Atestat- Contabilitatea Imobilizarilor Necorporale

PRO I ECT EC T DE SPECI EC I AL I TATE 

Contabilitatea imobilizărilor necorporale

2011

1

Cuprins  Argument.......................................... Argument....................................................................... ................................................. .................... 2

Cap 1 Delimitări privind contabilitatea imobilizarilor necorporale............. 3 ............................................ 3 1.1. Definirea imobilizărilor necorporale............................................. 1.2. Prezentarea principalelor categorii de imobilizări necorporale..... 4 1.3. Documente folosite in cont abilitatea imobilizărilor necorporale...6 Cap. 2 Sistemul de conturi folosit in contabilitatea imobilizărilor  imobilizărilor  necorporale........................................ necorporale..................................................................... .......................................................... ............................... 7 Cap. 3. Imobilizările necorporale prin prisma standardelor internaționale internaționale de contabilitate................................ contabilitate............................................................. .......................................................... ..................................... ........ 8 3.1. Evaluarea iniţială a imobilizări necorporale.............. necorporale.................................. 8 ......................................... 10 3.2. Recunoașterea unei cheltuieli.............. cheltuieli....................................................... 3.3. Evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale........... iniţiale.................................... 10 3.4. Recuperarea valorii contabile - pierderi din depreciere................ 12 ......................................... 13 3.5. Retrageri din uz si cedări..................... cedări.............................................................. Cap. 4. Contabilitatea Contabilitatea imobilizărilor necorporale......................... necorporale........................................ 14 ......................... 14 4.1. Evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale........................... ..................................... 18 4.2. Deprecierea imobilizărilor necorporale.... necorporale......................................... ............................... 19 4.3. Amortizarea imobilizărilor necorporale......... necorporale........................................ 4.4. Prezentarea informaţiilor privind imobilizările necorporale în cadrul ..................................................... 22 22 situațiilor financiare...................... financiare........................................................................... Cap 5 Studiu de caz privind imobilizările necorporale la S.C. Meva S.A... 25 Concluzii..................................... Concluzii........................................................................ ................................................................ ............................... 28 Anexe.............................................. Anexe.............................................................................. ............................................................ .............................. 30 Bibliografie....................................... Bibliografie........................................................................ ........................................................... .......................... 42

2

Argument Am ales tema Contabilitatea imobilizărilor necorporale , deoarece  prin prisma imobilizărilor necorporale se poate observa care este  patrimoniul firmei şi mărimea ei. Imobilizărilor necorporale fac parte din activul patrimonial al societăţii. Ele ajută foarte mult la eva luarea  patrimoniului. Mărimea imobilizărilor necorpoarele ne ajută să vedem evoluţia în timp al societăţii şi capacitatea ei de dezvoltare. Imobilizările necorporale reprezintă o componenta importanta a activului patrimonial şi constituie baza tehnico - materială şi financiară a activităţii agentului economic. Prezintă următoarele caracteristici: - sunt destinate sa servească o perioadă îndelungată, mai mai mare de un an, în activitatea unităţii; - îşi păstrează valoarea de intrare în patrimoniu pe toată durata de folosire; - nu se consumă la prima utilizare, ele participă la mai multe cicluri de utilizare; - valoarea lor se recuperează în mod treptat, pe calea amortizării prin includerea unor cote de amortizare în costul activităţii la care participă.

3

Cap.I Delimitări privind contabilitatea contabilitatea imobilizărilor  necorporale 1.1 Definirea imobilizărilor necorporale Conform IAS 38, o imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil, fară substantă fizică, deținut în vederea utilizării sale pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau de servicii, pentru o locație la terți sau în alte scopuri administrative. Este frecvent ca o întreprindere să cheltuiască resurse sau să-si asume datorii pentru achiziționarea, dezvoltarea, menținerea sau ameliorarea resurselor necorporale precum cunoștintele științifice sau tehnice, conceperea și punerea în aplicare de noi procedee sau sisteme, licențele, proprietatea intelectuală, cunoașterea pieței și mărcile comerciale (inclusiv numele de mărci și titluri de publicare). Exemple curente de elemente necorporale ce intra în aceste rubrici generale sunt produsele program, brevetele, drepturile de serviciu ale împrumuturilor ipotecare acordate, licențele de pescuit, cotele de import, scutiri, relații cu clienții sau furnizorii, fidelitatea clienților, părtile de piață și drepturile de distribuire.  Nu toate elementele descrise d escrise anterior răspund definiției unei imobilizări necorporale, care  presupune un caracter identificabil, controlul unei resurse și existența avantajelor economice viitoare. Dacă un element implicat de prezenta norma nu satisface definiția unei imobilizări necorporale, cheltuielile angajate pentru achiziționarea sau producția sa internă sunt contabilizate în contul de profit și pierderi (la cheltuieli). Totuși, dacă elementul este achiziționat in cadrul unei grupări de întreprinderi ce constituie o achiziție, el face parte dintr -un -un goodwill contabilizat la data achiziției. Caracterul indentificabil indentificabil al unei imobilizări neco necorporale  rporale 

Definiția unei imobilizări necorporale impune ca această imobilizare sa fie identificabilă,  pentru a o distinge cu claritate de goodwill. Goodwill-ul ce rezultă dintr -o -o grupare de întreprinderi ce constituie o achiziție reprezintă o plată efectuată de cumpărător, în așteptarea avantajelor economice viitoare. Aceste avantaje economice viitoare pot să rezulte din sinergia între activele identificabile achiziționate sau din activele care, luate izolat, nu îndeplinesc condițiile cerute pentru o contabilizare in situațiile financiare, dar pentru care cumpărătorul este dispus să efectueze o plată, cu ocazia achiziției. O imobilizare necorporală poate să fie distinsă în mod clar de goodwill, daca ea este separabilă. O imobilizare este separabilă, dacă întreprinderea poate să închirieze, să vândă, să schimbe sau să distribuie avantajele economice viitoare specifice, atribuibile activului, fară să se separe, de asemenea, de avantajele economice viitoare ce rezultă din alte active utilizate în aceeași activitate generatoare de venituri. Caracterul separabil nu este o condiție necesară a caracterului identificabil, în masura în care întreprinderea poate ea însăși să identifice un activ, într -un alt mod. Dacă, de exemplu, o imobilizare necorporală este achiziționată cu un grup de active, tranzacția poate să implice transferul de drepturi ce permit unei întreprinderi să identifice imobilizarea necorporală. De asemenea, dacă un proiect intern vizează crearea de drepturi pentru întreprindere, natura acestor  drepturi poate s-o ajute să identifice o imobilizare necorporală derivată de aici, generată in interiorul unității. În plus, chiar dacă un activ nu generează avantaje viitoare, decât dacă el este 4

utilizat în mod conjunctiv cu alte active, acesta este identificabil în măsura în care întreprinderea  poate să identifice avantajele economice viitoare ce decurg din activ. Controlul imobilizări lor neco necorporale  rporale  O întreprindere controlează un activ, dacă ea are putere să obțina avantaje economice viitoare ce decurg din resursa implicată și dacă ea poate, de asemenea, să restrângă accesul terților la aceste avantaje. Capacitatea unei întreprinderi de a controla avantajele economice viitoare ale unei imobliz ări necorporale rezultă, în mod normal, din drepturile pe care întreprinderea poate să le obțina într -un tribunal. În absența drepturilor, demonstrarea controlului este mai dificilă. Totuși, faptul de a obține, din punct de vedere juridic, un drept nu constituie o condiție necesară a controlului, în măsura în care o întreprindere poate să fie ea însăși capabilă să controleze avantajele economice viitoare, într-un alt mod. Cunoașterea pieței și cunoștințele tehnice pot să genereze avantaje economice viitoare. O olează aceste avantaje dacă, de exemplu, cunoștințele sale sunt din punct de întreprindere contr olează vedere juridic protejate, de exemplu datorită dre pturilor de autor, prin restricții în acordurile comerciale (atunci când acest fapt este autorizat) sau printr-o obligație juridică a membrilor   personalului de a menține confidențialitatea. Totuși, ca regulă generală, controlul avantajelor economice viitoare așteptate de la o echipă de persoane calificate și dintr-un efort de formare nu este suficient pentru a considera că aceste elemente satisfac definiția unei imobilizări necorporale. Avantajele Avan tajele econo  econo  necorr poral poral e  mice mice viitoare ale unei imobilizări neco Avantajele economice viitoare, care rezultă dintr -o imobilizare necorporală, pot să includă venituri ce provin din vânzarea de bunuri sau de servicii, economiile de costuri sau alte avantaje rezultând din utilizarea activului de către întreprindere. De exemplu, utilizarea unei  proprietăți intelectuale în cadrul unui proces de producție pot să reducă mai degrabă mărimea costurilor viitoare de producție decât să crească veniturile viitoare. IAS 38 nu permite ca produsele, mărcile, licenţele, titlurile de publicaţii, listele de clienţi şi alte categorii similare din punct de vedere economic, care sunt produse din resurse proprii, să fie contabilizate la active necorporale. IAS 38 prevede ca toate cheltuielile pentru cercetare să fie recunoscute drept cheltuieli, atunci când sunt efectuate. Alte cheltuieli care nu vor da naştere unui activ necorporal care să  poată fi recunoscut în situaţiile financiare sunt: cheltuieli cu înfiinţarea unui nou domeniu de activitate sau a unei societăţi; o o cheltuiala pentru specializări; cheltuiala pentru publicitate; o cheltuiala la mutarea sau reorganizarea unei părţi sau a întregii societăţi. o Cheltuiala cu aceste elemente este recunoscută ca şi cheltuială atunci când este efectuată.

1.2 Prezentarea principalelor categorii de imobilizări necorporale Imobilizările necorporale sau imobilizările nemateriale sunt reprezentate de: cheltuieli de constituire cheltuieli de cercetare şi dezvoltare concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare fond comercial alte imobilizări necorporale.     

5

CHELTUIELILE DE CONSTITUIRE 

Cheltuielile de constituire sau stabiliment, denumite şi de fondare, cuprind cheltuielile cu înfiinţarea, dezvoltarea şi fuzionarea societăţilor comerciale, cum sunt cele privind taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emiterea şi vânzarea de acţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate. Toate aceste cheltuieli sunt supuse amortizării  pe cel mult cinci ani. CHELTUIELI DE CERCETARE Ș  I DEZVOLTARE  Cheltuielile de dezvoltare includ resursele economice alocate pentru tehnologiile noi,  produse noi şi investiţii utile şi eficiente în raport cu activitatea viitoare v iitoare a societăţii comerciale. Aceste cheltuieli se amortizează, în general, în maximum cinci ani. CONCESIUNI, BREVETE, LICENȚELE, MĂRCILE DE FABRICĂ ȘI ALTE DREPTURI  SIMILARE 

Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu, în cazul concesiunilor, a unui brevet, a unei licenţe, a unei mărci de fabrică şi alte epturi similare de proprietate industrială şi intelectuală. dr epturi Concesiunea . Pot face obiectul concesiunii activităţile economice, serviciile publice, unităţile de producţie ale unor regii autonome şi terenurile proprietate de stat. Concesiunea se realizează pe bază de contract de concesiune, în care o parte (concedentul) transmite părţi (concesionarul) spre administrare rentabilă pe un termen determinat, în schimbul unei redevenţe, o activitate economică, un serviciu public, o subunitate  productivă sau un teren proprietate de stat. Ea se acordă pe bază de d e licitaţie publică şi cu condiţia ca prin concesionare să se asigure statului un venit fix anual, cel puţin egal cu media beneficiilor  nete realizate prin exploatarea în ultimii cinci ani a obiectului concesiunii ori a unor obiecte similare. Superficia este dreptul de proprietate al unei persoane asupra construcţiei pe care a clădit-o pe terenul altuia împreună cu dreptul ei real de folosinţă asupra terenului pe care s-a ridicat construcţia. Un asemenea drept dobândit de către un agent economic se consideră imobilizare necorporală şi se supune amortizării. Uzufructul este dreptul de folosire de către un agent economic al unui lucru (bun sau valoare) care aparţine altei persoane şi de a beneficia de foloasele bunului respectiv. La încetarea acestui drept se restituie bunul sau valoare în cauză proprietarului. Agentul economic supune amortizării uzufructul dobândit. Brevetele sunt documente oficiale prin care se certifică calitatea de inventator şi prin a căror aplicare practică se realizează obiecte economice cu efecte financiare deosebite. Ele pot fi aduse în unitate ca aport la capitalul social, prin achiziţie sau prin alte căi. Licenţele sunt titluri prin care posesorul unei invenţii acordă altei persoane fizice sau  juridice, inclusiv statului, dreptul de a exploata în interes economic invenţia sa. Se dobândesc, în general, prin achiziţie. Know-how-urile reprezintă cunoştinţe tehnice şi procedee tehnologice ce nu fac obiectul unui brevet, dar care aparţin celor care le-au creat şi pot face obiectul comercializării. Pot fi dobândite de o unitate prin aport în natură la capitalul social sau prin p rin achiziţie.

6

Mărcile de fabrică sunt certificate de origine ale unor firme constituite din cuvinte, litere, cifre, reprezentări grafice, prin care se individualizează produsele sau serviciile sale. Se  pot valorifica şi ca aport în natură la capitalul social al unităţii sau prin vânzare. Mărcile de comerţ confirmă că un anumit bun este comercializat de o anumită firmă care garantează calitatea lui cumpărătorului. Se transmite altor unităţi, de regulă, prin vânzarea lor, de către unitatea patrimonială care le deţine. Toate aceste cheltuieli sunt amortizate pe toată durata cât întreprinderea a achiziţionat dreptul de exploatare sau de utilizare a unor astfel de imobilizări.  FONDUL COMERCIAL

Fondul comercial reprezintă cheltuieli efectuate pentru menţinerea sau dezvoltarea  potenţialului de activitate al întreprinderii. Exemplu: clientela, vadul comercial, firma, segmente de piaţă etc. De asemenea, cuprinde şi sumele plătite în cazul preluării unei întreprinderi reprezentând vadul comercial, anumite legături comerciale etc. De regulă, fondul comercial nu se amortizează. Dacă se constată o depreciere ireversibilă, acesta poate fi amortizat.  ALTE IMOBILIZĂ  RI NECORPORALE  Alte imobilizări necorporale sunt constituite din programe informatice create în cadrul unităţii patrimoniale sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţi proprii, precum şi alte imobilizări necorporale, evaluate la costul de producţie, prod ucţie, respectiv la costul de achiziţie. Potrivit prevederilor  Legii amortizării nr.15/1994 în sfera imobilizărilor necorporale figurează ca poziţie distinctă “cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substanţe minerale utile, neconcretizate în mijloace fixe, la zăcămintele puse în exploatare”. De asemenea, spre deosebire de PCG nu fac parte din cheltuielile de constituire, cele privind emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni.

1.4 Documente folosite în contabilitatea imobilizărilor imobilizărilor necorporale În funcţie de natura operaţiilor care intervin în evidenţierea existenţei, mişcării şi deprecierii activelor imobilizate, de căile de intrare şi ieşire din patrimoniu, se întocmesc documente specifice, care se pot grupa pe trei categorii: - documente privind intrarea în patrimoniu a imobilizărilor necorporale; - documente ce consemnează deprecierea lor; - documente privind ieşirea din gestiune a imobilizărilor necorporale 1) Documente privind intrarea în patrimoniu a imobilizărilor necorporale a) cumpărare: - contract de vânzare-cumpărare; - factura; - chitanţă fiscală; - proces-verbal de recepţie  b) aport de la asociaţi în natură : - contract de societate; - statutul societăţii; - expertiza tehnică; - declaraţia de subscriere; c) concesionare, locatie de gestiune, chirie:- contract de concesiune, locaţie de gestiune, închiriere; 7

- caiet caiet de sarcini al concesiunii; d) producţie proprie: - proces- verbal de predare-primire; p redare-primire; - proiecte şi devize pentru cercetare, studii, lucrări executate; - procese - verbale de recepţie; - documente de evidenţă a consumurilor de valori materiale; e) donaţii: - proces - verbal de predare primire; f) plusuri la inventariere: inventariere: - proces - verbal de inventariere - documente de evidenţă a consumurilor de valori materiale

2) Documente privind deprecierea imobilizărilor necorporale: a) deprecieri ireversibile (amortizarea): - plan de amortizare; - fişa de calcul a amortizării;  b) deprecieri reversibile (provizioane): - proces-verbal de inventariere şi evaluare; 3) Documente de ieşire a imobilizărilor necorporale din patrimoniu a) vânzare: - factură; - chitanţă fiscală; - contract de vânzare-cumpărare;  b) concesionare: - contract de concesiune; c) retrase de asociaţi asociaţi: - cerere de retragere aprobată de adunarea generală a asociaţilor; d) transformarea imobilizărilor în curs în imobilizări imobilizări necorporale în urma terminării terminării şi recepţionării: - proces-verbal de recepţie;

Cap.II Sistemul de conturi folosit fo losit in contabilitatea imobilizărilor necorporale Evidenţa existenţei şi mişcării imobilizarilor necorporale se realizează prin conturile ce formează conţinutul clasei a 2- a din Planul de conturi general, denumită “Conturi de active imobilizate”.

20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE 201 Cheltuieli de constituire 203 Cheltuieli de dezvoltare

205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare 2051 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate 2052 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare obţinute cu resurse proprii 207 Fond comercial

2071 Fond comercial 2072 Fond comercial negatiev 208 Alte imobilizări necorporale 28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE 8

280 Amortizări privind imobilizările necorporale 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi altor  drepturi şi valori similare 2807 Amortizarea fondului comercial 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR  290 Provizioane privind deprecierea imobilizărilor necorporale 2903 Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare 2905 Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare 2907 Provizioane pentru fondul comercial 2908 Provizioane pentru alte imobilizări necorporale

Cap. III Imobiliză rile necorporale prin prisma standardelor internaționale de contabilitate 3.1 Evaluarea inițiala a unei imobilizări necorporale Un activ necorporal trebuie măsurat iniţial la cost. COSTUL DE ACHIZIŢIE . Dacă un activ necorporal este achiziţionat separat, costul acestuia poate fi evaluat cu fidelitate. Costul unui activ necorporal conţine preţul său de cumpărare, inclusiv: a) orice taxe şi impozite nereturnabile;  b) orice cheltuială direct atribuibilă pregătirii bunului pentru folosirea sa, cum sunt comisioanele profesionale pentru servicii legale. Orice sconturi comerciale şi rabaturi sunt deduse pentru a ajunge ajun ge la valoarea de cost. Dacă plata pentru un activ necorporal este amânată mai mult decât termenul normal de creditare, costul său este echivalentul în numerar al preţului; diferenţa dintre această sumă şi totalul plăţilor este recunoscută drept cheltuială cu dobânda pe toată perioada creditului, cu excepţia cazului în care este capitalizată conform tratamentului alternativ permis în IAS 23 „Costurile îndatorării”. Dacă un activ necorporal este achiziţionat în schimbul instrumentelor de capital propriu ale societăţii, costul activului este valoarea justă a instrumentelor de capital propriu emise, care este egală cu valoarea justă a activului. Costul unui activ necorporal achiziţionat într -o -o combinare de întreprinderi de tipul achiziţiei se bazează pe valoarea sa justă la data achiziţiei. COSTUL DE PRODUCŢIE . Uneori este greu să se precizeze dacă un activ necorporal  produs din resurse proprii poate fi recunoscut.

9

Pentru a preciza dacă un activ necorporal realizat cu resurse proprii întruneşte criteriile  pentru recunoaştere se impune separarea în două faze a procesului de realizare a activului necorporal, în vederea recunoaşterii acestuia: o fază de cercetare; şi o fază de dezvoltare. Dacă o societate nu poate distinge cele două faze ale unui proiect intern pentru crearea unui activ necorporal, societatea tratează cheltuiala cu acel proiect ca şi cum ar fi fost realizată numai în faza de cercetare.  Faza de cercetare. Nici un activ. necorporal provenit din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscută ca o cheltuială atunci când este efectuată. Exemple de activităţi de cercetare: activităţi desfăşurate în  scopul obţinerii de noi cunoştinţe; căutarea, evaluarea şi selecţia finală a aplicaţiilor din cercetare sau alte cunoştinţe; cercetarea  pentru alternative de materiale, aparate, ap arate, produse, sisteme sau servicii; şi formularea, designul, evaluarea şi selecţia finală a alternativelor posibile pentru materiale noi sau îmbunătăţite, aparate, produse, aparate, produse, procese, sisteme sau servicii.  Faza de dezvoltare. Un activ necorporal provenit din dezvoltare (sau din faza de

dezvoltare a unui proiect intern) trebuie să fie recunoscut dacă şi numai dacă o societate poate demonstra următoarele: fezabilitatea tehnică pentru finalizarea activului necorporal, în aşa fel încât să fie disponibil pentru utilizare sau vânzare; intenţia sa de a finaliza acel activ necorporal spre a fi folosit sau vândut; abilitatea sa de a folosi sau vinde activul necorporal;modul în care activul necorporal va genera probabile beneficii economice viitoare. Printre altele, societatea trebuie să demonstreze existenţa unei pieţe pentru produsele obţinute de acel activ necorporal sau  pentru însuşi activul necorporal respectiv sau, dacă este folosit intern, utilitatea activului necorporal; existenţa resurselor tehnice, financiare şi a altor res urse adecvate pentru a duce la  bun sfârşit dezvoltarea sa în vederea utilizării sau vânzării activului necorporal; şi abilitatea sa de a evalua fidel cheltuiala atribuibilă activului necorporal în timpul dezvoltării sale. Exemple de activităţi de dezvoltar e: designul, construcţia şi testarea preproducţie sau  prefolosire a prototipurilor şi modelelor; designul uneltelor şi matriţeior care implică tehnologie nouă; designul, construcţia şi operarea unei uzine- pilot  pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia pe scară largă; designul, construcţia şi testarea unei alternative alese  pentru aparatele, pro-dusele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite. COSTUL COSTUL UNUI ACTI V NE CORPOR CORPORAL AL PRODUS PRODUS DI N RESURS RESURSE E PROPR PROPRII I . Costul unui activ necorporal produs din resurse proprii este cheltuiala suportată de la data la care activul necorporal întruneşte pentru prima oară criteriile de recunoaştere şi cuprinde toate cheltuielile care pot fi atribuite sau alocate pe o bază rezonabilă şi consecventă producerii şi pregătirii activului pentru folosinţa sa. Costul include: cheltuiala cu materialele şi serviciile folosite sau consumate pentru  producerea activului necorporal; salariile şi alte costuri legate de personalul angajat direct în  producerea activului necorporal; orice cheltuială direct atribuibilă generării activului; cheltuielile fixe care pot fi alocate pe o bază rezonabilă pentru activ. Costul producerii unui activ nu include: cheltuielile de regie pentru comercializare, administrative sau generale, cu excepţia cazului în care aceste cheltuieli pot fi direct atribuite  procesului de pregătire a activului pentru folosinţă ineficienţele identificate în fazele de început şi în pierderile din exploatarea iniţială, apărute înainte ca un activ să realizeze performanţa  planificată cheltuiala cu pregătirea personalului pentru exploatarea activului.

10

3.2 Recunoașterea unei cheltuieli Cheltuiala cu un element necorporal trebuie să fie recunoscută direct în contul de profit şi  pierdere atunci când este efectuată, cu excepţia cazului în care: ne corporal care întruneşte criteriile de recunoaştere; - face parte din costul unui active necorporal - elemental este achiziţionat în combinări de întreprinderi de tipul unei achiziţii şi nu poate fi recunoscut ca un activ necorporal. Exemple de alte cheltuieli recunoscute la realizare: cheltuielile de constituire, până când acestea sunt incluse în costul unui element din categoria terenuri şi mijloace fixe, conform IAS 16 „Imobilizări corporale”; cheltuielile cu activităţile de specializare;cheltuielile cu activităţile  promoţionale şi de publicitate; şi che1tuielile cu mutarea şi reorganizarea parţială sau totală a unei societăţi. Cheltuielile ulterioare cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea sa trebuie recunoscute atunci când sunt efectuate, cu excepţia cazului în care: este probabil că această cheltuială să permită activului să genereze beneficii economice viitoare suplimentare faţă de cele estimate iniţial; şi această cheltuială poate fi evaluată cu fidelitate şi atribuită activului. Dacă aceste condiţii sunt întrunite, cheltuielile ulterioare trebuie să fie adăugate la costul activului necorporal. Cheltuielile ulterioare pentru un activ necorporal sunt recunoscute dacă acestea sunt necesare pentru a menţine activul la standardul de perforrnanţă stabilit iniţial. Datorită naturii activului necorporal, în multe cazuri nu este posibil să se determine dacă toate cheltuielile ulterioare măresc sau menţin beneficiile economice care vor intra în societate prin exploatarea acestor active. În consecinţă, numai rareori cheltuiala efectuată după recunoaşterea iniţială a unui activ necorporal achiziţionat sau finalizat din resurse proprii va fi adăugată costul unui activ necorporal.

3.3 Evaluarea ulterioară a recunoașterii inițiale Prelucrarea de referință După contabilizarea sa inițială, o imobilizare necorporală trebuie să fie contabilizată la costul său, diminuat cu suma amortizărilor și suma pierderilor de valoare. Cealaltă prelucrare autorizată După contabilizarea sa inițială, o imobilizare necorporală trebuie să fie contabilizată la nivelul mărimii sale reevaluate, corespunzătoare valorii sale juste la data reevaluării, diminuată cu suma amortizărilor ulterioare și suma pierderilor de valoare ulterioare. Pentru reevaluările efectuate în conformitate cu norma IAS 38, valoarea justă trebuie să fie determinată prin referire la o piață activă. Reevaluările trebuie să fie efectuate cu o regularitate suficientă, pentru ca valoarea contabilă să nu difere de o manieră semnificativă de cea care ar fi fost determinată, prin utilizarea valorii juste la data închiderii. Cealaltă prelucrare autorizată nu permite: - reevaluarea imobilizărilor necorporale ce nu au fost în prealabil contabilizate în categoria activelor  11

- contabilizarea inițială a imobilizărilor necorporale pentru alte valori decât costul lor. Cealaltă prelucrare autorizată este aplicată după ce un activ a fost inițial contabilizat la costul său. Totuși, dacp numai o parte a costului unei imobilizări necorporale este contabilizată în activ, pentru că ea nu a satisfăcut criteriile de contabilizare decât începând cu un moment dat al procesului, cealaltă prelucrare autorizată poate să fie aplicată la totalitatea activului. De asemenea, cealaltă prelucrare autorizată poate să fie aplicată la o imobilizare necorporală, neco rporală, primită ca urmare a unei subvenții publice și contabilizată la o valoare simbolică. Se întâmplă foarte rar ca, pentru o imobilizare necorporală, să existe caracteristicile descrise anterior, dar această situație poate să apară. De exemplu, în unele jurisdicții, o piață activă poate să existe pentru licențe de taxiuri, licențe de pescuit sau cote de producție, ce se întrerup in mod liber. Totuși, nu există o piață actvă pentru mărci, titluri de ziare, drept uri pentru ediție muzicală si cinematografică, brevete sau mărci comerciale, pentru că fiecare dintre aceste active este unic. De asemenea, cu toate că imobilizările necorporale se cumpără și se vând, contractele se negociază între vânzători individuali si cumpărători, iar tranzacțiile sunt relativ  puțin frecvente. Pentru toate aceste a ceste motive, prețul plătit pentru p entru un activ poate să nu furnizeze o indicație suficientă a valorii juste a unui alt activ. În sfârșit, adesea, prețurile acestor active, nu sunt puse la dispoziția publicului. Frecvența reevaluărilor depinde de valabilitatea valorii juste a imobilizărilor necorporale, care sunt reevaluate. Dacă valoarea justă a unui activ reevaluat diferă în mod semnificativ de valoarea sa contabilă, este necesară o reevaluare necesară. Unele imobilizări necorporale pot să cunoască variații importante și volatile ale valorilor juste, ceea ce face necesară o reevaluare anuală. Pentru imobilizările necorporale a căror valoare justă nu cunoaște decât variații puțin procedez e la reevaluări la fel de frecvente. importante, este necesar să se procedeze Dacă o imobilizare necorporală este reevaluată, suma amortizărilor la data reevaluării este: - fie retratată în funcție de prorata evoluției valorii brute contabile a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu mărimea sa reevaluată - fie dedusă din valoarea brută contabilă a activului, iar valoarea netă este retratată pentru a obține mărimea reevaluată a activului. Dacă o imobilizare necorporală este reevaluată, toate celelalte active ale categoriei sale trebuie, de asemenea, să fie reevaluate, cu condiția să existe o piață activă, pentru aceste active. Dacă o imobilizare necorporală ce aparține unei categorii de imobilizări necorporale reevaluate nu poate sa fie reevaluată, deoarece nu există o piață activă pentru acest activ, imobilizarea trebuie să fie contabilizată la costul său, diminuat cu suma amortizărilor ți suma  piederilor de valoare. Dacă valoarea justă a unei imobilizări necorporale reevaluate nu mai poate sa fie determinată prin referire la o piață activă, valoarea contabilă a acestui activ trebuie să fie mărimea sa reevaluată, la data ultimei reevaluări făcute prin referire la o piață activă, diminuată cu suma amortizărilor si suma pierderilor de valoare ulterioare. Atunci când valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale este majorată ca urmare a unei reevaluări, creșterea trebuie să fie creditată în capitaluri proprii la rubrica diferențe din reevaluare. Totuși, o reevaluare pozitivă, reevaluare pozitivă, trebuie să fie contabilizată contab ilizată la venituri, în măsura în care ea compensează o reevaluare negativă a aceluiași active, anterior contabilizată la cheltuieli. Atunci când, ca urmare a unei reevaluări valoarea contabilă a unui active scade, această diminuare trebuie să fie contabilizată la cheltuieli. Totodată, o reevaluare negativă trebuie să fie

12

indirect imputată asupra diferenței din reevaluare corespondente, în măsura în care diminuare nu depășește mărimea contabilizată la diferențe din reevaluare, în numele aceluiași activ.

3.4 Recuperarea valorii contabile – pierderi din depreciere Pentru a determina dacă un activ necorporal este depreciat, o întreprindere aplică IAS 36,  Deprecierea activelor . Acest standard explică modul în care o întreprindere revizuieşte valoarea contabilă a activelor sale, cum determină valoarea recuperabilă a unui activ, precum şi momentul în care recunoaşte sau reia o pierdere din depreciere. Conform IAS 22 (revizuit 1998), Combinări de întreprinderi, dacă are loc o pierdere din depreciere înainte de sfârşitul primului exerciţiu financiar care a început după momentul achiziţiei unui activ necorporal, cu ocazia unei combinări de întreprinderi reprezentată de o achiziţie, atunci pierderea din depreciere este recunoscută ca ajustare atât la valoarea desemnată activului necorporal, cât şi la fondul comercial (fondul comercial negativ) recunoscut la data achiziţiei. Oricum, dacă pierderea din depreciere este corelată cu nişte evenimente specifice sau schimbări de circumstanţe care au avut loc după data achiziţiei, atunci pierderea din depreciere este recunoscută conform IAS 36 şi nu ca o ajustare la valoarea desemnată fondului comercial (fondului comercial negativ) recunoscut la data achiziţiei. ac hiziţiei. În completare la următoarele solicitări incluse în IAS 36,  Deprecierea activelor , o întreprindere trebuie să estimeze valoarea recuperabilă a următoarelor active necorporale cel  puţin la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, chiar dacă nu este nici o indicaţie că activul depreciat este: a) un activ necorporal care nu este încă disponibil pentru utilizare;  b) un activ necorporal neco rporal care este amortizat pe o perioadă care c are depăşeşte douăzeci de ani de de la data de când activul a ctivul este disponibil pentru utilizare. Valoarea recuperabilă trebuie determinată pe baza IAS 36 şi pierderea din depreciere trebuie recunoscută în consecinţă. Abilitatea unui activ necorporal de a genera beneficii economice viitoare suficiente  pentru a recupera costul său este, de obicei, subiectul unei mari nesiguranţa până când activul este disponibil pentru utilizare. În consecinţă, acest standard solicită ca o întreprindere să testeze, cel puţin anual, valoarea contabilă a unui activ necorporal care nu este încă disponibil pentru utilizare în vederea estimării apariţiei unei deprecieri. Câteodată este dificil să identifici dacă un activ necorporal poate fi depreciat din cauză că nu este necesară vreo dovadă evidentă a uzurii morale. Această dificultate apare în special dacă activul are o durată de viaţă utilă lungă. Ca o consecinţă, acest standard solicită, ca un minim, un calcul anual al valorii recuperabile a unui activ necorporal dacă durata de viaţă utilă depăşeşte douăzeci de ani de la data la care devine disponibil pentru utilizare. Testarea anuală a deprecierii unui activ necorporal este cerută ori de câte ori durata totală de viaţă utilă estimată la momentul curent depăşeşte douăzeci de ani de la momentul in care activul a devenit disponibil pentru utilizare. În consecinţă, dacă durata, de viaţă utilă a unui activ necorporal a fost evaluată iniţial la mai puţin de douăzeci de ani, dar durata de viaţă utilă este  prelungită de cheltuielile ulterioare la mai mult de douăzeci de ani de când activul a devenit disponibil pentru utilizare, o întreprindere aplică testul, de depreciere solicitat prin paragraful 99(b): „un activ necorporal care este amortizat pe o perioadă care depăşeşte douăzeci de ani de 13

şi, de asemenea, face prezentarea solicitată prin paragraful 111(a): „dacă un activ necorporal este amortizat în mai mult de 20 de ani, motivul pentru care este respinsă prezumţia că durata de viaţă utilă a unui activ necorporal  nu va depăşi 20 de ani de la data la care devine disponibil. În prezenta rea acestor motive, la data de când activul este este

disponibil pentru utilizare utilizare”

întreprinderea va descrie factorii care au jucat un rol semnificativ în determinarea duratei de

viaţă utilă a activului”.

3.5 Retrageri din uz si cedări Conform IAS 38, un activ necorporal trebuie să fie eliminat din contabilitate (eliminat din  bilanţ) la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea şi cedarea sa ulterioară. Câştigurile sau pierderile provenite din casarea sau cedarea unui activ necorporal trebuie să fie determinate ca diferenţă dintre încasările nete aferente cedării şl valoarea contabilă a activului şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de profit şi pierdere. Dacă un activ necorporal este schimbat cu un activ similar în circumstanţele descrise în  paragraful 35: „Un activ necorporal poate fi achiziţionat în schimbul unui activ similar care are o folosinţă similară în aceeaşi categorie de activitate şi care are o valoare justă similară. Un activ necorporal poate fi, de asemenea, vândut în schimbul unei contribuţii Ia capitalul social al  unui activ similar. În ambele cazuri, de vreme ce procesul de însuşire a câştigurilor este incomplet, nici un câştig sau pierdere nu este recunoscut(ă) în tranzacţie. În loc, costul noului activ ‚este valoarea contabilă a activului cedat. Oricum, valoarea justă a activului primit poate  furniza dovada unor pierderi din deprecieri în activul cedat. În aceste împrejurări, o pierdere din depreciere este recunoscută pentru activul cedat, iar valoarea contabilă, după depreciere , este transferată noului activ”, costul activului achiziţionat este egal cu valoarea contabilă a activului cedat şi nu rezultă nici un u n câştig sau pierdere. Un activ necorporal care este retras din folosinţa activă şi deţinut în vederea cedării este menţinut la valoarea sa contabilă de la data la care activul este retras din folosinţa activă. Cel  puţin la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, o întreprindere testează activul pentru depreciere, conform IAS 36, Deprecierea activelor, şi recunoaşte orice pierdere din depreciere în concordanţă.

Cap. IV Contabilitatea imobilizărilor necorporale 4.1. Evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale Contabilitatea imobilizărilor necorporale se ţine prin conturile grupei 20 din p lanul general de conturi, grupă ce poartă numele de „Imobilizări necorporale”. Principalele conturi de imobilizari necorporale cuprinse în cadrul grupei 20 sunt: 201 „ Cheltuieli de constituire” 203 „ Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare” 205 „ Concesiuni, brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare” 207 „ Fond comercial” 14

208 „ Alte imobilizări necorporale”

Contul 201 „ Cheltuieli de constituire

”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unităţii patrimoniale (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli  privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei, de  publicitate şi alte cheltuieli de această natură legate le gate de înfiinţarea şi extinderea activităţii unităţii  patrimoniale). Contul 201 „Cheltuieli de constituire” este un cont con t de activ. În debitul contului 201 „ Cheltuieli de constituire” se înregistrează: - cheltuieli ocazionate de înfiinţarea societăţii comerciale (512,531, 404). In creditul contului 201 „ Cheltuieli de constituire” se înregistrează: - cheltuielile de constituire amortizate integral (280). Soldul contului poate fi debitor și reprezintă valoar ea ea cheltuielilor de constituire existente. Monografie

1) achitarea cheltuielilor de constituire prin bancă 201 Cheltuieli de constituire = 512 Conturi curente la bănci 2) achitarea cheltuielilor de constituire prin numerar  201 Cheltuieli de constituire = 5311 Casa 3) scoaterea din activul patrimonial a cheltuielilor de constituire c onstituire amortizate integral 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = 201 Cheltuieli de constituire Contul 203 „ Cheltuieli de cercetare - dezvoltare ” 

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare ate în contul imobilizărilor necorporale. înregistr ate Contul 203 „Cheltuieli de cercetare - dezvoltare” este un cont de activ. In debitul contului 203 „Cheltuieli de cercetare - dezvoltare” se înregistrează: - lucrările şi proiectele de cercetare şi dezvoltare efectuate pe cont propriu sau achiziţionate de la terţi (230, 404, 721 ). In creditul contului 203 „Cheltuieli de cercetare - dezvoltare” se înregistrează: - valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare - dezvoltare cedate (672); - cheltuielile de cercetare - dezvoltare amortizate integral, precum şi cheltuielile de cercetare - dezvoltare aferente brevetelor sau licenţelor ( 280, 205 ). Soldul contului reprezintă valoarea cheltuielilor de cercetare - dezvoltare existente. Monografie

1) serviciile prestate de terți în cadrul lucră rilor de cercetare - dezvoltare 203 Cheltuieli de cercetare - dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizări 2) recepîionări de lucrări și proiecte de cercetare - dezvoltare realizate cu forțe proprii 203 Cheltuieli de cercetare - dezvoltare = 721 Venituri din producția de imobilizări necorporale 3) scoaterea din folosința a cheltuielilor de cercetare - dezvoltare dez voltare amortizate integral 2803 Amortizarea cheltuielilor de cercetare - dezvoltare = 203 Cheltuieli de cercetare -dezvoltare

15

ontul 205 „Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare ontul C 

”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa concesiunilor, brevetelor, licenţelor, know how- urilor, mărcilor de fabrică şi de comerţ şi altor drepturi şi valori similare aportate, achiziţionate sau dobândite pe alte căi. Contul 205 „ Concesiuni, brevete şi alte drepturi d repturi şi valori similare” este un cont de activ. In debitul contul 205 „Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare” se înregistrează : - brevetele, licenţele şi alte valori similare achiziţionate, realizate pe cont propriu, aportul în natură, precum şi cele primite cu titlu gratuit ( 108, 131, 203, 230, 404, 456, 271 ); - valoarea concesiunilor preluate ( 167). În creditul contului 205 „Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare” se înregistrează: - concesiuni, brevete, licenţe alte drepturi şi valori similare amortizate integral, valoarea neamortizată la cedarea imobilizării ( 280, 672); - valoarea brevetelor şi altor drepturi şi valori similare retrase de întreprinzătorul individual sau de asociaţi ( 108,456); - valoarea bunurilor preluate în concesiune conform contractelor restituite (167). Soldul contului reprezintă concesiunile, brevetele şi alte drepturi şi valori similare existente. Monografie

1) aducerea ca aport a concesiunilor, brevetelor și altor drepturi și valori similare de către acționari sau asociați 205 Concesiuni, brevete și alte drepturi = 456 Decontări cu asociații privind capitalul și valori similare 2) aducerea ca aport la capital a concesiunilor, brevetelor și altor drepturi și valori similare de către întreprinzătorul individual 205 Concesiuni, brevete și alte drepturi = 108 Contul întreprinzătorului individual și valori similare 3) scoaterea din activul patrimonial a concesiunilor, brevetelor și altor drepturi și valori similare amortizate integral 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor = 205 Concesiuni, brevete și alte drepturi și altor drepturi și valori similare și valori similare 4) scoaterea din activul patrimonial a concesiunilor, brevetelor și altor drepturi și valori similare neamortizate integral, inclusiv prin vânzare 6583 Cheltuieli privind activele cedate = 205 Concesiuni, brevete și alte drepturi și valori similare Contul 207„ Fond comercial ” 

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa fondului de comerţ care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concură la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului activităţii unităţii cum sunt: clientela, vadul, debuşeele, reputaţia şi alte elemente necorporale. Fondul comercial se determină ca diferenţă între valoarea de aport sau costul de achiziţie, după caz, şi valoarea activului net al acestuia. ac estuia. 16

Contul 207 „ Fond comercial” este un cont de activ, În debitul contului 207 „ Fond comercial” se înregistrează: - valoarea fondului comercial achiziţionat, precum şi a celui aportat la capitalul societăţii (404, 456). În creditul contului 207 „Fond comercial” se înregistrează: valoarea fondului comercial cedat care nu a fost amortizat (672); - valoarea fondului comercial amortizat integral (280). ex istent. Soldul contului poate fi debitor și reprezintă valoarea fondului comercial existent. Monografie

1) achiziționarea fondului comercial 207 Fondul comercial = 404 Furnizori de imobilizări 2) aducerea ca aport la capitalul social a fondului comercial de către asociați sau acționari 207 Fondul comercial = 256 Decontări cu asociații privind capitalul 3) scoaterea din activul societății a fondului comercial am ortizat integral, ca urmare a vânzării imobilizării corporale sau a demolării ei 2807 Amortizarea fondului comercial = 207 Fondul comercial 4) cedarea fondului comercial, nesupus amortizării sau amortizat parțial 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operații de capital = 207 Fondul comercial Contul 208 „ Alte imobilizări necorporale” 

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa programelor informatice create de unitate sau achiziţionate de la terţi, precum şi a altor imobilizări necorporale. Contul 208 „ Alte imobilizări necorporale” este un cont de activ. În debitul contului 208 „ Alte imobilizări necorporale” se înregistrează: - valoarea altor imobilizări necorporale achiziţionate, realizate pe cont propriu reprezentând aportul întreprinzătorului individual şi al asociaţilor la capitalul societăţii (108, 230, 404, 456, 721). În creditul contului 208 „ Alte imobilizări necorporale” se înregistrează; - valoarea altor imobilizări necorporale cedate sau scoase din activ (280, 672); - valoarea altor imobilizări necorporale retrase (108, 456). - valoarea altor imobilizări necorporale existente. Soldul contului reprezintă valoarea altor imobilizări necorporale. Monografie

1) aducerea ca aport la capital de către întreprinzătorul individual a altor imobilizări necorporale 208 Alte imobilizări necorporale = 108 Contul întreprinzătorului individual 2) achiziționarea de alte imo bilizări necorporale de la furnizori 208 Alte imobilizări necorporale = 404 Furnizori de imobilizări 3) valoarea altor imobilizări necorporale amortizate complet, cedate sau scoase din activ 2808 Amortizarea altor imobilizări = 208 Alte imobilizări necorporale imobilizărilor necorporale ”  Contul 290 „ Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor  necorporale. Contul 290 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” este un cont de  pasiv.

17

În creditul contului 290 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” se înregistrează : - sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale (681, 687). În debitul contului 290 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” se înregistrează : - sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale (781, 787). Soldul contului reprezintă valoarea provizioanelor aferente imobilizărilor necorporale. Monografie

a) constituirea d e provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru = 290 Provizioane pentru deprecierea

deprecierea imobilizarilor necorporale imobilizărilor   b) anularea si diminuarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 290 Provizioane pentru deprecierea = 7813 Venituri din exploatare privind provizioanele pentru imobilizărilor  deprecierea imobilizărilor  Contul 230 „ Imobilizări necorporale în curs” 

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor necorporale în curs. Contul 230 „ Imobilizări necorporale în curs” este un cont de activ. În debitul contului 230 „Imobilizări necorporale în curs” se înregistrează; - valoarea imobilizărilor necorporale facturate de furnizori ( 404); - avansurile acordate furnizorilor de imobilizari (512 ); - valoarea imobilizărilor necorporale în curs, realizate pentru nevoi proprii (721) - imobilizări necorporale în curs, aportate de asociaţi la capitalul social (456). In creditul contului 230 „Imobilizări necorporale în curs” se înregistrează: - valoarea imobilizărilor necorporale în curs, recepţionate (203, 205, 208); - valoarea avansurilor decontate furnizorilor (404). Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale în curs. Monografie

1) costul de achiziție a unor proiecte sau alte lucrări facturate de furnizori 230 Imobilizări necorporale în curs = 404 Furnizori de imobilizări necorporale 2) avansuri acordate furnizorilor sau plătite integral 230 Imobilizări necorporale în curs = 512 Conturi curente la bănci 3) lucrări executate în regie proprie necorporale 230 Imobilizări necorporale în curs = 721 Venituri din producția de imobilizări 4) valoarea avansurilor decontate furnizorilor  404 Furnizori de imobilizări = 230 Imobilizări necorporale în curs

4.2. Deprecierea imobilizărilor necorporale Imobilizările necorporale ca de altfel toate imobilizările sunt supuse unui proces de depreciere prin care îşi pierd în timp, treptat, din valoarea de utilitate şi din potenţialul lor  economic.

18

După cum se manifesta se cunosc două tipuri de deprecieri: a) deprecieri ireversibile ce au loc ca urmare a uzu rii fizice şi morale a imobilizărilor  necorporale şi corporale. Pentru aceste deprecieri există posibilitatea determinării mărimii valorii care se depreciază în timp, prin procedee şi sisteme de amortizare.  b) deprecieri reversibile ce constau în posibilitatea ca în perioada viitoare activele imobilizate necorporale să cunoască o scădere a valorii lor de utilitate şi prin aceasta, preţul lor  de piaţă să fie inferior valorii lor de intrare. Astfel de depreciere se constată la sfârşitul exerciţiului cu ocazia inventarierii. Întrucât deprecierile reversibile sunt probabile, deci nu sunt certe, efectul lor este preluat în calculele de gestiune, prin sistemul provizioanelor.

4.3. Amortizarea imo bilizărilor necorporale Conform IAS 38, amortizarea imobilizărilor necorporale se calculează pe durată normală de funcţionare utilizând metoda amortizării liniare. Astfel, cheltuielile de constituire şi cheltuielile de cercetare - dezvoltare se amortizează într -o perioadă de cel mult cinci ani. Brevetele, licenţele, Know-how-ul, mărcile de fabrică, comerţ şi servicii şi alte drepturi de  proprietate industrială indu strială şi comercială similare subscrise sau achiziţionate pe alte căi, deci nu din  producţie proprie, se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către societatea comercială care le deţine. Programele informatice create de societatea comercială sau achiziţionate de la terţi se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani. Pentru activele necorporale, amortizarea calculată prin metoda liniară se include în cheltuielile de exploatare, fiind deductibilă numai dacă este o cheltuială aferentă realizării  profitului. 1. DURATA DE AMORTIZARE Valoarea amortizabilă a unei imobilizări necorporale trebuie să fie repartizată, în mod sistematic, tinând cont de cea mai bună estimare a duratei sale de utilitate. Există o prezumție ce  poate fi combatută, conform căreia durata de utilitate a unei imobilizări necorporale să nu depașească douăzeci de ani, începând cu data la care activul va fi gata să fie pus în serviciu. Amortizarea trebuie să demareze atunci când activul este gata să fie pus în serviciu. Deoarece avantajele economice viitoare ale unei imobilizări necorporale sunt consumate  pe parcursul anilor, valoarea contabilă a activului este diminuată, pentru a reflecta acest consum. Pentru aceasta, costul sau mărimea reevaluată a activului, din care s-a scăzut valoarea reziduală, se repartizează la cheltuieli în mod sistematic, pe toată durata de utilitate a activului. Indiferent că a avut loc sau nu o creștere, o amortizare este contabilizată la valoarea justă sau la valoarea recuperabilă a activului. Pentru a determina durata de utilitate a unei imobilizări necorporale, trebuie să se ia în considerație mai mulți factori, și în special: ~ utilizarea așteptată a activului, de către întreprindere, și faptul ca acest activ să poată sau nu să fie gestionat, în mod eficace, de o echipă de conducere; ~ ciclurile de viața caracteristice activului și informațiile publice ce vizează estimarea duratelor de utilitate ale tipurilor similare de active, ce sunt utilizate în mod similar; ~ uzura morală tehnică, tehnologică etc.; ~ stabilitatea sectorului de activitate în care activul este utilizat și evoluția cererii pentru  produsele sau serviciile generate de active; 19

~ acțiunile așteptate ale concurenților sau ale concurenților conc urenților potențiali; ~ nivelul cheltuielilor de menținere ce urmează a fi efectuate, pentru obținerea avantajelor  economice așteptate ale activului și capacitatea și intenția întreprinderii de a atinge un astfel de nivel; ~ durata controlului privind activul și limitările juridice, pentru utilizarea sa, precum datele de expirare a contractelor de locație implicate; ~ faptul ca duata de utilitate a activului să depindă sau nu de durata de utilitate a altor  active ale întreprinderii. Ținând cont de rapiditatea evoluției tehnologice constatate, produsele program și un număr mare de alte imobilizări necorporale sunt subiecte ale uzurii morale tehnologice. Ca atare, este probabil ca durata de utilitate să fie scurtă. Ca regulă generală, cu cât durata e utilitate a unei imobilizări necorporale crește, cu atât estimările duratei de utilitate a unei imobilizări necorporale sunt mai puțin fiabile. Norma IAS 38 adoptă o prezumție care poate p oate fi respinsă, conform căreia este puțin probabil probab il ca durata de utilitate a imobilizărilor necorporale să depășească douăzeci de ani. În cazuri rare, pot să existe elemente probante și convingătoare care să indice că durata de utilitate a unei imobi lizări necorporale va fi mai mare de 20 de ani. În aceste cazuri, prezumția conform căreia durata de utilitate nu depășește, în general, douăzeci de ani este respinsă și întreprinderea: ~ amortizează imobilizarea necorporală pe durata de utilitate cu cea mai bună estimare; ~ estimează valoarea recuperabilă a imobilizării necorporale cel puțin o dată pe an, pentru a se identifica orice pierdere de valoare; ~ indică motivele pentru care prezumția este respinsă, cât și factorul/factorii ce a(au) jucat un rol important în determinarea duratei de utilitate a activului. EXEMPLU. O întreprindere a cumpărat un drept exclusiv de producție de energie hidraulică, pentru o durată de 60 de ani. Costul de producție al energiei hidraulice este net inferior costului de producție de energie, ce pleaca de la sursele de înlocuire. Se așteaptă ca regiunea geografică situată în apropierea centralei să solicite o cantitate importantă de energie, timp de minimum 60 de ani. Întreprinderea amortizează dreptul său de producție de energie pe 60 de ani, exceptând situația în care există elemente probante ce indică faptul că durata de utilitate va fi mai scurtă. În măsura în care controlul avantajelor economice viitoare ale unei imobilizări necorporale este exercitat grație drepturilor acordate pentru o perioadă determinată, durata de utilitate a imobilizării necorporale nu trebuie să depășească durata drepturilor, exceptând: - situația în care aceste drepturi sunt reînnoibile - situația în care reînnoirea lor este aproape sigură. Factorii conjuctiv economici și juridici pot să influențeze durata de utilitate a unei imobilizări necorporale: factorii economici determină perioada în cursul căruia avantajele economice viitoare vor fi obținute; factorii juridici pot să restrângă perioada pentru care întreprinderea controlează accesul la aceste avantaje. avanta je. Durata de utilitate este cea mai scurta scu rta dintre  perioadele determinate de acești factori. Între altele, următorii factori arată ca reînnoirea unui drept este aproape sigură: a) valoarea justă a imobilizării necorporale nu se diminuează în timp decât dacă data expirării inițiale se apropie sau ea nu se diminuează în proporții superioare costului de reînnoire a dreptului implicat;

20

 b) există elemente probante (care por fi bazate pe experiența trecută) ce arată că drepturile vor fi reînnoite; c) există elemente probante ce indică faptul că vor fi satisfăcute condițiile cerute pentru obținerea reînnoirii dreptului. 2. MODUL DE AMORTIZARE Conform IAS 38, modul de amortizare utilizat trebuie să traducă ritmul de consumare de către întreprindere a avantajelor economice ale activului. Dacă acest ritm nu poate să fie determinat în mod fiabil, trebuie să fie aplicată metoda lineară. Cheltuielile privind amortizările trebuie să fie contabilizate în contul de profit și pierdere (la cheltuieli), exceptând situația în care o altă normă contabilă internațională permite sau impune încorporarea lor în valoarea contabilă a unui alt activ. Pentru repartizarea de o manieră sistematică a mărimii amortizabile a unui activ pe du rata sa de utilitate, pot fi utilizate diferite moduri. Metoda de amortizare este aleasă pe baza ritmului așteptat de consumare a avantajelor economice ale activului; ea este aplicată in mod coerent și  permanent, de la un exercițiu la altul, exceptând situația în care ritmul așteptat de consumare a avantajelor economice de obținut din activ se schimbă. Nu ar exista decât rar, eventual niciodată, elemente probate care să justifice o metodă de amortizare a imobilizărilor necorporale ce ar  conduce la o sumă a amortizărilor mai mică decât cea care ar fi obținută prin metoda lineară. În general, amortizarea este contabilizată la cheltuieli. Totuși, avantajele economice generate de un activ sunt uneori integrate de către întreprindere în producția altor active, în loc să constituie o cheltuială. În aceste cazuri, cheltuielile privind amortizările fac parte integrantă din costul celuilalt active si ele sunt încorporate în valoarea sa contabilă. De exemplu, amortizarea imobilizărilor necorporale utilizate într -un -un procedeu de producție este încorporat în valoarea contabilă a stocurilor.

3. VALOAREA REZIDUALĂ Valoarea reziduală a unei imobilizări necorporale trebuie să fie socotită nulă, exceptând: a) situația în care un terț s -a angajat să răscumpere activul la sfârșitul duratei sale de utilitate;  b) situația în care există o piață activă pentru acest activ și: d eterminată prin referire la această piață; - valoarea reziduală poate să fie determinată - dacă este probabil ca o astfel de piață să existe la sfârșitul duratei de utilitate a activului. Valoarea amortizabilă a unui activ este determinată după deducerea valorii sale reziduale. O valoare reziduală diferită de zero implică faptul ca întreprinderea să conteze asupra cedării imobilizării necorporale, înainte de sfârșitul duratei sale de viață economică. econ omică. Dacă se adoptă prelucrarea de referință, valoarea reziduală este estimată cu ajutorul  prețului ce prevalează la data achiziției activului, pentru vânzarea unui activ similar care a ajuns la sfârșitul duratei sale de utilitate estimată și care a fost exploatat în condiții similare celor în care activul va fi utilizat. Valoarea reziduală nu este majorată ulterior de variațiile prețurilor sau ale valorii. Dacă se adoptă cealaltă prelucrare autorizată se procedează la o nouă estimare a valorii reziduale, la data fiecărei reevaluări a activului, utilizând prețurile ce revalează la această dată.

21

4. REEXAMINAREA DURATEI DE AMORTIZARE ȘI A MODULUI DE AMORTIZARE Durata de amortizare și modul de amortizare trebuie să fie reexaminate cel puțin la închiderea fiecărui exercițiu. Dacă durata de utilitate așteptată a activului este sensibil diferită de estimările anterioare, durata de amortizare trebuie să fie modificată în consecință. Dacă ritmul așteptat al avantajelor economice ale activului a cunoscut o schimbare semnificativă, modul de amortizare trebuie să fie modificat pentru a reflecta noul ritm. Aceste schimbări trebuie să fie contabilizate ca schimbări de estimare contabilă, conform normei IAS 8, prin ajustarea cheltuielilor privind amortizările exercițiului curent și ale exercițiilor viitoare. În cursul duratei de viață a unei imobilizări necorporale, se poate constata că estimarea duratei sale de utilitate este inadecvată. Durata de utilitate poate să fie prelungită, de exemplu,  printr-o cheltuială ulterioară care ameliorează nivelul de performanță a activului dincolo de  performanță definit inițial. De asemenea, contabilizarea unei un ei pierderi de valoare poate să indice că durata de amortizare trebuie să fie modificată. mod ificată. Pe parcursul timpului, ritmul avantajelor economice viitoare, pe care întreprinderea se așteaptă să le obțină, de la o imobilizare necorporală, poate să se schimbe. Poate să se constate, de exmplu, că modul de amortizare degresiv este mai adecvat decât cel linear. De asemenea, este  posibil ca utilizarea drepturilor reprezentate de o licență să fie diferită, în așteptarea unei decizii d ecizii care să vizeze alte componente ale planului de activitate. În acest caz, avantajele economice ce decurg din active pot să nu fie obținute decât în cursul c ursul exercițiilor ulterioare.

4.4. Prezentarea informaţiilor privind imobilizările necorporale în cadrul situațiilor financiare 

Dispoziții generale

Pentru fiecare categorie de imobilizări necorporale, situațiile financiare trebuie să furnizeze următoarele informații, prin efectuarea unei distincții între imobilizările necorporale generate intern și celelalte imobilizări necorporale: a) duratele de utilitate sau normele de amortizare amo rtizare utilizate;  b) modurile de amortizare utilizate; c) valoarea brută contabilă și suma amortizărilor (grupată cu suma pierderilor de valoare), la deschiderea și la închiderea exercițiului; d) postul contului de profit și pierdere în care sunt incluse cheltuielile privind amortizările imobilizărilor necorporale; e) o comparație între valorile contabile la deschiderea și la închiderea exercițiului, în care să apară: - intrările de imobilizări necorporale, prin indicarea separată a celor generate intern și a celor ce rezultă din grupările de întreprinderi; - scoaterile din funcțiune și celelate ieșiri; - creșterile sau diminuările în cursul exercițiului ce rezultă din reevaluări și pierderi de valoare contabilizate sau reluate direct, la capitaluri proprii, conform normei IAS 36 „Deprecierea activelor”; - pierderile de valoare contabilizate în contul de profir și pierdere (creșteri de pierderi), în cursul exercițiului, conform normei IAS 36; -  pierderile de valoare reluate în contul de profit și pierdere (diminuare de pierdere), în cursul exercițiului, conform normei IAS 36; 22

- amortizările contabilizate în cursul exercițiului; - diferențele de curs nete, ce rezultă din conversiunea situațiilor financiare unei unități străine; - celelalte variații ale valorii contabile, în cursul exercițiului. Informațiile comparative nu sunt impuse. O categorie de imobilizări necorporale este o grupă de active de natură și de utilizare similare în cadrul activității unei întreprinderi. Exemple de categorii de imobilizări necorporale: a) mărcile;  b) titlurile de ziare și de reviste; c) produsele program; d) licențele; e) drepturile de reproducere, brevete și alte drepturi de proprietate industriale, drepturi de serviciu și de exploatare; f) rețete, formule, modele, schițe și prototipuri; g) imobilizările necorporale în curs de dezvoltare. O întreprindere furnizează, în conformitate cu norma IAS 36, informații privind imobilizările necorporale ce s-au depreciat. O întreprindere indică natura și incidența unei schimbări de estimare contabilăce are un impact semnificativ asupra exercițiului sau de la care se așteaptă să aibă un impact semnificativ asupra exercițiilor ulterioare, în conformitate cu norma IAS 8. Această informare trebuie să fie furnizată ca urmare a schimbării: - duratei de amortizare; - modului de amortizare; - valorilor reziduale. De asemenea, situațiile financiare trebuie să indice: a) dacă o imobilizare necorporală este amortizată, dincolo de douăzeci de ani, motivele  pentru care este respinsă prezumția conform căreia durata de utilitate a unei imobilizări necorporale nu depășește douăzeci de ani, începând de la data la care activul este pus în serviciu;  prin indicarea acestor motive, întreprinderea trebuie să descrie factorul ce a jucat un rol important în determinarea duratei de utilitate a activului;  b) o descriere a oricărei imobilizări necorporale semnificative pentru situațiile financiare ale întreprinderii, luate în ansamblul lor, cât și valoarea sa contabilă și durata sa ramasă de amortizare; c) pentru imobilizările necoporale achiziționate ca urmare a unei subvenții  publice și contabilizate inițial la valoarea lor justă: - valoarea lor justă contabilizată inițial pentru aceste active; - valoarea lor contabilă; - dacă ele sunt contabilizate, pentru evaluarea lor   posterioară, conform prelucrării de referință sau conform celeilalte prelucrări autorizate; d) existența și valorile contabile ale imobilizărilor necorporale a căror proprietate este supusă restricțiilor și valorile contabile ale imobilizărilor necorporale, date drept garanție pentru datorii. e) mărimea angajamentelor pentru achiziționarea de imobilizări necorporale.

23



Imobilizarile necorporale contabilizate conform celeilalte prelucrări autorizate

Dacă imobilizările necorporale sunt contabilizate la nivelul mărimii lor reevaluate, următoarele informații trebuie să fie furnizate: a) pe categorii de imobilizări necorporale; - data la care a fost efectuată reevaluarea; - valoarea contabilă a imobilizărilor nocorporale reevaluate; - valoarea contabilă care ar fi fost înscrisă în situațiile financiare, dacă imobilizările necorporale reevaluate ar fi fost contabilizate conform prelucrării de refrință expuse in paragraful „ Evaluarea ulterioară a recunoașterii inițiale”  b) mărimea diferenței din reevaluare ce raportează la imobilizările necorporale la deschiderea și la închiderea exercițiului, prin indicarea schimbărilor survenite în cursul exercițiului și orice restricție relativă la distribuirea acestui sold, acționarilor. acțion arilor. 

Cheltuielile de cercetare și de

dezvoltare

Situațiile financiare trebuie să indice mărimea globală a cheltuielilor de cercetare și de dezvoltare, contabilizate la cheltuielile exercițiului. Cheltuielile de cercetare și de dezvoltare cuprind toate cheltuielile direct atribuibile activităților de cercetare sau de dezvoltare sau care pot să fie afectate acestor activități pe o bază rațională, coerentă și permanentă. 

Alte informații

O întreprindere este încurajată, dar nu obligată, să furnizeze următoarele informații: a) o descriere a oricărei imobilizări necorporale integral amortizate, care mai este și utilizată.  b) o descriere succintă a imobilizărilor necorporale importante, controlate de întreprindere, dar necontabilizate ca active, deoarece ele nu răspund criteriilor de contabilizare ale normei IAS 38 sau pentru că ele au fost deja achiziționate sau generate, inaintea intrării în vigoare a prezentei norme.

24

Cap. V Studiu de caz privind imobilizările necorporale la S.C. Meva S.A PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. MEVA S.A. are sediul principal în județul Galați. Este o societate comercială pe acţiuni, deţinute de acţionari privaţi, înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J/ 17/ 135/ 1991. Acţionarul majoritar este compania americană TRINITY INDUSTRIES INC. COMPANY, TEXAS care deţine 60% din acţiuni. a cţiuni. DOMENIUL DE ACTIVITATE

ea dispune de două unităţi de producţie pentru fabricarea În prezent, întreprinder ea vagoanelor pentru transportat mărfuri cu suprafeţele de 10.000 mp, respectiv 15.000 mp, fiecare unitate având capacitatea de fabricaţie a produsului finit. Galați poate executa şi livra următoarele: Societatea MEVA SA Galați poate - vagoane marfă de uz general; - vagoane marfă pentru transportat cărbune, cereale; - vagoane platformă, - vagoane cisternă pentru transportat produse petroliere grele şi uşoare; - vagoane specializate pentru transportat produse purverulente cu descărcare pneumatică; - modernizări de vagoane din gama de mai sus; - containere specializate; - recipienţi statici de diferite forme şi capacităţi; - piese de schimb pentru vagoane marfă. De asemenea MEVA SA oferă servicii de reparaţii vagoane (reparaţii periodice, reparaţii generale, reparaţii capitale).

MONOGRAFIE PRIVIND OPERAŢIILE DIN CURSUL LUNII DECEMBRIE În cursul lunii decembrie se efectuează următoarele operaţii privind imobilizările necorporale: 1) În data de 03.12 se achiziţionează conform facturii nr. 34 o lucrare de cercetaredezvoltare în sumă totala de 15.946 lei: % = 404 15.946 13.400 203 2.546 4426

2) În data de 05.12 se achiziţionează un magazin conform facturii nr. 37, valoarea achiziţiei fiind de 83.300 inclusiv TVA, iar 20.000 reprezintă fond comercial. % = 404 83.300 50.000 2121 20.000 207 13.300 4426 3) Se achiziţionează pe 09.12 un program informatic în valoare de 2.300, TVA 19%, conform facturii nr.58 . 25

% = 404 2.737 2.300 208 437 4426 4) În data de 10 a lunii se înregistrează un studiu de cercetare-dezvoltare obţinut cu forţe  proprii în valoare de 2.300 2.300 203 = 721 2.300 5) În data de 11.12 se plăteşte furnizorul în sumă de 15.946 conform ordinului de plată nr. 43 15.946 404 = 512 15.946 6) În data de 12 se înregistrează obţinerea cu forţe proprii a unui program informatic în valoare de 1.150 1.150 208 = 721 1.150 7) Se vinde programul creat de unitate in data de 16.12 la un preț de 1.500 plus TVA 19%: a) vânzarea propriu-zisă 1.785 461 = % 7583 1.500 4427 285  b) scoaterea din gestiune a programului informatic 1.150 6583 = 208 1.150 8) Se înregistrează îmbunătăţirea lucrării de cercetare-dezvoltare şi trecerea acesteia la  brevete: 2.737 205 = % 203 2.300 721 437 9) Conform facturii nr. 243 din data de 26.12 se vinde un brevet în valoare de 3.000 plus TVA 19%, amortizarea până la data vânzării fiind de 500 lei a) vânzarea: 3.570 461 = % 7583 3.000 4427 570  b) scoaterea din gestiune a brevetului % = 205 2.300 1.800 6583 500 2805 10) Se achiziţionează o licenţă pentru un program informatic conform facturii nr. 279 din 27.12 în valoare totală de 952 lei: % = 404 952 800 205

26

152 4426 11) Pe 29.12 se plăteşte furnizorul de la operaţia precedentă conform ordinului de plată nr. 234: 952 404 = 512 952 12) Pe data de 30.12 are loc concesionarea unei clădiri pe baza contractului de concesiune nr. 12: 24.000 205 = 167 24.000

13) La sfârşitul lunii se închid conturil e de TVA şi cele de venituri şi cheltuieli şi se înregistrează şi amortizarea imobilizărilor necor  porale: a) înregistrarea amortizării aferente imobilizărilor necorporale 700 680 = 280 700  b) închiderea conturilor de TVA: % = 4426 16.435 855 4427 15.580 4424 c) închiderea conturilor de venituri și cheltuieli % = 121 8.387 3.887 721 4.500 7583 3.650 121 = % 6583 2.950 680 700

27

Concluzii O imobilizare necor  porală e un activ nemonetar identificabil, fără substanţă fizică, deţinut în scopul utilizării în producţia sau furnizarea de bunuri sau servicii, în scopul închiderii sau în scopuri administrative. Un activ necorporal poate fi recunoscut doar dacă: este controlat de unitate activul va genera beneficii economice viitoare costul activului poate fi masurat credibil activul poate fi separat de fondul comercial. Dacă un activ nu corespunde definiţiei date cheltuiala cu producerea sa este recunoscută în cheltuieli atunci când se efectuează.  Evaluarea iniţială Imobilizările necorporale trebuie, în general, evaluate la costul initial.  Evaluarea ulterioară IAS 38 detaliază două metode de evaluare a unui activ necorporal după evaluarea iniţială şi anume: ea de referință după contabilizarea sa inițială, o imobilizare necorporală - prelucrar ea trebuie să fie contabilizată la costul său, diminuat cu suma amortizărilor și suma pierderilor de valoare. - cealaltă prelucrare autorizată după contabilizarea sa inițială, o imobilizare necorporală trebuie să fie contabilizată la nivelul mărimii sale reevaluate, corespunzătoare valorii sale juste la data reevaluării, diminuată cu suma amortizărilor ulterioare și suma pierderilor de valoare ulterioare 







Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare cu un activ necorporal trebuie recunoscute atunci când sunt efectuate, cu excepţia cazului în care această cheltuială va permite activului să genereze beneficii economice viitoare în exces faţă de standardul de performanţă original preconizat. In acest caz cheltuielile ulterioare trebuie să fie adăugate la costul activului necorporal.  Amortizarea

Imobilizările necorporale se amortizează liniar conform con form legislaţiei române. Valoarea reziduală Valoarea reziduală a imobilizărilor necorporale se presupune a fi zero cu excepţia cazului în care entitatea are un angajament de vânzare a activului a ctivului la sfârşitul duratei utile de viaţă.  Reanalizarea perioadei de amortizare

Perioada de amortizare trebuie reanalizată cel puţin anual. Dacă există dovezi ale unor  modificări semnificative ale duratei de viaţă utilă a activului, atunci perioada de amortizare trebuie modificată în consecinţă.  Retrageri din uz  şi cedări Un activ necorporal trebuie să fie eliminat din contabilitate la cedare sau atunci când nu se mai aşteaptă nici un beneficiu economic viitor din folosinţa şi cedarea sa ulterioară.  Reevaluări Imobilizările necorporale odată reevaluate, reevaluarea trebuie actualizată în permanenţă. Valoarea reevaluată trebuie să fie valoarea justă a activului de la data reevaluarii. Frecvenţa reevaluării va depinde de instabilitatea valorilor juste ale activului ce se revaluează. Dacă se

28

reevaluează un activ dintr -o clasă de active necorporale este obligatoriu să se reevalueze toată clasa de active.  Evidenţa contabilă In planul general de conturi imobilizarile necorporale sunt prezentate în cadrul grupei 20 „Imobilizări necorporale’. Conturile de imobilizări sunt conturi de activ ce î şi încep funcţiunea  prin debitare odată cu intrarea în gestiune a imobilizărilor necorporale neco rporale şi se crediteaza la ieşirea din gestiune a imobilizărilor necorporale. Soldul conturilor reprezintă imobilizările necorporale existente în patrimoniul entităţii economice.

29

Anexe Anexa nr.1 REGISTRUL JURNAL SC Meva S.A (Unitatea) REGISTRUL-JURNAL  Nr. Pagină 1  Nr  Crt 1 1 2

3

4

Data înregis trării 2 03.12 05.12

09.12

10.12 11.12

5 6

7

8

12.12

16.12

24.12

Document (fel,nr.,data) 3 Factura nr  34 din 03.12.10 Factura nr  37 din 05.12.10

Explicație 4 Achiziţia unei lucrări de cercetare Achiziţia unei reţele comerciale

Factura nr  Achiziţia unui 58  program din 09.12.10 informatic Deviz nr. 23 Se înregistrează din 10.12 un studiu de cercetaredezvoltare Ordin de Plata furnizor din  plată nr.43 contul din bancă din 11.12.10 Deviz nr. 24 Obţinerea cu forţe din 12.12  proprii a unui  program informatic Factura nr  Se vinde 159 din  programul creat 16.12.10 de firmă a) vânzarea

 b) descărcarea gestiunii Deviz de Imbunătăţirea cheltuieli nr. lucrării de cerce21 din tare- dezvoltare 24.12 Total

Simbol conturi Debitoare Creditoare

Sume Debitoare

5

7

6 %

203 4426 % 2121 207 4426 % 208 4426

Creditoare 8 15.946

404 13.400 2.546 404

83.300 50.000 20.000 13.300

404

2.737 2.300 437

203

721

2.300

2.300

404

5121

15.946

15.946

208

721

1.150

1.150

461

%

1.785 7583 4427

6583 205

208 % 203 721

1.500 285 1.150 2.737

2.300 437 127.051

30

1.150

127.051

Anexa nr. 2 REGISTRUL-JURNAL SC Meva S.A (Unitatea) REGISTRUL-JURNAL  Nr. Pagină 2  Nr. Crt 1

Data inregist rarii 2

Document (fel,nr., data) 3

9

26.12.

Factura nr. 243 din 26.12.10

Explicatie 4 Report Vânzare brevet a) vânzarea

27.12

11

29.12

12

30.12

13

31.12

461

%

Factura nr. Achiziţie licenţă 279 din  program informa27.12.10 tic Ordin de Plata furnizorului  plata nr. 234 Contract de Intrarea în patriconcesiune moniu a imobilinr. 12 din zărilor concesio30.12.10 nate Nota a)Înregistrarea contabilă nr. amortizării 14 din 31.12.10  b)Închiderea conturilor de TVA c)Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli

% 6583 2805

8 127.051 3.000 570

205

2.300 1.800 500

% 205 4426 404

Creditoare

3.570 7583 4427

 b) descărcarea gestiunii 10

Simbol conturi Sume Debitoare Creditoa Debitoare re 5 6 7 127.051

404

952

5121

800 152 952

952

205

167

24.000

24.000

680

280

700

700

%

4426

4427 4424 %

121

721 7583 121

Total

16.435 855 15.580 8.387 3.887 4.500

% 6583 6805

3.650

187.997

31

2.950 700 187.997

Anexa nr. 3 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

OR. PAD. Nota de contabilitate

Explicații Achiziţia unei lucrări de cercetare

Nr. document 1

Data Ziua 0 3

Luna 1 2

Simbolul conturilor  Debitor Creditor  % 404 203 4426

Anul 1 0

Nr.  poz.

Suma 15.946 13.400 2.546 15.946

Total

Anexa nr. 4 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

OR. PAD. Nota de contabilitate

Explicații Achizitia unei retele comerciale

Nr. document 2

Data Ziua 0 5

Luna 1 2

Simbolul conturilor  Debitor Creditor  % 404 2121 207 4426

Anul 1 0

Nr.  poz.

Suma 83.300 50.000 20.000 13.300 83.300

Total

Anexa nr. 5 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

OR. PAD. Nota de contabilitate

Explicații Achizitia unei retele comerciale

Nr. document 3

Simbolul conturilor  Debitor Creditor  % 404 208 4426

Total

32

Data Ziua 0 9

Luna 1 2

Anul 1 0 Suma 2.737 2.300 437 2.737

Nr.  poz.

Anexa nr. 6 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

OR. PAD. Nota de contabilitate

Explicații Se inregistreaza un studiu de cercetaredezvoltare Total

Nr. document

4 Simbolul conturilor  Debitor Creditor  203

Data Ziua Luna Anul 1 0 1 2 1

Nr.  poz 0

Suma

721

2.300 2.300

Anexa nr. 7 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

OR. PAD. Nota de contabilitate

Explicații Plată furnizor di n contul din bancă Total

Nr. document

5 Simbolul conturilor  Debitor Creditor  404 5121

Data Ziua Luna Anul 1 1 1 2 1

Nr.  poz 0

Suma 15.946 15.946

Anexa nr. 8 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

 Nota de contabilitate

Explicații Obtinerea cu forţe  proprii a unui program informatic Total

OR. PAD.

Nr. document

6 Simbolul conturilor  Debitor Creditor  208

721

Data Ziua Luna 1 2 1 2 Suma 1.150 1.150

33

Anul 1 0

Nr.  poz

Anexa nr. 9 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

 Nota de contabilitate

Explicații Se vinde programul creat de firmă a) vânzarea

 b) descărcarea gestiunii Total

OR. PAD.

Nr. document

7 Simbolul conturilor  Debitor Creditor 

Data Ziua Luna 1

6

1

Nr.  poz

Anul 2

1

0

Suma

% 461

7583 4427

1.785 1.500 285

6583

208

1.150 2.935

Anexa nr. 10 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

 Nota de contabilitate

Explicații Imbunătăţirea lucrării de cercetare-dezvoltare

OR. PAD.

Nr. document

8 Simbolul conturilor  Debitor Creditor  205

% 203 721

Total

Data Ziua Luna Anul 2 4 1 2 1 Suma 2.737 2.300 437 2.737

34

Nr.  poz 0

Anexa nr. 11 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

 Nota de contabilitate

Explicatii Vânzare brevet a) vânzarea

 b) descărcarea gestiunii

OR. PAD.

Nr. document

9 Simbolul conturilor  Debitor Creditor  461

Data Ziua 2 6

Suma

%

3.570 3.000 570

7583 4427 %

Luna Anul 1 2 1 0

Nr.  poz

205

2.300 1.800 500 5.870

6583 2805

Total

Anexa nr. 12 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

 Nota de contabilitate

Explicații Achiziție licenta  program informatic

OR. PAD.

Nr. document

10 Simbolul conturilor  Debitor Creditor  % 404 205 4426

Data Nr.  poz Ziua Luna Anul 2 7 1 2 1 0 Suma 952 800 152 952

Total

Anexa nr. 13 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

 Nota de contabilitate

Explicații Plata furnizorului Total

OR. PAD.

Nr. document

11 Simbolul conturilor  Debitor Creditor  404 5121

35

Data Ziua Luna Anul 2 9 1 2 1 Suma 952 952

Nr.  poz 0

Anexa nr. 14 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1

 Nota de contabilitate

Explicații Intrarea în patrimoniu a imobilizărilor  concesionate Total

OR. PAD.

Nr. document

12 Simbolul conturilor  Debitor Creditor  205

Data Ziua 3 0

Luna Anul 1 2 1 0

Nr.  poz

Suma

167

24.000 24.000

Anexa nr. 15 NOTĂ DE CONTABILITATE Unitatea SC MEVA SA  Nr. Crt. 1 2

3

 Nota de contabilitate

Explicații a)Înregistrarea amortizării  b)Închiderea conturilor  de TVA c)Închiderea conturilor  de venituri şi cheltuieli

OR. PAD.

Nr. document

13 Simbolul conturilor  Debitor Creditor  680 280

Luna Anul 1 2 1 0 Suma 700

%

4426

16.435 855 15.580

%

121

8.387 3.887 4.500

4427 4424 721 7583 121

Data Ziua 3 1

% 6583 6805

Total

36

3.650 2.950 700 29.172

Nr.  poz

Anexa nr. 16 FIȘĂ SINTETICĂ ȘAH Fișă sintetică șah Simbol Denumirea contului: Cheltuieli de cercetare - dezvoltare dezv oltare cont Luna decembrie Anul 2010 203  Nr. din Data Conturi corespondente operației  jurnalul de Suma 404 721 inregistr. 1 03.03 13.400 13.400 2.300 4 10.03 2.300 2.300 Rulaj debitor 15.700 Tsd 15.700 Sold 13.400

Pagina Debit

1

Anexa nr. 17 FIȘĂ SINTETICĂ ȘAH Fișă sintetică șah Simbol Denumirea contului Cheltuieli de cercetare-dezvoltare cont Luna decembrie Anul 2010 203  Nr. din Data Conturi corespondente operației Suma  jurnalul de 205 inregistr. 8 24.03 2.300 2.300 Rulaj creditor 2.300 Tsc 2.300

Pagina Credit 1

Anexa nr. 18 FIȘĂ SINTETICĂ ȘAH Fișă sintetică șah Simbol Denumirea contului: Concesiuni, brevete, licențe, cont mărci comerciale și alte drepturi și valori similare Credit 205 Luna decembrie Anul 2010  Nr. din jurnalul Data Conturi corespondente operației Suma de inregistr. 6721(6583) 2805 10 Rulaj creditor Tsc

26.03

2.300 2.300 2.300

1.800

37

500

Pagina 1

Anexa nr. 19 FIȘĂ SINTETICĂ ȘAH Fișă sintetică șah Simbol brevete, licențe, Denumirea contului: Concesiuni, brevete, cont mărci comerciale și alte drepturi și valori similare 205 Luna decembrie Anul 2010  Nr. din Data Conturi corespondente operației Suma  jurnalul de 203 721 inregistr. Sold inițial 26.858 8 24.03 2.737 2.300 437 10 27.03 800 12 30.03 24.000 Rulaj debitor 27.537 Tsd 54.395 Sold 52.095

Pagina Debit

1

404

167

800 24.000

Anexa nr. 20 FIȘĂ SINTETICĂ ȘAH Fișă sintetică șah Simbol Denumirea contului: Fond comercial cont Debit Luna decembrie Anul 2010 207  Nr. din Data Conturi corespondente operației Suma  jurnalul de 404 inregistr. 3 05.03 20.000 20.000 Rulaj debitor 20.000 Tsd 20.000 Sold 20.000

38

Pagina 1

Anexa nr. 21 FIȘĂ SINTETICĂ ȘAH Fișă sintetică șah Simbol Denumirea contului: Alte imobilizari necorporale cont Debit Luna decembrie Anul 2010 208  Nr. din Data Conturi corespondente operației Suma  jurnalul de 404 721 inregistr. Sold initial 30.206 3 09.03 2.300 2.300 6 12.03 1.150 1.150 Rulaj debitor 3.450 Tsd 33.656 Sold final 32.506

Pagina 1

Anexa nr. 22 FIȘĂ SINTETICĂ ȘAH Fișă sintetică ș ah Simbol Denumirea contului: Alte imobilizari necorporale cont Luna decembrie Anul 2010 208  Nr. din Data Conturi corespondente operației Suma  jurnalul de 6721(6583) inregistr. 7 16.03 1.150 1.150 Rulaj creditor 1.150 Tsc 1.150

39

Pagina Credit 1

Anexa nr. nr. 23 BALANȚĂ DE VERIFICARE Sim. cont 121

167

203

205

207 208 2121 280 404

Denumire Profit si  pierdere Alte imprumuturi si datorii asimilate Cheltuieli de cercetare dezvoltare Concesiuni,  brevete, licente marci comerciale si alte drepturi similare

Sold initial Debitor

Creditor 279.309

Rulaje Debitoare Creditoare 3.650 8.387

5.586.667

26.858

Fond comercial Alte 30.206 imobilizări necorporale Mijloace fixe 5.176.431 Amortizarea imobilizărilor  necorporale Furnizori de imobilizări

Total sume Debitoare Creditoare Creditoare 3.650 287.696

24.000

Debitor

5.610.667

5.610.667

15.700

2.300

15.700 1 5.700

2.300

13.400

27.537

2.300

54.395

2.300

52.095

20.000 3.450

20.000 1.150

50.000

Sold final Creditor  284.046

33.656

20.000 1.150

5.226.431

32.506 5.226.431

17.000

500

700

500

17.700

17.200

23.270

16.898

102.935

16.898

126.205

109.307

40

Simb cont 4424 4426 4427 461 5121 6583

680

721

Denumire TVA de recuperat recupera t TVA deductibilă TVA colectată Debitori diverși Conturi curente la  bănci Cheltuieli cu cedarea activelor  Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilo r necorporale Venituri din  producția de imobilizări

Sold inițial Debitor Creditor

Rulaje Debitoare Creditoare

Total sume Debitoare Creditoare

Debitor

521.087

15.580

536.952

536.952

47.697

16.435

16.435

16.435

16.435

855

855

855

855

5.355

103.967

53.052

53.052

16.898

103.967

16.898

2.950

2.950

2.950

2.950

700

700

700

700

3.887

3.887

3.887

3.887

87.069

Sold final Creditor 

Simb cont 4424 4426 4427 461 5121 6583

680

721

7583

Denumire TVA de recuperat recupera t TVA deductibilă TVA colectată Debitori diverși Conturi curente la  bănci Cheltuieli cu cedarea activelor  Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilo r necorporale Venituri din  producția de imobilizări necorporale Venituri din cedarea activelor  Total

Sold inițial Debitor Creditor

Rulaje Debitoare Creditoare

Total sume Debitoare Creditoare

Debitor

521.087

15.580

536.952

536.952

47.697

16.435

16.435

16.435

16.435

855

855

855

855

5.355

103.967

5.906.246

5.906.246

53.052

Sold final Creditor 

53.052

16.898

103.967

16.898

2.950

2.950

2.950

2.950

700

700

700

700

3.887

3.887

3.887

3.887

4.500

4.500

4.500

4.500

187.997

187.997

6.094.528

6.130.243

41

Bibliografie 1. Mihai Ristea – Contabilitatea aprofundată 2. Niculae Feleagă –  Contabilitate financiară 3. Gheorghe Lepădatu –  Contabilitate financiară

87.069

6.021.505

6.021.220

Bibliografie 1. Mihai Ristea – Contabilitatea aprofundată 2. Niculae Feleagă –  Contabilitate financiară 3. Gheorghe Lepădatu –  Contabilitate financiară 4. Mihai Ristea, Corina Graziella Dumitru, Corina Ioanăș, Alina Irimescu – Contabilitatea societăţilor comerciale

42