Rolul asistentei in ingrijirea bolnavilor cu boala ParkinsonFull description
Full description
Boala ParkinsonFull description
Recuperare kineticaFull description
neurologie - AMGFull description
proiect
lucrare - Ionelia
Plan de Ingrijire Pentru Un Pacient Cu Boala ParkinsonFull description
Full description
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT
.
neuroFull description
Full description
h
referat
Lucrare licenta asistenta medicala generala
chist hidatic
Full description
1
ARGUMENTUL MOTTO: “Organismul uman este un sistem cibernetic.” (Norbet Wiener)
JAMES PA!"NSON a #escris boala Par$inson %n &'& sub #enumirea #e “Paraliie agitat*”+ boal* ce,i -oart* numele i care este mai /rec0ent* la b*rba1i+ #u-* 02rsta #e 34,54 #e ani+ a02n# o e0olu1ie lent*+ -rogresi0*. 6oala 6oala este este o reac1i reac1iee a organ organism ismul ului ui /a1* /a1* #e /actor /actorii noci0 noci0ii #e materi materii.i. estab estabili ilirea rea com-let* a bolna0ului nu -oate /i conce-ut*+ #ec2t -rin %n#e-*rtarea cauelor care au #eterminat, o+a#ic* acelor caue care se #atorea* me#iului %ncon7ur*tor. %ncon7ur*tor. 8n cu02nt cal# #e l*muriri i %mb*rb*tarea toto#at* a bolna0ului #e c*tre me#ic si asistent*+ #au /or1e noi organismului %n lu-ta sa cu boala+ #u-* cum un cu02nt nec9ibuit+ care i, ar #istruge s-eran1a %n 0in#ecare+ -oate sca#ea -uterea organismului i %nr*uta1i cursul 0ie1ii.
2
ISTORIC
Par$insonul este o boal* cunoscut* %nc* #in antic9itate. Acesta este #enumit %n sistemul me#ical in#ian antic al Aur0e#a Aur0e#a sub numele #e !am-a0ata. ;n literatura me#ical* #e -araliia agitant*> %n anul &5. ;n tim-urile mo#erne+ boala Par$inson a /ost recunoscut* -entru -rima #at* o/icial #e James Par$inson %n >Eseu #es-re -araliia agitant*>+ care a /ost -ublicat %n &'&. Par$inson (&55,&'?3) a /ost un me#ic #e la @on#ra+ care a obser0at ceea ce sunt acum cunoscute ca sim-tome clasice ale bolii Par$inson: Par$inson: tremor+ rigi#itate și instabilitate instabilitate -ostural*. -ostural*. e și Par$inson Par$inson a %ncura7at %ncura7at comunitat comunitatea ea me#ical* -entru -entru a stu#ia stu#ia aceasta boal*+ boal*+ eseul s*u a -rimit -rimit -u țin* aten ție -2n* %n &'B&. A-oi neurologul /rance Jean Martin C9arcot i colegii s*i care au #istins boala #e la alte boli neurologice i au numit,o >boala Par$inson>. Pentru mai multe #ecenii+ nu au eDistat tratamente e/iciente -entru boala boala Par$inson și a /ost consi#erat* consi#erat* a /i o boal* terminal*. ar+ %n %n anii anii &34 &34 și &54+ &54+ neuroc neuroc9ir 9irur urgi giii au %nce%nce-ut ut -entru -entru a e/ectu e/ectuaa inter0 inter0en1 en1ii ii c9iru c9irurg rgica icale le -e ganglionii baali a creierului care au #us la %mbun*t*1irea %mbun*t*1irea sim-tomelor bolii Par$inson. Cea mai mare a0ansare %n tratamentul bolii Par$inson a 0enit %n anii &B4+ can# cercet*torii au i#enti/icat #i/eren1e %n creierul -ersoanelor cu boala Par$inson care au /ost asociate asociate cu un ni0el ni0el sc*ut #e #o-amina+ #o-amina+ o substan1 substan1** c9imic* #in creier care -ermite -ermite mi șcarea lin*+ lin*+ coor#onat*. coor#onat*. Aceast* Aceast* cercetare cercetare a re0oluționat tratamen tratamentul tul bolii bolii Par$inson Par$inson și a con#us con#us la #e0 #e0ol olta tare reaa #e le0o le0o#o #o-a -a++ #e asem asemen enea ea++ numi numitt @,#o @,#o-a -a (@e0 (@e0o# o#oo-a+ a+ o o-a -ar) r)++ care care este este un me#icament care -oate /i asimilat #e c*tre celulele ner0oase -entru a -ro#uce #o-amina. @e0o#o-a este %nc* -iatra #e temelie a tratamentului Par$inson. Par$inson.
3
CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALA PARKINSON
1.1 Noţiuni de anatomie anatomie şi i!io"o#ie i!io"o#ie Sistemul ner0os+ %m-reun* cu cel en#ocrin+ reglea* ma7oritatea /unc1iilor #in organism. Sistemul ner0os este alc*tuit #in tesut ner0os+ a02n# la baa+ /unc1ia re/leD*+ asigur* leg*tura organismului cu me#iul +reali2n# unitatea organism,me#iu+ iar -e #e alt* -arte coor#onea* acti0itatea tuturor organelor i a-aratelor cor-ului+ asigur2n# unitatea /unc1ional* a organismului. Sistemul ner0os este #i/eren1iat %n organe rece-toare+ care culeg c uleg stimuli #in me#iul intern i eDtern: •
exteroceptorii+ %n care intr*
i organele #e sim1+ ce culeg stimuli:
, , , , , ,
•
•
tactiliF termiciF #ureroiF 0iualiF au#i au#iti ti0i 0i++ ol/ ol/act acti0 i0i+ i+ gust gustat ati0 i0eF eF #in me#i e#iul eDtern. proprioceptorii+ culeg stimuli #e la ni0elul a-aratului locomotor+ legat #e starea #e tensiune a muc9ilor+ #e -oi1ia segmentelor cor-ului etc. interoceptorii+ care culeg in/orma1ii #e la ni0elul organelor interne. Aces Acesti ti stim stimul ulii sunt sunt tran transm smi iii -rin -rin:: /ibr /ibree sens sensit iti0 i0ee i -rin -rin c*ile c*ile #e con# con#uc ucer eree ale ale
sensibilit*1ii (tactile+termice etc.)+ -2n* la centrii su-eriori #e integrare i %n ultima instan1* la scoar1a cerebral*. Aceasta %i su-une la anali* i sinte* i elaborea* comeni -e care le transmite organelor e/ectoare (muc9i+ organe interne+ glan#e etc.) Pe consi#erente mor/ologice mor/ologice i /unc1ionale+ sistemul ner0os -oate /i %m-*r1it %n: •
sistem sistemul ul ner0o ner0oss centra centrall sau cerebro cerebros-i s-inal nal (SNC)+ (SNC)+ cu-ri cu-rin2 n2n# n# ence/a ence/alul lul i m*#u0 m*#u0aa
•
s-in*riiF sistemul ner0os -eri/eric(SNP) , con1ine -relungirile neuronilor care constituie ner0ii -e traiectul c*rora se -ot g*si i ganglioni (cor-ii neuronali). Sub ra-ort 9istologic+ sistemul ner0os este alc*tuit %n -rinci-al #in neuroni. Neuronul este este
unitatea anatomo,/unc1ional* anatomo,/unc1ional* a sistemului ner0os /iin# /ormat #intr,un #intr,un cor-
celular (soma) i -relungirile sale. Acestea sunt: aDonii -e #e o -arte+ #en#rititele #e cealalt* -arte. en#ritele rece-1ionea* im-ulsul ner0os i %l con#uc s-re cor-ul neuronului. "m-ulsurile
4
sunt -rimite #e c*tre #en#rite -rin sina-se. ADonul ADonul este -roiec1ia nerami/icat* a unui neuron+ care con#uce im-ulsul ner0os #ins-re cor-ul celular (soma) s-re -eri/erie+ un#e contactea* alte celule ner0oase+ glan#e sau muc9i -rin sina-se. ADonii -ot /i /oarte lungi+ #e eDem-lu cei mai lungi aDoni sunt cei care /ormea* ner0ul sciatic+ a#ic* cei care -leac* #in baa coloanei 0ertebrale i a7ung %n #egetul mare al /iec*rui -icior: -ot a0ea -2n* la un metru. ;n -or1iunea terminal* se rami/ica %n aa numi1ii “ butoni terminali”+ care con1in 0eicule cu me#iatori c9imici+ ce me#ia* transmiterea in/luDului ner0os la ni0elul sina-selor. sina-selor. Sina-sa este regiunea #e comunicare #intre #oi neuroni+ sau un neuron i un organ e/ector (muc9i+ glan#* etc.). Energia care circul* #e,a lungul /ibrei ner0oase se numete in/luD ner0os. u-* sensul im-usului ner0os se #eosebesc: • •
neuron a/erent care con#uce im-ulsul #e la -eri/erie c*tre centru (calea seniti0*)F neuron e/erent+ care con#uce im-usul #e la centru s-re -eri/erie (calea motorie).
Cor-ii neuronali /ormea* substan1a cenuie a sistemului ner0os+ iar -relungirile -relungirile acestora substan1a alb*. Ne0roglia este rolul #e sus1inere a neuronilor+ neuronilor+ #e 9r*nire a acestora+ #e transmitere a in/luDului ner0os+ #e #igestie a resturilor neuronale. Ne0rogliile sunt ca-abile #e #i0iiune+ s-re #eosebire #e neuron care nu este. in -unct #e 0e#ere al num*rului+ celulele gliale se g*sesc %n organismul organismul uman %n ra-ort #e &4 G & /a1* #e neuroni. Ence/alul Ence/alul este -artea -artea su-erioar su-erioar** a sistemulu sistemuluii ner0os ner0os central+ constitui constituit* t* #in trunc9iul trunc9iul cerebr cerebral+ al+ #ience #ience/al /al++ #in cerebe cerebell i #in #in emis/e emis/erel relee cerebr cerebrale+ ale+ asigur asigur2n# 2n# contr controlu olull %ntreg %ntregulu uluii organism. olul s-eci/ic al creierului este #e a -relucra in/orma1ia. Se#iul -rinci-al al acestui -roces este scoar1a cerebral* care /unc1ionea* %n str2ns* leg*tur* cu numeroase structuri subcorticale. "n/orm "n/orma1i a1iaa -*trun -*trun#e #e %n sistem sistemul ul ner0o ner0oss -rin -rin interm interme#i e#iul ul rece-t rece-tori orilor lor++ #e un#e un#e este este transmis* -e c*i s-eci/ice la scoar1*+ %n ariile seniti0e s-eci/ice. Aceste in/orma1ii sunt a-oi com-arate+ la ni0elul ariilor asociati0e+ cu in/orma1iile culese #e la ceilal1i analiatori+ -recum i cu #atele #in memorie. Pe baa sinteei com-leDe a tuturor in/orma1iilor este elaborat* starea #e contien1* i sunt luate #eciiile automate i cele 0oluntare. Ence/alul ocu-* cutia cranian* i este /ormat #in: •
#ou* emis/ere cerebraleF
5
• • •
#ience/alulF trunc9iul cerebralF cerebelul.
Emi$e%e"e &e%e'%a"e re-reint* -artea cea mai #e0oltat* a sistemului ner0os central+ %n0elite %n cele trei /oi1e meningiene: • • •
#ura mater H o membran* /ibroas* %n contact cu osul ara9noi#a H o /oi1* sub1ire care c*-tuete /a1a intern* a #urei mater -ia mater H un 1esut celular celular bogat 0asculariat 0asculariat care aco-er* 1esutul ner0os. ner0os.
Dien&ea"u"( Dien&ea"u"( numit i creierul interme#iar+ este aeat #easu-ra meence/alului i sub emis/erele cerebrale+ care %l aco-er*. ;n unele clasi/ic*ri este intro#us %n structura creierului -ro-riu,is -ro-riu,is (mare).ience/alul este com-us #in: talamus+ metatalamus+ e-italamus+ 9i-otalamus. ;n legatur* strans* cu #ience/alul sunt #ou* glan#e en#ocrine 9i-o/ia -e -artea 0entral* si e-i/ia -e -artea #orsal*. Hipotalamusul este
-artea #in #ience/al conectat* la reglarea acti0it*1ii 0iscerale+ la
acti0 acti0ita itatea tea sistem sistemulu uluii ner0o ner0oss 0egeta 0egetati0 ti0 i la reglar reglarea ea sistem sistemul ului ui en#ocr en#ocrin. in. Ii-ot Ii-otalam alamusu usull re-reint re-reint** centrul centrul su-erior su-erior #e integrare integrare++ reglare reglare i coor#on coor#onare are ale /unc1iil /unc1iilor or -rinci-al -rinci-alee ale organismului. Are leg*turi str2nse cu scoar1a cerebral*+ mai ales cu sistemul limbic+ -artici-2n# la integrarea 0egetati0o,somatic* i la elaborarea reac1iilor instincti0e i emo1ionale. Talamusul este este
/ormat #in #ou* structuri #e m*rimea unor nuci+ %m-ar1ite si ele in mici
nuclei. Sunt un /el #e relee situate #easu-ra trunc9iului cerebral+ care -rimesc in/orma1iile 0enite #e la #i/eritele organe #e sim1 si le analiea* a naliea* %nainte #e a le trimite la corteDul cerebral. Metatalamusul este este
/ormat #in cele #ou* -erec9i #e cor-i genicula1i+ ? me#iali (st2ng si
#re-t) si ? laterali (st2ng si #re-t)+ care sunt situa1i %na-oia talamusului. Cor-ul geniculat me#ial re-reint* releul talamic al c*ii au#iti0e+ %n tim- ce cor-ul geniculat lateral re-reint* releul talamic al c*ii 0iuale. Cor-ul geniculat me#ial are coneDiuni cu colicul in/erior 9omolateral+ iar cel lateral+ cu colicul su-erior 9omolateral. Epitalamusul
este constitu constituit it #in glan#a glan#a e-i/i* e-i/i* si nucleul 9abenular 9abenular++ legat #e centrii centrii
ol/acti0i #e la baa emis/erelor cerebrale. Nucleul 9abenular inter0ine in orientarea ca-ului in /unc1ie #e sursa ol/acti0* (#e miros).
T%un&)iu" T%un&)iu" &e%e'%a" este /ormat #in trei eta7e: bulbul+ bulbul+ -untea lui
6
0entral*+ %n care -re#omin* substan1a alb*+ i o -or1iune #orsal*+ %n care -re#omin* substan1a cenuie. Substan1a alb* asigura coneDiunile #e la un -unct la altul al ence/alului+ -recum i %ntre ence/al i m*#u0a. Substan1a cenuie asigura rece-tarea in/orma1iilor+ analiarea lor i elaborarea r*s-unsurilor. Trunc9iul cerebral este #elimitat ast/el: •
in/erior se continu* cu m*#u0a s-in*rii la ni0elul -lanului ce trece -rin marginea
•
su-erioar* a arcului -osterior al atlasului i mi7locul arcului anterior al atlasuluiF su-erior se continu* cu #ience/alul.
Ce%e'e"u" este localiat -osterior #e trunc9iul cerebral+ /iin# se-arat #e acesta -rin interme#iul 0entriculului "<. ConeDiunile sale cu trunc9iul cerebral se realiea* -rin interme#iul celor trei -erec9i #e -e#unculi cerebeloi: su-eriori+ mi7locii i in/eriori. Ȋn alc*tuirea cerebelului intr* trei -*r1i: cele #ou* emis/ere cerebeloase i 0ermisul.
Coor#on2n# /unc1ionarea sistemului ner0os+ scoar1a cerebral* controlea* %ntreaga acti0itate a organismului. Ea #e1ine %n -rimul r2n# /unc1ia #e re-reentare i selec1ionare+ #e elaborare a i#eilor+ g2n#irea (ra1ionamentul)+ #enumit* #e Pa0lo0 acti0itate ner0oas* su-erioar*. S-re #eosebire #e re/leDele necon#i1ionate+ care sunt %nn*scute+ re/leDele con#i1ionate sunt #ob2n#ite+ a-ar -e -arcursul eDistentei in#i0i#ului+ #eterminate #e #i/erite con#i1ii ale me#iului eDtern. @a ni0elul scoartei se realiea* integritatea su-erioar*+ cu alte cu0inte a#a-tarea organismului la sc9imb*rile me#iului eDtern+ %nregistrate cu -reciie -recum i leg*tura #intre #i/eritele -*rti ale organismului.
1.* P%e!enta%ea teo%eti&+ a 'o"ii Pa%,in$on 1.*.1 Deiniţie
7
6oala Par$inson este o a/ec1iune eDtra-irami#al* #e cau* necunoscut*+ caracteriat* -rin tremur*turi+ rigi#itate+ bra#i$ineie (mic*ri lente)+ /a1a %i -ier#e mobilitatea i eD-resi0itatea #e0ine rigi#*+ mersul are mic*ri %ncete i -ai mici (mers ste-at). 6oala Par$inson re-reint* o a/ec1iune #estul #e /rec0ent %nt2lnit* %n -ractica me#ical*. Ea are o -re0alen1* #e 5 %n -o-ula1ia trecut* #e '4 #e ani i /ace -arte #in ca#rul sin#roamelor eDtra-irami#ale. Se estimea* c* ar a/ecta -este 3 milioane #e -ersoane #in %ntreaga lume. ;n -o/i#a e/orturilor tiin1i/ice i me#icale care se #e-un+ nu s,a gasit un leac care s* 0in#ece -e -acien1ii #e Par$inson+ #ar noile sc9eme #e tratament le %mbun*t*1esc semni/icati0 calitatea 0ie1ii. Clasi/icarea tremur*turilor. u-* cum arat* s-ecialitii P.. C9arles+ =.J. Es-er i T.@. a0is+ tremur*turile -ot /i clasi/icate %n: •
1.*.* Etio-ato#enie 6oala Par$inson+ sau -araliia agitant*+ este #eterminat* #e o sc*#ere a #o-aminei %n locus niger i locus caeruleus+ sau #e un #eec9ilibru %ntre sistemul colinergic i sistemul #o-aminergic+ /ie -rin creterea tonusului sistemului colinergic+ /ie -rin sc*#erea tonusului sistemului #o-aminergic. "ar acest #eec9ilibru -oate /i reultatul unor in/ec1ii+ aa cum se %nt2m-l* %n: •
-ar$insonul -ostence/alitic a-are la c2te0a luni #u-* o ence/alit* 0on Economo+ -oate a-*rea i la 02rste mai tinere. Are #e obicei o localiare unilateral*. El se asocia* cu
Nu rareori aceste mani/est*ri ini1iale con#uc la un #iagnostic eronat (reumatism+ stare #e-resi0*). A#esea+ a-ari1ia tremur*turii este aceea care atrage aten1ia bolna0ului i antura7ului s*u con#uc2n# la #iagnostic. C9iar %naintea a-ari1iei acestui semn+ care -oate /i tar#i0 sau c9iar s* li-seasc*+ eDist* un ansamblu #e semne ce -ermit recunoaterea sin#romului -ar$insonian. Tremorul a/ectea* eDtremit*1ile membrelor i a-are #e obicei unilateral #ar cu tim-ul el se generaliea*. Tremorul #in boala Par$inson este un tremor care a-are %n re-aus i #iminu* %n tim-ul mic*rilor acti0e. El -oate /i accentuat #e stres. igi#itatea re-reint* o reisten1* la mic*rile -asi0e. ;n boala Par$inson este 0orba #e o rigi#itate -lastic* #is-us* omogen at2t -e muc9ii /leDori c2t i -e muc9ii eDtensori. 6olna0ii mai re-reint* bra#i$ineie i instabilitate -ostural*. 6ra#i$ineia se re/er* la lentoarea mișc*rilor+ #ar inclu#e și sc*#erea mișc*rilor s-ontane și sc*#erea am-litu#inii mișc*rilor. Ea este 0iibil* -rin microgra/ie (scris #e m2n* mic+ iliibil)+ 9i-omimie (#iminuarea mișc*rilor mimice)+ cli-it rar și 9i-o/onie (0oce #iminuat*). "nstabilitatea -ostural* se re/er* la tulbur*rile #e ec9ilibru și coor#onare. A-ari ția sa este o eta-* im-ortant* %n e0olu ția bolii+
9
#eoarece instabilitatea -ostural* este #i/icil tratabil* și este o surs* comun* #e in0ali#itate %n sta#iile a0ansate ale bolii. Sim-tomele se mani/est* numai -e o 7um*tate a cor-ului eDtin2n#u,se a-oi si la cealalt* 7um*tate. 6olna0ul obser0* o greutate %n e/ectuarea micarilor+ o %n1e-enire a membrelor+ mic*rile #e0in mai %ncete+ mai -u1in %n#em2natice. Par$insonianul este un bolna0 -u1in mobil+ a c*rui eD-resie gestual* este remarcabil re#us*. @a ni0elul eDtremit*1ii ce/alice+ raritatea cli-itului /iDitatea -ri0irii i s*r*cia mimicii con/er* /aciesului un as-ect #e masc* rigi#*+ ineD-resi0*+ im-asibil*+ -e care nu se re/lect* emo1iile. ;n aceast* boal* eDist* o tulburare im-ortant* a ini1iati0ei motorii+ bolna0ul -are c* %i economisete mic*rile care sunt rare+ lente+ uneori #oar sc9i1ate. Tim-ul necesar %mbr*c*rii+ alimenta1iei #urea* /oarte mult. ;n ortostatism+ cor-ul bolna0ului are o atitu#ine ti-ic*+ cu trunc9iul a-lecat inainte. Tonusul -ostural este notabil mo#i/icat la -ar$insonieni %n sensul unei atitu#ini generale %n /leDie. Aceast* ten#in1* la /leDie a-are -recoce la ni0elul cotului. 6olna0ul este %n1e-enit+ /iDat %n aceast* atitu#ine anormal* -e care o -*strea* %n toate acti0it*1ile+ mai ales %n mers care se /ace /*r* su-le1e+ cu -ai mici+ ce uneori se accelerea* -2n* la /ug* i nu se -oate o-ri #ec2t atunci c2n# se lo0ete #e o reisten1*. @a eDamenul obiecti0 al bolna0ului se -oate constata un /acies imobil+ cu /antele -al-ebrale larg #esc9ise+ un tremor -erioral i al buelor+ rigi#itatea membrelor+ #i/icult*1i #e ri#icare #e -e un scaun i #e #emarare a mersului+ care se /ace cu -ai mici i t2ri1i+ cu absen1a balansului normal al bra1elor+ instabilitate la mic*rile #e %ntoarcere i #e o-rire i ten#in1a #e c*#ere. Pe l2ng* tulbur*rile #e motilitate+ bolna0ul -oate -reenta i o uoar* #eteriorare intelectual*.
1.*./ Dia#no$ti&u" -a%a&"ini&
10
Te9nicile ce stu#ia* -roblemele motorii i -roblemele #e micare sunt #i/erite #e te9nicile utiliate %n electro#iagnosticarea con0en1ional*. C2te0a #intre acestea sunt: • • • • • • •
Kiiologie com-ortamental*F Mic*ri ale oc9ilor i ale -leoa-elor (rata #e cli-ire+ saca#*ri)F e/leDe ale trunc9iului cerebralF @eten1e mari i re/leDe s-inaleF Poten1ial e0ocate (somatosenoriale+ 0iuale+ au#iti0e)F Stimularea magnetic* transcranian*F Tomogra/ia com-uteriat* cu emisie #e /otoni singulari+ MN.
1.*.0 Dia#no$ti&u" die%enţia" Se /ace cu celelalte sin#roame eDtra-irami#ale+ aa cum ar /i boala Wilson ( care e cauat* #e o acumulare #e cu-ru %n 1esuturi i organe %n s-ecial %n /icat i ence/al ) i coreea Iuntington ( care cauea* #istrugerea unor -*r1i #in creier sau #egenerarea acestora). Cu sin#romul S9,rager+ %n care bolna0ul are 9i-otensiune arterial*+ tulbur*ri s/incteriene i semne #e a/ectare cerebeloas*. Cu boala Creut/el#,Ja$ob+ %n care -e l2ng* tremur*turi sunt -reente i semnele clinice #e #emen1*+ cu: boala Al9eimer+ tremorul esențial+ 9i#roce/alia cu -resiune normal*+ -araliia su-ranuclear* -rogresi0*+ #emența cu cor-i @eL. Preen1a tremorului in absen1a altor semne caracteristice in#ic* un sta#iu inci-ient al bolii sau un alt #iagnostic. @a 02rstnici+ re#ucerea misc*rilor s-ontane sau mersul #i/icil+ cu -ai mici -ot /i reultatul #e-resiei sau a #emen1ei.
1.*. E2o"uţie şi -%o#no$ti& 6oala are o e0olu1ie lent , -rogresi0* care se -oate #es/*ura -e #urata a &4,?4 #e ani si c9iar -este. in -unct #e 0e#ere al su-ra0ie1uirii -rognosticul este bun. in -*cate %ns*+ tulbur*rile eDtra-irami#ale #escrise -rogresea*+ ast/el %nc2t #u-* trecerea anilor+ bolna0ul nu mai -oate #e-une nici un /el #e acti0itate #e0enin# un in0ali# -ermanent. igi#itatea se accentuea* i %n
11
/inal bolna0ul ace la -at+ imobil ca “o statuie” nu se mai -oate mica+ nu se mai -oate 9rani+ nu -oate 0orbi. ;n aceast* stare sur0ine moartea -rin in/ec1ii res-iratorii+ urinare sau ale -ielii (escarele #e #ecubit).
1.*.3 T%atament Tratamentul igieno-dietetic.
at /iin# #e e/ectul /a0orabil al acti0it*1ii asu-ra e0olu1iei
bolii+ se recoman#* men1inerea %n acti0itatea bolna0ului c2t tim- este -osibil i -racticarea eDerci1iilor /iice. Se recoman#* #e asemenea+ combaterea consti-a1iei -rin consumarea #e /ibre alimentare. Tratamentul medicamentos. Momentul a#ec0at -entru ini țierea me#icației #e-in#e #e mai
mulți /actori (02rsta+ stilul #e 0ia ț*+ gra0itatea sim-tomelor etc.). Me#icamentele -rescrise au rolul #e a re#uce sim-tomele bolii+ #ar nu o-resc e0olu ția sa. Se recoman#* semnalarea oric*rui nou sim-tom ce a-are %n tim-ul tratamentului+ -entru a /ace mo#i/ic*rile necesare. at /iin# #eec9ilibrul #intre sistemul colinergic i sistemul #o-aminergic+ %n tratamentul bolii Par$inson se -ot /olosi -recursori ai #o-aminei+ aa cum ar /i le0o#o-a. "n9ibitorii ai monocarboDilaei+ care metaboliea* le0o#o-a+ aa cum ar /i carbi#o-a. Agen1i #o-aminergici+ aa cum ar /i bromcri-tina i -ergoli#ul. "n9ibitori ai monoaminooDi#aei 6+ care inter0ine %n metabolismul #o-aminei+ aa cum ar /i selergina. Me#icamente aticolinergice+ aa cum ar /i bentro-ina+ tri9eD/eni#ul i -rocicli#ina. Anti#e-resi0ele are au i o ac1iune aticolinergic* aa cum ar /i amitri-tilina+ imi-ramina+ nortri-tilina i amanta#ina care are at2t e/ecte anticolinergice+ c2t i e/ecte #o-aminergice. Asocierea #intre le0e#o-a și un in9ibitor #e #o-a,#ecarboDila* (carbi#o-a sau benerai#*) este tratamentul sim-tomatic stan#ar# -entru boala Par$inson+ cu cele mai -uține e/ecte a#0erse -e termen scurt. Tratamentul cu le0o#o-a se %nce-e cu ?5,&44 mg #e trei ori -e i. A-oi se crete #oa la /iecare ile %n /unc1ie #e toleran1a -acientului+ -2n* la &444,444 mgGi. 8neori le0o#o-a se asocia* cu carbi#o-a care in9ib2n# metaboliarea le0o#o-a re#uce cantitatea #e me#icament care trebuie a#ministrat*. @e0o#o-a -oate -ro#uce gre1uri+ 0*rs*turi+ 9i-ertensiune ortostatic* si aritmii car#iace.
12
Amanta#ina care are at2t e/ecte anticolinergice+ c2t i e/ecte #o-aminonergice+ se -oate /olosi %n caurile mai uoare. Ea se a#ministrea* %n #oe #e &44,44 mgGi+ iar #ac* se a#ministrea* cu le0o#o-a+ amanta#ina crete e/ectul le0o#o-a. Me#icamentele anticolinergice -ot /i utile singure sau -entru -oten1area le0o#o-a. Ele se a#minstrea* la %nce-ut %n #oe mici care se cresc tre-tat %n /unc1ie #e toleran1a bolna0ului. A#ministrat* %n #oe #e 5,&4 mgGi+ selergina+ care este un in9ibitor al monoaminooDi#aei #e ti- 6+ -oate -oten1a acti0itatea #o-aminergic* restant* i a le0o#o-a. Agoniștii #e #o-amin* , bromocri-tin*+ -ergoli#*+ -rami-eDol și ro-inirol -ot /i -rescri și ime#iat #u-* stabilirea #iagnosticului+ sau %n asocia ție cu le0o#o-a %ntr,un sta#iu a0ansat al bolii. Agoni știi #e #o-amin* au e/ecte com-arabile cu le0o#o-a carbi#o-aGbenerai#* %n sta#iile inci-iente ale bolii+ #ar nu sunt su/icient #e e/iciente %n controlarea semnelor și sim-tomelor %n sta#iile a0ansate. Anti#e-resi0ele sunt -rescrise la unii -acien ți cu boala Par$inson. Mai mul ți /actori -ot antrena st*ri #e-resi0e la bolna0ii ce su/er* #e o boala cronic* #egenerati0*: sarcinile ilnice care #e0in -rogresi0 mai #i/icile+ mo#i/ic*rile /iiologice ce se -ro#uc la ni0elul creierului %n cursul bolii și e/ectele secun#are ale unor me#icamente. Tratamentul chirurgical . Pentru -acienții ce se
g*sesc %ntr,un sta#iu a0ansat al bolii+ %n
care sim-tomele nu mai r*s-un# la me#icația obișnuit*+ se -oate recurge la o inter0en ție c9irurgical*+ %n /uncție #e starea general* a -ersoanei și #e calitatea 0ieții. Tratamentul const* %n -ro#ucerea -rintr,o inter0en1ie stereotoDic* a unei leiuni+ /ie %n -artea intern* a -ali#ului+ /ie %n nucleul latero,0entral al talamusului. eultatul const* %n su-rimarea tremur*turii i #iminuarea rigi#it*1ii+ 9i-o$ineia ne/iin# in/luen1at* uneori c9iar agra0at*. Tratamentul fizic. Are o im-ortan1* consi#erabil*. Se 0a c*uta ca bolna0ii s*,i conser0e
c2t mai mult tim- -osibil+ toate acti0it*1ile -ro/esionale i eDtra-ro/esionale i -entru aceasta o -si9otera-ie #e sus1inere este a#esea util*. Tulbur*torilor #e mers+ 9i-o$ineiei i ten#in1ei #e #istonie %n /leDie+ trebuie s* li se o-un* meto#e #e ree#ucare acti0* i gimnastic* /unc1ional*. A-licate c9iar %ntr,un sta#iu /oarte a0ansat al bolii+ aceste meto#e au #at reultate remarcabile+ -ermi12n# bolna0ului o anumit* autonomie. ;n caul %n care bolna0ul nu are tulbur*ri -si9ice im-ortante+ se /ace e#uca1ia tera-eutic* -ri0in# mo#ul #e 0ia1* i mo#ul #e a#ministrare a me#icamentelor. ;n caul %n care bolna0ul are tulbur*ri -si9ice+ atunci e#uca1ia tera-eutic* se 0a a#resa /amiliei -acientului.
13
E#uca1ia tera-eutic* %nce-e cu no1iunile elementare #e anatomie i /iiologia sistemului ner0os i mai ales a /orma1iunilor im-licate %n motilitatea 0oluntar*+ cu #escrierea centrilor motori+ a ariilor motorii #in lobul /rontal+ a sistemului -irami#al+ -recum i a celorlalte /orma1iuni care inter0in %n reglarea mic*rilor i anume a cerebelului+ a sistemului eDtra-irami#al i a neuronilor motori -eri/erici. Se 0or #escrie a-oi me#iatorii c9imici im-lica1i %n transmiterea ner0oas* i %n reglarea motilit*1ii. u-* ce bolna0ul a %n1eles substratul anatomic al motilit*1ii 0oluntare+ se 0or #escrie cauele tulbur*rilor #e motilitate+ aa cum ar /i traumatismele+ tumorile cerebrale+ acci#entele 0asculare cerebrale+ toDicele+ -recum si tulburarea metabolismului me#iatorilor c9imici+ aa cum ar /i o-amina. Se 0or #iscuta mani/est*rile clinice ale bolii+ tremorul #e re-aus al eDtremit*1ilor+ rigi#itatea -lastic*+ bra#i$ineia+ instabilitatea -ostural* i #i/icult*1ile #e mers. Se 0or #iscuta a-oi -osibilit*1ile #e tratament ale bolii Par$inson+ aa cum ar /i a#ministrarea #e @e0o#o-a+ #e in9ibitori ai #egra#*rii @e0o#o-a+ #e in9ibitori ai monoaminooDi#aei ti- 6+ #e agoniti #o-aminergici+ #e anticolienergice+ mo#ul lor #e a#ministrare i e0entualele e/ecte a#0erse. Se 0a sublinia e/ectul /a0orabil al acti0it*1ii /iice mo#erate. eoarece boala are o e0olu1ie -rogresi0* se 0a sublinia im-ortan1a controlului me#ical -erio#ic+ necesitatea su-ra0eg9erii bolna0ului cu boala Par$inson+ a e0alu*rii reultatelor tera-eutice i a a#a-t*rii tratamentului la mo#i/ic*rile inter0enite %n e0olu1ia bolii.
CAP.II. 4NGRI5IRI GENERALE
*.1. Inte%na%ea -a&ientu"ui 6n $-ita" "nternarea bolna0ului cu boala Par$inson se /ace %n clinica #e -si9iatrie c2n# acesta ia -rimul contact cu s-italul. Acest -rim contact constituie un e0eniment im-ortant %n 0ia1a
14
bolna0ului+ #eoarece el se #es-arte #e me#iul s*u obinuit i este ne0oit s* #ecurg* la a7utorul oamenilor str*ini. "nternarea %n s-ital a bolna0ului se /ace -e baa buletinului #e i#entitate+ a biletului #e trimitere eliberat #e: cabinet me#ical in#i0i#ual care recoman#* internarea sau #e la me#icul #in ambulatoriul sau -e baa biletului #e trans/er eliberat #e alt* s-e1*. @a internarea unor -ersoane g*site -e stra#* nei#enti/icat*+ asistenta #e ser0iciu 0a anun1a ime#iat organele #e -oli1ie. Caurile gra0e 0or /i -rimite /*r* bilet #e trans/er sau trimitere+ bolna0ii interna1i /iin# %nscrii %n registrul #e urgen1*. Acolo se com-letea* /oaia #e obser0a1ie cu #atele #e i#entitate ale bolna0ului i #atele anamnestice culese #e la bolna0 sau %nso1itori. ;n 0e#erea eDamin*rii bolna0ului #e c*tre me#ic+ asistenta 0a a7uta bolna0ul s* se #ebrace i 0a asigura con#i1ii necesare unei bune #erul*ri a eDamin*rii. EDaminarea clinic* -oate /i com-letat* #e -rele0*ri #e -ro#use biologice i -atologice i #e un eDamen -si9ologic. O -rimire a#ec0at* %n sec1ie #iminuea* stresul su/erit #e bolna0 la internare i uurea* a#a-tarea lui la me#iul s-italicesc. Asistenta #e salon intro#uce bolna0ul %n salonul in#icat+ %i /ace cunotin1* cu ceilal1i bolna0i+ %l a7ut* s*,i aran7ee obiectele %n no-tier*+ %l con#uce -entru a cunoate sec1ia+ -reent2n#u,i cabinetul asistentelor+ sala #e mese+ gru-ul sanitar+ %i a#uce la cunoștinț* regulamentul #e or#ine interioar*.
*.*. A$i#u%a%ea &ondiţii"o% de $-ita"i!a%e ;n s-itale #e -si9iatrie+ asigurarea con#i1iilor #e s-ecialitate a bolna0ilor are un rol /oarte im-ortant. 6olna0ii interna1i aici s* se simt* c2t mai con/ortabil+ #e aceea se 0or asigura saloane #e i c2t i saloane #e noa-te. Saloanele trebuie s* /ie #e #imensiuni mici (?,)+ s* /ie bine aerisite+ linitite. Se 0a a0ea %ns* gri7* ca -riele s* /ie bine iolate. e asemenea+ /erestrele -re0*ute cu gratii+ iar reer0ele reer0ate bolna0ilor agita1i sunt ca-itonate cu cauciuc moale i sunt -re0*ute cu 0ioare. e asemenea+ sec1ia #e -si9iatrie trebuie s* asigure bolna0ilor i ateliere -entru ergotera-ie. Pentru c* bolna0ii stau ma7oritatea tim-ului s-itali*rii+ %n -at+ acesta trebuie s* aib* anumite calit*1i: s* /ie como#+ s* -reinte #imensiuni -otri0ite care s* satis/ac* at2t cerin1ele #e
15
con/ort ale bolna0ului c2t i ale -ersonalului #e %ngri7ire+ s*,i -ermit* bolna0ului s* se -oat* mica %n 0oie+ s* nu limitee mic*rile. e asemenea+ se 0a asigura sc9imbarea len7eriei #e -at #e c2te ori este ne0oie. ;n sala #e mese trebuie s* se asigure con#i1ii igienice #e me#iu+ se aerisete+ se 0or aran7a estetic mesele+ toate -entru a,i crete a-etitul.
*.. A$i#u%a%ea &ondiţii"o% i#ieni&e a -a&ienţi"o% Pregatirea -atului i accesoriile lui Patul este mobilierul cel mai im-ortant #in salon+ aici -etrec2n#u,i bolna0ul ma7oritatea tim-ului #e boal* i con0alescen1*. Patul trebuie s* /ie como#+ #e #imensiuni -otri0ite+ uor #e mani-ulat i uor #e cur*1at+ -entru ca %ngri7irile+ in0estiga1iile i tratamentele a-licate bolna0ului s* /ie uor #e e/ectuat. Accesoriile -atului sunt: salteaua+ -erna+ -*tura+ len7eria+ ceara/ul+ ceara/ul -lic+ /a1a #e -ern*. •
Sc9imbarea len7eriei #e -at Sc9imbarea len7eriei #e -at are ca sco- asigurarea con#i1iilor igienice i #e con/ort ale
-acientului. Se e/ectuea* #e obicei #iminea1a+ %nainte #e cura1irea salonului+ #ar #u-* m*surarea /unc1iilor 0itale i e/ectuarea toaletei. ac*+ %ns* %n cursul ilei se mur#*rete+ sc9imbarea ei trebuie /*cut* ime#iat+ in#i/erent #e orar si la ne0oie #e mai multe ori -e i. •
Asigurarea igienei -ersonale+ cor-orale i 0estimentare a -acientului. Asigurarea igienei generale i cor-orale este im-ortant* %n e0olu1ia unei boli+ #e aceea
asistenta me#ical* trebuie s* /ie /oarte atent* cu res-ectarea regulilor #e igien*. ;n caul -acien1ilor cu Par$inson+ asigurarea igienei generale i cor-orale este %n ma7oritatea caurilor -recar* -entru c* -acientul -reint* #einteres -entru -ro-ria,i -ersoan* i -entru cei #in 7ur. e aceea+ asistenta me#ical* are misiunea #elicat* #e a controla %n mo# #iscret+ #e a %n#ruma i la ne0oie+ #e a e/ectua+ atunci c2n# este caul toaleta #e #iminea1* i sear*. Ast/el ea 0a %n#emna bolna0ul s*,i s-ele /a1a+ g2tul+ membrele su-erioare+ regiunea aDilar*. u-* terminarea toaletei+ -acientul este a7utat s* se %mbrace cu len7erie #e cor- curat*+ 9alat i -a-uci.
16
e asemenea s* e/ectuee toaleta ca0it*1ii bucale i s*,i %ngri7easc* -*rul. ac* este caul 0a atrage aten1ia i asu-ra len7eriei #e cor- s* /ie tot tim-ul curat* i %ngri7it*. •
E/ectuarea toaletei generale i -e regiuni a -acientului imobiliat Toaleta ilnic* trebuie eDecutat* %n aa /el %nc2t s* -retin#* c2t mai -u1ine e/orturi #in
-artea -acientului+ #ar acest lucru nu -oate /i un -reteDt #e a negli7a s-*larea lui -ar1ial*. Se 0a /ace -rin tergerea tuturor regiunilor cor-ului cu m*nu* #e baie umeit %n a-* c*l#u1*. Trebuie s* a0em trei m*nui #e baie+ una -entru /a1*+ una -entru cor- iar una -entru eDtremit*1i. Se 0or -rote7a regiunile leate sau escarele #e #ecubit. •
-entru c* %n /oarte multe boli -acien1ii a#o-t* -oi1ii care s* le #iminuee #urerea. ;n caul neurasteniei+ care este o boal* a creierului+ bolna0ii nu au o anume -oi1ie %n -at sau %n tim-ul somnului care s* atrag* aten1ia+ #ar /oarte /rec0ent lene0esc %n -at i este necesar* su-ra0eg9erea -oi1iei -entru a -re0eni escarele. Totui se -oate urm*ri -oi1ia bolna0ului -entru a sesia e0entualele mo#i/ic*ri sur0enite %n tim-ul tratamentului. e asemenea este /oarte im-ortant #e urm*rit i /aciesul bolna0ului. e cele mai multe ori+ la -acien1ii cu Par$inson se -oate obser0a /oarte uor un /acies care tr*#ea* oboseala+ astenia #e care el se -l2nge. Este un /acies -u1in mobil+ cu tr*s*turile trase. •
me#icului+ #ar /ar* in#ica1ie -oi1ia -acientului %n -at trebuie l*sat* la latitu#inea lui. Mobiliarea -acien1ilor %n -at -oate /i e/ectuat* numai la stricta in#ica1ie a me#icului.
*./. Su-%a2e#)e%ea un&ţii"o% 2ita"e şi 2e#etati2e 8rm*rirea /unc1iilor 0itale este o sarcin* /oarte im-ortant* -entru asistenta me#ical*+ at2t -entru a urm*ri e0olu1ia boli+ c2t i -entru a urm*ri e0olu1ia tratamentului #eoarece unele me#icamente -ot in/luen1a aceste /unc1ii. Ele 0or /i m*surate #e #ou* ori -e i (#iminea1a i seara) i 0or /i notate %n /oaia #e obser0a1ie.
17
es-ira1ia este ne0oia omului #e a c*-*ta oDigenul #in me#iu i a elimina #ioDi# #e carbon+ -oate -reenta unele mo#i/ic*ri %n neurastenie. itmul res-ira1iei (%n mo# normal este #e &B,&' -e minut) este ce0a mai #es+ iar uneori -oate eDista o a#e0*rat* aritmie. Tem-eratura cor-ului (0alori normale B, C) nu -reint* mo#i/ic*ri im-ortante %n caul unui bolna0 neurastenic. Pulsul este eD-ansiunea ritmic* a arterelor+ cu 0alori normale cu-rinse %ntre B4,'4 b*t*iGminut la un a#ult s*n*tos. ;n caul -acientului cu Par$inson bate uneori mai #es+ -reent2n# o uoar* ta9icar#ie sau #im-otri0* mai rar (bra#icar#ie). Se constat* #eci o labilitate a -ulsului. Tensiunea arterial* este -resiunea eDercitat* #e s2ngele circulant asu-ra -ere1ilor arteriali+ -reint* i ea unele mo#i/ic*ri.
-
#iurea nu -reint* mo#i/ic*riF scaunul -reint* unele mo#i/ic*ri+ bolna0ii -ot a0ea /ie consti-a1ie+ /ie #iareeF trans-ira1ia+ mul1i bolna0i -ot -reenta o uoar* #ia/ore*+ care %ns* creea* #oar un uor
-
#iscon/ortF boala -oate tulbura i buna /unc1ionare a glan#elor en#ocrine+ ele a-ar %ns* mult mai
-
t2riu. 8nii bolna0i -ot -reenta i o a-arent* 9i-otiroi#ie.
*.0. A"imentaţia 'o"na2u"ui Alimenta1ia bolna0ului cu Par$inson este o alimenta1ie acti0*. Ea trebuie s* aib* %n 0e#ere 9r*nirea substan1ial* a bolna0ului cu at2t mai mult c2t acetia su/er* #e /oarte multe ori #e o li-s* a -o/tei #e m2ncare. 6olna0ii neurastenici au un regim alimentar normal. Se 0or su-rima+ %ns*+ -entru un timalcoolul+ con#imentele i eDcesul #e carne sau #e conser0e. 6olna0ul 0a a0ea mai multe mese -e
18
i+ uoare i #ese+ mai ales %n st*rile #is-e-tice. Alimenta1ia 0a /i bogat* %n legume i /ructe+ care s*,i asigure un a-ort m*rit #e 0itamine+ %n s-ecial 0itamina A+ 6&+ 6B+ C. ;n /unc1ie #e starea -acientului alimenta1ia este: acti0* sau -asi0*. ar #e cele mai multe ori este -asi0*. Alimentarea activă se -oate /ace %n sala #e mese+ %n salonF la mas* sau la -at.
;n sala #e mese aerisit*+ cur*1enia trebuie s* /ie #es*02rit*F -or1iile aran7ate estetic sunt aeate -e mese mici. Se in0it* -acientul la mas*+ se in0it* s* se s-ele -e m2ini. Kelurile #e m2ncare se ser0esc -e r2n#+ 0esela /olosit* se ri#ic* ime#iat. Nu se ating alimentele cu m2na. Se obser0* #ac* -acientul a consumat alimenteleF %n ca contrar se a/l* moti0ul i se iau m*suri. ;n salon la mas*: se %n#e-*rtea* tot ce ar -utea in/luen1a negati0 a-etitul -acientului (t*0i1*+ scui-*tori+ -losc*). Se in0it* -acientul s* se s-ele -e m2ini+ se a7ut* s* se aee la mas*F ser0irea mesei se /ace ca %n sala #e mese. ;n salon+ la -at: se -reg*tete salonul ca -entru alimentarea %n salon la mas*. Se aea* -acientul %n -oi1ie con/ortabil*+ este in0itat s* se s-ele -e m2ini+ asistenta ser0in#u,i materialele necesare i -rote72n# len7eria #e -at cu muama. Se a#a-tea* masa s-ecial* la -at i se ser0ete masa la /el ca %n salon la mas*. Alimentarea pasivă este
c2n# starea general* a bolna0ilor nu le -ermite s* se alimentee
singuri+ trebuie s* /ie a7uta1i.
*.. Admini$t%a%ea medi&amente"o% şi )id%ata%ea -a&ientu"ui
19
;n s-ital me#icamentele sunt -rescrise #e me#icul curant+ /iin# consemnate %n rubrica tratament” #in /oaia #e obser0a1ie+ cu #ata calen#aristic*+ /orma #e -reentare (/iol*+ tablete)+ #oa -e ?39+ calea #e a#ministrare+ #oa unic* si orarul. Me#icamentele sunt substan1e #e origine mineral*+ animal*+ 0egetal* sau c9imic* #e sinte*+ trans/ormate -rin o-era1ii /armaceutice %ntr,o /orm* #e a#ministrare (com-rimat+ /iol*) /olosit* -entru -re0enirea+ ameliorarea sau 0in#ecarea bolilor. @a in#ica1ia me#icului asistenta me#ical* a#ministrea* me#icamentele -rescrise 1in2n# cont #e regulile #e a#ministrare a me#icamentelor. ;n caul bolna0ului cu -ar$inson se a#ministrea* urm*toarele me#icamente: -
(usc*ciunea gurii+ tulbur*ri #e acomo#are 0iual*+ gre1uri+ acu/ene+ st*ri con0ulsi0e). E/icacitatea lor este limitat*+ amelior2n# tremur*tura i rigi#itatea+ /*r* a in/luen1a 9i-oc9ineia.
*.3. Re&o"ta%ea -%odu$e"o% 'io"o#i&e şi -ato"o#i&e 8nul #in rolurile cele mai im-ortante -e care asistenta me#ical* le are %n %ngri7irea bolna0ilor %l re-reint* i e/ectuarea recolt*rilor #e -ro#use biologice i -atologice. EDamenele #e laborator e/ectuate -ro#uselor biologice i -atologice com-letea* sim-tomatologia bolii cu elemente obiecti0e ce eD-rim* mo#i/ic*rile a-*rute. Ele
con/irm*
sau in/irm* #iagnosticul clinic. ;n ne0roa astenic* recoltarea -ro#uselor biologice se /ace -entru a eDclu#e o tuberculo*+ anemii+ boli cronice+ in/ec1ii #e /ocar. <.S.I. , 0itea #e se#imentare a 9ematiilor este ra-i#itatea cu care se -ro#uce aearea 9ematiilor.
20
Asistenta me#ical* se s-al* -e m2ini+ %mbrac* m*nuile #e cauciuc sterile+ as-ir* %n sering* 4+3 ml citrat #e so#iu+ sol. +' . Se -unc1ionea* 0ena i se as-ir* &+B ml s2nge. Se scurge seringa %n e-rubet* i se agit*. Se etic9etea* i se trimite la laborator. <.n. eritrocitele: 3+5,5+5 milGmm la b*rba1iF 3+? ,3+' milGmm la /emeiF 9emoglobina: &5G,?g la &44 ml la b*rba1iF &G,?g la &44 ml la /emeiF leucocite: 3?44,'444GmmQ ecoltarea s2ngelui -entru eDamene serologice H cercetea* -reen1a sau absen1a anticor-ilor %n serul bolna0ului. S2ngele se recoltea* -rin -unc1ie 0enoas* #irect %n e-rubet* %ntr,o cantitate #e 5,&4 ml. u-* coagulare se #es-rin#e c9eagul #e s2nge #e -e -eretele e-rubetei i #u-* 4 #e minute se #ecantea* serul %ntr,o e-rubet* steril*. in el se /ac mai multe reac1ii+ %n /unc1ie #e boala sus-icionat* (ti/os+ si/ilis+ scarlatin*+ 0iroe). EDamen #e urin* u-* toaleta organelor genitale eDterne se recoltea* &54 ml #e urin*. EDamenul #e laborator /urniea*: -
#ate macrosco-ice (culoare+ luciu+ miros+ #ensitate)F #ate microsco-ice (se#iment %n care se g*sesc elemente /igurate+ cilin#ri+ celule
*.7. P%e#+ti%ea -a&ientu"ui şi ee&tua%ea te)ni&i"o% im-u$e de &a! Electrocardiograma
(E!=) este %nregistrarea gra/ic* a reultantei /enomenelor
bioelectrice #in cursul unui ciclu car#iac. Preg*tirea -acientului -entru E!=: -
se -reg*tete bolna0ul #in -unct #e 0e#ere -si9ic -entru a %nl*tura /actorii emo1ionaliF se trans-ort* bolna0ul %n sala #e %nregistrare+ #e -re/erin1* cu c*ruciorul cu &4,&5 min.
-
%nainte #e %nregistrareF aclimatiarea bolna0ului cu sala #e aclimatiareF
camera #e eDaminat trebuie s* aib* tem-eratura #e minim ?4 gra#e C+ -entru c* -acientul 0a /i #ebr*cat -acientul 0a /i %nso1it #e asistent* i se 0or %nl*tura bi7uteriile i obiectele #e metal -acientului i se 0a eD-lica %n ce const* te9nica i #e ce este necesar* asistenta nu 0a sta %n 0ecin*tatea a-aratului care eman* ra#ia1ii me#icul 0a -urta or1 i ec9i-ament #e -rotec1ie.
*.8. Edu&aţia -ent%u $+n+tate
22
6oala este o reac1ie a organismului /a1* #e /actori noci0i #e materii. estabilirea com-let* a bolna0ului nu -oate /i conce-ut*+ #ec2t -rin %n#e-*rtarea cauelor care au #eterminat, o+ a#ic* acelor caue care se #atorea* me#iului %ncon7ur*tor. Asistenta trebuie s*,i #es/*oare %n aa /el acti0itatea e#uca1ional sanitar*+ %nc2t aceasta s* constituie un /actor #e in/luen1* -oiti0* asu-ra -si9icului bolna0ului+ s* constituie la crearea unor emo1ii -oiti0e+ care urm*resc o-timismul i %ncre#erea bolna0ului %n me#ic i asistenta me#ical* i %n e/icacitatea m*surilor tera-eutice. Trebuie s* #e0olt*m %ncre#erea bolna0ului %n 0in#ecarea sau ameliorarea st*rii lui+ #ac* 0a res-ecta contiincios i riguros -rescri- țiile i recoman#*rile me#icale. Cu02ntul me#icului i al asistentei+ 7oac* un rol im-ortant %n %nt*rirea neuro-si9ic* a bolna0ului. 8n cu02nt cal# #e l*muriri i %mb*rb*tarea toto#at* #au /or1e noi organismului %n lu-ta sa cu boala+ #u-* cum un cu02nt nec9ibuit+ care ar %ngri7ora -acientul sau i,ar #istruge s-eran1a %n 0in#ecare+ -oate sc*#ea -uterea organismului i %nr*ut*1i cursul bolii. M*surile #e e#uca1ie sanitar* se %nca#rea* ten#in1elor mereu actuale ale asistentei -si9iatrice #e ti- comunitar. ;n acest sco- to1i membrii unei ec9i-e tera-eutice trebuie s* sensibiliee antura7ul /amilial i -ro/esional %n leg*tur* cu mo#alit*1ile #e #ebut+ e0olu1ie i cu -articularit*1ile eta-ei tera-eutice reabilitati0e. Pro/ilaDia bolii+ >#umanul cunoscut este -e 7um*tate %n0ins>. Acelai lucru i -entru boala Par$inson. Pentru a o #e-ista #in 0reme+ -entru a o -re0eni+ este bine ca /iecare s*,i cunoasc* bine mani/est*rile -entru a lua #in 0reme m*surile energice care se im-un. Elementul -rinci-al ca#e -e trei elemente -rinci-ale asu-ra c*rora trebuie s* lu*m aminte: %nt*rirea s*n*t*1ii+ -si9o-ro/ilaDia i organiarea acti0it*1ii at2t %n ce -ri0ete regimul #e munc* c2t i regimul #e o#i9n*.
*.19. E:te%na%ea -a&ientu"ui Momentul -lec*rii bolna0ului #in s-ital este stabilit #e me#icul curant i e/ul #e sec1ie. Asistenta a a#uce toate #ocumentele re/eritoare la bolna0 -e care le 0a -une la #is-oi1ia me#icului #e salon. Asistenta 0a /iDa cu bolna0ul ora -lec*rii+ -entru a,i -utea asigura alimenta1ia -2n* %n ultimul moment. Asistenta+ cu ?, ile %naintea ieirii #in s-ital 0a anun1a /amilia bolna0ului i
