza singur sustinut de balustrade sectiei -isi coordoneaza partial coordonarea miscarilor -depresia a fost combatuta prin medicatie si incurajarea pacientului prin activitati recreative si intalnirea cu alti pacienti cu un tonus pshic mai bun -pacientul prezinta tegumente si mucoase curate -prezinta respect fata de sine si interes pentru ingrijirea igienica;nu prezinta sursa de infectie nosocomiala -pacientul manifesta o ameliorare psihica, optimista -manifesta interes pentru adaptarea la situatia data -pacientul este ameliorat din punct de vedere al mobilitatii si posturii -este echilibrat hidro-electrolitic -are tonus psihic echilibrat -nu a facut complicatii
56
Concluzii desprinse din caracteristicile de ingrijire a celor trei bolnavi
Cazul I H.I., 69 ani, inginer de profesie, actualmente pensionar, s-a internat intr-o stare avansată de decompensare parkinsoniană, aproape blocat, rigid, faţa incremenită, cu alterarea gravă a miscării si posturii, cu tremuratura accentuate, adevarate crize de “zgaltaire”, deshidratat cu piele unsuroasă, hipersalivatie, dureri musculare si articulare, alterarea respectului de sine şi o accentuată stare depresivă. Interventiile au fost complexe, laborioase si au necesitat multă rabdare si timp, dar in final fenomenele s-au ameliorat, pacientul fiind reechilibrat fizic si psihic, tratamentul s-a reconsiderat. Atât pacientul cât şi familia au primit cunoştinte noi privind îngrijirile acordate bolnavului suferind de Parkinson.
Cazul II
C.V., 73 ani, s-a internat pentru alterarea accentuata posturii,
vorbirii,
nutriţiei
si
psihicului,
pierderea
a mobilitatii,
respectului
de
sine,
devalorizarea si scăderea interesului pentru păstrarea sanatatii. L-am ajutat să-şi satisfacă nevoile de care era dependent si am insistat în ameliorarea starii afective. L-am încurajat, am reliefat aptitudinile si realizarile pacientului
inainte
de
imbolnavire,
am
constientizat
pacientul
asupra
responsabilităţii privind sănătatea.
57
Cazul III
D.V., 61 ani, cu o veche suferinta digestivă, s-a internat pentru fenomene parkinsoniene
accentuate
sub
tratament,
în
vederea
reconsiderarii
tratamentului. Pe langa rigiditate musculara, vorbire sacadată, pacientul prezinta o stare afectată, reprezentată prin iritabilitate, nemultumire, discomfort. L-am ajutat în satisfacerea nevoilor de care era dependent,
l-am
încurajat si i-am furnizat cunostinte importante legate de tratamentul recuperator. Pacientul a recepţionat mai greu, dar a colaborat. Pacientii ingrijiti au avut acelasi diagnostic, dar cu probleme
si
reactivitate fizica si psihica diferite. Am aplicat îngrijiri individualizate pe persoana şi rezultatele au fost cele asteptate.
58
CAPITOLUL VI ANEXE EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE
Injecţia intramusculară – constituie introducerea unor soluţii izotonice, uleioase sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă. Scop : introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase. Locuri de elecţie - regiunea supero-externă fesieră, deasupra marelui trochanter; faţa supero-externă a coapsei în treimea mijlocie, faţa externă a braţului în muşchiul deltoid. Materiale necesare: - Tăviţă renală - Casoletă cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool - Seringi de unică folosinţă de mărime corespunzătoare cantităţii substanţei de administrat - 2 – 3 ace de unică folosinţă - fiole cu solutia medicamentoasa Acul folosit pentru injectia intramusculara are o lungime intre 4-8cm si diametrul cuprins intre 7-10 pana la 10-10 cu bizon lung
Tehnica: 59
•
asistenta îşi spală mâinile cu apa si sapun
•
pregătirea psihică si fizica a bolnavului
•
se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie sezândă sau în picioare
•
se dezinfectează locul injectiei cu un tampon de vata cu alcool medicinal
•
se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea linistit
•
se înţeapă perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la
seringă •
se verifică poziţia acului prin aspirare
•
se injectează lent soluţia medicamentoasa
•
se retrage brusc acul cu seringa şi se maseaza locul injectat cu un tampon de vata
cu alcool pentru a activa circulatia favorizand rezortia •
după injecţie bolnavul se aşează în poziţie comodă, râmânând în repaus fizic 5-10
minute.
Incidente şi accidente:
•
durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
•
paralizie prin lezarea nervului sciatic
•
hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului- extragerea acului pe cale
chirurgicala, supuraţia septică •
embolie, prin injectarea accidentală într-un vas de sânge a unei substante uleioase
sau în suspensie
DE ŞTIUT !!! •
poziţia acului se controlează, în cazul soluţiilor colorate, prin detaşarea seringii
de la ac, după introducerea acului în masa musculară •
infiltraţia dureroasă a muşchilor se previne prin alterarea locurilor injecţiilor.
60
INJECŢIA INTRAVENOASĂ Injecţiea intravenoasă – introducerea unei soluţii medicamentoase în ciculaţia venoasă. Pe această cale se introduc soluţii izotonice sau hipertonice (care nu sunt caustice pentru tesutul muscular sau subcutanat). Nu se introduc soluţii uleioase – produc embolii gazoase şi consecutiv moartea. Injecţia intravenoasă se efectuează prin puncţia venoasă şi injectarea medicamentului intravenos. Locul de elecţie – venele de la plica cotului. − venele antebratului − venele de pe fata dorsala a mainii − venele epicraniene Materiale necesare: •
fiole, flacoane cu substanţe de administrat
•
1-2 seringi de unică folosinţă (sterile) cu o capacitate in functie de cantitatea de
solutie medicamentoasa •
tampon de vata cu alcool medicinal
•
ac gros pentru aspiratia solutiilor si altul pentru injectare
•
garou.
Tehnica : •
asistenta îşi spală mâinile cu apa si sapun
•
se aşează bolnavul în decubit dorsal, cu braţul în extensie, pe o mică pernă
protejată de muşama, aleză sau prosop •
aplicam garoul
•
alegem locul pentru punctie
•
dezinfectam cu vata si alcool locul de electie si punctionam vena
•
se controlează dacă acul este în venă 61
•
se îndepărtează usor cu mana stanga garoul
•
se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte se
apasă pe piston • se verifică, periodic, dacă acul este în venă, prin aspirare • se retrage brusc acul, când injecţia s-a terminat, la locul puncţiei se aplică tamponul
îmbibat in alcool, compresiv pentru hemostaza •
se menţine compresiunea la locul puncţiei câteva minute de catre bolnav
•
se supraveghează în continuare starea generală .
Incidente şi accidente: •
injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor,
durere •
flebagita produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante
•
valuri de caldură, senzaţia de uscăciune în faringe
•
hematom prin străpungerea venei sau retragerea acului fara a indeparta garoul
•
ameţeli, lipotomie, colaps.
Intervenţii: •
injectarea lentă
•
se întrerupe injecţia
•
se anunţă medicul
DE ŞTIUT!!! •
în timpul injectării se va supraveghea locul puncţiei si starea generală(respiraţia,
culoarea feţei) •
vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puţin 24 de ore, de aceea nu se
vor repeta injecţiile in acea venă în intervale scurte •
dacă pacientul are o singură venă accesibilă şi injecţiile trebuie să se repete,
punctiile se vor face întotdeauna mai central faţă de cele anterioare 62
DE EVITAT!!! •
încercările de a pătrunde în venă după formarea hematomului, pentru ca aceasta,
prin volumul său, deplasează traiectul obişnuit al venei
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE
IONOGRAMA –apreciază funcţia renală de menţinere constantă a concentraţiei de ioni Metode de recoltare: •
Bolnavul nu mănâncă înainte.
•
Se recoltează prin puncţie venoasă 5 ml de sânge simplu.
GLICEMIE Metoda de recoltare: •
Prin puncţie venoasă pe clorura de natriu cu 2-3ml de sânge
EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA •
urmăreşte alterarea integrităţii hepato-celulare.
•
În acest scop se recoltează TGP(transominaza gutamico-prinvica)
•
se recoltează 2-3 ml sânge simplu prin puncţie venoasă.
BILURUBINA Metode de recoltare : prin puncţie venoasă sânge simplu 2ml VN: BILT-0,7-1mg% 63
BILD-0-0,25mg% CREATININA Metoda de recoltare : dimineaţa pe nemâncate prin puncţie venoasă 2-3 ml sânge VN-0,5-1,2mg%
TESTE DE COAGULARE TIMP QUITICK Metoda de recoltare -
sânge venos 4,5 ml 0,5 oxalat dee Na
VN 12-16 sec. TIMP HOWEL Metoda de recoltare – sânge venos 4,5 ml;0,5 oxalat de Na VN 60 –120 minute
Administrarea medicamentelor solide pe cale orală
Definiţie
–
calea
orală
este
calea
naturală
de
administrare
a
medicamentelor, acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului subţire sau gros. Scop :Obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor: efecte locale: - favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive protejează mucoasa gastrointestinală înlocuieşte fermenţii digestivi,secreţia gastică în cazul lipsei acestora dezinfectează tubul digestiv 64
- efecte generale: - medicamentele administrate pe cale orală se resorb la nivelul mucoasei digestive,pătrund
în
sânge
şi
apoi
acţionează
asupra
unor organe sisteme,aparate (antibiotice, vasodilatatoare si sedative) . Administrarea medicamentelor solide: tabletele, drajeurile se aşează pe limba pacientului şi se înghit ca atare. Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se aşează sub limbă. granulele se măsoară cu linguriţa pulberile divizate în casete amilacee, se înmoaie înainte caseta în apă şi se aşează pe limbă pentu a fi înghiţită. pulberile nedivizate se dozează cu linguriţa sau cu vârful de cuţit.
65
Tomograf
Tomografie (evoluţie boală)
66
BIBLIOGRAFIE 1.Voiculescu I.C. Petricu I.C. 2.Pendefunda Ghe.
–Anatomia si fiziologia omului Ed.Medicala
Bucuresti 1971
–Semiologie neurologie, Ec.Contact international Bucuresti 1992
3.Cezar I.
-Compendiu de neurologie, Ed.Medicala 1997
4..Chiru F.
-Neurologie, Ghid practice,Ed.Cisou 1998
5.Titirca L.
-Ghid nursing,Ed.Viata medicala romaneasca Bucuresti 1997
6.Titirca L.
-Manual de ingrijiri special acordate pacientilor de Asistenti medicali,Ed.Medicala romaneasca 67
Bucuresti 1998 7.Henderson V.
–Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, 1991
8.Serbanescu T.
–Neurologie, psihiatrie, endocrinologie, Ed.Medicala –ed.a 2-a Bucuresti 1997
9.Titirca L.
-Nursing- Tehnici de evaluare si ingrijire a nevoilor fundamentale
10.Vuzitas Ghe. Anghelescu A. 11.F.O.521/2010
–Neurologie si psihiatrie –Manual- Societatea Stiinta si Tehnica,Bucuresti 1996 - SPITALUL NEUROLOGIE Focsani
12.F.O.16/2010
- SPITALUL NEUROLOGIE Focsani
13.F.O.29/2010
-SPITALUL NEUROLOGIE Focsani
68
