CUPRINS Agument.................................. Agument................................................ ............................... ................................. ............................... ..................2 ...2
Introducere:................................................. Introducere:............................................................................. ......................................................... .............................44 Capitolul I:Aspecte teoretice privind relaţiile economico-financiare cu furnizorii f urnizorii şi clienţii la societăţile comerciale........................................................... comerciale.......................................................................7 ............7 1.1.Creanţe şi datorii................................................. datorii............................................................................7 ...........................7 1.2.Feluri de creanţe şi datorii. ............................................................9 ............................................................9 1.3.Furnizori ......................................................... ...................................................................................... .............................10 10 1.4.Clienţi....................................... 1.4.Clienţi.................................................................... ....................................................12 .......................12 Capitolul II:Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu furnizorii şi clientii..14 2.1.Contabilitatea 2.1.Contabilitatea furnizorilor............................................ furnizorilor......................................................................14 ..........................14 2.1.1.Contabilitatea 2.1.1.Contabilitatea furnizorilor.............................................. furnizorilor.........................................................14 ...........14 2.1.2.Contabilitatea 2.1.2.Contabilitatea furnizorilor de imobilizări..................................16 imobilizări..................................16 2.1.3.Contabilitatea 2.1.3.Contabilitatea efectelor de plătit............................................. plătit................................................16 ...16 2.1.4.Contabilitate 2.1.4.Contabilitate furnizorilor-facturi nesosite.................................18 nesosite.................................18 2.1.5.Contabilitatea 2.1.5.Contabilitatea furnizorilor debitori............................................1 debitori............................................188 2.2.Contabilitatea 2.2.Contabilitatea operaţiilor privind decontările cu clienţii.......................19 clienţii.......................19 2.2.1.Contabilitatea 2.2.1.Contabilitatea clienţilor........................................ clienţilor.............................................................20 .....................20 2.2.2.Contabilitatea 2.2.2.Contabilitatea efectelor de primit..............................................2 primit..............................................211 2.2.3.Contabilitatea 2.2.3.Contabilitatea clienţilor incerţi..................................................2 incerţi..................................................211 2.2.4.Contabilitatea 2.2.4.Contabilitatea clienţilor-facturi de întocmit..............................22 întocmit..............................22 2.2.5.Contabilitatea 2.2.5.Contabilitatea clienţilor creditori...............................................23 creditori...............................................23 Prezentarea societăţii S.C.LUCAS S.R.L...........................................................25 S.R.L...........................................................25 Monografie contabilă ........................................................ .................................................................................... .................................27 .....27 Bibliografie.............................................. Bibliografie........................................................................... .......................................................... ..............................33 .33 Anexe................................................ Anexe............................................................................. .......................................................... ....................................... ..........
1
Contabilitatea este singura ştiinţa care poate oferi informaţii informaţii precise cu privire la o întreprindere, la un moment dat,cu ajutorul înregistrărilor operaţiilor economice. În orice moment cu ajutorul contabilităţii,putem avea imagine clară asupra societăţii,întrucât toate operaţiile economice sunt înregistrate în momentul înfăptuiri lor şi pot fi verificabile. Contabilitatea este principalul instrument de cunoaştere,gestiune, control al patrimoniului unei întreprinderi precum şi al rezultatelor obţinute Furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului şi întocmirii balanţelor financiare şi bilanţului contabil contabil se bazează pe Legea contabilităţii contabilităţii /din 1991,articolul2. Liceanul va constata că disciplina numită contabilitate cuprinde un limbaj aproape particular,în care îşi fac loc termeni şi cunoştinţe de economie. Tocmai aceşti termeni fac din contabilitate un domeniu al practicilor şi de gestiune către care mulţi dintre noi se îndreaptă astăzi. Lucrarea de faţă, este orientată către latura aplicativă şi este elaborată pe baza prevederilor Legii contabilităţii numărul 82/1991.Cuprinde o arie largă de operaţii contabile,aplicaţii practice pe clase de conturi şi studii de caz necesare oricărei întreprinderi,indiferent de obiectul de activitate . În lucrarea de faţă, am realizat o clasificare a veniturilor,după provenienţa lor, şi am încercat să dau o definiţie a ceea ce înseamnă contabilitate,în măsura în care am înţeles această disciplină. Această lucrare este adresată tuturor celor ce doresc doresc să-ţi însuşească însuşească contabilitate contabilitatea,cel a,celor or ce o studiază elevi,profe elevi,profesori, sori, şi celor interesaţi. În speranţa că nu am folosit un limbaj străin şi că lucrarea acesta va fi accesibilă tuturor ror şi folositoare celor care vor păşi în tainele acestei discipline,recomand această lucrare ca fiind o notă informativă asupra a ceea ce este contabilitatea.
2
Contabilitatea Datoriilor şi Creanţelor Comerciale
3
Introducere “Contabilitatea este un instrument, dar unul foarte special : este un sistem de informaţii ce are ca obiectiv, în scopuri multiple şi puţin cunoscute de contabilul însuşi, de a reprezenta (reflecta) întreprinderea.” 1 Cultura economică nu este un lux, ci o necesitate. De problemele economiei sunt legate, indestructibil, cele mai arzătoare probleme ale istoriei. Cultura economică rămâne un bun social. Între disciplinele fundamentale cu caracter instructiv-educativ se înscrie, firesc, şi ştiinţa contabilităţii. Contabilitatea este ştiinţa care a contribuit pentru prima oară la afirmarea organizării şi conducerii conducerii ştiinţifice. „Contabilitatea a creat un curent , o mentalitate, aceea a ordinii; ea a cimentat pe bolta vieţii economice domnia prevederii şi a echilibrului financiar. Contabilitatea a facilitat tranziţia spre omul economic modern.” 2 Calculele contabile aduc lumină în labirintul vieţii sociale economice şi acolo unde activităţile fac inaccesibilă ivirea acesteia. Societatea comercială, pe baza datelor contabile, îşi analizează riscul afacerilor cu partenerii, clienţi şi furnizori, riscul participaţiei la asociere sau la invest investiţi iţiee în valori valori mob mobili iliare are,, riscul riscul pieţei pieţei valuta valutare re în cadrul cadrul relaţi relaţiilo ilorr cu parteneri străini. Asumarea riscului, comparativ cu profitul obţinut, îi relevă investitorului tabloul real al afacerilor pe care îl compară cu afaceri de aceeaşi natura efectuate de alţi investitori. Ca formă principală a evidenţei economice, contabilitatea înregistrează, urmăreşte şi controlează numai acele laturi ale activităţii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului bănesc. Ea se circumscrie unităţilor patrimoniale. Pentru realizarea obiectivului ei de studiu, contabilitatea trebuie să îndepl îndepline ineasc ascăă acelea aceleaşi şi condiţ condiţii ii ca şi eviden evidenţa ţa econom economică ică,, deoseb deosebind indu-s u-see de celelalte componente ale acestei evidenţe prin câteva particularităţi, cum ar fi faptul că înregistrează numai acele operaţii economice efectuate şi numai pe bază de documente justificative; foloseşte, în principal, etalonul bănesc şi numai ca o completare utilizează etaloanele cantitative; are un obiect propriu de cercetare, folosind totodată o metodă proprie de cercetare a acestui obiectiv. Literatura de specialitate, de-a lungul timpului, a elaborat o serie de inte interp rpre retă tări ri şi va vari rian ante te de prez prezen enta tare re cu priv privire ire la ob obie iect ctul ul de stud studiu iu al contabilităţii. Principalele concepţii referitoare la acesta sunt: 1 2
Contabilitate generală,Editura Moldova,ediţia a IV-a,Iaşi Collase Bernard , Contabilitate Rusu T.,Teorii şi sisteme de conducere a contabilităţii pe plan mondial, Editura Rotaprint,IP Iaşi,1975, pag. 41
4
concepţia juridică; concepţia economică; concepţia financiară. Conform concepţiei juridice, în obiectul de studiu al contabilităţii este inclus patrimoniul. Ca urmare, contabilitatea este ştiinţa care elaborează procedeele de evidenţă, calcul, analiză şi control control în expresie valorică a existenţei şi stării, precum şi a mişcării şi transformării patrimoniului. Autonomia subiecţilor participanţi la circuitul economic impune separarea patrimoniului, a averii şi a rezultatelor, pe titulari de patrimoniu şi pe perioade de gestiune. Pentru ca un patrimoniu să existe sunt necesare două elemente interdependente, şi anume: o persoană fizică sau juridică, ca subiect de drepturi şi obligaţii, şi obiectele de drepturi şi obligaţii (bunurile economice evaluate pe bani). Deci patrimoniul este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unei persoane fizice sau juridice (unui subiect de drept), precum şi din totalitatea bunurilor (obiectelor) la care se referă. Concepţia economică consideră că obiectul contabilităţii îl constituie elaborarea şi aplicarea procedeelor de evidenţă, calcul, analiză şi control, în expresie valorică a existenţei şi stării şi a mişcării şi transformării capitalului. Capitalul Capitalul este studiat atât din punctul de vedere vedere al modului concret în care bunurile economice se investesc, se întrebuinţează, se consumă şi se înlocuiesc, cât şi al modului de procurare şi dobândire al acestor bunuri. Având în vedere primul aspect, capitalul se împarte în capital fix sau active imobilizate şi capital circulant sau active circulante, iar în funcţie de modul de procurare şi dobândire a bunurilor, avem capital propriu şi capital străin, împrumutat sau atras. Concepţia financiară consideră că obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie elaborarea şi aplicarea procedeelor de evidenţă, calcul, analiză şi control în expresie valorică a existenţei şi stării, precum şi a mişcării şi transformării resurselor economice. Şi resursele sunt abordate din două puncte de vedere, şi anume: al modului de utilizare sau întrebuinţare după care se deosebesc utilizări durabile sau sau pe perm rman anen ente te şi util utiliz izăr ăril ilee cicl ciclic icee sau sau temp tempor orar are; e; du după pă orig origin inea ea sau sau provenienţa resurselor, contabilitatea delimitează resurse permanente sau durabile şi resursele temporare. Obiectivul fundamental al contabilităţii îl reprezintă furnizarea de informaţii care să ofere o imagine fidelă asupra patrimoniului, asupra evoluţiei şi perfor performan manţel ţelor or situaţ situaţiei iei financ financiar iaree şi a rezult rezultate atelor lor,, în scopul scopul utiliz utilizări ăriii acestora de către diferite categorii de utilizatori interni şi externi cu ocazia luării unor decizii economice. Imaginea fidelă nu trebuie confundată cu o copie
5
exactă a realităţii economice, ci este reprezentată de imaginea în care se poate avea încredere, căreia i se poate acorda credit. „Confruntată cu mediul economic şi social în plină transformare, contabili contabilitatea tatea se caută pe sine, sine, se caută caută prin raportare la viitor, viitor, examinând examinându-şi u-şi trecutul şi prezentul. O asemenea mişcare are loc între empirism şi raţional, între tehnici şi conceptualizări, între nevoia de universal şi nevoia de specific, între între intern internaţi aţiona onall şi naţion naţional, al, între între juridi juridicc şi econom economic, ic, între între pecuni pecuniar ar şi 3 social.” Lucrarea de faţă are ca temă „ Contabilitatea datoriilor si creanţelor comerciale şi este structurată pe două capitole:
3
Aspecte teoretice privind relaţiile economico-financiare cu furnizorii şi clienţii. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu furnizorii şi clienţii.
Bazele contabilităţii, contabilităţii,Editura Naţional,Colecţia Economică,2000, pag. 5 Oprea Călin, Ristea Mihai, Bazele
6
Capitolul I: Aspecte teoretice privind relaţiile economico-financiare cu furnizorii şi clienţii la societăţile comerciale
1.1.Creanţe şi datorii În cadrul activităţii sale, unitatea patrimonială este angajată într-o multitudine de relaţii juridice, de natură patrimonială cu persoane fizice şi cu persoane juridice care intervin intervin în derularea operaţiilor operaţiilor economice şi financiare. După influenţa pe care această relaţie o transmite în patrimoniul întreprinderii, se disting două categorii de relaţii cu terţii: relaţii de natura datoriilor; relaţii de natura drepturilor de creanţă. Dicţonarul explicativ al limbii române defineşte noţiunea de „creanţă” ca fiind „dreptul creditorului de a pretinde de la un debitor să dea, să facă sau să nu facă ceva.” O altă definiţie stabileşte pentru creanţă următoarea accepţiune: „activitatea care stabileşte acest drept.” Creanţele, numite şi valori în curs de decontare, reprezintă valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice şi pentru care urmează să primească un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau un serviciu. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată şi care urmează să dea echivalentul corespunzător sunt definite generic prin noţiunea de debitori. Deci, debitorul reprezintă persoana care, în cadrul unui raport patrimonial, a primit o valoare şi urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestaţie. In „Planul de conturi general” al unităţii patrimoniale există o clasă a contur conturilo ilorr de creanţ creanţe. e. Contur Conturile ile din aceast aceastăă clasă clasă eviden evidenţia ţiază ză relaţi relaţiile ile de deco de cont ntare are cu clie clienţ nţii ii şi cu alte alte terţe terţe pe perso rsoan anee priv privin indd crea creanţ nţel elee un unit ităţ ăţii ii patrimoniale.
7
Preţul de evaluare şi înregistrare a creanţelor este egal cu suma de lichid lichidită ităţi ţi încasa încasată tă pentru pentru valoar valoarea ea de întreb întrebuin uinţar ţaree a valori valorilor lor econom economice ice avansate. Conturile de creanţe au funcţia contabilă de activ. In debitul lor se înregistrează apariţia creanţelor asupra terţilor privind creditele comerciale, efecte de primit, avansurile şi aconturile acordate de titluri de participare deţinute din operaţiile privind capitalul subscris şi nevărsat. Se creditează la decontarea creanţelor. Soldul conturilor este debitor şi reprezintă creanţele unităţii asupra terţelor persoane. A doua categorie de relaţii pe care o poate avea o întreprindere în timpul desfăşurării activităţii o reprezintă cea de natura datoriilor. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte noţiunea de „datorii” ca fiind „suma de bani sau orice alt bun datorat cuiva” sau „obligaţie legală sau morală”. Persoanele fizice şi juridice faţă de care unitatea are obligaţii băneşti sunt denumite generic „creditori”. Definit astfel, creditorul reprezintă persoana care, în cadrul unui raport patrimonial, a avansat o valoare economică şi urmează să primească un echivalent valoric valoric sau o contraprestaţie. contraprestaţie. Datoriile reprezintă angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani cuvenite creditorilor pentru materiale, mărfuri, servicii, bani primiţi. In„Planul de conturi general” al întreprinderii există o grupă a conturilor care reflectă datoriile comerciale. Conturile de datorii evidenţiază fondurile furnizate de terţi pentru care unitatea trebuie să acorde o prestaţie sau echivalentul valoric. Preţul de evaluare şi înregistrare înregistrare a datoriilor datoriilor este egal cu suma de lichidităţi lichidităţi (sau echivalen echivalentt de lichidităţi) plătite pentru valoarea de întrebuinţare a contra-prestaţiei acordată de terţi. Datoriile fiind elemente de pasiv, conturile au funcţie contabilă de pasiv. Se credi credite teaz azăă cu da dato tori riil ilee creat createe faţă faţă de terţ terţi. i. Se de debi bite teaz azăă la de deco cont ntar area ea datoriilor. Soldul este creditor şi reprezintă datorii în curs de decontare.
8
1.2.Feluri de creanţe şi datorii
In contextul desfăşurării activităţii, un agent economic intra în relaţii cu alţi alţi agenţi agenţi econom economici ici,, atât atât intern interni,i, cât şi extern externi.i. Aceste Aceste relaţi relaţiii genere generează ază rapoarte de drepturi şi obligaţii. Aceste rapoarte diferă, după natura lor fiind rapoarte comerciale, financiare, sociale. Aceste rapoarte se soluţionează pe calea decontărilor. Decontările, din punctul de vedere al patrimoniului reflectat în contabilitate, îmbracă două forme: creanţe; datorii.
Creanţele Creanţele sau drepturile unei unităţi patrimoniale pot fi grupate după mai multe criterii4: a) după natura lor pot fi: -creanţe comerciale; -creanţe financiare. b) după timpul în care trebuie soluţionată decontarea: -creanţe pe termen scurt; -creanţe pe termen lung. c) după conţinutul economic: -creanţe asupra clienţilor; -creanţe asupra furnizorilor; -creanţe generate de utilizarea şi deţinerea unor efecte de comerţ; -creanţe asupra unor debitori diverşi.
4
Contabilitatea-principii şi aplicaţii practice privind noul sistem contabil modern, Editura Euronion, Voica V.,Contabilitatea-principii Oradea
9
Datoriile Datoriile sau obligaţiile reprezintă angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani cuvenite creditorilor pentru materiale, mărfuri, servicii, bani primiţi 5.
Datoriile se clasifică astfel: a) după natura lor: -datorii comerciale; -datorii financiare; -datorii fiscale; -datorii salariale; -datorii sociale; -alte datorii. b)după perioada de timp în care se stinge datoria: -datorii pe termen scurt; -datorii pe termen lung. c)după conţinutul economic: -datorii faţă de furnizori; -datorii faţă de clienţi; -datorii faţă de bugetul statului; -datorii faţă de salariaţi; -alte datorii.
1.3.Furnizori
Furnizorii societăţilor comerciale sunt persoane fizice sau juridice care vând bunuri materiale, efectuează lucrări sau prestează servicii acestora în schimbul unor plăţi sau contraprestaţii. In contabilitate, furnizorii reprezintă datorii faţă de terţi rezultate în urma cumpărării pe credit a bunurilor, lucrărilor sau serviciilor necesare desfăşurării 5
Idem
10
activităţi activităţiii întreprind întreprinderii. erii. In cazul acestei forme de cumpărare, cumpărare, decontarea decontarea între furnizor şi unitatea patrimonială cumpărătoare intervine ulterior. Pentru evidenţa in contabilitate a datoriilor comerciale pe care întreprinderea şi le creează în calitatea sa de beneficiar de bunuri materiale (materii prime, materiale consumabile, mărfuri), lucrări şi servicii, se folosesc, după caz, conturile: 401 „Furnizori” 404 „Furnizori de imobilizări ” 408 „Furnizori-facturi nesosite ”. Datoriile se înregistrează în contabilitatea societăţilor comerciale pe baza documentelor de livrare emise de furnizori, pe baza facturilor şi avizelor de însoţire a mărfii. Decontarea datoriilor faţă de furnizori se poate face astfel: a) prin achitarea achitarea imediat imediatăă a facturilor facturilor în numerar şi cu instrumen instrumente te de plată corespunzătoare formelor de decontare (achitare) aplicate; b) pe baza creditului comercial acordat de furnizor, în care scop „beneficiarul” emite furnizorului un bilet la ordin sau acesta acceptă cambia emisă de furnizor. Aceste înscrisuri, numite efecte comerciale, sunt titluri negociabile care reprezintă creanţe la vedere sau pe termen scurt, în beneficiul persoanelor care le posedă. Operaţiunile privind cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor de comerţ se înregistrează în contabilitate în conturile: 403 „Efecte de plătit” 405 „Efecte de plătit pentru p entru imobilizări”.
Efectele comerciale de plată reprezintă titluri de valoare care atestă obligaţia de plată a întreprinderii în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii. Avansurile acordate furnizorilor şi creanţele din ambalaje şi alte bunuri de primit de la aceştia se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului ; 409 „Furnizori debitori”.
„Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii” precizează referitor la contabilitatea furnizorilor următoarele: „Efectele comerciale scontate neajuns la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara bilanţului şi se menţionează în anexa la bilanţ. Efectele de comerţ trebuie să îndeplinească condiţii de formă şi fond prevăzute de reglementările în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi anulată sau contestată.
11
Datoriile unităţii patrimoniale se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală. Datoriile în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiilor. Diferenţele de curs valutar, între data înregistrării datoriilor în devize şi data plăţii lor, se înregistrează ca o cheltuială sau un venit financiar, după caz. Contabilitatea furnizorilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică. In acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii se grupează în interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată:
termen lung – peste 5 ani; termen mediu – de la 1 la 5 ani; termen scurt – sub 1 an.
In cadrul conturilor de furnizori se grupează distinct datoriile din tranzacţiile cu clauză de rezervă de proprietate. De asemenea, în contabilitatea analitică analitică se grupează grupează distinct distinct furnizorii şi clienţii clienţii la care unitatea patrimonială patrimonială deţine titluri de participare.”
1.4.Clienţi
Clienţii societăţilor comerciale sunt persoane fizice sau juridice care cumpăr cumpărăă bun bunuri uri materi materiale ale,, lucrări lucrări sau servic servicii ii care care fac obiect obiectul ul activi activităţ tăţii ii societăţii comerciale vânzătoare. In contabilitate, clienţii reprezintă creanţele faţă de terţi determinate de vânz vâ nzar area ea bu bunu nuril rilor or,, lucr lucrări ările le sau sau serv servic icii iile le care care fac fac ob obie iect ctul ul acti activi vită tăţi ţiii întreprinderii In cadrul acestei forme de vânzare, decontarea între întreprindere şi client intervine ulterior. Evidenţa creanţelor unităţii patrimoniale patrimoniale izvorâte izvorâte din livrări de produse şi mărfuri, din executări de lucrări şi din prestaţii de servicii se ţine cu ajutorul conturilor: 4111 „Clienţi ”, 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”, 418 „Clienţi-facturi de întocmit”.
12
Cu ajutorul ajutorul contului 4111 „Clienţi” „Clienţi” se ţine evidenţa evidenţa decontăril decontărilor or cu clienţ clienţii ii intern internii sau extern externii pentru pentru bunuri bunurile le materi materiale ale vândut vândute, e, lucrăr lucrările ile executate şi serviciile prestate pe bază de facturi.
„Creanţele unităţii patrimoniale se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală. Creanţele în devize se înregistrează în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiilor. In cazul apariţiei de diferenţe de curs valutar între data înregistrării creanţelor în devize şi data încasării, se înregistrează ca o cheltuială sau venit financiar, după caz. In cazul conturilor de clienţi, se grupează distinct creanţele izvorâte din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate.” 6 Pentru evidenţa creditului comercial acordat clienţilor se foloseşte contul - 413 „Efecte de primit ”. Efectele de primit se folosesc pentru evidenţa
dreptu drepturil rilor or de creanţ creanţaa stabil stabilite ite pe bază bază de efecte efecte comerc comercial ialee rezult rezultate ate din relaţiile cu clienţii. Aşadar, în conturile de efecte de primit se înregistrează, în contabilitatea unităţii patrimoniale, operaţii privind vânzările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor de comerţ. Pentru reflectarea creanţelor faţă de clienţii a căror solvabilitate nu este certă sau cu care întreprinderea este în litigiu, se utilizează un cont distinct 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”.
„Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.” 7 In cazul produselor, lucrărilor şi serviciilor, livrate, executate şi prestate, pentru care factura se va întocmi ulterior, acestea se vor înregistra în contul 418 „Clienţi-facturi de întocmit”.
Evidenţa în contabilitatea a avansurilor primite de la clienţi şi a datoriilor pentru ambalaje şi alte bunuri de livrat acestora, se ţine în conturi distincte. Deci, în situaţiile în care clienţii efectuează plata în avans pentru comenzi de bunuri, lucrări şi servicii şi pentru datoriile pentru ambalaje, acestea se înregistrează în contul 419 „Clienţi creditori”.
Inregistrările în conturile de clienţi se fac pe baza facturii, ca document justificativ şi sunt justificate justificate de faptul că plata efectivă a contravalorii contravalorii bunurilor, lucrărilor şi serviciilor are loc de multe ori ulterior întocmirii facturii.
6 7
Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii Idem
13
Capitolul II. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu furnizorii si clienţii 2.1.Contabilitatea operaţiilor privind decontările cu furnizorii In calitatea sa de beneficiar de bunuri materiale (materii prime, materiale consumabile, mărfuri) , de lucrări şi de servicii, întreprinderea îşi creează în relaţiile cu alţi agenţi economici, datorii şi în anumite cazuri creanţe comerciale. Pentru evidenţa acestor acestor datorii, datorii, şi uneori creanţe, creanţe, se folosesc, folosesc, după caz, conturile din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”. Astfel, conturile 401 „Furnizori”, 403 „Efecte de plătit”, 404 „Furnizori de imobilizări”, 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”, 408„Furnizori-facturi nesosite”, reflectă datoriile comerciale, iar contul 409 „ Furnizori-debitori” reflectă creanţe comerciale.
Primele cinci conturi sunt conturi de pasiv şi evidenţiază în creditul lor datoriile comerciale create, iar în debit stingerea acestora, odată cu plata lor, soldul lor reflectând datoriile existente la un moment dat. Ultimul cont este un cont de activ şi evidenţiază în debitul lui creanţele comerciale apărute, iar în credit stingerea acestora, odată cu încasarea lor, soldul acestui cont reflectând creanţele la un moment dat. Principalul document pe baza căruia se înregistrează în contabilitate obligaţia faţă de furnizori este factura. Valoarea de înregistrare va fi cea înscrisă în factură, diminuată cu eventualele reduceri acordate de furnizori (reduceri comerciale). Pentru plata imediată sau în termen foarte scurt, există posibilitatea ca furnizorul să acorde o reducere cu caracter financiar, care va reprezenta pentru cumpărător un venit. venit.
2.1.1.Contabilitatea furnizorilor Evidenţa decontărilor cu furnizorii se ţine cu ajutorul contului 401 „Furnizori”, pentru aprovizionările de bunuri, lucrări executate sau servicii
prestate. 14
Contul 401 „Furnizori” este un cont de pasiv. In creditul contului 401 „Furnizori” se înregistrează:
valoare valo areaa la preţ preţ de cu cump mpăr ărar aree sau sau pres presta tabi bili litt a ma mate terii riilo lorr prim primee şi materialelor consumabile, obiectelor de inventar, animalelor tinere şi la îngrăşat, a mărfurilor şi ambalajelor intrate în patrimoniu, achiziţionate cu titlu oneros de la terţi pe bază de factură, precum şi diferenţele de preţ nefavorabile aferente, în cazul în care evidenţa acestora se ţine la preţuri prestabilite ; diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitaţi la închiderea exerciţiului; reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului precedent ; valoarea materialelor nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli, consumul de energie şi apă ; valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate la furnizori ; valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi ; valoarea facturilor primite în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi nesosite ; taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile furnizorilor ; valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori achiziţionate. In debitul contului 401 „Furnizori” se înregistrează: către furnizori ; plăţile efectuate către reluar area ea difer iferen enţe ţelo lorr ne nefa favo vora rabi bile le de cu curs rs va valu luta tarr înre înregi gist stra rate te la relu închiderea exerciţiului ; valoarea biletelor la ordin sau cambiilor subscrise acceptate de furnizori ; diferenţe valutare de curs valutar aferente datoriilor către furnizori externi valoarea avansurilor virate furnizorilor cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia ; diferenţele favorabile de curs valutar aferente facturilor neachitate la închiderea exerciţiului ; sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul reţinut ; valoarea sconturilor obţinute de la furnizori ; valo loar area ea am amba bala laje jelo lorr care care circ circul ulăă în sist sistem em de rest restit itui uire re pred predat atee va furnizorului.
Soldul creditor reprezintă obligaţia obligaţia de plată faţă faţă de furnizori.
15
2.1.2.Contabilitatea furnizorilor de imobilizări Evidenţa decontărilor cu furnizorii de imobilizări se ţine cu ajutorul contului 404 contului 404 „Furnizori de imobilizări”.
Documentele pe baza cărora se înregistrează în contabilitate obligaţiile faţă de furnizorii de imobilizări sunt: factura, contractul de vânzare-cumpărare, procesul verbal de recepţie a mijlocului fix. Contul 404 „Furnizori de imobilizări” ţine evidenţa obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale. Contul 404 „Furnizori de imobilizări ” este un cont de pasiv. In creditul contului se înregistrează: diferen renţe ţele le ne nefav favor orab abil ilee de cu curs rs va valu luta tar, r, înreg înregis istr trat atee la înch închid idere ereaa dife exerciţiului, aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări ; reluarea ea difere diferenţe nţelor lor favora favorabil bilee aferen aferente te furniz furnizori orilor lor de imobil imobiliză izări ri reluar înregistrate la închiderea exerciţiului ; valoarea imobilizărilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate de terţi pentru realizarea unor imobilizări ; taxa pe valoarea adăugată înscrisă în factura furnizorilor de imobilizări. In debitul contului se înregistrează: diferenţe favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări ; diferenţe favorabile de curs valutar aferente furnizorilor de imobilizări neachitate la închide-rea exerciţiului ; sumele achitate furnizorilor de imobilizări ; valo loare areaa efec efecte telo lorr co come merci rcial alee subs subscr cris ise, e, acce accept ptat atee de furn furniz izor orii ii de va imobilizări ; reluare areaa dife difere renţ nţel elor or ne nefa favo vora rabi bile le de cu curs rs va valu luta tar, r, înreg înregis istr trat atee la relu închiderea exerciţiului, aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări. Soldul contului reprezintă sumele datorate datorate furnizorilor de imobilizări. imobilizări.
2.1.3.Contabilitatea efectelor de plătit Evidenţa obligaţiilor de plată faţă de furnizori şi faţă de furnizorii de imobilizări, stabilite pe bază de efecte comerciale (cambie, bilet la ordin) se ţine cu ajutorul conturilor 403 „Efecte de plătit” 405 „Efecte de plătit pentru pent ru imobilizări” Contul 403 „Efecte 403 „Efecte de plătit” este un cont de pasiv.
16
In creditul contului se înregistrează :
valoarea acceptată a biletelor la ordin sau a cambiilor subscrise ; dife diferen renţe ţele le ne nefa favo vorab rabil ilee de cu curs rs va valu luta tarr la înch închid ider erea ea ex exerc erciţ iţiu iulu lui, i, aferente datoriilor faţă de furnizorii externi, exprimate în devize, ce urmează a se deconta pe bază de efecte comerciale; reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente efectelor de plată exprimate în devize, înregistrate la închiderea exerciţiului. In debitul contului se înregistrează: înregistrează:
diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plată în devize ; diferenţele de curs valutar aferente efectelor de plată neachitate la închiderea exerciţiului ; scadenţă pe bază de efecte comerciale comerciale ; plăţile efectuate la scadenţă reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente datoriilor către furnizori, ce se decontează pe bază de efecte comerciale.
Soldul creditor al contului contului reprezintă valoarea efectelor efectelor de primit.
Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” este un cont de pasiv. In creditul contului se înregistrează:
reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente efectelor de plată pentru imobilizări neachitate neachitate la închiderea exerciţiului exerciţiului ; valoarea acceptată de către furnizorii de imobilizări a cambiilor sau biletelor la ordin subscrise subscrise ; diferen renţe ţele le ne nefa favo vorab rabil ilee de cu curs rs va valu luta tarr înre înregi gist stra rate te la înch închid ider erea ea dife exerci exerciţiu ţiului lui,, aferen aferente te datori datoriilo ilorr către către furnizo furnizorii rii de imobil imobiliză izări, ri, ce se decontează pe baza efectelor comerciale. In debitul contului se înregistrează: diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări ; diferenţele favorabile de curs valutar aferente efectelor de plată pentru imobilizări, exprimate în devize, la închiderea exerciţiului ; plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la scadenţa acestora ; reluar area ea difer iferen enţe ţelo lorr ne nefa favo vora rabi bile le de cu curs rs va valu luta tarr înre înregi gist stra rate te la relu închiderea exerciţiului, aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări ce se decontează pe bază de efecte ef ecte comerci-ale.
17
Soldul contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările achiziţionate.
2.1.4.Contabilitatea furnizorilor-facturi nesosite Evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrările executate şi prestările de servicii, pentru care nu s-au primit facturi, se ţine cu ajutorul contului 408 „Furnizori-facturi nesosite”. Contul 408 „Furnizori-facturi nesosite” este un cont de pasiv. In creditul contului se înregistrează: reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori ; valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de către furnizori ; diferenţele nefavorabile de curs de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente datoriilor către furnizori, pentru care nu s-au primit facturile. In debitul contului se înregistrează: valoarea facturilor sosite ; difere renţ nţel elee favo favora rabi bile le de cu curs rs va valu luta tarr înre înregi gist stra rate te la înch închid ider erea ea dife exerciţiului, aferente datoriilor către furnizori, pentru care nu s-au primit facturile ; reluare areaa dife difere renţ nţel elor or ne nefa favo vora rabi bile le de cu curs rs va valu luta tar, r, înreg înregis istr trat atee la relu închiderea exerciţiului anterior, aferente datoriilor către furnizori, pentru care nu s-au primit facturile. Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu n u sau primit facturi.
2.1.5.Contabilitatea furnizorilor debitori
In relaţiile societăţii cu furnizorii, apar situaţii în care se trimit în avans sume de bani către aceştia, reprezentând bunuri, lucrări şi servicii ce urmează a fi livrate, executate sau prestate. 18
Evidenţa avansurilor acordate furnizorilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii se ţine cu ajutorul contului 409 „Furnizori debitori” , cont cont care care este este detali detaliat at pe două două contur conturii sintet sintetice ice de gradul II în funcţie de natura operaţiei astfel: 4091 „Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor” şi 4092 „Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări”. Contul 409 „Furnizori debitori” este un cont de activ. In debitul contului se înregistrează :
valoarea avansurilor achitate în contul unor livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări; dife difere renţ nţel elee favo favora rabi bile le de cu curs rs va valu luta tarr înre înregi gist stra rate te la înch închid ider erea ea exerciţiului, aferente avansurilor în devize ; reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută existente la finele exerciţiului ; valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate la furnizori . In creditul contului se înregistrează: diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în devize acordate furnizorilor ; diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în devize acordate furnizorilor la închiderea exerciţiului ; valoar valoarea ea avansu avansuril rilor or regula regulariz rizate ate cu furniz furnizori oriii la primir primirea ea bun bunuri urilor lor,, lucrărilor sau serviciilor; reducerea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor în devize existente la finele exerciţiului ; valo va loare areaa am amba bala laje jelo lorr care care circ circul ulăă în sist sistem em de rest restit itui uire re înap înapoi oiat atee furnizorilor, precum şi înregistrarea degradărilor de ambalaje ; valoar valoarea ea ambala ambalajel jelor or care care circul circulăă în sistem sistem de restit restitui uire, re, nerest nerestitu ituite ite furnizorilor, reţinute în stoc. Soldul contului reprezintă avansuri acordate acordate furnizorilor, nedecontate.
2.2.Contabilitatea operaţiilor privind decontările cu clienţii
19
Prin această categorie se delimitează toate operaţiile privind decontările sub forma angajamen angajamentelor telor şi creanţelo creanţelorr faţă de clienţi. clienţi. In majoritatea majoritatea cazurilor cazurilor contab contabili ilitat tatea ea se va derula derula în dou douăă etape: etape: înregi înregistra strarea rea angaja angajamen mentel telor or şi creanţelor pe de o parte, şi plata sau încasarea pe de altă parte. Pentru evidenţa creanţelor şi angajamentelor unităţii patrimoniale izvorâte din livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii, şi respectiv încasarea în avans a sumei pentru aceste bunuri, lucrări şi servicii, se folosesc conturile din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”.
2.2.1.Contabilitatea clienţilor Contabilitatea clienţilor se ţine cu ajutorul contului 4111 „Clienţi”. Cu ajutorul lui se ţine evidenţa decontărilor cu clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Contul 4111 „Clienţi” este un cont de activ. In debitul contului se înregistrează: valoarea la preţ de vânzare a mărfurilor, produselor, semifabricatelor livr livrat ate, e, lucră lucrăril rilor or efec efectu tuat atee şi serv servic icii iilo lorr pres presta tate te,, prec precum um şi TVA TVA colectată aferentă ; valoarea bunurilor livrate sau serviciilor evidenţiate anterior în contul „Clienţi-facturi de întocmit” ; diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor exprimate în devize, la închiderea exerciţiului financiar ; reluarea ea difere diferenţe nţelor lor nefavo nefavorab rabile ile de curs curs valuta valutarr aferen aferente te clienţ clienţilo ilor, r, reluar exprimate în devize, la închiderea exerciţiului ; valoarea creanţelor reactivate ; valo loare areaa am amba bala laje jelo lorr care care circu circulă lă în sist sistem em de rest restit itui uire, re, fact factur urat atee va clienţilor . In creditul contului se înregistrează: sumele încasate de la clienţi, în conturile de disponibilităţi bancare sau în numerar ; diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiu-lui ; diferenţelee nefavorabi nefavorabile le de curs valutar valutar aferente aferente creanţelor creanţelor exprimate în diferenţel devize ; 20
valoarea cecurilor şi efectelor comerciale acceptate ; valoarea sconturilor acordate clienţilor ; sumele datorate de clienţi incerţi, dubioşi, rău platnici sau aflaţi în litigiu reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize existente la închiderea exerciţiului ; valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienţi ; decontarea avansurilor încasate de la clienţi.
Soldul contului reprezintă sumele datorate datorate de clienţi.
2.2.2.Contabilitatea efectelor de primit
Contabilitatea efectelor de primit se ţine cu ajutorul contului 413 „Efecte de primit”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilite pe bază de efecte comerciale. Contul 413 „Efe „E fect ctee de primit prim it ” este un cont de activ. In debitul contului se înregistrează : sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale, acceptate ; diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor datorate de clienţi externi a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale, la închiderea exerciţiului ; reluare areaa dife diferen renţe ţelo lorr de cu curs rs ne nefa favo vora rabi bile le,, afer aferen ente te crea creanţ nţel elor or din din relu conturile de clienţi, înregistrate la închiderea exerciţiului . In creditul contului se înregistrează : efectele comerciale primite de la terţi ; reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în devize, a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale ; diferenţele nefavorabile de curs valutar, la închiderea efectelor de primit în devize ; diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor datorate de clienţii externi, a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale, la închiderea exerciţiului ; sumele încasate de la clienţi prin conturile curente. Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.
2.2.3.Contabilitatea clienţilor incerţi 21
Contabilitatea clienţilor incerţi se ţine cu ajutorul contului 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici, dubioşi sau aflaţi în litigiu. Contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” este un cont de activ. In debitul contului se înregistrează: înregistrează:
reluar reluarea ea difere diferenţe nţelor lor nefavo nefavorab rabile ile de curs curs valuta valutar, r, aferen aferente te clienţ clienţilo ilor r incerţi, la închiderea exerciţiului ; valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi sau aflaţi în litigiu ; difere diferenţe nţe favora favorabil bilee de curs curs valuta valutarr aferen aferente te clienţ clienţilo ilorr incerţ incerţii sau în litigiu, la închiderea exerciţiului. In creditul contului se înregistrează: diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente clienţilor incerţi sau în litigiu ; difere diferenţe nţele le nefavo nefavorab rabile ile de curs curs valuta valutar, r, aferen aferente te clienţ clienţilo ilorr incerţ incerţii la închiderea exerciţiului ; sumele încasate în conturile de disponibilităţi sau în numerar de la clienţii incerţi sau în litigiu ; reluar reluarea ea difere diferenţe nţelor lor favora favorabil bilee de curs curs valuta valutar, r, aferen aferente te creanţ creanţelo elor r dato da torat ratee de clie clienţ nţii ii ince incerţ rţii sau sau în liti litigi giu, u, înre înregi gist stra rate te la înch închid ider erea ea exerciţiului ; sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv TVA aferentă. Soldul contului reprezintă sumele datorate de clienţii incerţi sau în
litigiu.
2.2.4.Contabilitatea clienţilor-facturi de întocmit
22
Evidenţa livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, inclusiv TVA, pentru care nu s-au întocmit facturi se ţine cu ajutorul contului 418 „Clienţi-facturi de întocmit”. Contul 418 „Clienţi-facturi de întocmit ” este un cont de activ. In debitul contului se înregistrează : reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exerciţiului ; valoarea livrării de bunuri, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienţi, aferente exerciţiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv TVA aferentă ; diferenţe nţele le favora favorabil bilee de cu curs rs valuta valutar,a r,afere ferente nte creanţ creanţelo elorr în devize devize,, difere înregi înregistr strate ate la închid închidere ereaa exerci exerciţiu ţiului lui,, pentru pentru care care nu s-au s-au întocm întocmit it facturi . In creditul contului se înregistrează: valoarea facturilor întocmite către clienţi ; diferenţe nţele le nefavo nefavorab rabile ile de curs curs valuta valutarr aferen aferente te clienţ clienţilo ilor-fa r-factu cturi ri de difere întocmit ; diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize, nefacturate la închide-rea exerciţiului ; reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului. Soldul contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate şi a lucrărilor executate executate pentru care nu s-au întocmit facturi .
2.2.5.Contabilitatea clienţilor creditori In relaţiile întreprinderii cu clienţii apar situaţii în care aceştia acordă avansu avansuri ri pentru pentru bun bunuri uri,, lucrăr lucrării sau servic servicii ii livrat livrate, e, execut executate ate sau presta prestate te ulterior. Evidenţa clienţilor creditori, reprezentând avansurile încasate de la clienţi, se ţine cu ajutorul contului 419 „Clienţi creditori”. Contul 419 „Clienţi creditori ” este un cont de pasiv. In creditul contului se înregistrează:
sumele încasate de la clienţi reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări ; valo loare areaa am amba bala laje jelo lorr care care circu circulă lă în sist sistem em de rest restit itui uire, re, fact factur urat atee va clienţilor ;
23
diferenţe nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize primite de la clienţi, la închiderea exerciţiului exerciţiului ; reluarea ea difere diferenţe nţelor lor favora favorabil bilee de cu curs rs valuta valutar, r, aferen aferente te avansu avansuril rilor or reluar primite de la clienţi în devize, înregistrate la închiderea exerciţiului exerciţiului . In debitul contului se înregistrează: diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor în devize de la clienţi ; diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor în devize către clienţi, constatate la închiderea exerciţiului ; valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienţi ; decontarea avansurilor de la clienţi ; reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în devize, primite de la clienţi, la închiderea exerciţiului ; valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite de clienţi.
Soldul contului reprezintă sumele datorate clienţilor.
24
S.C. LUCAS S.R.L Denumirea societăţii este S.C. LUCAS S.R.L. cu sediul în localitatea Tg.Neamţ.. Societatea se înfiinţează de asociatul unic, Luca Iulian,domiciliat în localitatea Tg.Neamţ, , judeţul Neamţ, de cetăţenie română şi naţionalitate română. În toate documentele, anunţurile, publicaţiile şi alte acte emanând de la societate, denumirea acesteia va fi precedată sau urmată de cuvintele ,,Societate cu răsp răspun unde dere re limit imitat ată’ ă’|s |sau au S.R. S.R.L. L. de capi capita tall soci social al şi de nu numă măru rull de înregistrare. Aceast Aceastăă societ societate ate îşi desfăş desfăşoar oarăă activi activitat tatea ea în confor conformit mitate ate cu Legile Române. Sediul societăţii este în România, localitatea Tg.Neamţ, judeţul Neamţ. El poate fi schimbat în oricare alt loc din România România prin decizia acţionarului unic. Societatea poate avea sucursale, filiale, f iliale, magazine de desfacere reprezentanţe, agenţii, etc., situate în alte localităţi ale ţării. Societatea are ca obiect de activitate următoarele: servicii financiare şi comerţ. Durata societăţii este nelimitată, începând de la data înregistrării la Camea de Comerţ şi Industrie a Judeţului Neamţ. Capitalul subscris este în valoare de 10.000 RON vărsat până la data autentificării prezentului statut. Conducerea şi administrarea societăţii se exercită de către asociatul unic, acesta având potrivit legii, următoarele drepturi şi obligaţii: stabileşte structura organizatorică a societăţii, numărul de posturi necesare activităţii şi concediază personalul angajat; stabileşte drepturile şi obligaţiile personalului; stabileşte salarizarea personalului angajat, cu respectarea limitei mini minime me de sala salariz rizare are prev prevăz ăzut utee de lege; lege; stab stabil ileş eşte te bu buge getu tull de venituri şi cheltuieli; examinează şi aprobă bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere şi repartizarea beneficiilor; hotărăşte cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social; 25
hotărăşte cu privire la modificarea statutului precum si la transformarea formei juridice a societăţii; hotărăşte cu privire la comasarea, divizarea şi lichidarea societăţii.
Societatea îşi va modifica forma juridică prin hotărârea acţionarului unic şi după obţinerea aprobării legale. Pentru constituirea sa, noua societate va îndeplini formalităţile legale de înregistrare şi publicare cerute de înfiinţarea unei societăţi. Situaţii care duc la dizolvarea societăţii: imposibilitatea realizării obiectului societăţii; falimentul; retragerea din activitate sau moartea asociatului. Dizolvarea societăţii trebuie să fie înscrisă în Registrul Comerţului şi publicată în Monitorul Oficial. În caz de dizolvare societatea va fi lichidată. Lichidarea societăţii şi repartizarea patrimoniului se fac în condiţiile şi cu respectarea procedurilor prevăzute de lege.
26
Monografie contabilă La începutul lunii martie, S.C. LUCAS S.R.L. cu sediul în Tg.Neamţ, având ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor în sistem en-gross , prezintă următorul bilanţ iniţial: Simbol cont 1012 117 121 162 201 212
Capital social vărsat Rezultatul reportat Profit şi pierdere Credite bancare pe termen lung Cheltuieli de constituire Construcţii
1.200 10.000
214
Mobilier si aparatura birotica
4.000
303
Materiale de natura obiectelor de inventar Mărfuri Furnizori Furnizori de imobilizări Clienţi Personal-salarii datorate Impozit pe salarii Conturi la bănci Casa în lei
5000
371 401 404 411 421 444 5121 5311 TOTAL
Denumire
Suma Debit
Suma Credit 47.700
1.500 4.100 16 000
35.000 23.000 12.000 11.000 12.400 2 600 27.000 4.500 99.200
99 200
Pe parcursul lunii martie au loc urmele operaţiuni economico-financiare: economico-financiare:
27
1. 02.03. 02.03.201 20111 Se înregi înregistr streaz eazăă încasare încasareaa creanţei creanţei de la clien clientul tul SC EURO EURO POWER SRL conform chitanţei chitanţei nr. 35 în valoare de 4.500 lei lei prin casierie. 5311 = 411
4.500
2. 02.03. 02.03.201 20111 Asocia Asociatul tul hotără hotărăşte şte majora majorarea rea capita capitalul lului ui social social prin prin aportu aportull acestuia in valoare de 10.000 lei, conform Hotărârea AGA: 456 = 1011
10.000
3. 03.03.201 03.03.20111 Se efectu efectuează ează vărsământu vărsământull in contul contul bancar bancar pe baza baza foii de vărsământ 5121 = 456
10.000
4. 03.0 03.03. 3.20 2011 11 Conc Concom omit iten entt cu efec efectu tuar area ea vă vărs rsăm ămân ântu tulu lui, i, se efect efectue ueaz azăă trecer trecerea ea de la capita capitall social social subscr subscris is nevărs nevărsat at la capita capitall social social vărsat vărsat,, conform notei contabile 1011=1012
10.000
5. 06.03.201 06.03.20111 Se înregis înregistreaz treazăă aprovizio aprovizionare nare cu cu mărfuri mărfuri conform conform avizulu avizuluii nr. 176 de la SC EUROFINA EUROFINA SRL în valoare de 12.000 12.000 lei, TVA 24%, adaos 20% % = 408 14.880 371 12.000 4428 2.880 6. Recepţ Recepţia ia marfuri marfurilor lor,, conform conform NRCD NRCD 371 = 378
2.400
7. 08.03.201 08.03.20111 Se înregistrează înregistrează plata plata datoriei către către furnizorul furnizorul de imobilizări imobilizări in valoare de 60.000 lei conform ordinului de plata nr. 78 404 = 5121
6.000
28
8. 12.03.201 12.03.20111 .Se înregistrează înregistrează sosirea sosirea facturii facturii nr. 946, aferentă aprovizi aprovizionări onăriii cu marfă în valoare de 12.000 lei, TVA 24% 408 = 401
14.880
4426 = 4428
2.880
9. 15.03.201 15.03.20111 Se înregis înregistrează trează vânzarea vânzarea de de mărfuri mărfuri în valoare valoare de 15.000 15.000 lei, lei, TVA 24%, către SC EURO POWER SRL conform facturii nr.96 411 = % 17.856 707 14.400 4427 3456 Concomitent, se înregistrează descărcarea gestiunii aferenta mărfii vândute % = 371 14.400 607 12.000 378 2.400 10.16.03.2011 Se achita 6.000 lei datorie faţă de un furnizor prin emiterea unui bilet la ordin 401 = 403 6.000 11.16.03.2011 Se cumpăra un mijloc de transport, transport, conform facturii fiscale nr. 143, in valoare de 25.000 lei, TVA 24 % % = 404 2133 4426
31 000 25 000 6 000
12.18.03.201 12.18.03.20111 Se înregistre înregistrează ază si se plăteşte plăteşte cu chitanţa chitanţa nr. 37 factura de energie nr. 85079865 în valoare de 1.000 lei, TVA 24% % = 401 1.240 605 1.000 4426 240 13.Plata facturii 401 = 5311 1.240
29
14.20.0 14.20.03.2 3.2011 011 Se vinde vinde un calcul calculato atorr la preţul preţul de 2.000 2.000 lei, amortiza amortizare re calculată 250 lei, preţ de intrare 1.500 lei, TVA 24 %, conform facturii nr. 26: 461 = % 2.480 7583 2.000 4427 480 15.20.0 15.20.03.2 3.2011 011 Se scoate scoate din gestiun gestiunee mijloc mijlocul ul fix vândut, vândut, conform conform notei notei contabile % = 214 1.500 2814 250 6583 1.250 16.20.03.2011 Încasarea contravalorii calculatorului în contul de disponibil 5121 = 461
2.480
17.23.0 17.23.03.2 3.2011 011 Se înregist înregistrea rează ză statul statul de salarii salarii în valoar valoaree de 2.700 2.700 lei, lei, conform Statului de plată pe luna martie 641 = 421
2.700
- Telegescu Mircea, salariu de încadrare 1.200 lei, 1 persoană în întreţinere CAS: 10,5%*1.200 = 126 CASS: 5,5%*1.200 = 66 FS: 0,5%*1.200 = 6 Deducere de bază =250 Deducere suplimentară =100 Venit impozabil = V.brut- (CAS+CASS+FS+Db+Ds) (CAS+CASS+FS+Db+Ds) = 1.200-(126+66+6+250+100) 1.200-(126+66+6+250+100) = 652 Impozit = 16% * 652 = 104 Rest de de plată plată = V brut – (CAS+CASS+FS+Imp) = 1.200 – (126+66+6+104) = 898 - Popa Adrian , salariu de încadrare 1.500 lei
CAS: 10,5%*1.500
= 158 30
CASS: 5,5%*1.500 FS: FS: 0,5% 0,5%*1 *1.5 .500 00 Deducere de bază
= 83 = 8 = 250
Venit impozabil
= V.brut- (CAS+CASS+FS+Db) = 1.500-(158+83+8+250) = 1.001
Impozit Rest de plată
= 16% * 1.001 = 175 = V brut – (CAS+CASS+FS+Imp) = 1.500 – (158+83+8+175) = 1.076
18.se înregistrează obligaţiile personalului 421 = % 4312 4314 4372 444
726 284 149 14 279
19.Obligaţiile angajatorului: CAS: 20,8 % *2.700 = 562 CASS: 5,2 % *2.700 = 140 Fond de Somaj: 0,5 % *2.700 = 14 ITM: 0,75% *2.700 = 20 6451 = 4311 6453 = 4374 6452 = 4371 6458 = 4381
562 140 14 20
20.23.03.2011 Se virează pe rând salariile aferente lunii precedente prin ordin de plata, conform statului de salarii 421 = 5121 12.400 21.31.0 21.31.03.2 3.2011 011 Se înregi înregistre strează ază amorti amortizar zarea ea imobil imobiliză izăril rilor or corpor corporale ale si a cheltuielilor de constituire aferente lunii, conform balanţei mijloacelor fixe
31
- birotica - chelt. constituire
6811 = 2814 6811 = 2801
250 100
22.31.03.2011 Regularizarea TVA conform Decontului de TVA TVA 4426 4426 2.880 2.880 + 6 000 + 240 = 912 91200 4427 3 456 + 480 = 3936 4427 < 4426 => 4424 % 4427 4424
=
4426
9 120 3936 5184
23.31.03.2011 Se înregistrează închiderea conturilor de venituri si cheltuieli 121 = % 605 607 641 6451 6452 6453 6455 6456 6457 6583 6811
% = 707 7583
121
18.070 1.000 12.000 2.700 562 14 140 4 23 7 1.250 350
16.400 14.400 2.000
32
Bibliografie 1. Drăgan C.M., Noua contabilitate managerială, Editura Hercules, 1992 2. Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C., Contabilitatea financiară în noul sistem contabil , vol I şi II, Editura de Vest, Timişoara, 1994, 1995 3. Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitate financiară, vol. III, Editura Economică, Bucureşti, 1993 4. Gh. Mihai Imireanu A., Instrumente şi modalităţi de plată în schimburile economice internaţionale, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1982 5. Neagu T., T., Paraschivescu Paraschivescu M.D., Prelucrarea electronică a informaţiei financiar-contabile, partea a III-a, Iaşi, 1985 6. Negruş Mariana, Mijloace şi modaliăţti de plată internaţionale, Editura Editura Academiei, Academiei, Bucureşti, 1997 7. Oprea Călin, Ristea Mihai, Bazele contabilităţii, Editura Naţional, 2000 8. Oprea Dumitru, Premisele şi consecinţele informatizării contabilităţii, Editura Graphix, Iaşi, 1995 9. Paraschivescu Paraschivescu M.D., M.D., Păvăloaia W., W., Modele de contabilitate şi analiză financiară, Editura Vrantop, Focşani, 1997 10. Pătruţ V., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Fundaţiei CHEMAREA, Iaşi, 1994 11. Ristea Mihai, Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. II, editată de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, Bucureşti, 1995 12Rusu D., Teorii şi sisteme de introducere pe plan mondial , Editura Rotoprint, IP Iaşi, 1975 13. Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial roman, Editura ALL, Bucureşti, 1995 14. 14. Stăn Stănes escu cu C., C., Işfă Işfăne nesc scuu A., A., Băic Băicuş uşii A., A., Analiza economico-financiară, Edit Editur uraa Economică, Bucureşti, 1996 Contabilitatea-pr atea-princip incipii ii şi aplicaţii aplicaţii practice practice privind privind noul sistem sistem contabil contabil 15. Voica V., Contabilit modern, Editura Euronion, Oradea 16. * * * , Bazele contabilităţii ageţtilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva, 1996 17. * * * , Legea asupra cambiei şi biletului la ordin 18. * * * , Legea asupra cecului 19. Legea contabilitatii 20. * * *, Nomenclatorul formularelor tipizate privind activitatea financiară şi contabilă, editat de Ministerul Finanţelor 21. * * * , Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilităţii 22. * * *, Sistemul contabil al agenţilor economici , Editura Economică, Bucureşti, 1993 23. Monitorul Oficial Oficial nr. 85 din 20.02.2001 20.02.2001
33
