Discurs prezentare teza

ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

Mr. Mihail ANTON

REFERAT

DE SUSŢINERE PUBLICĂ A TEZEI DE DOCTORAT 29 NOIEMBRIE 2006, ORA 13.30

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT Gl.bg.(r.) prof.univ.dr. Viorel BUŢA

BUCUREŞTI, 2006 1 din 10

Titles you can't find anywhere else

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.





NESECRET

(SLIDE 1) BINE AŢI VENIT (Imagine generală - UNAp) (SLIDE 2) SUSŢINEREA PUBLICĂ A TEZEI DE DOCTORAT TEMA: „Valorile şi securitatea naţională în contextul euro-atlantic actual” CONDUCĂTOR DE DOCTORAT: Gl.bg.(r.) prof.univ.dr. Viorel BUŢA Domnule Preşedinte…, Preşedinte…, Onoraţi membri ai comisiei…, Doamnelor şi domnilor! Introducere – 3 minute Ne aflăm în preajma unor evenimente de o importanţă deosebită. Astăzi, cu două zile înainte de Ziua naţională a României, Parlamentul European votează Raportul de monitorizare pentru România, ocazie cu care va fi reconfirmată data la care ţara noastră va deveni membru al Uniunii Europene - 1 ianuarie 2007. Astfel, prin îndeplinirea celui de-al doilea obiectiv important al politicii externe, România urmează să fie integrată euro-atlantic. Consideră Considerăm m însă că este mai potrivit să vorbim vorbim despre re-integrarea României. De

fapt, România revine în Europa; naţiunea română este parte integrantă a bătrânului continent. România are tradiţii culturale care, în mod deosebit după crearea statului naţional modern, o îndreptăţesc să se considere o naţiune europeană. Chiar şi o simplă menţionare a evenimentelor recente [Slide 3 – 7: 5 secunde ficare] , trecute şi viitoare, ne determină să considerăm România ca fiind o naţiune cu vocaţie culturală

europeană , promotor al unităţii europene, al dialogului cultural şi interconfesional. [slide-uri: 3 - vizita papei – ideea de unitate creştină a Europei 4 - congresul religiilor – deschidere şi dialog cultural-interconfesional cultural-interconfesional 5 - Black See Forum Forum – dialog regional 6 - summitul Francofoniei – dimensiunea culturală specifică României 7 – Sibiu – capitală culturală europeană – vocaţie europeană] Nu este mai puţin lipsit de importanţă faptul că lumea în care urmează să ne reintegrăm este o lume nouă. Procesele de integrare şi globalizare au dinamizat relaţiile interstatale şi interu interuma mane, ne, au favori favorizat zat rel relaţi aţiile ile dintre dintre cultur culturi. i. Este Este vreme vremea a interc intercult ultura uralit lităţi ăţii, i, a divers diversită ităţii ţii culturale. Pentru România, eforturile de reintegrare euro-atlantică sunt, în perspectivă, dublate de strategiile identitare. Într-o lume globalizantă, globalizantă, pentru a dialoga sau interacţiona cu alţii, trebuie să fii tu însuţi cu identitate recunoscută şi respectată. Identitatea culturală este cerută de interesul naţional – fundament al strategiei de securitate naţională. Astăzi, în absenţa acestei identităţi recunoscute, România se prezintă în faţa lumii, nu de

Slide 8 – CLIP: Romania Romania simply simply surpris surprising. ing. (40 de puţine puţine ori, ca o ţară ţară surprinză surprinzătoare toare.. [Slide secunde)]





NESECRET

[(SLIDE 9) MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI DE CERCETARE ] Alegerea temei de cercetare s-a bazat pe următoarele considerente:

1.

securitatea naţională este un concept ce prezintă mai multe dimensiuni de analiz analiză; ă; cu toate toate ace aceste stea, a, studii studiile le rea realiz lizate ate până până în prezen prezentt sunt sunt centra centrate te înde îndeose osebi, bi, în mod mod firesc firesc,, pe dimens dimensiun iunea ea milit militară ară,, fiind fiind neglij neglijate ate celela celelalte lte aspecte de natură politică, economică, socială, ecologică sau culturală. Alegerea temei a fost aşadar motivată, în primul rând, de faptul că problematica valorilor, ca element central al unei culturi, este foarte puţin abordată în studiile de securitate la nivel naţional şi internaţional; am considerat astfel că demersul nost nostru ru de cerc cercet etar are e va cond conduc uce e la o înţe înţele lege gere re spor sporit ită ă a cest cestui ui conc concep eptt complex, aflat într-o dinamică ce necesită reactualizări teoretice permanente.

2.

un al doilea argument, complementar celui menţionat, rezultă din constarea experţilor militari conform cărora ameninţările la adresa securităţii naţionale devin din ce în ce mai difuze; aceste ameninţări nu mai au un caracter exclusiv militar. Astfel, fără a exclude importanţa studiilor care abordează preponderent aspectele militare ale securităţii naţionale, am considerat oportună orientarea noastră şi către alte aspecte complementare acestora, în speţă, dimensiunea culturală a securităţii naţionale.

3.

Nu în ultimul rând, o importanţă semnificativă în alegerea temei a reprezentat-o experienţa obţinută de-a lungul a 9 ani de investigaţii sociologice, perioadă în care care un subiec subiectt predi predilec lectt al cercet cercetări ăriii l-a consti constitui tuitt proces procesul ul de soc social ializa izare re profesională desfăşurat în instituţiile militare de învăţământ, proces responsabil de promovarea principalelor valori ale organizaţiei militare. Am dezvoltat astfel diverse metodologii şi instrumente de analiză, şi am verificat diverse ipoteze de cercetare.

[ (SLIDE 10) SURSE DE INFORMARE ] 1.

Surse naţionale A. Proprii Investigaţiile sociologice pe care le-am condus sau la care am colaborat au contribuit la

fundamen fundamentarea tarea argumentelor argumentelor teoretice teoretice ale tezei. tezei. O ultimă ultimă etapă etapă a investiga investigaţiilo ţiilorr sociolog sociologice, ice, desfăşurată anul acesta, a constituit-o cercetarea privind Transformarea profesiei militare, coordonată de dl gl BUŢA, conducătorul de doctorat. •

octombrie 2002, Socializarea profesională în instituţiile militare de învăţământ,





NESECRET •

mai 2006, „Transformarea profesiei militare. Socializarea profesională şi internaţională a

resurselor resur selor umane pentr pentru u apăr apărare are în cont contextul extul integrării integrării Româ României niei în struc structuril turile e de secu securitat ritate e europene şi euroatlantice” •

(SLIDE 11 SURSE NAŢIONALE / B.Secundare) De asemenea, am optat şi pentru o

anali analiză ză secun secundar dară ă a datel datelor or rezulta rezultate te din mai multe multe cercet cercetăr ării

rezul rezulta tate te la nivel nivel

naţional. Sondajul de opinie publică Percepţia opiniei publice din România asupra politicii

•

exte ex tern rne e şi a re rela laţi ţiilo ilorr in inte tern rnaţ aţio iona nale le fa Roman manian ian Per Perspe specti ctive ve on face ce pa part rte e di din n pr proi oiec ectu tull Ro Transatlantic Trends, der derula ulatt de căt către re Ins Instit titutu utull pen pentru tru Pol Politi itici ci Pub Public lice e (I (IPP) PP) din Buc Bucure ureşti şti,, şi

implementatt de către Gallup Organization România -septembrie 2005. implementa Colecţia Barometrul de Opinie Publică – program finanţat de Fundaţia pentru o

•

Societate Deschisă; cercetarea se realizează bianual de institute naţionale de sondare a opiniei publice •

Studii ii şi Cerc Cercetăr etării pent pentru ru Datele provenite din studiile realizate de Direcţia de Stud

Problemele Problem ele de Tine Tineret ret din cadr cadrul ul Agen Agenţiei ţiei Naţi Naţional onale e pent pentru ru Spr Sprijinir ijinirea ea Iniţi Iniţiati ativelo velorr Tinerilor (SLIDE 12 - C. Documentele oficiale) oficiale) O serie de documentele oficiale din domeniul securităţii şi apărării naţionale au constituit repere teoretice importante în clarificarea conceptuală a dimensiunii culturale a securităţii •

Stra St rate tegi gia a de se secu curi rita tate te na naţi ţion onal ală ă a Ro Româ mâni niei ei.. Ro Româ mâni nia a Eu Euro rope pean ană, ă, Ro Româ mâni nia a

Euroat Eur oatlan lantic tică: ă: pen pentru tru o via viaţă ţă mai bun bună ă înt într-o r-o ţar ţară ă dem democ ocrat ratică ică,, mai sig sigură ură şi pro prospe speră, ră,

Bucureşti, 2006 •

Strategia de transformare a Armatei României, SMG /MApN, 2005 - document adoptat

în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, din 13 februarie 2006. •

Legea nr. 346/2006 din 21/07/20 21/07/2006 06 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Apărării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28/07/2006 28/07/2006

(SLIDE 13 Surse internaţionale) internaţionale ) •

Dintre sursele străine de documentare utilizate, menţionăm că cercetarea

sociologică Sistemul mondial de valori reprezintă o sursă consacrată în studiul axiologiei popoarel popoarelor; or; această această cercetare se realizează realizează periodic periodic în 80 de ţări reprezentâ reprezentând nd 85% din popu populaţ laţia ia globu globului. lui. De ase aseme menea nea,, nu lipsit lipsite e de impo importa rtanţă nţă,, deşi deşi ultim ultimele ele pe listă listă,, sunt sunt cercetările realizate bianual de Comisia Europeană a Uniunii Europene.

•

Sistemul mul mond mondial ial de valor valorii (Wo (World rld Value Values s Syst System), em), Cercetarea sociologică Siste

coordo coo rdonat nată ă de Ron Ronald ald Ing Ingleh lehart art,, rea realiz lizată ată în 80 de ţăr ţări, i, (8 (85% 5% din po popu pulaţ laţia ia glo globu bului lui), ),





NESECRET Globalizar lizare e (Glob (Globaliza alization) tion), co Raport Rap ortul ul de cer cercet cetare are Globa coma mand ndat at de Co Comi misi sia a

•

Europeană şi realizat de EOS Gallup Europe, Brussels, noiembrie 2003; Raportul de cercetare Cine va conduce lumea? (Who will Lead the World? ),

•

condus de GlobeScan, o firmă internaţională de sondaje, în cadrul Programului Atitudini privind Politica Internaţională (PIPA - Program on International Policy Attitudes) Attitudes) din cadrul Center ter for Centru Cen trului lui de stu studii dii int intern ernaţi aţiona onale le şi de sec securi uritat tate e al Uni Univer versit sităţ ăţii ii Mar Maryla yland nd (Cen International and Security Studies at Maryland - CISSM), dat publicităţii la data de 6 aprilie

2005; Raportul de cercetare Respingerea sistemului mondial dominat de o singură

•

putere (Poll of 9 Major Nations Finds All, including US, Reject World System Dominated by Single Power in favor of Multipolarity), realizat în cadrul Programului Atitudini privind Politica Internaţională (Program on International Policy Attitudes), Attitudes), Centrul de studii internaţionale şi Centerr for International International and Securi Security ty Studi Studies es at de securitate al Universităţii Maryland (Cente Maryland - CISSM), iunie 2006; Cum m se vă văd d Rapoar Rap oartel tele e de cer cercet cetare are rea realiz lizat ate e de Com Comisi isia a Eur Europ opean eană, ă, Cu

•

europenii pe ei înşişi? (How Europeans see themselves. Looking through the mirror with Europei (The Future of Europe), mai public opinion surveys), septembrie 2000, şi Viitorul Europei (The

2006;

(SLIDE 14 - Opţiunea epistemologică a cercetării) cercetării ) Privind opţiunea epistemologică a cercetării, menţionăm că analiza problematicii temei de cercetare este realizată dintr-o perspectivă preponderent sociologică. Această perspectivă asigură, în opinia noastră, o distanţare obiectivă faţă de ideologiile naţionale sau cele globaliste, ambele aflate sub imperiul judecăţilor de valoare şi mai puţin sub spectrul raţionalităţii teoretice. Lucrarea beneficiază, aşa cum am arătat anterior, de o serie cronologică de date rezultate

singura cercetar cercetare e sociolog sociologică ică longitudi longitudinală nală din armată armată , pe care din singura care am înce începu putt-o o în octombrie 1998 şi am continuat-o până în mai 2006. Cu siguranţă că această serie de date nu a fost fost exploa exploatat tată ă în întreg întregime ime,, dar dar în cee ceea a priveş priveşte te subiec subiectul tul prezen prezentei tei lucrăr lucrări, i, ne exprim exprimăm ăm speranţa că datele şi-au atins menirea.

Teoriile fundamentale ale cercetării Cercet Cercetare area a se funda fundame mente ntează ază pe o ser serie ie de teorii teorii consac consacrat rate, e, dintre dintre care care cea mai importantă o considerăm a fi teoria neutralităţii axiologice conform căreia nu avem niciun motiv să considerăm o cultură superioară alteia, un mod de viaţă ca fiind mai îndreptăţit axiologic decât altul. Complementar, argumentele tezei sunt susţinute şi de alte teorii, dintre care menţionăm următo următoare arele: le: teoria teoria strati stratific ficări ăriii socia sociale le globa globale, le, teorii teoriile le soc sociol iolog ogice ice ale educaţ educaţiei iei,, teorii teoriile le





NESECRET În concepţia noastră, naţiunea constituie valoarea supremă, elementul central în jurul căruia gravitează toate eforturile noastre de înfăptuire a securităţii. În acelaşi timp, naţiunea constituie mediul social cel mai favorabil pentru satisfacerea unei necesităţi fundamentale a oamenilor – cultura. Naţiunea reprezintă leagănul tuturor valorilor noastre tradiţionale, cele care dau specificul românesc în cadrul diversităţii culturale mondiale. Conform interpretării noastre, naţiun naţiunea ea devine devine,, prin prin proce procesel sele e de identi identific ficare are socia socială, lă, o formă formă de organi organiza zare re socia socială lă care care favorizează emergenţa unei culturi specifice, iar aceasta, la rândul ei, va întreţine ideea naţională.

Ipoteza centrală a cercetării Princ Principa ipala la ipotez ipoteză ă de cercet cercetar are e care care a stat stat la baza baza dem demersu ersulu luii teor teoret etic ic este este următoare următoarea: a: într-o într-o lume influenţată influenţată de procesele procesele de integrare integrare şi globaliza globalizare, re, contactul contactul dintre dintre culturi culturi favorizea favorizează ză perceper perceperea ea diferenţelor identitare de natură culturală dintre naţiuni, diferenţe care ajung să se constituie într-o principală sursă a conflictelor actuale; conflictele sunt, de fapt fapt,, nu într între e stat state, e, ci într între e cult cultur uri; i; soluţia ace acesto storr confli conflicte cte nu constă constă în atenua atenuarea rea diferenţelor culturale prin omogenizare (globalizare) culturală, ci în înţelegerea ideii conform

multiculturalismul şi o cultură căreia fiecare are dreptul la o identitate culturală; în acest sens, multiculturalismul a diversităţii diversităţii devin o soluţie alternativă pentru asigurarea securităţii naţionale. La aceste soluţii (SLI LIDE DE 16 - Valori Valori naţional naţionale). e). Educaţia se ajun ajunge ge prin prin educaţie. (S Educaţia devine devine fundamen fundamentul tul schimbăril schimbărilor or de mentalita mentalitate te în spiritul spiritul valorilor valorilor societăţ societăţii ii deschise.c deschise.care are este responsa responsabilă bilă de transmiterea culturii naţionale, în centrul căreia stau valorile naţionale.

(SLIDE 16) Valori naţionale – 2-3 secunde Actuala strategie naţională de securitate este printre puţinele documente oficiale în care se utilizează în mod explicit conceptul de valoare şi în care se precizează care sunt valorile valo rile naţi naţionale onale..

elemente ente defi definit nitori oriii ale ide identi ntităţi tăţii i „valorile rile naţi naţionale onale,, elem Astfel, Astf el, „valo

româneşti ”, democraţia, ţia, libert libertatea, atea, egalit egalitatea atea şi suprema supremaţia ţia ”, sunt următoarele: „… „…democra legii; legi i; resp respectu ectull pen pentru tru dem demnit nitate atea a omu omului lui,, pen pentru tru dre dreptur pturile ile şi libe libertă rtăţil ţile e sal sale e fund fu ndam amen enta tale; le;

respon res ponsa sabi bili lita tatea tea

civi ci vică; că;

plura plu rali lism smul ul

polit pol itic ic;;

propr pr oprie ietat tatea ea

şi

economia de piaţă; solidaritatea cu naţiunile democratice; pacea şi cooperarea internaţională; dialogul şi comunicarea dintre civilizaţii (CULTURI) (CULTURI)” ”

(SLIDE 17 – Concepte cheie) Cultura Valorile Securitatea Cultura În pofid pofida a dificu dificultă ltăţil ţilor or genera generate te de divers diversita itatea tea concep conceptua tuală lă am reţinu reţinutt ca fiind fiind coresp corespunz unzăt ătoar oare e demers demersulu uluii nostru nostru analit analitic ic următo următoare area a defini definiţie ţie a cultur culturii: ii: „Cultura







NESECRET

Valorile Un element central în majoritatea definiţiilor culturii este conceptul de valoare. Acesta primeşte diverse semnificaţii. Pornind de la unele definiţii minimale şi de la accepţiunea cea mai

valorile reprezi reprezintă ntă principii principii generale generale despre despre ceea ce este frecventă frecventă,, putem putem spune spune că valorile dezirabil, despre ceea ce e demn de urmat şi de preţuit în viaţă, despre cum trebuie oamenii să se comporte şi să aprecieze situaţiile, situaţiile, evenimentele, persoanele, precum şi obiectele sociale şi naturale. Securitatea Prin securitate înţelegem acea stare ce trebuie realizată pentru ca o persoană, un

grup de persoane, un stat sau un grup de state să poată acţiona neîngrădit pentru promo promova varea rea intere interese selor lor propr proprii, ii, în condiţ condiţiil iile e respe respectă ctării rii normel normelor or şi inter interese eselo lorr gener generale ale adopt adoptat ate e şi recuno recunoscu scute te pe plan plan intern internaţ aţion ional al.. În ace acest st sens, sens, secur securita itatea tea naţională reprezintă starea în care trebuie să se găsească statul român pentru a putea să se dezvolte liber şi să acţioneze neîngrădit pentru promovarea intereselor sale fundamentale. Securitat Securitatea ea se manifest manifestă ă în toate toate domeniile domeniile de activitat activitate e (politic, (politic, economic economico-fin o-financia anciar, r, cultural, social, ecologic, militar etc.) şi la toate nivelele de existenţă (individual, de grup, naţional, regional, continental şi mondial). Pentru noua strategie de securitate, nivelul individual este focalizată, ca finalitat finalitate e crucială, crucială, spre garantare garantarea a cel mai important, întrucât aceasta “este focalizată, securităţii individului, a vieţii sale şi a familiei”

(SLIDE 18) Structura lucrării În conformitate cu designul cercetării, lucrarea este structurată pe patru capitole, fiecare fiind finalizat cu un set de concluzii preliminare.

Capitolul 1 NAŢIUNE, NAŢIONALISM ŞI SECURITATE Capitolul 2 DIFERENŢELE CULTURALE – SURSĂ DE INSECURITATE Capitolul 3 VALORI ŞI NORMATIVITATE ÎN MEDIUL MILITAR Capitolul 4





NESECRET

Capitol Capitolul ul doi este destinat destinat cercetării cercetării diferenţelor diferenţelor culturale culturale ca sursă sursă de insecurita insecuritate. te. SLIDE DE 21 – Ha Harta rta cul cultur turală ală)) Am identi (SLI identific ficat at locul locul dimens dimensiun iunii ii cultur culturale ale în cadrul cadrul analiz analizei ei sistemice a securităţii şi am prezentat principalele modele teoretice prin care se pot observa aceste diferenţe identitare. (SLIDE 22 şi 23 – Tradiţii: 2 sec. fiecare) În conformitate cu rezultatele cercetării, România este poziţionată în zona valorilor tradiţionale şi de supravieţuire. Un aspect esenţial al cercetării constă în descoperirea stabilităţii culturale a României în contextul axiologic mondial. Astfel, (SLIDE 24 – Evoluţii culturale), dacă majoritatea naţiunilor analizate prezintă variaţii în ansamblul valorilor fundamentale, România, în pofida schimbărilor economicosociale sociale şi istorice, continuă continuă să îşi păstreze păstreze aceleaşi aceleaşi valori, valori, fără să fie afectată afectată de influenţele influenţele globalizării culturale. Acest lucru ne îndreptăţeşte să afirmăm că naţiunea română prezintă un

nucleu valoric puternic ce-i conferă stabilitate pe harta culturală a lumii. SLIDE 25 Capitolul trei Unele studii sociologice străine au arătat că un nivel ridicat de diferenţiere axiologică între armată şi societate va submina relaţiile dintre militari şi civili şi va afecta capacitatea operativă a armatei, acest lucru repercutându-se negativ asupra securităţii naţionale. Din acest motiv, în capito capitolul lul trei trei am urmări urmăritt să invest investigă igăm m stadiu stadiull ace aceste steii rel relaţi aţiii şi în Români România, a, şi am ajuns ajuns la conclu concluzia zia că milita militarii rii români români nu sunt sunt caract caracteriz erizaţi aţi de alte alte valori valori decât decât cele cele ale socie societăţ tăţii ii în ansamblu.

SLIDE 26 – Modelul militarului Astfel, este infirmată teza emisă de alţi autori, conform căreia există diferenţe culturale între Armata României şi societate. Analiza dinamicii principalelor valori socio-profesionale ale militarilor a condus la identificarea unui profil normativ-valoric asemănător asemănător cu profilul românului în general. La nivelul culturii organizaţionale identificăm, într-adevăr, unele valori tradiţionale care sporesc funcţionalitatea organizaţiei militare fără a contraveni cu nimic imperativului social al societăţii în ansamblu. ansamblu.

SLIDE 27 - Capitolul patru Ultima parte a lucrării este destinată prezentării soluţiilor identificate de noi cu privire la actu actual alel ele e conf confli lict cte e de natu natură ră iden identi tita tară ră,,

în care care rolu rolull fund fundam amen enta tall

revi revine ne educ educaţ aţie iei. i.

Multiculturalismul reprezintă o soluţie eficientă pentru actualele conflicte militare cu fond cultural.





NESECRET Discrepanţele actuale în dezvoltarea statelor generează frustrări, stârnesc nemulţumiri şi provoacă diverse crize sociale, însoţite, nu de puţine ori, de crize de identitate, generatoare de violenţe neaşteptate. Aceste crize de identitate sunt fundamentate cultural; ele sunt determinate de concepţiile diferite, uneori contradictorii, despre lume şi viaţă şi pot deveni, astfel, surse importante de insecuritate

SLIDE 30 – LEGEA IDENTITĂŢII CULTURALE O PRIMĂ concluzie s-a concretizat în formularea legii identităţii culturale conform căreia : într-o lume globalizantă, pentru a dialoga sau interacţiona cu alţii, trebuie să fii tu însuţi cu identitate recunoscută şi respectată. Identitatea culturală este cerută de interesul naţional – fundament al strategiei de securitate naţională. De asem asemen enea ea,, glob global aliz izar area ea cult cultur ural ală ă nu va cond conduc uce e la „sfâ „sfârş rşit itul ul naţi naţiun unii“ ii“,, ci, ci, dimpotrivă, ca reacţie la tendinţele de uniformizare, va stimula activismul cultural naţional, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional; cât timp o cultură va fi capabilă să determine şi să menţină o conştiinţă naţională, o naţiune nu va dispărea.

SLIDE 31 Multe din conflictele actuale au fundamente culturale: conflictele nu sunt între state, ci între între cultur culturi; i; soluţ soluţia ia propus propusă ă const constă ă în educa educaţia ţia pentr pentru u multi multicul cultur turali alism sm,, pentr pentru u accept acceptare area a diversităţii culturale, cunoaşterea şi acceptarea celuilalt.

SLIDE 32 Preluarea şi adoptarea unor modele sau valori occidentale nu produc întotdeauna aceeaşi eficienţă funcţională demonstrată în ţara de provenienţă sau, în cel mai bun caz, atunci când aceasta se produce, eficienţa funcţională este adesea însoţită şi de un disconfort cultural.

SLIDE 33 Nu diferenţele culturale sunt un risc de securitate, ci modul în care, prin educaţie, percepem această diversitate de culturi. Diferenţele culturale nu constituie prin ele însele o sursă a insecurităţii. Societăţile sunt constitui constituite te dintr-un dintr-un complex complex de diferenţi diferenţieri eri cu determin determinări ări multiple, multiple, între care determinarea determinarea culturală este predominantă; de aceea, respingem orice etnocentrism şi susţinem ideea conform căreia nu există niciun motiv de a aprecia o cultură ca fiind superioară alteia, un mod de viaţă ca





NESECRET Valorile socio-profesionale ale militarilor se modifică în direcţia eficienţei funcţionale a organi organizaţ zaţiei iei milita militare, re, în acord acord cu impera imperativ tivul ul socia sociall al socie societăţ tăţii. ii. Reconf Reconfigu igurar rarea ea sis sistem temulu uluii axiologic al militarilor se dovedeşte a fi, în general, compatibilă compatibilă cu proiectul oficial de schimbare a organizaţiei militare şi a societăţii româneşti; propensiunea militarilor către valorile împărtăşite în prezent de societatea românească se suprapune cu menţinerea unor valori profesionale specifice care susţin modelul militarului profesionist.

SLIDE 35 învăţământ 35 învăţământ militar performant Analiza comparativă a sistemelor de învăţământ a pus în evidenţă un învăţământ militar

performant în cadrul sistemului naţional de învăţământ. Instituţia militară reuşeşte prin procesul de soci social aliz izar are e să prom promov ovez eze e valo valori rile le prof profes esio iona nale le nece necesa sare re func funcţi ţion onal alit ităţ ăţii ii şi efic eficie ienţ nţei ei organizaţionale.

SLIDE 36 Propuneri •

Analiza Analiza elemente elementelor lor constitut constitutive ive ale profesiei profesiei militare militare (jurământ (jurământul ul de credinţă, credinţă, vocaţia vocaţia profe profesio sional nală, ă, altrui altruism smul, ul, ser servic viciu iu în intere interesul sul comuni comunităţ tăţii, ii, educaţ educaţia ia superi superioar oară, ă, autoautocontrolul social şi autonomie profesională, etica profesională) pune în evidenţă necesitatea

adoptării codului de conduită profesională a militarilor . •

ulturi uri de sec securi uritat tate e în se Promovar Promovarea ea unei cult sens nsul ul le legi giti timă mări riii ac acţi ţiun unilo ilorr pe ca care re România le întreprinde în domeniul securităţii naţionale sau internaţionale.

•

Introducerea educaţiei multiculturale la nivel naţional în vederea dezvoltării unei culturi a diversităţii, a creşterii gradului de toleranţă şi de încredere interpersonală va contribui la sporirea securităţii naţionale şi internaţionale. Educaţia reprezintă fundamentul pe baza căreia căreia putem putem moder moderniz niza a soc societ ietate atea a române româneasc ască ă în vedere vederea a facili facilităr tării ii proces proceselo elorr de integrare.

SLIDE 37 Eu şi copilul Încheiere – 1 minut Doamnelor şi domnilor! În spate spatele le unei unei divers diversită ităţi ţi remarc remarcab abile ile a sis sistem temelo elorr de valori valori putem putem vorbi vorbi despr despre e o ireversibilitate axiologică, conform căreia va exista permanent un set de valori şi norme generale

spre care tind oamenii. Nu este vorba deci de a suprima contradicţiile civilizaţiei noastre, ci de a deveni conştienţi de ele pentru a descoperi unde sunt punctele de ruptură şi pe ce ne putem

Discurs prezentare teza

Recommend Documents