Atestat - Contabilitatea creantelor

Proiect de specialitate specialitate

Profil:Servicii Specializare: Specializare: Tehnician în activităţi economice

PROFESOR COORDONATOR:

ELEV:

1

Contabilitatea creantelor la firma S.C. HIBRID S.R.L.

2

CUPRINS

1. ARGUMENT............................... ARGUMENT...................................................... .............................................. .....................................4 ..............4 2.Prezentarea firmei…………………………..………….…………………5 3.Obiectul şi metoda contabilităţii……………………… contabilităţii………………………………….… ………….……….9 …….9 3.1.Obiectul de studiu al contabilităţii…………………….… contabilităţii…………………….………………… ………………10 10 3.2.Metoda contabilităţii ……………………………………………………11 3.3.Documente 3.3.Documente contabile şi justificative …………………………………...11 …………………………………...11 4. Contabilitatea creantelor............................... creantelor...................................................... .............................................. .......................12 12 4.1.Definirea si gruparea creantelor............................... creantelor...................................................... .................................12 ..........12 4.2.Clasificarea creantelor.............................. creantelor..................................................... .............................................. ..........................12 ...12 5.Introducere în contabilitatea Clienţilor……………………………………1 Clienţilor……………………………………144 5.1.Structura creanţelor……………………………………………………...15 6.Contabilitatea decontărilor cu clienţi ……………………………… …………………………………….18 …….18 6.1.Contul 411 „Clienţi”……………………………………………………19 6.2. Contul 418 „ Clienţi – facturi de întocmit „……………………………20 „……………………………20 6.3. 4.3.Contul 413 „Efecte de primit”……………………………………...21 6.4. Contul 416 „ Clienţi incerţi ” …………………………………….…….22 6.5.Contul 419 „ Clienţi – creditori”……………………..…………….… creditori”……………………..…………….……23 …23 7. Monografia contabilă……………………………………………………...25 8. CONCLUZII………………………………………………………………27 9. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..28

3

1.ARGUMENT

Contabilitatea reprezinta un sistem informaţional utilizat pentru cuantificarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor utile în procesul de luare a deciziilor economice. Contabilitatea financiară are ca obiect de studiu patrimoniul în tota totali lita tate teaa sa, sa, ca enti entita tate te gest gestio iona nară ră şi a rezu rezult ltat atel elor or obţi obţinu nute te din din utiliz utilizare areaa lui furniz furnizând ând inform informaţi aţiii atât atât manage managemen mentul tului ui firmei firmei cât şi terţilor interesaţi. În condiţiile economiei de piaţă, contabilitatea este chemată să asig asigure ure cu infor informa maţi ţiee obie obiect ctiv ivăă şi verid veridică ică,, conţ conţin inut utăă în rapo rapoar arte tele le financ financiar iaree ale întrepr întreprind inderil erilor, or, toate toate grupel grupelee de utiliz utilizato atori, ri, cum sunt sunt prop propri riet etar arii ii şi anga angaja jaţi ţiii într întrep epri rind nderi erilor lor,, inve invest stit itor orii ii şi cred credit itor orii ii,, acţi acţion onar arii ii,, burs bursel elee de valo valori ri,, serv servic iciu iull fisc fiscal al şi alte alte orga organe ne de stat stat,, structurile de pronosticare a dezvoltării economiei. Creanţele Creanţele reprezintă un capitol capitol al contabilit contabilităţii ăţii care este foarte des  întâlnit în contabilitatea financiar-contabilă a tuturor firmelor şi societ societaţi aţilor lor comerci comerciale ale ce desfaş desfaşoar oarăă anumit anumitee activi activităţ tăţii econom economico ico-financiare. Tematica lucrării abordează elemente semnificative din Directivele europene, SIC (Standardele Internaţionale de Contabilitate), precum şi cu Legea 259/2007 pent entru modific ficarea si com complet letare la Leg Legea contabilita contabilitatii tii nr. 82/1991 82/1991 ce a fost publicata publicata in Monitorul Monitorul Oficial nr. 506 din din 27 iuli iuliee 2007, 2007, OM OMFP FP(( Ordi Ordinul nul Mini Minist steru erului lui Fina Finant ntelo elorr Publ Publice ice)) 1752/2005 privind reglementarile contabile din tara noastra. Cont Contin inut utul ul lucr lucrar arii ii se ocup ocupaa in gene genera rall c stud studiu iull crea creant ntel elor or comerciale luate in totalitate, atat din punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere practic, aplicativ. Prin intermediul acestei lucrari sunt prezentate principalele aspecte legate de creantele comerciale, aspecte ce apar in ficare luna, dar si o prezentare a situatiei exacte a creantelor comerciale pe exemplu concret.

4

2.Prezentarea firmei SC HIBRID SRL

Înfiinţată Înfiinţată în 1999 în Târgovi Târgovişte, şte, România România şi având având punctul punctul de desfacer desfaceree pe strada strada Calea Ploieşti,nr14 Ploieşti,nr14 „SC Hibrid SRL” are următoarele următoarele date de identificare: identificare:

-

Denumi Denumire re şi organ organiza izare re juridi juridică că:: SC HIBRID HIBRID SRL; SRL;

-

Sedi Sediu: u: Târg Târgov oviş işte te,s ,str tr.P .Pet etru ru Cerc Cercel el,n ,nr1 r1 A;

-

Sediul Sediul social social:: Târgo Târgoviş vişte te ,Calea ,Calea Ploieş Ploieşti, ti,nr1 nr14; 4;

-

Tele Telefo fon: n: 024 02455 218 218 863 863,, fax fax 0245 0245 318 318 384 384;;

-

E-mail E-mail:: hibrid hibridrom romani ania@y a@yah ahoo. oo.com com,of ,offic fice.h e.hibr ibrid@ id@yah yahoo. oo.com com;;

-

Web Web Adre Adress ss:: w.w. w.w.w. w.hi hibr brid idro roma mani nia. a.ro; ro;

-

Data Data înfi înfiin inţă ţări rii: i: iuni iuniee 200 2002; 2;

-

Numărul Numărul de înregistra înregistrare re şi locul locul de înregistra înregistrare re la Registrul Registrul Comerţ Comerţului, ului, J 15/ 15/ 449 / 2002, Registrul Comertului Târgovişte;

-

Cod Cod unic unic de de înre înregi gist stra rare re fisc fiscal alăă RO 149 14962 6241 4122

-

Cod Cod CAEN: CAEN: 4776 4776 - Comer Comertt cu amănu amănunt ntul ul al floril florilor or,p ,pla lant ntel elor or şi semi seminţ nţel elor or in magazine specializate. -

Comert cu amănuntul al animalelor de companie şi al hranei pentru acestea in

magazinele specializate. -

Capital Capital socia sociall (subscris (subscris,, vărsat, vărsat, de stat, stat, privat privat,, particip participare are străin străină), ă), privat privat 100%

-

Asoci Asociaţi aţi,, acţion acţionari ari:: Petcut Petcut Corn Cornel el (50%) (50%),, Petcut Petcut Lidi Lidiaa (50%) (50%)

Compania are capital privat , numele său fiind compus din ”Hibrid”, denumire ce o capata toate semintele de o calitate superioara.Succesul în afaceri presupune pregătire, muncă multă, disciplină. În 1999, în orasul Targoviste, judetul Dambovita s-a deschis primul sediu al

5

”SC Hibrid SRL”, o societate tânără, nou formată si care nu s-a temut să se lanseze pe o piată tânără, imaginea sediului Companiei putând fi văzută în Figura de mai jos.:

Oportunităţile au început să apară, la fel şi provocările. Fără a fi speriaţi de munca multă şi disciplina impuse încă încă de la deschidere, începând cu anul 2002 Compania a reuşit să fie prima societate românească în domeniul distribuirii de produse pentru protectia plantelor si seminte seminte de legume ,având ,având şi colaboră colaborări ri pe plan internati international, onal, colaborand colaborand cu principal principalii ii  jucători de pe piaţa pesticidelor si a semintelor din străinătate, cum ar fi Bayer CropSciences, Summitomo Corporation, Syngenta,Bejo,MonSanto,Nunhe Syngenta,Bejo,MonSanto,Nunhems ms ,etc. Astfel, extinderea a venit de la sine, în prezent prezent societatea având puncte de lucru dar  şi cola colabo boră rări ri în toat toatee regi regiun unil ilee agric agricol olee ale ale jude judetu tulu lui. i. Du După pă punc punctu tull de lucr lucruu de la Targoviste Targoviste,str.C ,str.Calea alea Ploiesti Ploiesti (unde se află majoritate majoritateaa produselor produselor oferite oferite spre distribuire distribuire clientilor), au apărut următoarele puncte de lucru: Bd.Independentei, Calea Bucuresti,Petru Cercel.De asemenea pe parcursul anilor Compania a hotarat comercializarea uneltelor si motouneltelor agricole si de aceea in anul 2006 s-s infiintat la punctul de lucru din Calea Ploiesti un centru de Service ce acopera produsele vandute in toata raza judetului Dambovita comercializate de societate sau de partenerii acesteia(BRONTO,STHIL,SOLO,HONDA). În Figura de mai jos poate fi văzută aparitia punctelor de lucru ale Companiei: Calitatea serviciilor prestate a adus la aprecieri atât din partea partenerilor de afaceri cât şi a autorităţilor Societatea primind distinctii din partea organizatiilor acreditate precum cele de mai jos:

6

Pentru managementul Companiei obtinerea tuturor acestor diplome a fost un tel atins, atât pentru formarea unui nume sinonim cu calitatea, pentru mentinerea pe piată, cât si pentru alinierea la tendinta globală de protejare si păstrare a mediului înconjurător, stiut fiind faptul ca tendinta din zilele noastre este spre o atitudine ecologica. Servicii si produse oferite de „SC Hibrid SRL”

Dacă Dacă la început început,, SC Hibrid Hibrid SRL a vându vândutt produs produsee de uz fitosani fitosanitar tar precum precum si semint semintee de legume legume si flori, flori, acum după aproap aproapee zece zece ani de activita activitate, te, Societa Societatea tea oferă oferă următoarele servicii:

7

•

Comercializare seminte de legume,flori,plante furajere,cereale;

•

Consultanta cu privire la culturile ce se doresc infiintate;

•

Vanza Vanzarea rea de produs produsee pentru pentru protec protectia tia plante plantelor lor,in ,ingra grasam samint intee chimi chimice ce si naturale;

•

Consultanta cu privire la tratamentele tr atamentele necesare fiecarui tip de cultura;

•

Distribuirea de motounelete agricole,sisteme si echipamente de irigare prin  picurare si aspersie; aspersie;

•

Service pentru utilajele agricole.

Pentru obţinerea celor mai bune rezultate în agricultură, este nevoie de  servicii calitativ calitativ superioare şi de un mare grad de specializare – acestea pot fi găsite la ”SC Hibrid”,

care oferă  servicii complete în domeniul  produselor  produselor pentru protecţia plantelor si seminte de legume,flori,plante furajere,etc.

Prin Prin serv servic icii iile le ofer oferit ite, e, ”SC ”SC Hibr Hibrid id SRL” SRL” vine vine atât atât în întâ întâmp mpin inar area ea nevo nevoil ilor  or   partenerilor de afaceri cât şi a clienţilor, fiind ajutorul pe care se poate baza oricine doreşte  să facă agricultură de calitate.

Succesul în agricultură presupune  pregătire, muncă multă, disciplină. Personalul Societătii a învăţat că dacă nu eşti speriat de aceste lucruri, oportunităţile ivite vor fi mereu foarte mari. Pentru că este o echipă, ale cărei puncte forte sunt comunicarea, atât internă cât şi externă şi profesionalismul, cu care sunt sunt tratati partenerii, furnizorii şi colegii. In alcatuirea acestei imagini reprezentative a firmei s-a avut in vedere gasirea unor  elemente ce definesc activitatea Companiei.De aceea Departamentul de Marketing a decis sa introduca imaginea spicului de grau inconjurat de sarpe simbol al vigorii dar si veninul sarpelui care este cunoscut ca fiind un bun tratament pentru plante.De asemenea,logo-ul o companie internationala care este partenera cu Societatea (Yara) are scopul de a arage cat ma multi clienti cunoscatori ai acestor ingrasaminte.In cele din urma simbolul specific firmei (literele h si d) prezentat intr-o forma stilizata a fost gandit pentru a diferentia imaginea firmei de cea a tuturor concurentilor.Astfel clientii pot recunoaste mult mai usor produsele ce le comercializam.

8

3.Obiectul si metoda contabilităţii Obiectul şi metoda contabilităţii. contabilităţii. Contabilitatea face parte din evidenţa economică. Evidenţa economică reprezintă un sistem de înregistrare, de urmărire cantitativă, calitativă şi valorică a activităţii şi fenomenelor social economice ce se produc intr-un anumit timp şi loc. Ea ocupă un loc central în sistemul informaţional şi constituie o pârghie deosebit de importantă în conducerea activităţii economice. Pentru a-şi îndeplini rolul, ea trebuie să fie clară, precisă, simplă şi ţinută la zi. Evidenţa economică cuprinde trei forme: Evidenţa operativă Evidenţa statistică Evidenţa contabilă • • •

a) Evidenţa Evidenţa operativă operativă se înregistr înregistrează ează la locul şi în în momentul momentul în care se produc produc procesele ce se desfăşoară în cadrul unităţilor patrimoniale şi furnizează informaţiile necesare contabilităţii şi statisticii.  b) Statistica realizează o informare postoperativă a rezultatelor activităţii de ansamblu a unităţilor patrimoniale, pe baza datelor furnizate de evidenţa operativă, contabilă sau culese direct. c) Contabilita Contabilitatea tea furnizează furnizează cele cele mai multe şi importan importante te informaţii informaţii ale activită activităţii ţii manageriale şi constituie principalul instrument de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului unităţii şi activităţii desfăşurate, ocupând locul central  în cadrul evidenţei economice. Contabilitatea are două funcţii importante: -

Funcţia de reflectare, oglindire fidelă a patrimoniului şi proceselor economice care au loc, de gestiune şi control al patrimoniului unităţilor şi al rezultatelor obţinute de către acestea. Funcţia de informare cu date certe, a conducerii unităţii patrimoniale, cât şi a asociaţilor, acţionarilor, băncilor, organelor fiscale, clienţilor , furnizorilor, altor persoane juridice sau fizice.

În condiţiile economiei de piaţă, o parte din informaţiile contabile devin transparente. Ele privesc situaţia patrimonială, rezultatele şi situaţia financiară, relaţiile unităţi cu terţi şi sunt produsul contabilităţii financiare. Cealaltă parte a informaţiilor contabile sunt confidenţiale , privesc numai conducerea unităţii şi sunt produsul contabilităţii de gestiune. Separarea celor două categorii de informaţii contabile generează dualismul în contabilitate. Pentru a-şi îndeplini funcţiile contabilitatea trebuie să satisfacă anumite cerinţe: să fie organizată şi condusă în mod corespunzător normelor legale, să fie ţinută la zi, să fie clară şi precisă să cuprindă date complete care să fie furnizate la timp conducerii unităţii şi celor interesaţi în cunoaşterea rezultatelor obţinute şi gestionarea patrimoniului. Dat fiind importanţa contabilităţii, atât pentru conducerea activităţii unităţilor patrimoniale cât şi pentru îndeplinirea îndeplinirea datoriilor faţă către bugetul de stat şi a altor obligaţii, ea trebuind să fie condusă şi organizată după principii unitare pe întreaga 9

economie naţională. La noi în ţară, prin Legea Legea contabilităţii nr. 82 din 24 Decembrie din anul 1991, prin regulamentul de aplicare al acestei legi şi alte acte normative elaborate de Ministerul Finanţelor, sunt stabilite normele generale şi unitare de organizare şi conducere a contabilităţii generale, obligatorii pentru toţi agenţii economici, persoane fizice sau juridice care au calitatea de comerciant.

3.1.Obiectul de studiu al contabilităţii Obiectul de studiu al contabilităţii contabilităţii îl constituie reflectarea în expresie bănească bănească a bunurilor mobile şi imobile, a disponibilităţilor băneşti, a titlurilor de valoare, a drepturilor şi obligaţiilor unităţilor patrimoniale, precum şi mişcările şi modificările intervenite, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute, în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate. Unitatea patrimonială este o colectivitate care dispune de un patrimoniu şi desfăşoară o activitate specifică ei. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor materiale şi băneşti exprimate valoric precum şi relaţiile determinate de formarea şi micşorarea permanentă a acestora; care dă naştere la drepturi şi obligaţii. Din punct de vedere al componenţei elementele patrimoniale se împart în: - Elemente patrimoniale de tipul activelor imobilizate: imobilizările ne corporale ( cheltuieli de constituire şi de cercetare, concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori asimilate), de tipul imobilizărilor corporale (terenuri, clădiri şi construcţii speciale, maşini şi utilaje, alte bunuri imobiliare), imobilizări financiare (titluri de participaţie, creanţe imobilizate). - Elemente patrimoniale de tipul activelor circulante formate din: stocuri (materii şi materiale, obiecte de inventar, mărfuri etc.); mijloace  băneşti; creanţe (clienţi, debitori..) şi alte elemente de tipul bunurilor şi relaţiilor care se găsesc în activul posedat la unităţi; - Elementele patrimoniale de tipul relaţiilor de pasiv: ale capitalurilor proprii (capital social şi individual, prime legate de capital, fond de rezervă, fond de dezvoltare, rezultatul exerciţiului, alte fonduri) şi ale datoriilor ( împrumuturi şi credite, furnizori, creditori, obligaţi de plată către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, către salariaţi, acţionari sau asociaţi şi alte persoane fizice sau juridice) care formează pasivul unităţii exceptând exceptând sursele de provenienţă ale elementelor de activ.

3.2.Metoda contabilităţii Metoda contabilităţii cuprinde ansamblul de procedee şi tehnici de lucru, folosite pentru reflectarea şi urmărirea în mod sistematic , exact şi neântrerupt a patrimoniului unităţi, a proceselor economice care au loc şi a rezultatelor activităţi desfăşurate. Unele procedee sunt specifice contabilităţi: bilanţul contabil, contul, dubla  înregistrare, inventarul, balanţa de verificare, tehnicile de înregistrare, iar altele sunt comune altor ştiinţe: documentele, evaluarea, calculaţia, autocontrolul. Ele prezintă unele trăsături caracteristice şi servesc la realizarea obiectivelor contabilităţii, astfel:

10

•

•

•

•

•

•

•

•

Documentele sunt actele scrise , întocmite în momentul efectuări operaţiunilor economice cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuiri lor. După ce documentele au fost întocmite, potrivit anumitor reguli, după ce au fost verificate şi prelucrate, ele servesc ca bază de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale şi poartă numele de documente justificative. Dubla înregistrare constă în înregistrarea concomitentă a fiecărei operaţiuni economice patrimoniale, în două sau mai multe conturi diferite, între care se stabileşte o legătură reciprocă. Ea derivă din faptul că orice operaţiune economică produce o dublă modificare în situaţia patrimoniului unităţi. De aici provine şi numele de contabilitate în partidă dublă sau dublă înregistrare. Contul ţine evidenţa scrisă a fiecărui element patrimonial reflectând existenţa şi mişcarea lui în mod continuu. Contul are o anumită formă care permite  înregistrarea în expresie bănească, în coloane distincte a existenţei şi mişcări mişcări elementelor patrimoniale. Evaluarea constituie un element de bază a metodei contabilităţi, deoarece nici o operaţiune economică patrimonială nu poate fi introdusă în circuitul informaţional contabil, decât după ce s-a făcut exprimarea ei în unităţi  valorice. Calculaţia reprezintă procedeul folosit în contabilitate pentru stabilirea costului produselor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, costului de achiziţie, cheltuielilor pe activităţi, veniturilor şi rezultatelor financiare. Inventarierea patrimoniului este procedeul folosit în contabilitate pentru constatarea existenţei, cantităţii, calităţii şi a valori elementelor patrimoniale aflate în gestiunea unităţi, atât cele proprii cât şi cele aparţinând terţilor personale, deţinute cu orice titlu la un moment dat. Prin inventariere, contabilitatea îşi pune mereu în acord datele din conturi cu realitatea din teren. Inventarierea are ca scop stabilirea situaţiei reale a patrimoniului unităţi, care se referă şi la evaluarea lor la nivelul valori curente. Balanţa de verificare serveşte pentru verificarea corectitudini înregistrărilor în contabilitate, se întocmeşte la sfârşitul unei perioade, de regulă lunar şi precede obligatoriu întocmirea bilanţului contabil şi rapoartele financiarcontabile. Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteză oficial, în care sunt oglindite, la un moment dat în expresie bănească elementele patrimoniale ale unităţi, sub un dublu aspect, al componenţei şi al surselor de provenienţă.

3.3.Documente contabile şi justificative Datele şi informaţiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate  în documentele contabile. După modul de întocmire şi rolul lor în cadrul sistemului informaţional, decizional, documentele contabile se clasifică în: -

Documente justificative Documente de evidenţă contabilă Documente de sinteză şi raportări

11

4.Contabilitatea 4.Contabilitatea creantelor 4.1.Definirea si gruparea creantelor Creantele (numite si valori in curs de decontare) reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor personae fizice sau juridice, pentru care acesta urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o valoare avansata si care urmeaza sa dea un echivalent corespunzator se numesc generic debitori. Debitorii intreprinderii sub forma creantelor din vanzari sunt delimitati in contabilitate prin structurile de client si contiri asimilate. Creantele fac parte din structura de active a patrimoniului cu valoare pozitiva pentru intreprindere-active circulante (numite si active curente) ce cuprind bunuri si  valori care se utilizeaza pe o perioada scurta in activitatea intreprinderii, participand la un singur circuit economic. Din punct de vedere economic si financiar, activele circulante isi schimba continuu forma materiala in cadrul circuitului economic. Astfel, in faza de aprovizionare, activele circulante sub forma de bani se transforma in stocuri de materii prime si material; in faza de productie, stocurile de materii prime si material se consuma integral, rezultand stocuri de productie in curs de executie, care, dupa operatia de prelucrare, devin produse finite; in faza de desfacere, produsele finite sunt revandute clientilor, transformandu-se astfel in bani. Din punct de vedere al lichiditatii, activele circulante se caracterizeaza prin faptul ca durata ciclului de exploatare este mai mica de un an.

4.2.Clasificarea creantelor In structura activelor circulante se includ:  Stocuri Creante   Investitii financiare pe termen scurt  Casa si conturi la banci 1.2.Clasificarea creantelor In structura creantelor se includ:  Creante comerciale;  Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare;   Alte creante;  Capital subscris si nevarsat. Creantele comerciale sunt cele mai semnificative, fiind compuse din:  A. creantele fara client B. efecte de primit  A. Creantele fata de client includ creantele rezultate din bunurile vandute, lucrarile executate, serviciile prestate, a caror valoare urmeaza a se incasa ulterior.

12

B. Efect Efectel elee de pri primi mitt sunt sunt titl titluri urile le neg negoc ocia iabi bile le sub sub form formaa de cam cambi bie, e, bil bilet et la la ordi ordin n etc., care atesta existent unei creante in cadrul relatitiilor comerciale ce va fi incasata pe termen scurt, de obicei pana la 90 de zile. Sumele de încasat de la entitatile afiliate sunt generate de relaţiile dintre societateamama (o intreprindere care are doua sau mai multe filiale) şi filialele sale. Sumele de încasat de la entităţile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare reprezintă creanţele generate de relaţiile de decontare ale intreprinderii cu intreprinderile associate (asupra carora se exercită o influenţă semnificativă). Alte creanţe sunt reprezentate de creanţele generate de relaţiile de decontare ale intreprinderii cu personalul, bugetul statului, alte organisme publice, asigurările sociale, protecţia socială, debitori diverşi etc. Creanţele privind capitalul subscris si nevarsat sunt reprezentate de creantele generate de relatiile intreprinderii cu actionarii sai, referitoare la subscrierile de capital social, efectuate si nedepuse inca. Creanţele pe termen scurt reprezinta active ale intreprinderii rezultate in urma tranzactiilor cu personae juridice sau fizice, relatii in urma carora intreprinderea a livrat un bun, a prestart un serviciu sau a executat o lucrare pentru care trebuie sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie, intr-o periada de timp pana la un an. O altă modalitate de clasificare a creantelor poate fi urmatoare:  Creanţe comerciale  Creanţe salariale  Creanţe sociale  Creanţe fiscale  Creanţe diverse. Creanţele comerciale reflecta drepturile intreprinderii fata de alte personae fizice sau juridice, determinate de vanzari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii, pentru care aceasta trebuie sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie. Din categoria creantelor comerciale fac parte:  Creantele rezultate din vanzarea de bunuri, prestarea de lucrari sau servicii ce fac obiectul de activitate al intreprinderii;  Creantele pentru efectele de credit (comerciale);  Creantele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de alta natura, descoperite la efectuarea receptiei acestora si care se imputa;  Aceste creante sunt evidentiate in contabilitate cu ajotorul contului Clienti. Alte creante sunt reprezentate de creantele generate de relatiile de decontare ale intreprinderii cu personalul, bugetul statului, alte organism publice, asigurarile sociale, protectia sociala, debitori diversi etc. Creanţele privind capitalul subscris si nevarsat sunt reprezentate de creantele generate de relatiile intreprinderii cu actionarii sai, referitoare la subscrierile de capital social, efectuate si nedepuse inca. Creanţele pe termen scurt reprezinta active ale intreprinderii rezultate in urma tranzactiilor cu persoane juridice sau fizice, relatii in urma carora intreprinderea a livrat un bun, a prestart un serviciu sau a executat o lucrare si pentru care trebuie sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie, intr-o perioada de timp de pana la un an.

13

5.Introducere în contabilitatea Clienţilor Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la creanţe şi datori. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca urmare a vânzării producţiei, respectiv realizări lucrărilor şi a serviciilor şi au în contrapartidă venituri din exploatare. Creanţele inteprinderi faţă de clienţi ei îşi au izvorul în schimbul de consimţământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea. Pe baza facturii, creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea sau preţul negociat plus TVA care se va aplica doar operaţiilor supuse impozitări. In cazul în care se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se va adăuga şi TVA. În situaţia în care se acordă clienţilor şi reduceri financiare, valoarea nominală a creanţei este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrându-se înregistrându-se separat ca şi o cheltuială financiară. financiară. Scontul va reduce valoarea creanţei iniţiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare se acordă a posterior printr-o factură de reducere. Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb  în vigoare la data efectuări operaţiunilor. Diferenţele de curs valutar, între data  înregistrări creanţelor în devize şi data încasări lor, se înregistrează ca şi venituri sau cheltuieli financiare, după cum diferenţele sunt favorabile sau nefavorabile. După perioada de timp la care se referă, creanţele şi datoriile se împart în: creanţe şi datori pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an; creanţe şi datori pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani; creanţe şi datori pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani. Creanţele şi datoriile pe termen lung şi mijlociu se încadrează în categoria imobilizărilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu, creanţe legate de participaţii, împrumuturi acordate pe termen lung). Creanţele pe termen scurt sunt generate de desfăşurarea activităţi de exploatare şi creanţele asimilate, care au în contrapartidă veniturile din exploatare şi conturile fără incidenţă asupra contului de rezultate şi cuprind: creanţe comercial; creanţe din gestiunea titlurilor de plasament şi alte titluri de valori reprezentând componente ale trezoreriei; creanţe din decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii, care mai sunt denumite şi creanţe în afara grupului de exploatare. Pentru înregistrarea creanţelor se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de terţi” din care face parte şi grupa de conturi: 41 „Clienţi şi conturi asimilate”. Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli în funcţie de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu ocazia intrări în patrimoniu a creanţei sau a datoriei la valoarea curentă sau contabilă; valoarea de inventar sau valoarea bilanţieră. Evaluarea curentă, prin aplicarea principiului nominalismului, după care creanţele sunt înscrise în contabilitate la valoarea lor nominală de rambursare, iar • • •

14

datoria la intrarea în patrimoniu la valoarea ei normală de rambursare. Eventualele diferenţe ce apar în timpul încasări creanţelor respectiv plăţilor datoriilor , vor fi evidenţiate în contabilitate în conturile de cheltuieli pentru diferenţele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri pentru diferenţele favorabile. Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanţelor şi a datoriilor la  valoarea care se stabileşte după valoarea de utilitate, în funcţie de loc şi de preţurile actualizate. Valoarea de inventar a creanţelor tine seama de posibilităţile concrete de  încasare şi pot exista clienţi în litigiu, debitori incerţi, ale căror posibilităţi posibilităţi de încasare sunt incerte. Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situaţi: - Egalitate -  Valoarea de inventar depăşeşte valoarea contabilă, dar potrivit principiului prudenţei deşi putem încasa mai mult această diferenţă nu o vom înregistra -  Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă Suntem nevoiţi să cream un provizion pentru depreciere. Evaluarea bilanţieră se face cu respectarea principiului fidelităţi. Creanţele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală şi din prudenţă se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă. Dacă sa constituit provizionul la valoarea curentă atunci se va deduce provizionul. La creanţele şi datoriile exprimate în valută, evaluarea de bilanţ se face la cursul valutar existent. Diferenţele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de diferenţe de conversie de activ şi de pasiv. Aceste diferenţe la începutului exerciţiului următor se vor relua.

5.1.Structura creanţelor Creanţele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse, mărfuri, materiale), de prestări de servicii şi de executarea de lucrării către terţi. Aici se încadrează clienţii şi conturile asimilate: - 411 „Clienţi” - 413 „Efecte de primit” - 416 „Clienţi incerţi sau în litigiu” - 418 „Clienţi – facturi de întocmit” - 409 „Avansuri acordate furnizorilor” Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de la clienţi în contul creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unităţile patrimoniale terţilor şi instrumente de plată. Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se obligă să plătească necondiţionat sau dispune să se plătească necondiţionat de către o altă persoană, la data şi locul indicat, o sumă de bani, aceluia pe care cambia îl desemnează. Cambia este de două feluri: 1) Biletul Biletul la ordin ordin este o cambie cambie eliberat eliberatăă de către un debitor debitor (tras) (tras) unui credito creditorr (trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească necondiţionat creditorului (trăgătorului) intr-un anumit loc şi la o anumită dată o sumă de  bani. 15

se obligă Debitorul (trasul) -----------------> Creditorului(trăgătorului) să plătească necondiţionat 2) Trata este o cambie cambie prin care care o persoană persoană fizică sau sau juridică juridică în calitate calitate de creditor (trăgător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o sumă de  bani unei alte persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la data data şi în locul stabilit o sumă de bani . Creditorul Trăgătorul Beneficiarului

Dispune

Debitorului Trasul Să plătească o sumă de bani

Cecul este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător (plătitor) în  baza unui depozit de bani constituit în prealabil la bancă devenită astfel tras, dă ordin să se plătească la o anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane, în calitate de beneficiar, intervenind astfel trei părţi. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limită de sumă ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a banilor de la bancă, cecuri de călătorie si altele. În acest caz: trăgătorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectuează plata iar beneficiarul este persoana în favoarea căreia se efectuează plata.

Trăgătorul

Completează

cecul

Trasul (Banca remite Cecul)

efectuează  plata

Beneficiarul ( Cel care încasează bani)

Ca şi în cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin şi trată, cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul titlului; ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată inclusă în textul tipărit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea bănci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectuează plata – locul desemnat alături de numele trasului; indicarea datei şi a locului unde a fost emis cecul; semnătura aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează plata.  Warantul este recipisa primita de către posesorul unei mărfi depusă într-un depozit, prin care garantează efectuarea unei plăţi. Dacă nu efectuează plata nu poate ridica marfa. Până la scadenţa efectelor comerciale putând interveni operaţiuni de andosare şi avalizare, legate de circulaţia lor.  Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligaţiei de plată a noului debitor, faţă de creditor. Dacă un client emite un bilet la ordin în care se stabileşte „ Plătiţi suma de la data de persoanei”. Dacă acesta are nevoie de bani mai repede decât data stabilită prin ordinul de plată îl  va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea ordinului de plată. Dar pentru aceasta este necesar să existe o garanţie a plăţii datoriei noului debitor către creditor şi se face avalizarea.  Avalizarea reprezintă garanţia înscrisă pe cambie sau în afara acesteia de către o persoană fizică sau juridică care se angajază să achite contravaloarea tranzacţiei în cazul în care nici unul din ceilalţi debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat

16

cambia garantează până la scadenţă . Avalizarea se poate face o singură dată iar andosarea de câte ori este posibil. Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată nu poate fi modificată prin andosări şi nici o înregistrare nu se face înaintea decontări la scadenţă sau anulări efectelor. efectelor. Trăgătorul , beneficiarul beneficiarul iniţial contabilizează contabilizează andosarea. Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de către beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei bănci, în care caz se suportă o taxă de scont pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul cumpără efectele remitentului şi plăteşte acestuia imediat suma cuvenită valoarea scontată, reţinând scontul după relaţia:  Valoarea scontată = Valoarea nominală- Aigo Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului În cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni şi situaţia în care clientul plăteşte datoria înainte de scadenţă, iar furnizorul îi acordă un comision pentru  încasarea mai devreme a creanţei.  Avansurile acordate furnizorilor reprezintă sumele plătite acestora de către clienţi înainte de derularea tranzacţiilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii. Creanţele din reclamaţii, pagube materiale create de terţi şi alte creanţe de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisă sunt asimilate activităţilor financiare sau extraordinare şi sunt înregistrate în contabilitate în categoria „ Debitorilor diverşi”

17

6.Contabilitatea decontărilor cu clienţii Evidenţa sumelor datorate de clienţi interni şi externi pentru livrări de produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc ,lucrări executate sau prestări de servicii, sumele plătite de aceştia ca acont sau decontate şi cele rămase de plată, se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” Cea mai mare parte a creantelor agentilor economici sunt legate direct de exploatare, adica de acel domeniu care face obiectul principal al functionarii lor. Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vânzarii productiei, respectiv realizarii lucrarilor sau serviciilor si au în contrapartida venituri din exploatare. Creantele întreprinderii fata de clientii sai îsi au izvorul în schimbul de consimtamânt, concretizat într-o comanda ferma din partea clientului si acceptata de producator sau având ca baza contractele încheiate. Creantele devin certe în momentul transferului de proprietate pentru vânzari si în momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii. Transferul de proprietate se produce deci în momentul livrarii bunurilor, respectiv al realizarii lucrarilor sau prestatiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea. Pe baza facturii, creantele se înregistreaza în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu, care corespunde cu valoarea lor nominala. În cazul în care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominala este data de netul comercial, la care se adauga T.V.A. În situatia ca se acorda clientilor si reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este data tot de netul comercial, scontul acordat înregistrându-se separat, ca si o cheltuiala financiara.Scontul va reduce  valoarea creantei initiale printr-o înregistrare ulterioara, cel mai adesea sconturile de decontare se acorda a posterior printr-o factura de reducere. Creantele în devize se înregistreaza în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuarii operatiunilor. Diferentele de curs valutar, între data înregistrarii creantelor în devize si data încasarii lor, se înregistreaza ca si  venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.  Vanzarile de bunuri si servicii genereaza creante fata de cumparatori, considerati clienti din aperatii comerciale, a caror incasare urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare. Dupa modalitatea lichidarii creantelor distingem:  Creante comerciale, a caror incasare se face cu instrumente de decontare obisnuite;  Creante din vanzari pe credit cambial, a caror incasare se face pe baza de efecte de comert de tip cambial; Dupa scadenta creantelor distinge:  Creante exigibile, al caror termen in incasare este indicat in documentele de livrare;  Creante neexigibile, pentru vanzari ce nu sunt insotite de facturi si al caror termen de incasare se va preciza ulterior, la intocmirea facturii. Pentru decontarile cu clientii si pentru operatiile asimilate acestora se folosesc urmatoarele conturi: Grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

18

credit)

credit)

411. CLIENŢI 4111. Împrumuturi acordate membrilor asociaţiilor (la cooperativele de 413. EFECTE DE PRIMIT 416. CLIENŢI INCERŢI 418. CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT 419. CLIENŢI - CREDITORI 4191. Clienţi – creditori din operaţiuni de mandat (la cooperativele de

6.1.Contul 411 „Clienţi”

Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu  valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe  valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi. În debitul contului 411 „Clienţi” se înregistrează: -

-

preţul de vânzare al mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, la care se adaugă TVA  colectată aferentă prin creditul conturilor :

701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”; 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”; 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”; 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 705 „ Venituri din studii şi cercetări” 706 „ Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune, chiri” 707 „ Venituri din vânzarea de mărfuri” 708 „ Venituri din activităţi anexe” 4427 „ TVA colectată” 4428 „TVA neexigibilă” pentru livrările cu plata în rate.  valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum se facturează, prin creditul contului 418 „ Clienţi – facturi de întocmit ” la deschiderea exerciţiului cu reluarea sumelor înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent ca diferenţe nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ „ la sfârşitul exerciţiului, cu diferenţe favorabile de curs valutar, rezultate in urma creşteri cursului valutar, aferent creanţelor exprimate în devize, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv” contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754 „ Venituri din creanţe recuperate”  valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor, prin creditul contului 419 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”

În creditul contului 411 „ Clienţi ”se ”se înregistrează: 19

-  valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor , prin creditul conturilor: 512 „ Conturi curente la bănci „ 531 „ Casa „ - contravaloarea efectelor comerciale acceptate şi preluate în contul livrărilor sau prestaţiilor făcute, prin debitul contului 413 „ Efecte de primit „ - sume datorate de clienţi rău platnici , dubioşi sau cu care unitatea se află în litigiu, prin debitul contului 416 „ Clienţi incerţi „ - contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienţi prin debitul contului 419 „Clienţi – creditori „ - diferenţe nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ ” - reluarea la începutul exerciţiului a sumelor înregistrate în exerciţiul precedent ca diferenţe favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv „ - diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasări creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs  valutar„ -  valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la clienţi , prin debitul contului 419 „ Clienţi – creditori „ -  valoarea sconturilor acordate clienţilor, prin debitul contului 667 „ Cheltuieli privind sconturile acordate „

Soldul contului este debitor şi reprezintă reprezintă sumele datorate de clienţi, deci creanţe faţă de aceştia neâncasate încă. În , mod obişnuit livrarea este însoţită de factură, dar nu este tot timpul aşa fiind şi unele excepţii. De acea , trebuiesc făcute eventualele regularizări care să ţină cont între decalajele existente între livrări şi facturări. Livrările efectuate sau lucrările executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferentă , pentru care nu s-au întocmit facturi , dar a căror valoare este bine determinată, reprezintă venituri ale perioadei în care s-au făcut aceste livrări şi trebuie înregistrate la creanţe într-un cont distinct 418 „ Clienţi – facturi de întocmit” care este un cont de activ.

6.2. Contul 418 „ Clienţi – „facturi de întocmit „ cont de activ  Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu sau întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor  întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.

20

Contul 418 de debitează cu: contravaloarea bunurilor livrate , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienţi aferente exerciţiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi , inclusiv TVA aferentă , prin creditul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 707, 708 şi 4428 „ TVA TVA neexigibilă „ - diferenţele favorabile de curs valutar constatate la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor în devize pentru care nu s-au întocmit facturi, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie - cont de pasiv „ - reluarea la începutul anului a diferenţelor nefavorabile de curs valutar  înregistrate la închiderea exerciţiului precedent, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie - cont de activ „ . -

Contul 418 se creditează în creditează în momentul facturării bunurilor livrate anterior sau a lucrărilor executate şi serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 „ Clienţi” precum şi cu următoarele conturi: diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturări, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli di diferenţe de curs valutar „ - diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize, ne facturate până la închiderea exerciţiului financiar, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie” cont de activ  - reluarea la începutul anului a diferenţelor favorabile de curs valutar  înregistrate la finele anului precedent, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie „ cont de pasiv  -

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi. Dacă se constată la sfârşitul; exerciţiului că anumite creanţe faţă de anumiţi clienţi devin dubioase sau incerte, adică încasarea lor în parte sau în totalitate este  îndoielnică, ţinând cont de situaţia financiară nesatisfăcătoare nesatisfăcătoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411 „Clienţi ” în în contul 416 „ Clienţi incerţi incerţi ” . Creanţa se  va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA.

6.3.Contul 413 „efecte de primit” Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe  bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit. Se debitează cu: -  Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la plată prin creditul contului 403 „Efecte de plata - Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 21

- Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la începutul exerciţiului Se creditează cu: - Efectele comerciale primite de la clienţi ,respectiv la avalizarea cambiilor şi a  biletelor la ordin - Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar - Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize - Diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului - Sumele încasate de la clienţi prin contul curent

6.4.Contul 416 „ Clienţi incerţi ” Contul 416 „Clienţi incerţi” incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu. Contul 416 se debitează cu : contravaloarea creanţelor faţă de clienţi care se dovedesc rău platnici , dubioşi , incerţi, sau cu care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont prin creditul contului 411 411 ” Clienţi Clienţi „ ; - reluarea sumelor înregistrate ca diferenţe nefavorabile de curs valutar la  închiderea exerciţiului anterior pentru creanţe incerte în valută , prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ „ - diferenţe favorabile de curs valutar între valoarea de intrare şi cea de la sfârşitul exerciţiului , aferente creanţelor incerte în valută , prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ” -

Contul 416 se creditează cu: -

-

sume recuperate încasate în conturile de disponibilităţi sau în numerar de la clienţi incerţi sau în litigiu, prin debitul conturilor : 5121 „ Conturi la bănci în lei” o o 5124 „ Conturi la bănci în devize” o 531 „Casa” diferenţe nefavorabile de curs valutar, rezultate la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor incerte sau în litigiu, exprimate în devize , prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie - activ „

22

-

-

reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate ca diferenţe favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului anterior, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie - cont de pasiv „ creanţe ce se constată a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul conturilor: o 654 „ Pierderi din creanţe” o 4427 „TVA colectată” deoarece TVA a fost înregistrată la 4427 în momentul facturări şi a fost decontată bugetului de stat în luna respectivă, la constatarea pierderi creanţei se va diminua obligaţia faţă de buget prin debitarea contului 4427 diferenţe de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasări unor creanţe în devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienţi dubioşi, incerţi sau cu care unitatea patrimonială se află în litigiu. Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanţei şi transferarea ei în contul 416, aplicând principiul prudenţei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea creanţelor, cu suma probabilă a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fără fără a lua în calcul calcul TVA şi se va aprecia pentru fiecare fiecare creanţă  în parte ţinând cont de circumstanţe, provizionul constituit se va reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 491 „ Provizioane pentru deprecierea creanţelor – clienţi „

6.5.Contul 419 „ Clienţi – creditori” Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor Contul 419 se creditează cu: sumele încasate de la clienţi, sub formă de avansuri sau de aconturi pentru livrări, executări sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care arată modalitatea de încasare: 512 „Conturi curente la bănci” şi 531 „Casa”; -  valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor prin debitul contului 411 „Clienţi”; - diferenţele nefavorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor primite în devize şi nedecontate încă, prin debitul contului 476 „Diferenţe de conversie- activ”; -

23

la începutul anului următor, cu reluarea sumelor reprezentând diferenţele favorabile de curs valutar, înregistrate la sfârşitul anului precedent, prin debitul contului 477 „Diferenţe de conversie -pasiv” Se debitează cu: -  valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienţilor pe seama livrărilor de bunuri, a prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, facturate acestora, prin creditul contului 411 „Clienţi”; - diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor în devize, prin contul 765 „Venituri din diferenţele de curs  valutar”; -  valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienţi, prin creditul contului 411 „Clienţi”; -  valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite de clienţi, prin contul 708 „Venituri din activităţi diverse”; - diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în depozite, şi nedecontate până la sfârşitul anului, prin creditul contului 477 „Diferenţe de conversie -pasiv”; - reluarea la începutul anului a sumelor reprezentând diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent, prin creditul 476 „Diferenţe de conversie -activ”; Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unităţii faţă de clienţi pentru avansurile sau aconturile primite şi nedecontate încă. -

24

7.MONOGRAFIA

1. În datam datam de 15.01.2 15.01.2011 011 produsele produsele finite finite obţinute obţinute se vând vând cu facturi facturi ce urmează a se definitiva ulterior către S.C. Media SRL, plata fiind făcută prin efecte comerciale. 6.200 418

= % 701 4428

5.000 1.200

Se definitivează factura şi se primeşte efectul: 6.200

411

=

41 8

6.200

413

=

411

6.200

5112

=

413

6.200

5121

=

5112

6.200

Se înregistrează efectele de primit: 6.200

Primirea efectului: 6.200

Încasarea efectelor: 6.200

Transferul TVA neexigibilă la TVA colectată 1.200

4428 =

442 7

1.200

25

2. În data data de 15.02.2011 15.02.2011 se vând vând către către SINGLE SINGLE SRL produsele produsele rezidua reziduale le rezultate în urma procesului de producţie care au fost recondiţionate plata făcânduse în numerar: 18.600 5311

= % 703 15.000 4427 3.600 3. În data data de 16.02.201 16.02.20111 se descarcă descarcă gestiunea gestiunea pentru pentru producţia producţia stocată stocată care care a fost valorificată 23.500 711

= % 345 346 348

25.000 1.000 -2.500

4. În data data de 17.02. 17.02.2011 2011 se vând către către SC BETA BETA SRL SRL marfuri: marfuri: 55.800

411

= % 707 4427

45.000 10.800

5. În data data de 17.02. 17.02.2011 2011 se descarcă descarcă gestiunea gestiunea pentru pentru marfuril marfurilee vandute: vandute: 30.500 711

= % 371 378

32.500 -2.000

6. În data data de 20.02.201 20.02.20111 se efectuează efectuează un pentru pentru CIFA CIFA SA de mărfuri: mărfuri: 24.800 411

= % 704 4427

20.000 4.800

7. În vederea executări executări unei unei lucrări lucrări SC ALFA ALFA SRL depune un avans avans :

3.000

5121

=

419

3.000

8. Evidenţa Evidenţa facturi facturi pentru pentru lucrarea lucrarea prestată prestată pentru pentru SC ALFA ALFA SRL: 12.400

411

= % 704 4427

10.000 2.400

9. Încasarea Încasarea facturii facturii SC ALFA ALFA SRL mai mai puţin avansul avansul care care a fost fost încasat: încasat:

26

3.000 9.400

% 419 5121

= 411

12.400

10. Vânzarea de mărfuri prin magazin: 1.488 5311

= % 707 1.200 4427 288 11. Descărcarea Descărcarea gestiuni gestiuni pentru mărfurile mărfurile care au fost vândute de magazin: magazin: 960 240

% 607 378

= 37 371

1.200

27

8. CONCLUZII

Unitatea SC HIBRID SRL are mai multe planuri pe care îşi desfăşoară activitatea. Are ca obiect de activitate atât achizţionarea de materii prime în vederea prelucrări, în urma acestui proces rezultând produsele finite pe care le desface atât prin magazinele proprii cât şi către alţi comercianţi . Mai activează şi în comerţul de mărfuri asigurând şi transportul pentru acestea şi pentru alte unităţi contra cost. De asemenea mai prestează servicii diferiţilor terţi. Calitatea produselor livrate şi a serviciilor au impus unitatea în faţa concurenţei, gama de produse oferite fiind corespunzătoare unor înalte standarde de calitate. Produsele comercializate adresânduse unei clientele mai pretenţioase, amplasarea firmei în acest sens fiind chiar în locul potrivit. Din monografie se observă că: - unitatea înregistrează profit; - societatea colaborează cu mai multe firme în vederea comerţului cu acestea; - unitatea are o ofertă vastă de produse şi servicii oferite clienţilor;

28

9. BIBLIOGRAFIE

***

Legea contabilităţi 82/91.

***

Regulamentul de aplicare a legi contabilităţii.

Dr. C.M. Drăgan

Noua contabilitate managerială.

Ed. Hercules, Bucureşti 1992

Dumitru Cotleţi

Bilanţul contabil.

Ed. Mirton, Timişoara 1998

Horia Cristea

Costuri şi preţuri.

Ed. Mirton, Timişoara 1995

I. Nicoară, C. Sabău

Contabilitatea societăţilor

Ed. CCI Timişoara 1991

comerciale. Prof. Ioan Morşan

Mihai Ristea

Contabilitatea generală a

Ed. EVCont Consulting SRL,

economiei de piaţă. Vol 1 şi 2

Suceava 1997

Noul sistem contabil al agenţilor

CECCAR, Bucureşti 1993

economici din România. Ministerul Finanţelor

Sistemul co contabil al al agenţilor economici.

Nicu Nicula laee Fefe Fefeag agă, ă, Ion Ion Iona Ionaşc şcu u

Cont Contab abil ilit itat atea ea fina financ ncia iară ră.. Vol Vol.1 .1

Ed. Ed. Eco Econo nomi mică că,, Buc Bucur ureş eşti ti 1993 1993

Univ. „Babeş Bolyai” Cluj, Fac.

Contabilitatea financiară a

Ed. De Vest, Timişoara

Şrtiinţe Economice

agenţilor economici din România.

 V.Daria, E. Drehuţă, C-tin

Manualul expertului contabil şi

Gurbănescu, dr.doc. Aristiţa

contabil autorizat.

Ed. Agora, Bucureşti 1995

29