AVIZ
la teza de licenţă “PROFILUL PSIHOLOGIC AL ADOLESCENTULUI INSTITUŢIONALIZAT ÎN CENTRELE DE PLASAMENT DIN PERSPECTIVA INTELECTULUI ŞI A AFECTIVITĂŢII”, AFECTIVITĂŢII”, elaborată în 2010 de doctoranda doctoranda Nisiparu (Matei) Silvia – Raluca, Raluca, prezentată prezentată la Universitatea din București, Factultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, coordonator științific prof.univ.doc Emil Verza. Lucrarea abordează o tematică problematică, axată în principal pe relevarea aspectelor semnificative în formarea profilului psihologic , atât la categoria de subiecţi - adolescenţi din comunitate, cât şi la cei din instituţiile de ocrotire tip - centre de Plasament, permiţând astfel invest investiga igarea rea unui unui model model de referi referinţă nţă în dezvo dezvolta ltarea rea autono autonomie mieii person personale ale pentru pentru a facili facilita ta adaptarea şi integrarea socio-profesională a tinerilor instituţionalizaţi. Lucrarea respectivă corespunde cerinţelor de actualitate, care se referă la faptul că acest studiu studiu va fi de o mare mare utilitate utilitate psiholo psihologil gilor or sociali sociali și clinic clinicien ienii în lucrul lucrul cu copiii. copiii. Ţin să menţionez de asemenea, preocuparea autoarei autoarei faţă de relaţiile dintre copil-familie. Obiectivul principal al programului de cercetare şi implicit al tezei a fost realizarea unui studiu sistematic şi cuprinzător asupra personalităţii din perspectiva intelectului şi afectivităţii adolescenutului adolescenutului instituţionalizat, comparativ cu cel din liceu, atât din punct de vedere teoretic cât şi ştiinţific. Elaborând printr-un studiu sistematic şi cuprinzător, profilul psihologic al adolescentului din centrul de plasament, comparativ cu cel din familie, autoarea a conturat în principal, anumite aspecte, semnificative în formarea profilului şi anume: - afectivitatea – factor important al dezvoltării psiho-emoţionale a adolescentului instituţionalizat; - comportamentul şi adaptarea socială; - dezvoltarea intelectuală şi inteligenţa emoţională; - percepţia Eu-lui în structura personalităţii adolescentului din instituţia de ocrotire. Motivaţia alegerii temei propuse s-a născut şi prin elaborarea diferitelor programe – pentru copiii cu nevoi speciale, copiii străzii, tinerii instituţionalizaţi, alături de echipe de specialişti român românii şi străin străinii în domeni domeniul ul asiste asistenţe nţeii socia sociale, le, psihol psihologi ogiei ei şi psihop psihopeda edagog gogiei iei specia speciale. le. Schimbul de experienţe, acumulat prin intermediul acestor proiecte a facilitat ocazia lucrului direct cu traineri din Franţa, Belgia, Anglia, specializaţi în consiliere psihologică, psihoterapie comportam comportamental entală, ă, ludoterap ludoterapie, ie, terapie terapie ocupaţio ocupaţională, nală, meloterap meloterapie, ie, terapia terapia psihomotr psihomotricităţ icităţii ii şi abilitarea manuală.
Importanţa alegerii acestei teme a fost susţinută într-un mod constant de experienţa dobândită de autoare prin intermediul stagiilor de practică de specialitate, şi practică pedagogică cu studenţii în Centrele de Plasament. Lucrarea permite tratarea tipologiilor afective, cunoaşterea diferitelor aspecte ale profilului psihologic al adolescentului instituţionalizat, prin comparaţie cu cel din comunitate, se poate realiza din unghiuri de vedere diferite, dar complexitatea afectivităţii nu permite o abordare exhaustivă. În lucrare sunt analizate starile afective ale copiilor abandona ți și eveden țiate particularită țile specifice acestora. Cercetatorea ne aduce la cuno știn ță că trebuinţele afective ale tinerilor din instituţia de ocrotire, sunt mai mari decât posibilităţile lor de satisfacere, această duce la apari ția nevrozei de abondon ,
datorită carenţei afective materne precum şi neglijării copilului de către
adult/substitutul matern. În mod uimitor, poate fi considerat faptul că sentimentul de abandon poate fi trăit de orice adolescent din familie / comunitate, aceasta, aducând un plus de originalitate lucrării. Teza corespunde cerinţelor cu privire la structura acesteia şi temei sus amintite. De asemenea se poat menţiona că materialul este organizat şi structurat după logica cercetării, bine sistematizat, autoarea dînd dovadă de înalte abilităţi de analiză şi sinteză a literaturii de specialitate, de luare a unei poziţii critice faţă de subiectul cercetat. Este structurată în trei mari capitole teoretice şi unul aplicativ, care se completează, căpătând unitate şi consistenţă, la nivelul problematicii investigate. Primul capitol – “ Afectivitate şi intelect – la vârsta adolescenţei ”, surprinde aspecte terminologice, privind Afectivitatea în sistemul psihic uman, Relaţia Intelect- Afectivitate, Inteligenţă emoţională – empatie, precum şi Contextul general al evoluţiei adolescentului.
Al doilea capitol teoretic – “ Trăsături ale dezvoltării psihologice la adolescenţii din centrele de plasament contemporane ”, abordează problematica legată de: Aspecte ale profilului psihologic al adolescentului instituţionalizat, Plasamentul – măsură de protecţie a drepturilor copilului, Sistemul de Asistenţă Socială şi Protecţie a copilului din Constanţa, Direcţii de optimizare ale instituţiilor tip Centre de Plasament.
Al treilea capitol teoretic – “ Consecinţele abandonului asupra profilului psihologic al adolescenţilor instituţionalizaţi ” este structurat pe trei secţiuni principale:
- Cauzele instituţionalizării tinerilor în Centrul de Plasament, - Caracteristici ale mediului instituţionalizat versus caracteristici ale mediului familial, - Consecinţele instituţionalizării de lungă durată.
Ultima parte (practică), a acestei lucrări, structurată în două capitole este dedicată unui studiu comparativ, între adolescenţii instituţionalizaţi şi cei din comunitate privind diferitele aspecte ale personalităţii acestora, din perspectiva intelectului şi a afectivităţii cuprinzând modelul de intervenţie psihoterapeutică. Studiul a fost realizat în perioada mai 2009 – iulie 2010. Pentru a putea investiga aspectele vizate, am încheiat contracte de colaborare cu psihologii din centrul de plasament, respectiv din liceu, în baza cărora, aceştia au administrat în mod unitar, după un training pe care l-am susţinut, bateria de teste. Eşantionul prezentei cercetări a fost alcătuit dintr-un număr de 102 adolescenţi. Studiul a fost realizat pe doua loturi independente, unul experimental, format din 49 subiecţi proveniţi din Centrul de Plasament “Ovidiu” Constanţa, compus din 25 fete şi 24 băieţi, cu vârste cuprinse între 16-19 ani, care frecventează cursurile şcolilor profesionale şi liceale de masă. Lotul martor cuprinde 53 subiecţi din cadrul “Colegiului Naţional Mircea Cel Bătrân”, compus din 26 fete şi 27 băieţi, cu vărste cuprinse între 16-19 ani. Ipotezele cercetării au fost validate prin studiul practice, astfel: 1. Există o serie de diferenţe semnificative în modul de adaptare socială al adolescenţilor instituţionalizaţi, aceştia manifestând în mai mare măsură tendinţa de a se face plăcuţi şi nevoia de acomodare socială în comparaţie cu adolescenţii crescuţi în comunitate. 2. Adolescenţii instituţionalizaţi au o capacitate scăzută de discriminare a emoţiilor şi a inteligenţei emoţionale în comparaţie cu adolescenţii din comunitate. 3. Factorii de mediu influenţează nivelul intelectual al adolescenţilor din centrul de plasament, în sensul diminuării acestuia, comparativ cu nivelul intelectual al adolescenţilor din familie. Sursele bibliografice la care s-a apelat sunt relevante şi reprezentative pentru tema studiată. Concluziile şi recomandările propuse sunt bine argumentate şi urmează conţinutul teoretic şi experimental al lucrării. Acestea sunt adresate actualilor şi viitorilor psihologi, angajaţi ai instituțiilor pentru protecție a copiilor. Lucrarea trezeşte interes, este uşor de citit, corespunde cerinţelor de tehnoredactare, structură şi calitate.
